Stenogramă plen

Interpelare

Claudiu-Marinel Mureșan

Capitalul natural, parte a biodiversității

Am o interpelare pe care aș vrea să o adresez ministrului mediului, domnului Tanczos Barna. Obiectul interpelării: „Capitalul natural, parte a biodiversității”. Stimate domnule ministru, România deține în acest moment cele mai bine și... conservate plaje productive, care pot funcționa la scară largă. Spuneam că România deține în acest moment cele mai bine conservate și mai productive peisaje, care pot funcționa la scală largă, și astea nu sunt cuvintele mele, sunt cuvintele regelui Charles al III-lea, chiar la Sibiu, anul acesta, când a participat la deschiderea celui mai mare proiect de reîmpădurire din Europa – ThinkForest. Biodiversitatea din România este unică în Europa și merită toată atenția noastră deoarece acum este în pericol grav de a fi distrusă. În România se regăsesc 87 de tipuri de habitate și 245 de specii diverse care intră în domeniul de aplicare a Directivei privind habitatele. Pe teritoriul țării se află, de asemenea, populații de păsări din 148 de specii, toate fiind enumerate în anexa I la Directiva privind păsările. Natura 2000, cea mai amplă rețea coordonată de zone protejate din lume, este instrumentul-cheie pentru atingerea obiectivelor din directivele privind păsările și habitatele. Aceste obiective sunt protejarea, conservarea și asigurarea supraviețuirii pe termen lung a celor mai valoroase și mai periclitate specii și habitate din Europa, precum și a ecosistemelor la baza cărora stau acestea. În România existau 606 situri Natura 2000, dintre care 9 situri marine. În iulie 2019 a fost deschisă o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Termenul de 6 ani stabilit în Directiva privind habitatele pentru stabilirea unor obiective și măsuri de conservare adecvate a expirat în cazul a 383 de situri din România. Conform celor mai recente informații furnizate în cadrul dialogului privind natura, din cele 606 situri Natura 2000, exista un plan de gestionare pentru 221 din acestea, iar pentru 293 nu există un astfel de plan. Domnule ministru, În raport sunt prezentate și informații cu privire la terenurile agricole. Suprafața folosită pentru agricultura ecologică în România este estimată la 3,45%, sub media de 9% din Uniunea Europeană. Trebuie să reducem utilizarea pesticidelor, a substanțelor chimice periculoase, pentru a ne asigura că fertilitatea solului nu se deteriorează. Solul este resursă finită și extrem de fragilă. Acesta se degradează din ce în ce mai mult și în Uniunea Europeană. Domnule ministru, Avem la îndemână aceste directive ale Uniunii Europene privind habitatele și păsările, ce sunt adevărate instrumente legislative esențiale și reprezintă piatra de temelie a legislației europene în materie de conservare a speciilor sălbatice din Uniunea Europeană. Haideți să ne folosim de ele! Așadar, domnule ministru, vă solicit să-mi comunicați un răspuns în scris la următoarele întrebări: 1. Ce strategie are Ministerul Mediului în vedere pentru a pune în aplicare directivele Uniunii Europene cu scopul de a contribui la Strategia acesteia, a Uniunii Europene, privind biodiversitatea pentru anul 2030? 2. Ce surse de finanțare ați identificat, necesare elaborării unei strategii naționale în domeniul biodiversității? Vă mulțumesc. Claudiu Mureșan, senator de Sibiu.

Interpelare

Sorin-Cristian Mateescu

Revenire la întrebarea privind stadiul dezastruos al Sinagogii Mari din Constanța

Astăzi vin cu o întrebare adresată domnului Attila-Zoltan Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Este o „Revenire la întrebarea privind stadiul dezastruos al Sinagogii Mari din Constanța”. Domnule ministru, Revin cu o întrebare pe care am depus-o la începutul anului cu privire la reabilitarea și refacerea celui mai mare obiectiv al comunității evreiești din Dobrogea – Sinagoga Mare de rit așkenaz din Constanța. Din ansamblul arhitectural respectiv nu au rămas decât zidurile de incintă. După o lungă perioadă în care lăcașul de cult s-a ruinat sub privirile nepăsătoare ale autorităților, ale reprezentanților comunității evreiești, ale constănțenilor și ale turiștilor care vizitează centrul vechi al orașului, un proiect de reabilitare în valoare de un milion de euro, aprobat de Compania Națională de Investiții, a părut să fie salvarea pentru superba moștenire a Constanței. Din răspunsul primit, cu nr. 37.398/23.03.2022, reprezentanții ministerului care au oferit detalii în locul dumneavoastră au afirmat că documentația pentru obiectivul de investiții „Executarea lucrărilor de primă urgență – reabilitarea generală – Templul Israelit Constanța” este supusă reavizării la nivelul Companiei Naționale de Investiții. În acest sens, vă solicit, domnul ministru, să precizați care este stadiul investiției în acest moment și când va fi demarată procedura de achiziție publică. Vă mulțumesc. Senator de Constanța Sorin-Cristian Mateescu.

Interpelare

Laura Georgescu

Modificarea programului EduSal pentru a permite efectuarea concediului de odihnă de către personalul de conducere, îndrumare și control din unitățile de învățământ preuniversitar

O interpelare adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educației. Stimată doamnă ministru, Mass-media a publicat, în ultima perioadă, o mulțime de știri despre școlile din România care intenționează să implementeze măsuri pentru reducerea consumului de energie electrică și gaze, de teama facturilor imense ce ar putea depăși finanțarea de bază. Unele unități de învățământ au avansat idei de economisire a consumului de-a dreptul îngrijorătoare din punctul de vedere al calității actului educațional, precum: oprirea iluminatului în clase, chiar dacă este întunecat afară, reducerea orei de curs la 40 de minute, desfășurarea cursurilor în mai multe schimburi și reducerea numărului de clase în care se desfășoară orele, pentru a nu încălzi întreaga școală. În acest moment, fiecare unitate de învățământ se vede nevoită să ia propriile decizii privind reducerea consumului de energie, cu riscul de a afecta puternic indicatorii și calitatea procesului educațional. Doamnă ministru, Aveți o situație a măsurilor de reducere a consumului de energie electrică și gaze propuse de unitățile de învățământ? Veți analiza și aproba aceste propuneri? Dacă și cum se va implica Ministerul Educației în cazul în care unele dintre aceste măsuri vor afecta semnificativ procesul de învățământ? Vă mulțumesc.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Neplata decontării pentru schemele de compensare voluntară cu 50 de bani la benzină și motorină

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului VirgilDaniel Popescu, ministrul energiei. Obiectul întrebării este „Neplata decontării pentru schemele de compensare voluntară cu 50 de bani la benzină și motorină”. Stimate domnule ministru, În iulie 2022, Guvernul a aprobat o schemă de compensare voluntară cu 50 de bani la benzină și la motorină, moment la care prețurile la carburanți au scăzut cu marja stabilită de Guvern în majoritatea cazurilor. Compensarea funcționează în prezent ca urmare a prelungirii termenului. Cu toate acestea, beneficiarii compensării reclamă faptul că, deși au depus întreaga documentație pentru a beneficia de schema de compensare, statul român încă nu le virează banii în conturi. În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și art. 173 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: 1. Care este motivul pentru care beneficiarii schemei de compensare nu primesc sumele de bani în conturi, deși au depus întreaga documentație de compensare? 2. Care este procedura de decontare a sumelor reprezentând compensarea la carburant? 3. Care este instituția care efectuează plățile decontării reprezentând compensarea la carburant? 4. Dacă statul român își asumă să plătească dobândă legală penalizatoare pentru întârzierea plăților decontării? Cu respect, Călin Matieș, senator al Partidului Social Democrat, Circumscripția nr. 1 Alba. Mulțumesc mult.

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația lipsei furajelor

Efectele secetei din vara acestui an se resimt și astăzi în zona Moldovei. A fost cea mai afectată din cauza lipsei de precipitații. Mai mulți fermieri se plâng că la iarnă nu vor avea hrana necesară pentru animale. Cele mai afectate culturi sunt cele de grâu și triticale, orz, orzoaică, ovăz, secară, dar și rapiță, pe suprafețe ce depășesc 50%. Mulți fermieri au declarat zona calamitată pentru a primi despăgubiri. În lipsa furajelor proprii, dar și a banilor pentru a le cumpăra, fermierii vor fi nevoiți să vândă o parte din animale sau să le sacrifice. Pe lângă acestea, au fost nevoiți să sacrifice animale sau să distrugă produsele de origine animală și din cauza unui focar de scrapie, iar fermierii reclamă întârzierea despăgubirilor promise, cu care ar putea trece iarna și ar diminua din pierderi. În acest context, mă adresez dumneavoastră de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. De ce până în acest moment nu s-au alocat despăgubirile de la stat pentru pierderea animalelor sacrificate sau a produselor de origine animală distruse din cauza scrapiei? 2. Când preconizați că vor fi despăgubiți fermierii afectați de focarul de scrapie? Aveți în vedere o alocare a banilor în regim de urgență? 3. Ce măsuri va lua ministerul pentru fermierii care nu au puterea financiară pentru a cumpăra furaje? 4. Care este situația fermierilor afectați din cauza lipsei de furaje din județul Botoșani? Vă

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Femeia antreprenor

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Constantin-Daniel Cadariu, ministrul antreprenoriatului și turismului. Stimate domnule ministru, Femeile implicate în mediul antreprenorial din România au nevoie de o susținere adecvată, care să le ofere o șansă reală la dezvoltare și promovare. Egalitatea de șanse și drepturile femeilor trebuie să se reflecte și în acest domeniu, acolo unde femeile reprezintă și pot reprezenta un adevărat model de dezvoltare antreprenorială și, în speță, economică. Știu că în acest sens a fost inițiat Programul „Femeia antreprenor”, dedicat IMM-urilor românești care au asociați sau acționari majoritar femei, un program mult așteptat de către femei și care s-a bucurat de un succes enorm, în condițiile în care aproximativ 10.000 de femei au aplicat pentru acest program. Cu mult peste fondurile alocate. Acest fapt dovedește nevoia femeilor antreprenor de a fi sprijinite și cred că vă demonstrează și dumneavoastră, stimate domnule ministru, că programele dedicate acestora ar trebui să constituie o prioritate și un demers continuu pentru ministerul pe care îl conduceți, în așa fel încât femeile din România să beneficieze de suportul adecvat. Pentru că, atunci când vorbim de femeile antreprenor, vorbim nu doar de promovarea șanselor egale pentru acestea în mediul de afaceri și economic, ci și de toate acele atribute pe care femeile le dețin și de tot ceea ce ele pot face pentru angajații lor. De aceea, având în vedere cele de mai sus, vă rog, stimate domnule ministru, să îmi transmiteți și, pe această cale, să transmiteți tuturor femeilor din România: 1. Care sunt programele (și calendarul aferent acestora) destinate femeilor antreprenor din România pe care le aveți în pregătire? 2. Ce alte măsuri de sprijin aveți în vedere pentru sprijinirea dezvoltării și promovării femeilor antreprenor din România? Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Avram Iancu

Astăzi am pregătit două întrebări parlamentare; o să îi dau citire celei mai concludente. Prima întrebare este adresată domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii, domnului Attila-Zoltan Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, doamnei Irina Munteanu, prefect al județului Cluj, domnului Victor Cubleșan, director executiv al Direcției Județene pentru Cultură Cluj, domnului Cristian Octavian Matei, primar al municipiului Turda. Stimați domni miniștri, Stimată doamnă prefect, Stimate domnule primar, Primarul municipiului Turda, Cristian Octavian Matei, sub pretextul modernizării centrului istoric al orașului, a decis înlăturarea statuii eroului națiunii române Avram Iancu chiar în anul în care comemorăm 150 de ani de la moartea sa. Acest lucru a trezit un val de revoltă și proteste în întreaga țară. Primăria și Consiliul Turda nu au procedat la niciun fel de consultări publice, așa cum prevede legislația în vigoare. De asemenea, primăria nu a adus la cunoștința opiniei publice, nici a autorului statuii și nici a Societății „Avram Iancu” din România, în calitate de coproprietari ai monumentului, intenția de relocare a acestei statuii din amplasamentul legal hotărât și autorizat în anul 1998. Mai mult decât atât, primăria a ignorat multiplele proteste ale locuitorilor și ale mediului asociativ românesc în legătură cu această decizie controversată, susceptibilă de ilegalitate și care, în opinia noastră, constituie în sine o impietate și un gest antinațional. Deși i s-au solicitat clarificări în repetate rânduri, primarul municipiului Turda, Cristian Matei, fie nu a răspuns, fie a făcut-o evaziv. Totuși acesta a afirmat cu tărie că mutarea statuii eroului național ar fi fost votată, cu majoritate de voturi, de către consilierii locali. S-a dovedit, ulterior relocării monumentului, că, de fapt, consilierii locali nu au votat mutarea statuii, ci au votat proiectul pentru reamenajarea spațiului pietonal. Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Turda nr. 120 din data de 17 mai 2018, pe care primarul Cristian Octavian Matei o invocă în vederea acestei relocării, nu cuprinde nicio referire la mutarea statuii de pe amplasamentul inițial. De asemenea, nu există absolut nicio referință expresă la reamplasarea statuii lui Avram Iancu nici în textul proiectului și nici în documentația aferentă, Hotărârea nr. 120 din 17 mai 2018. Cu toate acestea, în legătură cu hotărârea consiliului local, care nu viza relocarea statuii, Ministerul Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Cluj, a emis – și aici e un pic hilar – aviz pentru relocarea statuii. Avizul are nr. 379/Z/10.05.2022. Exprimăm opinia că primarul municipiului Turda a acționat abuziv, contrar legii și cu de la sine putere, depășind limitele mandatului încredințat de alegători și dezinformând cu premeditare structura deconcentrată județeană a Ministerului Culturii. Acest fapt este susceptibil de sancționare conform legilor în vigoare. Observăm că Instituția Prefectului din Județul Cluj și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației nu s-au autosesizat asupra acestui caz grav de abuz în serviciu și încălcare a legii. În această situație, sesizăm oficial Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Instituția Prefectului din Cluj, cerând luarea tuturor măsurilor care se impun potrivit legislației. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați, fiecare în partea sa de competență: 1. Cine anume, în ce formă și în ce temei juridico-legal i-a solicitat Direcției Județene pentru Cultură Cluj emiterea unui aviz favorabil relocării monumentului lui Avram Iancu de pe amplasamentul inițial? 2. În condițiile în care Hotărârea Consiliului Local Turda nr. 120 din data de 17 mai 2018 și Proiectul de revitalizare a spațiului pietonal din centrul istoric al municipiului Turda, aprobat prin hotărârea de consiliu local, nu prevăd relocarea monumentului lui Avram Iancu de pe amplasamentul inițial, în baza a ce a emis Ministerul Culturii, prin Direcția Județeană pentru Cultură Cluj, avizul favorabil relocării? 3. Dacă Ministerul Culturii, respectiv Direcția Județeană de Cultură Cluj, consideră necesară revocarea și anularea avizului favorabil relocării acestui monument. 4. Când va fi remediată situația, în sensul repunerii statuii eroului național Avram Iancu din municipiul Turda pe amplasamentul inițial? 5. Cine va suporta cheltuielile aferente acestor proceduri și lucrări? 6. Dacă Instituția Prefectului din Județul Cluj și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației consideră sau nu necesare: a) verificarea temeiului juridic și a conformității legale a acțiunilor și demersurilor întreprinse cu de la sine putere de către primarul municipiului Turda în vederea relocării acestei statuii; b) tragerea la răspundere, conform legislației în vigoare, a primarului municipiului Turda pentru faptele sale contrare legii legate de acest caz sesizat. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna, Alianța pentru Unirea Românilor, Ionuț Neagu. Și, cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, aș vrea să dau citire celei de-a doua întrebări.

Interpelare

Ionuț Neagu

amestecați/corciți

A doua întrebare este adresată domnului Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, domnului Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministru al afacerilor externe, și doamnei Enikő Katalin Laczikó, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Relații Interetnice. Stimate domnule președinte al Institutului Național de Statistică, Stimate domnule președinte al Academiei Române, Stimate domnule ministru, Stimată doamnă secretar de stat, Este un fapt general cunoscut că românii romano-catolici din județele Bacău, Iași, Neamț și Vrancea reprezintă, așa cum se consideră ei înșiși, o minoritate confesională în România, nu o etnie distinctă. Cu toate acestea, autorități străine, cum ar fi cele maghiare, îi denumesc, artificial și impropriu, cu apelativul depreciativ și ofensator „csángók” (ceangăi), exonim maghiar care, în traducere, înseamnă „amestecați/corciți”. În Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, unul dintre documentele de bază utilizate cu ocazia recensământului populației României din 2021, românii romano-catolici din zona Moldovei, așa-zișii ceangăi, nu au fost considerați parte a națiunii române, fiind incluși în categoria „alte etnii”, la fel ca la recensământul din 2011. INS a comunicat anterior că Departamentul pentru Relații Interetnice a întocmit Nomenclatorul etniilor și limbilor materne, acesta fiind aprobat de către Comisia centrală pentru recensământul populației și locuințelor din 2021. Apreciem faptul că DRI nu a dat curs solicitării Uniunii Maghiarilor din România de a introduce în NELM, la categoria „maghiar”, subcategoria „ceangău”, altminteri, faptul ar fi însemnat afirmarea indirectă a neadevărului că românii romano-catolici din județele extracarpatice, așa-zișii ceangăi, ar fi parte a etniei maghiare. Exprimăm opinia că INS a greșit când a introdus subcategoria „ceangău” în categoria „alte etnii” din NELM. În opinia noastră, această hotărâre acreditează falsa idee cum că românii romano-catolici, așa-zișii ceangăi, nu ar fi parte integrantă a națiunii române. Asociația Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaș”, cu sediul în Bacău, organizație reprezentativă a comunității românilor romano-catolici din Moldova, însumând circa 265.000 de membri, și Episcopia Romano-Catolică de Iași au formulat numeroase proteste în legătură cu acțiunile statului maghiar în ceea ce îi privește pe acești români romanocatolici, așa-zișii ceangăi. Amintim că, după 1989, autoritățile de la Budapesta au creat în Moldova o rețea de învățământ cu predare în limba maghiară destinată românilor romanocatolici. De asemenea, statul maghiar a finanțat numeroase activități științifice și manifestări culturale așa-zise ceangăiești, cu scopul nedeclarat de a-i maghiariza pe acești români de confesiune romano-catolică. Considerăm că aceste fapte sunt de natură să afecteze bunele relații de bună vecinătate, cooperare și parteneriat strategic dintre România și Republica Ungară. Într-un studiu realizat în anul 2002 de Universitatea din București și Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS din București, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educației și Cercetării și Ministerului Informațiilor Publice, s-a demonstrat prin proceduri descriptive statistice că 93% dintre românii romano-catolici, așa-zișii ceangăi, considerați de autoritățile ungare parte a națiunii maghiare, s-au declarat români. Faptul a fost confirmat de recensământul din 2011, când, din 119.000 de romano-catolici din județul Bacău, 114.000 (adică în proporției de 95,72%) s-au autoidentificat ca fiind români, iar cei 2.393 dintre cei care s-au declarat „maghiari ceangăi” de limbă maghiară reprezintă numai 2% din totalul romanocatolicilor din județ. Aceștia din urmă sunt concentrați într-o singură localitate. Considerăm că includerea românilor romano-catolici, așa-zișii ceangăi, în categoria „alte etnii” din NELM constituie o manipulare vădită și un grav atac împotriva unității poporului român, unitate garantată de art. 4 alin. (1) din Constituția României: „Statul are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi.” Astfel, rezultatele recensământului din 2021 vor mări în mod artificial blocul etnicilor minoritari și vor diminua numărul etnicilor români din România. Considerăm că acest fapt necesită în mod imperios reconsiderarea poziției INS și corectarea rezultatelor finale ale recensământului populației României desfășurat în anul 2021. Din informațiile de care dispunem, cu ocazia ultimului recensământ, nici Academia Română și nici Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române nu au fost consultate oficial de către INS în chestiunea românilor romano-catolici, așa-zișii ceangăi, din județele extracarpatice ale României, categorisiți de INS drept „altă etnie”, distinctă de cea română. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți următoarele: 1. În baza căror argumente temeinice de ordin științific (lingvistic și etnic) românii romano-catolici, așa-zișii ceangăi, din județele dintre Carpații Răsăriteni și râul Prut sunt considerați de INS drept o altă etnie, distinctă de cea română. 2. Dacă Departamentul pentru Relații Interetnice și INS au consultat sau nu Academia Română, cel mai înalt for științific și cultural al țării, respectiv Centrul European de Studii Etnice al Academiei Române, în cazul includerii românilor romanocatolici, așa-zișii ceangăi, ca etnie distinctă de cea română în NELM. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să ne prezentați, în copie, avizele sau ne faceți cunoscute punctele de vedere exprimate oficial de către Academia Română. 3. Punctele de vedere ale Academiei Române și Ministerului Afacerilor Externe în legătură cu includerea de către INS a românilor romano-catolici, așa-zișii ceangăi, din județele extracarpatice de răsărit în categoria „alte etnii”, distinctă de cea română, la recensământul populației României din anul 2021. 4. Dacă INS consideră sau nu necesar să intervină reparator, prin corecțiile de rigoare, și să interpreteze în rezultatele finale ale recensământului populației României din anul 2021, la „etnia română”, datele rezultate din recensământul românilor romano-catolici din județele extracarpatice de răsărit ale țării, respectiv să disjungă aceste date din categoria „alte etnii”. Vă rugăm să prezentați răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator, Ionuț Neagu, Alianța pentru Unirea Românilor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Doctorii în știința plagiatului din Guvernul României

Tema declarației mele politice: „Doctorii în știința plagiatului din Guvernul României”. Doamnelor, domnilor senatori, Prin demisia domnului Sorin Cîmpeanu nu s-a reușit stingerea scandalului plagiatelor membrilor din Guvernul României. Așa se întâmplă când sacul este rupt: îl peticești într-un loc și crapă în altul. De la plagiatul premierului s-a trecut la acela al ministrului învățământului, de la acesta – la cel al ministrului de interne. S-a crezut că prin sacrificarea domnului Cîmpeanu scapă ceilalți. Da’ de unde! Problema e că avem în Guvern premier și miniștri care s-au făcut doctori în știință prin plagiat. Deocamdată nu sunt dovediți, ci doar bănuiți. Dar ceea ce dă de gândit într-un mod supărător sunt tentativele de ascundere după deget, mai concret după tertipuri birocratice, cum ar fi punerea la secret a lucrărilor care trebuie să fie publice, operațiile interminabile de prelucrare a lucrărilor incriminate, timpul sau numărul insuficient de exemplare care ar fi verificate și altele. Miniștrii doctori în științe bănuiți cu musca pe căciulă își pun subordonații și oamenii de casă să țină piept dezvăluirilor privind plagiatul lor. Așa s-a întâmplat recent cu directorul Bibliotecii Naționale, care a ieșit în public spunând că nu poate oferi un exemplar din lucrarea ministrului de interne deoarece se află în proceduri de prelucrare specifice bibliotecii, proceduri care țin de câțiva ani, de când ministrul și-a susținut teza de doctor în nu știm ce. Dacă lucrurile ar fi fost în regulă, ele s-ar fi rezolvat foarte repede și ușor: universitatea la care a fost susținută teza, arhiva acesteia, profesorii îndrumători și din comisia de doctorat, Biblioteca Națională și înșiși autorii au cu toții cel puțin câte un exemplar din lucrările cu pricina, pe care le-ar fi putut oferi spre consultare. Nu a făcut-o nimeni. Fiecare dă din colț în colț. Asta mă duce cu gândul că este vorba de niște plagiate știute de toți cei implicați, instituții și profesori, în procesul elaborării și susținerii tezelor de doctorat. Sper ca aceste plagiate să nu rămână mușamalizate și instituțiile cu rol de verificare să-și facă datoria și să scoată adevărul la suprafață. Pentru mine un interes mai mare prezintă calitatea de demnitari a unor astfel de plagiatori. Cum i-au selecționat și promovat partidele cărora le aparțin? Dacă au ajuns doctori prin fraudă, cum or fi reușit să ajungă parlamentari și miniștri? Tot prin astfel de metode? Cum să mai aibă oamenii încredere în Guvern, în Parlament, în partide, dacă defilăm cu plagiatorii în frunte?! Domnule premier, domnule ministru de interne, Plângeți cu lacrimi de crocodil că se încearcă denigrarea dumneavoastră. Nu are nimeni nimic împotriva dumneavoastră. Pur și simplu, oamenii nu se mai lasă înșelați de explicații și scuze puerile. Nu-i mai luați de uituci, de proști sau de complici. Nu vă prefaceți că nu se vede, nu se aude! Prezint declarația de față nu cu dorința să vă denigrez. Singuri v-ați băgat în această fundătură imagologică, din care cred că nu mai puteți ieși decât printr-o demisie, de rușine, nu de onoare. Mulțumesc.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane

După cum este cunoscut, ca urmare a propunerii Comisiei Europene și a recomandării Parlamentului European, începând cu anul 2007, ziua de 18 octombrie este celebrată la nivelul Uniunii Europene drept Ziua europeană de luptă împotriva traficului de persoane. Demersul își propune să atragă atenția guvernelor statelor membre, autorităților la nivel local, precum și tuturor instituțiilor abilitate pe plan european și național asupra importanței unei ample concentrări a eforturilor factorilor menționați, cu obiectivul combaterii eficiente a rețelelor criminalității organizate activând în sfera traficului de persoane în general și de carne vie în special, infracțiuni unanim considerate drept o formă odioasă și monstruoasă de sclavie modernă, în plin secol XXI. Instituirea Zilei europene de luptă împotriva traficului de persoane vizează, în același timp, o mai amplă conștientizare a cetățenilor asupra dimensiunilor aberante și periculozității deosebite a acestui flagel, precum și a necesității unei implicări și susțineri mai active din partea acestora în ceea ce privește eforturile autorităților centrale sau locale în domeniu. În plus, o atenție particulară este acordată demersurilor de comunicare între toți actorii nonguvernamentali și guvernamentali cu atribuții pe acest palier, cu accent pe eficientizarea acțiunilor de prevenție în sfera combaterii traficului de persoane. Potrivit bunelor practici deja consacrate pe plan european, în țara noastră a fost înființată Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, cu rol de raportor național în domeniu, precum și de monitorizare pe plan național, prin intermediul centrelor regionale, a tuturor activităților vizând combaterea traficului de persoane, inclusiv prin întâlniri de lucru cu reprezentanți ai autorităților și experți activând pe acest palier, precum și prin organizarea dezbaterilor cu cetățenii și, mai ales, cu categoriile vulnerabile ale populației în legătură cu problematica respectivă. Stimați colegi, Potrivit rapoartelor oficiale și statisticilor elaborate de instituții de prestigiu de peste hotare și de către agenții internaționale specializate, țara noastră ocupă în continuare, din păcate, un nedorit loc codaș la nivel european și internațional privind reușita combaterii traficului de persoane. Astfel, în Raportul pentru anul 2021 al Departamentului de Stat se indică fără drept de apel că „România rămâne o țară sursă primară pentru traficul de persoane exploatate sexual și pentru persoanele exploatate prin muncă în Europa”. În plus, documentul Departamentului de Stat, subliniind amploarea deosebită a acestui fenomen care afectează țara noastră, accentuează că aproximativ 77% din victimele identificate ale traficului de persoane la nivelul anului 2021 sunt victime ale traficului de carne vie. Același raport atrage atenția că grupările mafiote exploatează sexual femei și copii români atât pe teritoriul național, cât și pe teritoriul altor state europene, precum Cehia, Finlanda, Franța, Spania și Marea Britanie, sub „umbrela protectoare” a unor rețele internaționale de crimă organizată, fără a exclude conexiuni cu rețelele de crimă organizată din Orientul Mijlociu. În acest context, doresc să salut recentele declarații ale prim-ministrului Guvernului României referitoare la necesitatea unei toleranțe zero față de fenomenul traficului de persoane. Prim-ministrul atrăgea, totodată, atenția asupra exigenței asigurării unei colaborări îmbunătățite cu organismele internaționale specializate, demers care trebuie dublat, la nivel intern, de o „coordonare interinstituțională” sporită, precum și de asigurarea asistenței și consilierii necesare victimelor acestui flagel, „atât din perspectiva prevenirii”, cât și a combaterii lui, pe întreg parcursul judiciar. Stimați colegi, Cu toate acestea, viața demonstrează că simplele declarații de bune intenții din partea unor factori responsabili autohtoni nu sunt deloc suficiente. Este nevoie de mult mai mult decât atât și mai ales de măsuri concrete și rezultate vizibile! Permiteți-mi să concluzionez exprimându-mi speranța că, prin eforturile și măsurile conjugate, coerente și, mai ales, eficiente din partea tuturor instituțiilor abilitate ale statului român, țara noastră va fi în măsură, în perioada următoare, să obțină în sfârșit rezultatele concrete mult așteptate în ceea ce privește reducerea drastică a acestui fenomen anacronic și profund îngrijorător cu care se confruntă încă, din păcate, țara noastră. Vă mulțumesc pentru atenție. Senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Gabriel Codru Pleșa, primarul din Alba Iulia – regele neîncoronat al gunoaielor

Declarația mea politică sună în felul următor: „Gabriel Codru Pleșa, primarul din Alba Iulia – regele neîncoronat al gunoaielor”. Cu ocazia celebrării Centenarului Încoronării, moment unic în istoria românilor și albaiulienilor, primarul USR Gabriel Codru Pleșa a întâmpinat miile de turiști și pe membrii Familiei Regale a României cu mormane de gunoaie. Ghenele pline de gunoi nestrâns cu zilele și mirosul strident au guvernat Alba Iulia cu ocazia zilelor Centenarului Încoronării, fiind modul în care administrația publică locală a înțeles să organizeze acest eveniment regal. A fost cu adevărat „regește” să vedem cum resturi menajere tronau pe lângă hotelurile unde s-au cazat sutele de turiști veniți în Alba Iulia să vadă istoria vie și cred că nu și-au dorit să vadă șobolanii scormonind prin gunoaie sau tonele de gunoaie împrăștiate prin oraș. Deșeurile necolectate de operator au marcat întregul drum regal și rutele pe care le-au frecventat turiștii veniți la eveniment, fiind adevărate santinele ale incompetenței administrative marcă înregistrată Gabriel Codru Pleșa. Nu este prima dată când primarul USR Pleșa și operatorul de deșeuri lasă municipiul în mizerie, dar nu credeam vreodată că nesimțirea și incompetența pot să ajungă până la astfel de cote, încât să lase orașul în mizerie chiar de zilele Centenarului Încoronării. Dar, reamintindu-mi de la ce partid provine domnul Gabriel Codru Pleșa, nu mă surprinde, pentru că orașele îngropate în deșeuri sunt marcă înregistrată USR. După o așa ispravă, Gabriel Codru Pleșa își merită și el un titlu nobiliar, acela de „rege neîncoronat al gunoaielor” din Alba Iulia. Îi doresc mulți ani de domnie la groapa de gunoi a istoriei politicii locale! Mulțumesc mult. Senator PSD Matieș Călin-Gheorghe, Circumscripția nr. 1 Alba. Mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național.

În data de 9 octombrie 2022, pe domeniul public din fața Prefecturii Covasna – Piața Libertății nr. 6 din municipiul Sfântu Gheorghe – a fost vernisată o expoziție fotografică anuală exclusiv în limba maghiară, în ciuda faptului că organizatorii acestui eveniment au fost: Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, Consiliul Județean Covasna și Centrul de Cultură al județului Covasna, toate acestea – instituții ale statului român. Potrivit recensământului din 2011, în județul Covasna trăiesc circa 45.000 de români. Astfel, aproximativ 22% din populația județului, nevorbitoare de limba maghiară, este discriminată pe criterii etnice. Situațiile de acest fel din Covasna sunt multiple. Ceea ce trebuie punctat aici este că acest lucru se întâmplă în condițiile în care prefectul István Ráduly și-a luat angajamentul, încă din anul 2021, când a preluat funcția de prefect, că va avea grijă ca modul de utilizare a limbii maghiare în administrația publică din județul Covasna să fie unul corect. În acest sens, declara: „În acele unități administrativ-teritoriale unde, din numărul total al locuitorilor, ponderea de peste 20% aparține unei anumite naționalități, indiferent care este aceea, orice serviciu public trebuie să aibă obligatoriu la intrare însemne atât în limba română, cât și în limba naționalităților. În plus, orice comunicare trebuie să fie bilingvă.” Anul acesta, sub conducerea sa, au avut loc mai multe acte de agresiune simbolică aduse comunității românești din județ. De exemplu, în luna iulie, la intrarea în municipiul Sfântu Gheorghe a fost arborat steagul Ungariei. În ciuda declarațiilor privind egalitatea dintre etnicii români și cei maghiari, prefectul nu a luat atitudine față de această acțiune. Drept dovadă, aproape după 3 luni mai târziu, în luna august, steagul Ungariei încă era acolo, încălcând astfel Legea nr. 75/1994, art. 7, care prevede: „Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național.” Sunt bine cunoscute afronturile aduse românilor și statului român de către prefectul în discuție. Acesta are o lungă tradiție în sfidarea simbolurilor naționale și a legislației în vigoare. Pe vremea în care era primar al comunei Ozun a fost nevoie de o hotărâre judecătorească pentru ca acesta să dea jos de pe clădirea primăriei așa-zisul „steag al Ținutului Secuiesc”. De altfel, pentru că „a întârziat” să pună în aplicare hotărârea în cauză trebuie să plătească și o amendă de 19.000 de lei. Având în vedere că cele expuse mai sus denotă lipsă de loialitate față de țară și o sfidare fățișă a legii și o atitudine sub demnitatea poziției ocupate, AUR cere demiterea prefectului de Covasna, István Ráduly, din funcția deținută nemeritat.

Interpelare

Andrei Hangan

Vă spun sincer, am început să nu-mi mai găsesc cuvintele aici, în fața dumneavoastră, de la tribuna Senatului României, unde ar trebui să apărăm Constituția României, interesele țării, cetățenii și toate elementele identitare ale statului român. Dumneavoastră, în schimb, vă comportați exact invers.

Vă spun sincer, am început să nu-mi mai găsesc cuvintele aici, în fața dumneavoastră, de la tribuna Senatului României, unde ar trebui să apărăm Constituția României, interesele țării, cetățenii și toate elementele identitare ale statului român. Dumneavoastră, în schimb, vă comportați exact invers. Indiferent de abordare, nimic nu vă mai mișcă, sfidați fără rușine această țară și mai ales pe oamenii care v-au votat! V-au votat, v-au acordat încrederea, iar dumneavoastră astăzi ar trebui să îi reprezentați cu demnitate! Bineînțeles că aceasta nu se întâmplă, după cum pot vedea clar toți românii. Am asistat cu toții săptămâna aceasta la o mascaradă a legilor justiției. Pericolul pe care noi l-am semnalat nu este unul închipuit, el este unul real, asupra căruia s-au pronunțat asociațiile profesionale ale magistraților, precum și experții din domeniu, însă pe majoritatea dintre voi nici penibilul absolut nu vă mai sperie. Ați continuat spectacolul josnic și ați votat la unison cele trei proiecte de lege care îngenunchează justiția și oficializează statutul de colonie al României. Cum vom funcționa ca stat de acum încolo, dragi susținători ai acestor legi? Cum vom funcționa când DNA și DIICOT rămân fără atribuții serioase, polițiștii vor fi trași la răspundere direct de oamenii din Ministerul Afacerilor Interne, iar magistrații vor fi promovați, atenție, fără concurs? Cum vom funcționa dacă nu vor mai exista sancțiuni pentru magistrații care nu respectă deciziile CCR și ale Înaltei Curți? Este clar că vreți să îngropați definitiv justiția. Este clar că vreți controlul asupra judecătorilor și procurorilor. Este un război pe care deja l-ați pierdut. Noi vom riposta zilnic, prin toate pârghiile de care dispunem. Vom face opoziție adevărată și nu vom lăsa România să dispară ca entitate statală. Sistemul ai cărui pioni sunteți deja se clatină. Cam atât, aici mă opresc. Vă mulțumesc frumos. Senator AUR de Brăila Andrei Hangan. cât mai repede, astfel încât românii să-și recapete încrederea atât față de instituțiile publice, cât și în actul de justiție din România. Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor. Domnule președinte, cu permisiunea dumneavoastră am două întrebări scurte.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Afacerea vaccinul

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Afacerea vaccinul”. Stimați colegi, Modul în care conducerea Comisiei Europene a gestionat criza COVID-19 și mai ales achiziția de vaccinuri a fost în totală contradicție atât cu valorile europene pe care susține că le urmărește, cât și cu bunele practici democratice. Această abordare a afectat grav nu doar imaginea și credibilitatea instituțiilor europene, dar a compromis și derularea campaniei de vaccinare. Până la urmă, nu-i pot blama pe oameni că nu vor să se vaccineze, când guvernanții acționează netransparent. Când nu ai nimic de ascuns, nu secretizezi contracte. Când acționezi corect, nu ștergi mesaje și nu fugi de răspundere. Alături de colegii mei din PSD, consider că o investigație cu privire la achiziția de vaccinuri COVlD-19 în Uniunea Europeană era una așteptată. Pe lângă cercetarea circumstanțelor în care s-a negociat și s-a încheiat contractulcadru la nivelul Comisiei Europene, o parte consistentă a anchetei trebuie să vizeze și motivele care au stat în spatele deciziei Guvernului României de a achiziționa o cantitate uriașă de vaccinuri în 2021. Ca fost ministru al sănătății, nu pot să înțeleg deciziile care au fost luate de miniștrii USR din 2021, mai ales în condițiile în care în acel moment România avea deja comenzi ferme pentru un număr de doze ce acoperea vaccinarea de două ori, cu schema completă, a întregii populații eligibile din România. Mai mult, la acea dată existau deja informații legate de faptul că populația României manifestă o reținere mai mare la vaccinarea COVID față de restul Europei și nu se discuta nici despre dozele booster și nici despre vaccinarea copiilor și adolescenților sub 18 ani. Nu trebuie să uităm nici faptul că România încă avea posibilitatea să refuze intrarea într-un nou contract. Sper doar ca ancheta Parchetului European să se desfășoare în condiții corecte și să urmărească strict motivații legate de sănătatea publică. Mai sper ca ea să nu fie influențată de vechile metehne românești. De asemenea, aștept deschiderea unei anchete similare și în România. Nici până la această oră reprezentanții USR Dan Barna, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, alături de fostul premier PNL Florin Cîțu, nu au putut să dea explicații pertinente care să justifice această achiziție aberantă, realizată în condiții complet dezavantajoase pentru țara noastră. Ei nu se vor putea ascunde la nesfârșit în spatele deciziei Ursulei von der Leyen. Vor trebui să dea socoteală

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Foarte scurte.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Achiziția vaccinului împotriva COVID-19

Foarte scurte. Prima întrebare este adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministru al României. Obiectivul întrebării: „Achiziția vaccinului împotriva COVID-19”. Stimate domnule prim-ministru, Recent, atât media internațională, cât și cea din România au dezvăluit faptul că, la nivel european, nu se cunoaște nici acum lista persoanelor care au făcut parte din comisia care a negociat achizițiile de vaccin anti-COVID-19. Presa a relatat faptul că fiecare țară membră a fost reprezentată în această comisie de o singură persoană. În acest context, vă rog să îmi comunicați: cine a fost persoana desemnată de România pentru a face parte din această comisie de negociere și cu ce mandat a fost împuternicită? Vă mulțumesc.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Aderarea la spațiul Schengen – un obiectiv de țară pus în pericol de coaliția PSD–PNL–UDMR

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Aderarea la spațiul Schengen – un obiectiv de țară pus în pericol de coaliția PSD–PNL–UDMR”. Încă din 2007, de când am intrat în Uniunea Europeană, România a aspirat la statutul de membru cu drepturi depline, ceea ce înseamnă să facem parte din spațiul economic și comercial european, dar și din spațiul Schengen, în interiorul căruia granițele dintre state nu există, iar comerțul, transporturile și turismul sunt puternic stimulate. Din cei 30 de ani de libertate, jumătate i-am petrecut încercând să convingem statele occidentale că merităm să facem parte din clubul select al Uniunii. Acum România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. Dar, dincolo de statistici și cifre, găsim aceiași politicieni vechi, care se comportă la fel ca acum 15-20 de ani și care se ocupă cu aceleași matrapazlâcuri despre care, în momentul aderării la UE, am spus că ne-am lecuit. Doar în ultimele luni am avut licitații cu dedicație pentru prietenii președintelui, legi nocive care pun între paranteze ideea de independență a justiției, o lege a avertizorilor de integritate modificată în batjocură și miniștri plagiatori sau mitomani care refuză să facă un pas în spate după expunerea publică a faptelor comise. Acestea sunt adevăratele motive pentru care statele occidentale strâmbă din nas atunci când ne jurăm pe roșu că vom apăra integritatea granițelor Uniunii. Pentru că nu poți avea încredere în niște mincinoși patologici, care au făcut din zicala „una zici, și alta faci” un brand de partid. Oricât ați încerca să dați vina pe altcineva, toți românii știu că voi sunteți cei care țin România în afara granițelor Schengen. În contextul războiului din Ucraina, ministrul apărării, Vasile Dîncu, face declarații halucinante, iar când este tras la răspundere scoate din pălărie cea mai pură propagandă putinistă. Indiferent cât de mult s-ar lupta colegii mei din Parlamentul European să reprezinte cu onoare interesele României, demnitarii PSD și PNL distrug prin declarații aiuritoare tot ceea ce a fost clădit cu multă trudă. Concluzia este clară: românii merită să fie în spațiul Schengen. Marele lor ghinion este că sunt conduși de netoți care nu înțeleg repercusiunile propriilor acțiuni. Colegi de la PSD, PNL și UDMR, dați dovadă de responsabilitate! Nu mai aruncați pisica în ograda altuia. Asumați-vă greșelile și corectați-le. Este vorba despre viitorul nostru, al tuturor. România trebuie să facă parte din spațiul Schengen! Acum este momentul prielnic. Nu mai sabotați acest obiectiv de țară! Raoul Trifan, senator USR de Timiș. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Tezaurul României: lucruri pe care Bruxellesul nu ar vrea să le aflăm!

Una din întrebările mele de azi se intitulează „Tezaurul României: lucruri pe care Bruxellesul nu ar vrea să le aflăm!”. Stimați domni, La data de 2 octombrie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei hotărăște: România nu va primi tezaurul înapoi de la Rusia! Despre soarta tezaurului de la Moscova nu se știe prea mare lucru. În mod normal, Uniunea Europeană ar trebui să sprijine România la nivel internațional pentru restituirea tezaurului, dar se pare că nici Uniunea Europeană și nici NATO nu agreează să-l primim înapoi. Cu tezaurul nu mai putem fi transformați în colonie a Uniunii și nici în poligon pentru NATO. Dar nici parlamentarii noștri și nici guvernanții noștri de peste 30 de ani nu sunt prea curajoși să ne ceară dreptul nostru legitim – tezaurul României. Prin anii 1960-1970, când Ceaușescu îl întreba pe Brejnev (prin Bârlădeanu) despre tezaurul românesc, sovieticul răspundea că nu știe. În anii ’90, o carte a lui Grigore Mihail Romașcanu („Tezaurul de la Moscova”) aduce prima lumină, prin prezentarea de documente franceze care dovedeau că tezaurul României era o garanție pentru România Mare. Deci acesta era prețul. „19 februarie 2014. Un secol de zvonuri peste o tăcere de aur: soarta tezaurului României este, probabil, unul dintre cele mai bine păstrate secrete ale istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii în care curge mai mult sânge decât cerneală. Însă atât cât a spus cerneala în tratatele de pace din răgazul dintre războaie ar fi suficient pentru un cercetător atent ca să reconstituie traseul aurului, cu totul neașteptat, pe care-l veți regăsi în cronologia din ancheta pe care am inițiat-o.” „Profesorul universitar și diplomatul german Ernst Jäckh (...) scrie în «Memoriile» sale (...) că România a cedat aurul său Germaniei prin Tratatul de Pace de la București din 7 mai 1918.” „Dacă ne-am afla într-un roman de Agatha Christie, poate chiar în «Orient Expres», am exclude din start ipoteza că cele 93.400 kg aur încărcate în vagoane într-un decor de iarnă ar putea fi, în continuare, la Moscova.” Vom demonstra, în cele ce urmează, povestea reală a traseului tezaurului României: Rusia–Germania–Franța. „Problema tezaurului a fost reșapată periodic (...). Pentru că 90% dintre români cred că problema tezaurului este importantă. Pentru că un secret nu este niciodată suficient de bine ascuns dacă asupra subiectului se așterne o tăcere absolută. Pentru început, iată traseul cronologic al istoriei tezaurului. 23 noiembrie 1916: capitularea Bucureștilor, capitala României, în fața trupelor de ocupație germană. În zilele următoare, Statul Major și Comandatura germană au ocupat Hotel Bulevard, Capșa și Athénée Palace. 12–14 decembrie 1916: tezaurul este încărcat, la Iași, în vagoane, cu direcția Moscova. Transportul viza exclusiv aurul României (o cantitate de 93.400 kg aur), deținut sub formă de lingouri, monede diverse și bijuterii. Pornește către Moscova al doilea transport cu valorile Băncii Naționale a României, din care aur efectiv în valoare de doar 574.000 de lei aur (echivalentul a circa 170 kg aur). În total, 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei în cele două transporturi. Rețineți cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regăsi, cu o precizie uluitoare, în păienjenișul armistițiilor și tratatelor de pace de după Primul Război Mondial: transportată de la Moscova la Berlin și apoi în somația Antantei către Germania de a restitui «aurul României sau al Rusiei». 18 decembrie 1916 (1 ianuarie după calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie în «Notele» sale politice: «Mecanismul emisiunii lor (al trupelor germane de ocupație) este următorul: ei emit indefinit, pentru a plăti soldele și tot restul. Pe măsură ce se emite, tezaurul acoperă la Berlin în mărcimărci.»” Generalul Petersen, șeful delegației germane la București, întreba: „Dar reglementarea cu România?” Marghiloman răspundea: „Vom vedea la pace.” „Cu alte cuvinte, administrația germană tipărea monedă în România pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul României, pe care Guvernul român, refugiat la Iași, îl evacuase din țară. 5 ianuarie 1917: Banca Națională e pusă sub sigiliu de germani – «s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage», notează politicianul român. După care adaugă că Banca Națională a fost redeschisă a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german. 5 martie 1917: o altă ordonanță a administrației de ocupație anunță că Banca Națională a fost pusă sub sechestru și închisă până la noi ordine. «Ordonanța vizează faptul că tezaurul și majoritatea Consiliului nu sunt la sediu», scrie Marghiloman. 6 martie 1917: liderul conservator află conținutul împuternicirilor semnate de col. Hentsch, noul șef de stat major de la «Militarverwaltung»: «Administratorii sechestrării trebuie să se pună în posesia Băncii Naționale; sunt autorizați să exercite toate acțiunile pe care banca le poate exercita și să dispuie de tot avutul Băncii. (...)» Spiess crede că germanii vor să se pună la adăpostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iași. Octombrie 1917: Marea Revoluție în Rusia. Comuniștii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul și angajamentul Germaniei, cu intenția să încheie frontul din est. 13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotărârea de a rupe relațiile diplomatice cu România, articolul 3 al acestei hotărâri stipulând că: «Tezaurul României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română.» 3 martie 1918: Rusia și Germania semnează Tratatul de la Brest-Litovsk, marcând astfel ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial, ca să înlăture astfel frontul de est. 7 mai 1918: România semnează un document umilitor, Tratatul de Pace de la București dintre România, pe de o parte, și Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia, pe de altă parte. Dincolo de cedările teritoriale impuse, România a cedat controlul activelor Băncii Naționale către trupele de ocupație germane. Din interpretările asupra acestui tratat rezultă că România ar fi renunțat la tezaur, odată cu documentele referitoare la acesta aflate în custodia Băncii Naționale a României. Profesorul universitar și diplomatul german Ernst Jäckh (...) scrie în «Memoriile» sale (...) că România a cedat aurul său Germaniei prin Tratatul de Pace de la București. Se pare că România ar fi renunțat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului. 27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat în continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de război și compensări pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea și sechestrarea averii germane în Rusia. Compensările în aur făcute de Rusia în contul Germaniei se efectuează, conform tratatului, în două tranșe – atenție!: prima de 42.860 kg aur și a doua de 50.676 kg aur. În total: 93.540 kg aur. Sunt singurele tranșe prevăzute concret în tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat să o trimită către Berlin (circa 245.500 kg aur) și, totodată, cantitățile de aur care au ajuns ulterior la Berlin. 10 septembrie 1918: se efectuează primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin. 30 septembrie 1918: al doilea transport de 50.676 kg aur ajunge la Berlin. 11 noiembrie 1918: Armistițiul de la Compiègne marchează înfrângerea Germaniei și anulează Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul financiar ruso-german și Tratatul de Pace de la București. Conform armistițiului semnat între Germania, Franța și Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit să fie predat puterilor Antantei, care au declarat că-l vor ține în custodie până la semnarea unui acord de pace. Formularea exactă din armistițiu este: «Restituirea aurului rusesc sau românesc capturat sau aflat în custodia Germaniei.» Este clar că textul din armistițiu se referă la cele 93.536 kg aur transportate de la Moscova la Berlin în septembrie (cantitate echivalentă cu cea a tezaurului României trimis, spre păstrare, la Moscova). 5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistițiului din 29 noiembrie, o cantitate formată din două tranșe, de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536 kg aur), pornește, în două vagoane, pe linia ferată Mainz–Saarbrücken, către căile ferate controlate de Aliați, pe riscul Guvernului francez. Ianuarie 1919: în memoriul delegației române de la Conferința de Pace de la Paris se arată că, în ceea ce privește chestiunea tezaurului, «Poate n-ar fi de dorit să i se ceară Germaniei, ca o categorie de despăgubiri, dar domnul Danielopol consideră că faptul de a face Germania garantă a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri și asigurarea lor.» 23 iunie 1919: I.I.C. Brătianu se interesează într-un memoriu trimis domnilor Clemencea (prim-ministru al Franței) și ministrului francez de finanțe Klotz și mareșalului Foch dacă aliații au primit de la germani vreo cantitate de aur în contul României. Răspunsul ministrului francez de finanțe este negativ. 28 iunie 1919: se semnează Tratatul de la Versailles, iar Rusia, deși nu participă la semnare, are, conform art. 116 al acestui tratat, posibilitatea de a solicita direct pretenții de despăgubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodată înapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportată de la Moscova la Berlin în septembrie în baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistițiul din noiembrie 1918. 16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaște Rusia sovietică. Totodată, Germania renunță, conform art. 2 al tratatului, la orice pretenție de despăgubire împotriva Rusiei (atenție: pretenții admise la Brest-Litowsk și anulate ulterior de Aliați), cu condiția ca nici Rusia să nu despăgubească țări terțe pentru confiscările și naționalizările pe urma revoluției din Rusia. Reamintim că, inițial, România a pierdut controlul asupra tezaurului aflat inițial la Moscova în urma sechestrării acestuia de către regimul instaurat de Lenin. După ce tot Germania ar fi trebuit, conform tratatelor în vigoare (Tratatul de la Versailles), să despăgubească Rusia cu aurul, 93.540 kg aur, primit după Brest-Litowsk, tot Germania, indirect, renunță condiționat la pretenții de despăgubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de către Rusia țaristă și bolșevică. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din Rusia erau germane, firesc că Rusia nu ar fi intenționat să ne restituie tezaurul și să se oblige din nou la plată față de Germania cu sumele fabuloase stabilite la Brest-Litowsk. Mai mulți delegați ai statelor participante, printre care și Brătianu, condamnă acest tratat, pentru că favorizează Rusia. A plătit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germană cu aurul românesc? Toamna lui 1941: Armata a 4-a a mareșalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai înverșunați adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, până la Odessa, însă nu scoate niciun cuvânt despre restituirea tezaurului de către Moscova. 1956: Rusia a trimis către autoritățile comuniste din România aproximativ 33 de kilograme de aur, singura cantitate de aur returnată vreodată din tezaurul care a luat drumul Moscovei în decembrie 1916. Și, cel mai probabil, singura care mai era depozitată la acea dată la Moscova. Dacă scădem aceste 33 de kilograme de aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns inițial la Moscova, în cele două transporturi, obținem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantității stipulate în Acordul financiar germano-rus, și cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania către Franța, conform documentelor aferente Armistițiului de la Compiègne. Așadar, aurul României se află în Germania! Nu întâmplător, la data de 2 octombrie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei hotărăște: România nu va primi tezaurul înapoi de la Rusia!” Informațiile sunt preluate din „Celălalt adevăr”, scris de jurnalistul Gib Gabriel. Întrebările pe care le voi adresa sunt adresate către prim-ministrul României, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanțelor și guvernatorului Băncii Naționale a României. 1. Care este motivul pentru care nu demarați procedura de recuperare a tezaurului României, în condițiile în care, prin tratate și negocieri, acesta se poate recupera? 2. Vă solicit să îmi comunicați actele pe care le dețineți cu privire la tezaurul României. 3. Cum este posibil să acceptați să devenim o colonie a Bruxellesului și teatru de operațiuni pentru NATO, în condițiile în care tezaurul României și datoria Germaniei de 99 de miliarde de euro ne-ar acorda independența și suveranitatea? 4. Care sunt diligențele efectuate de România pentru recuperarea tezaurului? 5. Ați semnat vreodată un act de renunțare la tezaurul României? Când s-a semnat acest act? Vă solicit să mi-l remiteți. 6. Care este ultimul demers al României pentru recuperarea tezaurului? Vă mulțumesc. -

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Punctul 32 pe ordinea de zi, L454/18.07.2022, solicit să fie retrimis la comisie, pentru a fi amendat.

Punctul 32 pe ordinea de zi, L454/18.07.2022, solicit să fie retrimis la comisie, pentru a fi amendat. În urma discuțiilor purtate cu liderii de grup, precum și cu președinta Comisiei pentru apărare, doamna Pauliuc, am stabilit că este necesar ca această propunere legislativă să fie amendată. Vă rog să dispuneți supunerea la vot pentru retrimiterea la comisie. Suntem decizionali, nu avem termen de adoptare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Cred că m-ați confundat, domnule Guran, n-o să pot să promit niciodată așa ceva.

Cred că m-ați confundat, domnule Guran, n-o să pot să promit niciodată așa ceva.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Nu, n-am să vorbesc foarte mult.

Nu, n-am să vorbesc foarte mult. Problema este că e încă o inițiativă prin care dați dreptul, la contractele de achiziții, de a mai băga o șpagă în buzunar. Prețul ajustat nu poate depăși 50% din prețul unitar menționat și nu poate fi mai mic cu 50% și iată cum iar se bagă o șpagă acolo unde trebuie. Voi vota împotrivă. Mulțumesc.

Interpelare

Dan Ivan

O parte dintre motivele care au dus la declinul sportului românesc sunt tocmai degradarea, administrarea ineficientă sau utilizarea în alte scopuri a unor baze sportive închiriate de către autorități. Pe lângă asta, putem menționa și insuficiența fondurilor alocate pentru întreținerea, repararea, mo

O parte dintre motivele care au dus la declinul sportului românesc sunt tocmai degradarea, administrarea ineficientă sau utilizarea în alte scopuri a unor baze sportive închiriate de către autorități. Pe lângă asta, putem menționa și insuficiența fondurilor alocate pentru întreținerea, repararea, modernizarea sau extinderea bazelor sportive. Ce presupune, mai exact, această inițiativă legislativă? Administratorii bazelor sportive aflate în domeniul public sau privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale trebuie să fie obligați să adopte un set de criterii bine definite în procesul de închiriere a acestora – obligația administratorilor de a face publice aceste criterii pe avizier și pe site-ul web al instituției, precum și tarifele de închiriere și numele entităților care utilizează infrastructura sportivă și, nu în ultimul rând, amenzi pentru cei care nu respectă aceste prevederi. Astfel, ținând cont de cele expuse mai sus, consider că aceste modificări aduse Legii educației fizice și sportului reprezintă un pas important în procesul de transparentizare și administrare eficientă a bazelor sportive. În concluzie, vă rog și vă invit să votați pentru această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc, dragi colegi.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Cred că raportul Comisiei juridice, de respingere a acestui proiect de lege, este motivat de neînțelegerea demersului nostru. Altminteri, nu cred că vreun român ar putea să se opună acordării cetățeniei române celor care fac parte din neamul românesc, chiar dacă au alte denumiri.

Cred că raportul Comisiei juridice, de respingere a acestui proiect de lege, este motivat de neînțelegerea demersului nostru. Altminteri, nu cred că vreun român ar putea să se opună acordării cetățeniei române celor care fac parte din neamul românesc, chiar dacă au alte denumiri. Mă refer aici la frații noștri de filon cultural și lingvistic, aromâni, meglenoromâni, macedoromâni, caravlahi, maramureșeni de nord, bucovineni și toate celelalte denominațiuni care sunt recunoscute ca fiind, ca aparținând românilor din diferite state europene prin lege. Există o lege care recunoaște că aceștia sunt frații noștri, dar nu există o lege care să le dea acestor frați ai noștri posibilitatea de a-și obține cetățenia română. Mulți dintre ei vin și fac studii în România și, după ce au învățat medicină, drept, inginerie în limba română, s-au perfecționat în meseria pentru care s-au pregătit, sunt obligați să meargă acasă. Nu pot să se angajeze în România și nu pot să continue aici o carieră pentru că nu au cetățenie. În afară de acest lucru, se face o nedreptate istorică celor care se află în teritorii care au aparținut României – bunăoară, Maramureșul istoric – și care astăzi nu mai sunt ale statului român. Ei nu-și pot recăpăta cetățenia. Noi n-am cerut o cetățenie pe criterii etnice, așa cum, bunăoară, practică Ungaria. Noi am solicitat doar ca legea să le permită celor care se identifică în acest filon cultural și lingvistic, pe care l-am delimitat clar și care aparține poporului român, neamului românesc, să poată obține cetățenia română. Ce am dori prin acest lucru? De ce este foarte important ca acești frați ai noștri să-și poată obține cetățenia română? În primul rând, am încetini, dacă n-am opri, procesul de asimilare forțată la care sunt supuși unii dintre ei, cum sunt cei din Valea Timocului, Serbia, sau cei din Ucraina, atât din Maramureșul istoric, cât și din Bucovina și Ținutul Herța, dar și cei din Basarabia de Sud, aflată astăzi tot în teritoriul statului ucrainean. De asemenea, am limita, dacă nu am stopa, expansiunea unor state care oferă cetățenii acestor frați ai noștri și le oferă, prin aceste cetățenii, acces în spațiul european. Și mă refer aici la Grecia, care momește, îi momește pe aromânii din Albania, de pildă, cu acordarea cetățeniei foarte lesne, oferindu-le, prin acest fel, acces la locuri de muncă, la studiu și așa mai departe în Uniunea Europeană. La fel procedează Bulgaria cu macedoromânii din Macedonia de Nord. Lucrurile astea sunt cunoscute la nivel parlamentar și guvernamental, dar, din păcate, sunt ignorate. Nu avem o politică de apropiere și de întreținere a identității naționale a acestor grupuri de români aflate pe teritoriile altor state și pare că nu ne interesează soarta lor. Ar trebui să se manifeste o minimă solidaritate de neam, dacă nu înțelegem că avem și un interes național, un interes de stat în acest demers. De aceea, vă rog să votați, împreună cu Grupul senatorial AUR, împotriva raportului de respingere și pentru lege. Vă mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Eu am fost în Valea Timocului. Acolo am cunoscut români care vorbesc o limbă neaoșă, limbă românească, care-și păstrează tradițiile și care țin steagul sus, ei împreună cu familiile lor.

Eu am fost în Valea Timocului. Acolo am cunoscut români care vorbesc o limbă neaoșă, limbă românească, care-și păstrează tradițiile și care țin steagul sus, ei împreună cu familiile lor. Am văzut acolo un bătrân care avea 72 de ani și care cerea cetățenie românească. Bătrânul acela nu avea soția româncă, dar voia și dumneaei, pentru că și dumneaei vorbea românește. Oamenii aceia, la șaptezeci și... de ani, sunt sigură că nu voiau să vină la noi să facă studii sau să facă afaceri în România. Voiau să fie recunoscuți ca români. Să nu luăm în seamă ce partid face legea, hai să nu mai avem culoare politică măcar pentru frații noștri de pretutindeni! Vă mulțumesc.

Interpelare

Gabriela Crețu

Grupul PSD va vota pentru raportul de respingere, dar aș vrea să vă explic de ce.

Grupul PSD va vota pentru raportul de respingere, dar aș vrea să vă explic de ce. Tocmai eu, care, feministă fiind, m-am uitat și mi s-a părut că era vorba despre egalitatea dintre femei și bărbați. În realitate, este o lege tipic populistă. Și vreau să vă explic ceva, pentru că este foarte grav dacă în această instituție ori suntem masochiști, ori populiști. Acum 2.500 de ani, Pericle, care trăia într-o Atenă care înflorea cultural și economic, s-a gândit că nu e suficient asta și să introducă o formă de democrație radicală, în care toți cetățenii să aibă dreptul de a participa la treburile cetății. E adevărat că pe vremea lui cetățean însemna doar om liber – nu și sclav, nu și femeie –, bărbat liber. Dar, după ce a început acest proces, a observat ceva: că bogații veneau la adunare și săracii nu veneau la adunare. Și-atunci, a făcut un mic studiu sociologic, să vadă ce se întâmplă și de ce nu beneficiază cei săraci de dreptul care le-a fost oferit și garantat. Și ce-a descoperit? Că cei care aveau sclavi trimiteau sclavii să culeagă măslinele, dar cei care n-aveau sclavi trebuiau să se ducă ei înșiși să culeagă măslinele și nu-și puteau permite să vină la ședință. Și-atunci, Pericle, acum 2.500 de ani, a introdus plata din fonduri publice a activității dedicate treburilor publice. Finanțarea publică a partidelor politice apără democrația și o împiedică să se transforme în oligarhie. Democrația liberală presupune că, politic, suntem toți egali. Doar că economic nu suntem toți egali. Unii își pot permite – au miliarde – să-și cumpere partide, să-și facă partide, să cumpere publicitate și să-și apere interesele. Alții nu au această posibilitate, mai ales în condițiile actuale. Drept urmare, interesele lor nu sunt reprezentate în parlamente. Și rezultatul îl vedem, el se întâmplă în realitate: democrațiile se transformă din ce în ce mai mult în plutocrații, adică în niște regimuri în care doar cei bogați și care pot plăti au voci în parlamente. Știți cât a costat campania prezidențială trecută în Statele Unite? 14,4 miliarde de dolari. Cei care au plătit au avut voce.

Interpelare

Gabriela Crețu

Termin. Și închei: vom vota deci pentru raportul de respingere. Și consider că finanțarea publică trebuie menținută, iar responsabilitatea cheltuirii acestor bani ne aparține. Ei trebuie cheltuiți astfel încât partidele să își pregătească cadrele necesare guvernării țării și să ofere un proiect de s

Termin. Și închei: vom vota deci pentru raportul de respingere. Și consider că finanțarea publică trebuie menținută, iar responsabilitatea cheltuirii acestor bani ne aparține. Ei trebuie cheltuiți astfel încât partidele să își pregătească cadrele necesare guvernării țării și să ofere un proiect de societate în jurul căruia oamenii să se poată aduna. Mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Reducerea subvențiilor partidelor este necesară. De ce? Pentru că partidele, unele dintre ele, au puterea financiară, datorită acestor subvenții, de a cumpăra mare parte din presă. Nu spune nimeni să nu existe aceste subvenții, dar în niciun caz atât de mari cum sunt astăzi. Parlamentarii REPER chia

Reducerea subvențiilor partidelor este necesară. De ce? Pentru că partidele, unele dintre ele, au puterea financiară, datorită acestor subvenții, de a cumpăra mare parte din presă. Nu spune nimeni să nu existe aceste subvenții, dar în niciun caz atât de mari cum sunt astăzi. Parlamentarii REPER chiar au depus un proiect de lege în acest sens, privind reducerea subvenției. Și, pe lângă aceste măsuri, credem că e nevoie și de o reformă electorală și, de aceea, am propus alegeri locale în două tururi și reducerea numărului de parlamentari. În felul ăsta, poate reducem un pic și cheltuielile necesare cu promovarea acestor partide. Mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Văd că nu toți ați înțeles despre ce e vorba în propoziție, ca să mă exprim așa. Vorbim despre comunism. Culmea este că vorbesc despre comunism tocmai unii care elogiază comunismul și care se bat cu pumnii în piept că sunt urmași ai comuniștilor. Dar trecem peste asta.

Văd că nu toți ați înțeles despre ce e vorba în propoziție, ca să mă exprim așa. Vorbim despre comunism. Culmea este că vorbesc despre comunism tocmai unii care elogiază comunismul și care se bat cu pumnii în piept că sunt urmași ai comuniștilor. Dar trecem peste asta. Legea se referă la altceva – și a sesizat un coleg mai devreme –, legea se referă la nevoia ca în această criză economică, în care toată românimea suferă de sărăcie într-un fel, într-un grad mai mare sau mai mic, să dăm și noi dovadă de decență și să tăiem din banii cheltuiți cu nemiluita de partidele politice. Este a treia sau a patra inițiativă a Grupurilor parlamentare AUR de a tăia sau a elimina subvenția de stat, de la bugetul de stat, pentru partidele parlamentare. Văd că și această inițiativă este întâmpinată cu ostilitate, vreți să respingeți inițiativa noastră, ați dat și un raport în acest sens, fără să vă gândiți că lucrurile acestea totuși contează pentru electoratul dumneavoastră, că el vede ce faceți dumneavoastră, și că în cele din urmă veți deconta astfel de gesturi. Prin inițiativa noastră urmăream să reducem subvenția partidelor – pentru că am văzut că eliminarea ei este imposibilă cu o astfel de majoritate – cu 75%, adică la un sfert din cât primesc partidele astăzi. Ar fi ultrasuficient. De la 117 milioane de lei la 29 de milioane de lei. Banii pe care îi primesc partidele știți foarte bine că se duc, în general, pe clientela politică și pe cumpărarea de propagandă prin mijloacele de, chipurile, informare în masă. Presa care nu se mai poate susține prin propria ei prestație ajunge să se prostitueze pe banii primiți de la partide. Cred că lucrul ăsta ar trebui tăiat și cred că în felul ăsta am avea și o presă mai curată, și o viață socială reflectată mai corect în presa noastră cea de toate zilele. Și v-o spun ca unul care am făcut presă 28 de ani și n-am luat bani ca să scriu în favoarea sau în defavoarea cuiva. Cred că toți cei care prestează această meserie au un cod deontologic și ar trebui să țină cont de el.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

În concluzie, faptul că există un raport de respingere dat de comisia de raport spune totul despre intențiile – să le numesc așa, cu un cuvânt elegant – impure ale partidelor din coaliția de guvernare PSD–PNL–UDMR.

În concluzie, faptul că există un raport de respingere dat de comisia de raport spune totul despre intențiile – să le numesc așa, cu un cuvânt elegant – impure ale partidelor din coaliția de guvernare PSD–PNL–UDMR. Noi vom vota – noi, Grupul senatorilor AUR –, vom vota împotriva raportului de respingere și pentru această lege, pe care o susținem cu toată tăria. Mulțumesc.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Da.

Da. Mulțumesc, domnule președinte, voi fi foarte scurt. Voiam să spun că USR susține reducerea subvențiilor pentru partide. USR a depus un proiect care face acest lucru și, mai ales, limitează sumele care pot fi plătite către presă din această subvenție a partidelor și impune reguli foarte drastice de transparență pentru contractele dintre partide și presă. Deci noi suntem, în esență, de acord cu acest principiu. Dar este o problemă, care se tot repetă, este sistemică la proiectele care vin din partea parlamentarilor AUR, și anume că aceste proiecte, pe formă, pe tehnică legislativă, sunt inaplicabile, sunt de nevotat. Din această cauză, dragi colegi, nu putem să votăm aceste proiecte. Nu pentru că am fi împotriva ideilor din spate, ci pentru că, pe scurt, nu știți să scrieți legi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Această inițiativă legislativă, ca și cea de la punctul următor, se referă, practic, la schimbarea modului în care

Această inițiativă legislativă, ca și cea de la punctul următor, se referă, practic, la schimbarea modului în care sunt aleși parlamentarii și consilierii locali sau județeni, în sensul în care nu se mai votează doar liste de partid, așa cum preferă în general liderii de partid, ca să controleze aceste liste, ci se votează pe listă în mod preferențial: dacă te convinge o persoană mai mult decât altele, pui ștampila în dreptul acelui nume și acel nume, în funcție de numărul de voturi obținut, urcă în ierarhia de pe listă și unii pot fi, astfel, aleși mai ușor. Există o reprezentare mai mare și o implicare mai mare a electoratului, o responsabilitate mai mare a electoratului și, de asemenea, o obligație mai mare a politicianului care este astfel ales. Credem că ar trebui să fim toți interesați de o mai bună funcționare a sistemului nostru democratic și această inițiativă a noastră ajută în acest sens. Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Vedeți, și aici problemele sunt oarecum similare. Pe fond, ideea nu este rea neapărat, ea necesită o dezbatere așezată în societate, dacă votul să fie pe liste sau să fie uninominal. Există argumente și pro, și contra, ca la orice sistem de vot, dar ce nu putem să facem, dragi colegi inițiatori, est

Vedeți, și aici problemele sunt oarecum similare. Pe fond, ideea nu este rea neapărat, ea necesită o dezbatere așezată în societate, dacă votul să fie pe liste sau să fie uninominal. Există argumente și pro, și contra, ca la orice sistem de vot, dar ce nu putem să facem, dragi colegi inițiatori, este să venim cu astfel de proiecte prost scrise și am să vă explic imediat și ce anume este prost la aceste proiecte, și să ne așteptăm ca toți cei din Parlament să voteze pe repede înainte niște inițiative, practic, scrise pe genunchi. Și, dacă este să ne referim strict la acest proiect și cel cu alegerile pentru Parlament, o să vedem că ați folosit aceeași motivare copy-paste, ca și cum nu e nicio diferență între cele două proiecte, deși este clar o diferență; unul se referă la alegerile locale, iar celălalt la alegerile naționale. Și ați mai făcut o greșeală pe care nu mi-o amintesc acum, da. A, mi-am amintit, ați modificat o lege care la rândul ei modifică o lege abrogată de Codul administrativ, în loc să modificați Codul administrativ, așa cum este normal. Deci, repet, pe fond, putem să avem o dezbatere, deși pentru o schimbare atât de mare ar trebui să avem dezbateri largi în societate, să vedem cum este mai bine să votăm. Dacă mai țineți minte când au fost alegeri uninominale, acum mai mulți ani, am ajuns să avem un Parlament compus din 600 de parlamentari și nu cred că vrem acest lucru, plus că este și neconstituțional. Deci pe viitor, vă rog, veniți cu proiecte scrise ca lumea, pentru că nu vrem... Eu nu cred că parlamentarii AUR sunt incompetenți sau răuvoitori. Din păcate, eu cred că pur și simplu ăsta le este nivelul, nu pot mai mult și sper ca până la urmă, până la sfârșitul acestui mandat, o să reușiți dumneavoastră să veniți cu niște proiecte care vor fi votabile. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Ideile sunt bune, numai că nu pot fi aplicate pe acest sistem electoral. Aici are dreptate USR-ul. Și, într-adevăr, cu

Ideile sunt bune, numai că nu pot fi aplicate pe acest sistem electoral. Aici are dreptate USR-ul. Și, într-adevăr, cu tot respectul, nu se respectă nici tehnica legislativă și nici nu știți să modificați o lege. Aici au dreptate, cu tot respectul. Deci conținutul, îmi pare rău, nu se pliază pe lege, ca să puteți să schimbați sistemul electoral. Trebuie să inițiați un nou set de legi, să le schimbați pe toate. Pe mine nu mă plătește PSD, spre deosebire de tine, am învățat drept. Învață să scrii, învață să formulezi lege, citește tehnică legislativă cât am citit eu și după aceea să ai dreptul să comentezi în fața mea! Până atunci, taci din gură și învață de la profesioniști.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Este foarte amuzant cum niște personaje de desene animate susțin că parlamentarii AUR nu sunt în stare să scrie un proiect de lege cum se cade, neaducând, practic, niciun fel de argument în favoarea acestei aserțiuni și neparticipând în mod lucrativ, în comisiile de avizare și de raport, la dezbater

Este foarte amuzant cum niște personaje de desene animate susțin că parlamentarii AUR nu sunt în stare să scrie un proiect de lege cum se cade, neaducând, practic, niciun fel de argument în favoarea acestei aserțiuni și neparticipând în mod lucrativ, în comisiile de avizare și de raport, la dezbaterea asupra proiectelor de lege și la amendarea lor. Stimați colegi pricepuți la toate, care aveți mai încolo niște proiecte legislative absolut tembele, de ce nu amendați dumneavoastră proiectele acestea, scrise nepotrivit de noi, în comisiile de specialitate? De ce nu vreți să ajungem la slujirea, cu adevărat, a poporului român? Că asta urmărim și asta ar trebui să urmăriți și dumneavoastră. Nu să ne punem bețe în roate unii altora, sub tot felul de pretexte, care mai de care mai proaste sau mai hilare. Aveți această posibilitate și nu trebuie să apăreți la tribună să vă justificați votul împotriva tuturor inițiativelor legislative ale AUR. Domnule, avem pe ordinea de zi astăzi 16 proiecte scrise de AUR, 16 proiecte de lege. Am avut, în aproape doi ani de când suntem în Parlament, peste 100 de proiecte, avem 120-130 de proiecte depuse, toate sunt respinse, chiar așa toate sunt de nevotat de către dumneavoastră? Astea 16 pe care le veți respinge unul câte unul în baza unor rapoarte făcute pe genunchi în comisiile de raport, astea sunt toate proaste? Deci din 40 și ceva, câte avem astăzi pe ordinea de zi, 16 aparțin AUR. Sunt proaste toate? N-ați găsit de cuviință să interveniți să schimbați în bine niciunul dintre ele în comisiile de specialitate și veniți aici și dați din fleancă și spuneți că dumneavoastră le-ați fi făcut mai bine și că sunteți profesioniști și că vă pricepeți, dar mulți dintre dumneavoastră nu cunoașteți nici legea în baza căreia noi funcționăm aici, nu mai spun de regulament. Bine, aici vă găsesc o scuză, pentru că regulamentul ăsta a fost hăcuit și modificat de atâtea ori încât îți e și greu să ții pasul cu modificările din el.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Îmi manifest, prin cuvântul meu, nu dezamăgirea, că ar fi fost dramatic să mă amăgesc în privința unora dintre dumneavoastră, dar, pur și simplu, sila că vă justificați astfel votul împotriva noastră.

Îmi manifest, prin cuvântul meu, nu dezamăgirea, că ar fi fost dramatic să mă amăgesc în privința unora dintre dumneavoastră, dar, pur și simplu, sila că vă justificați astfel votul împotriva noastră.

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

Acum atenție, domnule lider! Dar mă așteptam din partea dumneavoastră să apreciați sfaturile pe care vi le-am dat și timpul pe care-l folosiți la tribună spunând că alții trebuie să vă repare proiectele să-l folosiți în mod temeinic pentru a le îmbunătăți. Nu avem această obligație pentru dumneavoas

Acum atenție, domnule lider! Dar mă așteptam din partea dumneavoastră să apreciați sfaturile pe care vi le-am dat și timpul pe care-l folosiți la tribună spunând că alții trebuie să vă repare proiectele să-l folosiți în mod temeinic pentru a le îmbunătăți. Nu avem această obligație pentru dumneavoastră și îmi pare foarte rău că nu ați apreciat criticile noastre. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Aș vrea să lămurim despre ce-i vorba în această inițiativă legislativă, și anume că Grupul de parlamentari AUR ne propune ca listele de candidați ai competitorilor electorali să fie alcătuite în ordine alfabetică.

Aș vrea să lămurim despre ce-i vorba în această inițiativă legislativă, și anume că Grupul de parlamentari AUR ne propune ca listele de candidați ai competitorilor electorali să fie alcătuite în ordine alfabetică. Deci ne propun, mă rog, și mai multe criterii după care să fie întocmite listele. Ne dau lecții și vin cu o inițiativă legislativă, în condițiile în care la alegerile din 6 decembrie 2020 nu mai puțin de 27 de perechi – soț-soție, tată-fiică, tată-fiu, mamă-fiică, frate-soră, frate-frate – au fost pe listele acestui partid, inclusiv soția copreședintelui a fost pe listele acestui partid, și ne întrebăm, atunci, unde este meritocrația despre care se vorbește și ce fel de liste vor întocmi dacă mergem pe aceste inițiative legislative. Mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Raport de respingere pentru niște bebeluși!

Raport de respingere pentru niște bebeluși! Oare partidele politice merită subvenții babane, dar bebelușii care se nasc... Să avem și noi copii mai buni, mai sănătoși în țara asta... Familiile tinere care fac copii nu merită 1.000 de lei? Rușine să vă fie! De ce? Pentru că-i făcută de AUR? Putea să fie făcută... De ce n-ați făcut dumneavoastră o asemenea lege? Rușine să vă fie! Raport de respingere pentru niște copii. Rușine! _(Aplauze.)_

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Da, o nouă inițiativă AUR tratată cu același raport de respingere de toată suflarea coaliției de guvernare, care, altminteri, se manifestă, sigur, în favoarea familiei, în favoarea nașterii de prunci, ba a înființat și un minister al familiei care e golit de conținut, care nu-și exercită în niciun f

Da, o nouă inițiativă AUR tratată cu același raport de respingere de toată suflarea coaliției de guvernare, care, altminteri, se manifestă, sigur, în favoarea familiei, în favoarea nașterii de prunci, ba a înființat și un minister al familiei care e golit de conținut, care nu-și exercită în niciun fel atribuțiile, nici nu știu dacă i-a fixat cineva atribuțiile, nu știu dacă are sediu la momentul ăsta, dar în orice caz nu emite absolut nimic dinspre Executiv cu privire la politicile profamilie. Este evident cred că pentru orice alfabetizat din România că suntem într-un declin demografic masiv, că dacă vom continua așa ne paște dispariția ca neam și că trebuie luate măsuri acum; trebuiau de ieri, de alaltăieri, de acum 10 ani, dar măcar să le luăm de azi înainte, pentru a încerca să încetinim acest declin, dacă nu să-l oprim și să marcăm o curbă de creștere din punctul de vedere al nașterilor. Acest lucru nu e posibil dacă nu asigurăm condiții minimale de trai și dacă nu sprijinim în mod permanent, activ și puternic familiile noi și nașterea de copii. Este vorba de acordarea, o singură dată, la naștere, a unui voucher de 1.000 de lei pentru copilul nou-născut. Nu este vorba de a încuraja nașterile acelea care să ducă la traiul doar pe baza copiilor, nu este vorba de a face un act de populism, probabil că fiecare dintre cei care ați avut copii ați văzut ce înseamnă. Poate n-ați fost toți parlamentari la momentul respectiv, poate n-ați fost nici niște oameni înstăriți la momentul respectiv și ați văzut cât de greu este să pornești în viață, să alcătuiești o familie, să naști copii, să-i poți crește și educa. Acest ajutor este unul chiar minimal, de maxim bun-simț. Nu văd de ce nu l-am accepta. Funcționează în alte state, cu rezultate bune, care arată o creștere a natalității; am putea încerca și la noi, dacă dumneavoastră, cei care dețineți astăzi puterea, ați vrea. V-am mulțumi să vreți.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Rușine! Rușine!

Pentru că trebuie să informăm foarte bine colegii de la AUR despre anumite lucruri. Trebuie să știe că începând din martie anul acesta femeile aflate în situații de risc care devin mame beneficiază de un ajutor în valoare de 2.000 de lei, în cadrul unui program cu o valoare de 12 milioane de euro, din fonduri europene. Așa că aș dori să își ceară scuze cine tot strigă pe aici: „Rușine! Rușine!” și habar n-are despre legea în vigoare. Mulțumesc.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

consensului forțelor politice reprezentate în Parlament.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri a primit avizele pozitive ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social, Consiliului pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Guvernul nu a ridicat niciun fel de obiecție în legătură cu această propunere legislativă. Este imperios necesară pentru a-i echivala în drepturi pe militarii români luați în prizonierat de armata germană cu cei luați în prizonierat de armata sovietică; este vorba deci despre un act reparator de dreptate, pe care suntem cu toții obligați moral să-l facem, cu atât mai mult cu cât însăși Constituția României proclamă dreptatea drept valoare supremă și garantată. Exprimăm opinia că asemenea propuneri legislative cu miză reparatorie trebuie să facă obiectul consensului forțelor politice reprezentate în Parlament. Vă îndemn să votați împotriva raportului de respingere și să susțineți propunerea legislativă prin care dorim să le dăm dreptate românilor luați în prizonierat de armata hitleristă. Orice altă opțiune de vot va putea fi calificată drept antiromânească. Grupul AUR va vota împotriva raportului de respingere. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Văd că istoria prezintă foarte mult interes pentru unii parlamentari care râd și vorbesc în timp ce alți oameni prezintă un proiect de lege.

Văd că istoria prezintă foarte mult interes pentru unii parlamentari care râd și vorbesc în timp ce alți oameni prezintă un proiect de lege. Este o chestie de bun-simț. Măcar să îl asculți, chiar dacă nu ești de acord. Așa s-a învățat în cei 7 ani de acasă pentru unii, alții poate învață acum. Este un proiect legislativ pe care nu înțeleg de ce ați dat raport de respingere. Niciuna dintre comisii nu l-a respins, din contră, a avut aviz favorabil. Mai mult decât atât, este vorba de a echivala în drepturi militarii români luați în prizonierat de armata germană cu cei luați în prizonierat de armata sovietică. Sper că nu începem să facem discriminări între prizonieri în funcție de țările care au luat acești prizonieri. Prizonierul este prizonier, indiferent de ce țară este luat. Putea să fie luat și de americani, tot prizonier era și tot român de al nostru era. Și, în condițiile în care acordați drepturi unor prizonieri, pentru ce nu acordați și celorlalți? Este o chestiune de reparație istorică și este un proiect care este bine făcut; aveți și proiecte foarte bine făcute și repară. Deci nu înțeleg de ce trebuie să respingeți proiecte pentru că-i vorba de partidul AUR sau pentru că-i vorba de independenți. În schimb, între dumneavoastră vă aranjați toate proiectele și vi le votați în funcție de negocierile dumneavoastră politice. Îmi dai, îți dau, nu-mi dai, nu îți dau și așa mai departe. Asta nu e politică, asta e bătaie de joc la adresa poporului român. Nu există niciun motiv pentru respingere. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Această inițiativă s-a întors în plen după ce luni am solicitat retrimiterea la comisii, pentru că sesizasem, împreună de altfel, o abatere de la regulament. În ce sens? Cele două comisii raportoare au votat separat, una un raport de admitere, cealaltă un raport de respingere. Oricum adunăm voturile

Această inițiativă s-a întors în plen după ce luni am solicitat retrimiterea la comisii, pentru că sesizasem, împreună de altfel, o abatere de la regulament. În ce sens? Cele două comisii raportoare au votat separat, una un raport de admitere, cealaltă un raport de respingere. Oricum adunăm voturile, dacă încercăm să le potrivim unele cu altele, deși este anormal să potrivim voturi pe un raport de admitere cu voturi pe un raport de respingere, dar presupunând că facem această decizie cu extremă flexibilitate, niciuna dintre cele două variante nu a întrunit voturile necesare pentru a trece mai departe. Au fost 21 de voturi exprimate, niciuna dintre variante nu a primit 11 voturi, așa cum era necesar. Pentru a menține Senatul într-un mod de funcționare legal, rugămintea noastră este să ne întoarcem, să corectăm acest lucru în mod foarte simplu. Solicităm, pe de o parte, să supuneți la vot lungirea perioadei de dezbatere de la 40 la 60 de zile, pentru ca legea să nu treacă tacit zilele următoare, și, de asemenea, o retrimitere la comisie, de o săptămână, în timpul căreia această anomalie să fie clarificată, pentru că trebuie să fim, din punctul meu de vedere, flexibili, pe de o parte, să ne putem desfășura activitatea eficient, iar pe de altă parte, sunt niște reguli simple, clare, pe care nu trebuie să le rupem. Nu putem vota rapoarte diferite radical, unul de admitere și altul de respingere, pentru aceeași lege atunci când este vorba de un raport comun. Vă mulțumesc și vă rog să supuneți la vot cele două propuneri. Mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Vreau să remarc modul corect în care conduceți această ședință și inclusiv opoziției îi dați oportunitatea să-și exprime cuvântul.

Vreau să remarc modul corect în care conduceți această ședință și inclusiv opoziției îi dați oportunitatea să-și exprime cuvântul. Ce vreau eu să... nu știu... să le recomand colegilor din opoziție... Se comportă de o manieră a unui partid care-i posedat ideologic. Eu o să-i rog să renunțe, să renunțe la maniera aceasta în care procedează. Mai mult decât atât, noi am arătat, în diferite timpuri, diferite întâmplări, că am votat inclusiv cu inițiativele lor. O să o facem și de data aceasta, deși vreau să remarc următorul lucru: pe fond această inițiativă nu se poate aplica, știți foarte bine, ați avut, inclusiv în comisii, foarte mult, inclusiv din partea Guvernului, ați avut remarca că această inițiativă nu se poate aplica. Totuși, pentru că în esență ea este o inițiativă bună, noi o să votăm pentru. Mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Păi, dacă tocmai la asta lucrați, noi vă oferim și cadru legal.

Îmi pare foarte rău că stimații colegi senatori nu au dorit prelungirea termenului pentru această inițiativă legislativă și retrimiterea la comisie, pentru că, după cum a explicat și liderul nostru, domnul Radu Mihail, sunt anumite inadvertențe în modul în care au avut loc aceste discuții. Nu am avut o ședință comună, raportul comun este unul încropit, așa, din două modalități diferite de a supune la vot aceeași inițiativă. De fapt, ce face această inițiativă L555? Prevede emiterea unei legitimații pe suport electronic atașate unei aplicații mobile, gestionată de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, și astfel, în principal, această inițiativă legislativă asigură accesul persoanelor cu dizabilități la drepturile care le-au fost acordate prin lege. Prin faptul că o persoană cu dizabilități are, teoretic, prin lege acces la: spectacole, la transport feroviar, la transport rutier, are o mulțime de facilități, dar accesarea acestora presupune că trebuie să obțină o decontare ulterioară, trebuie să trimită o mulțime de dosare cu șină, de copii după chitanțe, de tot felul de avize, și vorbim de persoane cu dizabilități, care nu se pot deplasa atât de ușor, și de însoțitorii acestora, care 24 de ore din 24 sunt alături de persoanele cu dizabilități. Deci, așa cum se aplică drepturile pentru persoanele cu dizabilități, în acest moment este o barieră informală în calea acestor persoane. Noi propunem ca persoanele cu dizabilități să aibă drepturile, efectiv, cele consemnate prin lege tot de dumneavoastră, stimați parlamentari, și ca acest lucru să se facă într-o manieră decentă. La Comisia pentru drepturile omului, unde am avut raport comun, a venit reprezentantul agenției care ar trebui să protejeze persoanele cu dizabilități și ne-a explicat că nu e cazul să avem o asemenea lege, pentru că dumnealor exact la asta lucrează. Atunci, în mod corect, colegii de comisie au spus: „Păi, dacă tocmai la asta lucrați, noi vă oferim și cadru legal.” și am dat un vot favorabil. La Comisia pentru muncă însă a venit președintele acestei agenții, care le-a spus că este imposibil și i-a convins pe stimații senatori că este imposibil. Sincer, eu m-am săturat de situațiile în care vin reprezentanții agențiilor instituțiilor statului și ne conving că nimic nu se poate. Ba da, se poate! Este nevoie de voință politică. Vă rog să nu mai spuneți că protejați persoanele cu dizabilități, pentru că atunci când vine vorba să dați un vot îl dați împotriva acestora. Măcar acum aveți șansa să reparați acest lucru și votați împotriva raportului de respingere. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Această inițiativă este parte dintr-un pachet legislativ gândit pentru sprijinirea familiei românești de către partidul AUR și se referă la scutirea de impozit pe o mașină în cazul familiilor care au cel puțin doi copii.

Această inițiativă este parte dintr-un pachet legislativ gândit pentru sprijinirea familiei românești de către partidul AUR și se referă la scutirea de impozit pe o mașină în cazul familiilor care au cel puțin doi copii. Știți foarte bine că astăzi a avea o mașină nu este un moft, nu este un lux, este o necesitate și ea devine tot mai pregnantă, cu atât mai mult cu cât se apropie vârsta copiilor de vârsta de școală, și nu doar pentru asta. Încercăm să oferim facilități în mai multe domenii, astfel încât familiile să aibă curaj să nască prunci în România, să poată să trăiască mai bine în România și să aibă încredere că statul își îndeplinește o obligație constituțională, aceea de a acorda sprijin familiei românești. Vă rugăm, de aceea, să votați împotriva raportului de respingere. Iată, un nou raport de respingere, chiar dacă inițiativa provine de la partidul AUR. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cristian Bordei

După cum știm cu toții, contextul climatic și geopolitic pune o presiune ridicată pe ansamblul sistemului energetic global și, implicit, pe cel național. Și în România și piața gazului, și cea a energiei electrice sunt extrem de volatile, atât din cauza lipsei acute de noi capacități de producție, c

După cum știm cu toții, contextul climatic și geopolitic pune o presiune ridicată pe ansamblul sistemului energetic global și, implicit, pe cel național. Și în România și piața gazului, și cea a energiei electrice sunt extrem de volatile, atât din cauza lipsei acute de noi capacități de producție, cât și din cauza situației geopolitice interne. Impactul creșterii prețurilor la consumatorii finali este resimțit mai ales de consumatorii vulnerabili, care nu au resursele financiare pentru a investi în eficiență energetică, milioane de gospodării aflându-se în riscul de a ajunge în sărăcie energetică. Din acest motiv sunt necesare măsuri rapide și concrete pentru stimularea construirii de noi capacități de producție, dar, pe de altă parte, se poate acționa pentru reducerea consumului de energie prin creșterea eficienței energetice. Dacă niciuna dintre aceste măsuri nu va fi luată, vom putea asista din nou la prețuri foarte mari atunci când piața va fi dereglementată, creându-se, din nou, o presiune imensă pe consumatorii finali și pe întreaga economie. Din păcate, astăzi, cadrul legal general creat prin legislația existentă acționează, pe de o parte, astfel încât consumatorii să nu realizeze impactul real al prețurilor și nevoia de reducere a consumului sau, cel puțin, o parte dintre aceștia, iar, pe de altă parte, investițiile noi sunt inhibate. În plus, România face parte dintr-o piață europeană care își dorește reducerea dependenței de gazul rusesc, astfel încât nu putem previziona, cu siguranță, reduceri ale prețurilor către consumatorii finali în viitorul apropiat. Din această cauză sunt necesare stimulente nu numai pe partea de producție a energiei, ci și pe partea de eficiență energetică. Acest proiect de lege vine exact cu acest scop, vine să sprijine românii pentru a accelera investițiile în eficiență energetică, prin reducerea TVA-ului pentru livrările de pompe de căldură, panouri fotovoltaice și panouri solare termice...

Interpelare

Cristian Bordei

...stimulând... Da, imediat. Stimulându-se astfel reducerea consumului de energie, așa cum am spus, și a dependenței consumatorilor față de volatilitatea pieței de energie.

...stimulând... Da, imediat. Stimulându-se astfel reducerea consumului de energie, așa cum am spus, și a dependenței consumatorilor față de volatilitatea pieței de energie. Această schemă pe care o propunem va fi valabilă pentru o perioadă de 5 ani, astfel încât companiile și consumatorii să poată previziona o creștere a capacității de producție, pentru a acoperi creșterea cererii. USR va vota împotriva raportului de respingere, deci pentru lege, și vă invit și pe dumneavoastră să faceți la fel. Mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

O să fiu scurt. Să nu uităm cine ne-a adus în situația crizei actuale. Să nu uităm poziția USR-ului, care acum nu-și mai aduce aminte ce fel de piață dorea. Noi inclusiv de la începutul acestei crize energetice am spus de nenumărate ori: vrem o piață reglementată!

O să fiu scurt. Să nu uităm cine ne-a adus în situația crizei actuale. Să nu uităm poziția USR-ului, care acum nu-și mai aduce aminte ce fel de piață dorea. Noi inclusiv de la începutul acestei crize energetice am spus de nenumărate ori: vrem o piață reglementată! Se pare că... În ceasul al doisprezecelea să sperăm totuși că Guvernul va lua măsuri pe care noi le clamăm de un an de zile. Știu, trebuiau plătite 40 și ceva de miliarde pentru clientela politică. Să sperăm că nu o să se mai întâmple acest lucru. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Ați mai avut... Am mai avut o inițiativă legislativă cu depresia _post-partum_ , că despre ea este vorba, în care s-a solicitat aici o zi întreagă, o săptămână întreagă pentru a aduce la cunoștința publicului și a conștientiza publicul cu privire la problemele femeii pe care le poate avea, evident,

Ați mai avut... Am mai avut o inițiativă legislativă cu depresia _post-partum_ , că despre ea este vorba, în care s-a solicitat aici o zi întreagă, o săptămână întreagă pentru a aduce la cunoștința publicului și a conștientiza publicul cu privire la problemele femeii pe care le poate avea, evident, în cazul unei nașteri. Sunt din ce în ce mai multe depresii _post-partum_ . Din păcate, ați introdus acea modificare la legea cu privire la problemele psihice ale unui om, ceea ce nu trebuia. Trebuia să veniți exact aici, la nr. 95/2006. Deci, în sfârșit, se face dreptate. Nu mai vorbim că acolo era vorba de o zi, pe când aici discutăm, efectiv, de niște drepturi reale, care ar trebui implementate. Să înțeleg că dați raport de respingere pentru că ceilalți, și nu USR-ul, voi, ceilalți, nu ați făcut această propunere? V-ați gândit doar să sărbătoriți o zi și să conștientizați opinia publică? Și doar pentru că USR-ul are această abordare îi respingeți? Putea să o facă AUR, putea să o facă oricine, puteam să o fac eu; au făcut-o ei. Important este faptul că cineva o face și este în avantajul oamenilor. Deci chiar nu vă înțeleg. Adoptați legea aceea la problemele psihice. Da? Deci le faceți nebune, de fapt, pe mame; este vorba de o depresie, se tratează psihologic, cu psihoterapeut, nu cu psihiatru și nu cu medicamente. Da? Și aici, când ajungem la astfel de modificări ale legii sănătății – că, de fapt, de sănătate e vorba –, dați raport de respingere. Păi, atunci, încercați să corelați. Acolo ați modificat, modificați-o și aici, că e vorba de un tratament psihologic. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Ionuț Neagu

Această inițiativă aparține Grupului AUR și ne definește ca doctrină. Ce dorim noi? Dorim să protejăm înstrăinarea acțiunilor de la companiile de stat, astfel încât statul român să rămână acționar majoritar.

Această inițiativă aparține Grupului AUR și ne definește ca doctrină. Ce dorim noi? Dorim să protejăm înstrăinarea acțiunilor de la companiile de stat, astfel încât statul român să rămână acționar majoritar. Știm foarte bine care sunt interesele pe industria românească, și nu numai; de exemplu, Portul Constanța. Portul Constanța... Imaginați-vă că statul român înstrăinează o parte din acțiuni, da? Și o să rămână compania de administrare cu o parte din active. Deci nu o să mai aibă posibilitate să-și exercite suveranitatea. Vă rog, nu știu... Aș dori să treceți peste coloratura politică și totuși să votați pentru apărarea interesului național. Vă mulțumesc.

Interpelare

Andrei Postică

Pilonul VI – Politici pentru noua generație, componenta C15 – Educația din Planul național de redresare și reziliență presupune achiziționarea unui număr de 3.200 de microbuze școlare verzi.

Pilonul VI – Politici pentru noua generație, componenta C15 – Educația din Planul național de redresare și reziliență presupune achiziționarea unui număr de 3.200 de microbuze școlare verzi. Prin prezenta inițiativă legislativă propunem să contribuim împreună la reducerea numărului accidentelor rutiere și, totodată, la scăderea consecințelor acestora, prin intensificarea unor reglementări de siguranță mai mari pentru autovehiculele cu rol de transport școlar. Astfel: – instituim obligativitatea de a inscripționa autovehiculele cu rol de transport public de elevi cu culori stridente, galben, portocaliu, pentru a semnaliza mult mai puternic prezența în trafic; – dotarea cu sisteme de monitorizare GPS în timp real a rutelor, precum și cu o cameră de supraveghere care filmează audio și video, atât în interiorul, cât și în exteriorul autovehiculului; – instalarea unui limitator de viteză a vehiculului, pentru a preveni depășirea vitezei regulamentare prin actele normative în vigoare, dat fiind că multe dintre accidente au loc din cauza neadaptării vitezei; – dotarea cu un kit de siguranță a vehiculului, care să conțină cel puțin patru ciocane de urgență, ca tăietor de centură de siguranță. Așadar, propunem rezolvarea unei probleme ce ține de siguranța în trafic a elevilor, considerând că este datoria statului să sprijine elevii, pentru a avea acces astfel la o educație în cele mai bune condiții. USR va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Gabriela Crețu

Vom vota, și grupul, pentru raportul de respingere elaborat de Comisia pentru cultură. Și, în numele acestei comisii, de fapt, vreau să fac o explicație, ca să nu se supere inițiatorii că totdeauna respingem inițiativele lor.

Vom vota, și grupul, pentru raportul de respingere elaborat de Comisia pentru cultură. Și, în numele acestei comisii, de fapt, vreau să fac o explicație, ca să nu se supere inițiatorii că totdeauna respingem inițiativele lor. Așa cum știm cu toții, Academia Română este o instituție de interes public, dar autonomă. Ca urmare, Adunarea Generală a Academiei Române ia deciziile pe care le propune Guvernului, de exemplu, dar nu asta a fost singura problemă. Conform legii în vigoare, noi trebuie să cerem avizul Academiei Române. Drept urmare, am cerut acest aviz, am invitat secretarul general al Academiei Române, pe domnul Dumitrache, la comisie, iar acesta a venit cu un număr foarte mare de amendamente; ca principiu, înființarea unei filiale la Chișinău este acceptată de Academia Română, deși o asemenea decizie n-a fost luată, dar ea presupune mult mai complicate măsuri. De asemenea, Academia dorește modificarea legii în mai multe puncte, ceea ce depășea normele de elaborare a unei legi. Din acest motiv am păstrat propunerea colegilor de înființare a filialei de la Chișinău și o vom include într-o formă adecvată în modificările total integrale la lege, care se vor face împreună cu Academia Română. Mulțumesc.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Nu lipsesc de la plen niciodată.

Nu lipsesc de la plen niciodată. În primul rând, vreau să spun că sunt de acord cu pledoaria domnului senator; în România, într-adevăr, obezitatea este una extrem de îngrijorătoare. Și nu numai în România, ci în întreaga Europă. Însă, așa cum am stat de vorbă și cu domnul senator, și astăzi în plenul Senatului spun același lucru, printr-un singur exemplu: o școală gimnazială care numără peste 1.000 de elevi, cu un număr de 5 ore pe săptămână, într-un spațiu, în cel mai fericit caz, adică o sală de sport normală, cu un teren de handbal de 40 de metri lungime și 20 de metri lățime, și o clasă numeroasă, de 30 de elevi, vom avea 90 de elevi pe un interval orar. Iar acolo nu mai putem să vorbim de calitate, ci vorbim doar de o formă de a arăta în orarul școlar și de a ne face noi că vrem ca totul să decurgă normal și că iată cum am rezolvat problema numărului de ore de educație fizică în România. Astăzi, stimați colegi, cu toții trebuie să facem un singur lucru de la microfonul plenului Senatului: să obligăm ministerul de resort, directorii de unități școlare să aplice corect planul-cadru specific educației fizice. Și anume avem acolo minimum două ore, maximum 3 ore trecute în planulcadru, ce trebuie să facem noi? Să-i obligăm pe aceștia ca, la nivelul unităților școlare, să se facă cele trei ore de educație fizică prevăzute în planul-cadru. Mai mult de atât, trebuie să-i obligăm ca, la nivelul unităților școlare, să folosim mecanismele ce le avem astăzi în Legea educației naționale, și anume ansamblul sportiv pentru fiecare nivel de clasă, formația sportivă pentru fiecare nivel de studiu specific sistemului preuniversitar și, da, trebuie să-i îndrumăm pe părinții noștri să-și ducă copilul nu numai la meditație la matematică, ci și la ora de educație fizică, sâmbăta și duminica, atunci când avem competiții sportive sau pregătirea echipelor reprezentative. Acesta a fost motivul pentru care nu susțin această inițiativă legislativă. Dar, da, în calitate de profesor de educație fizică, îmi doresc număr de ore mai multe în sistemul preuniversitar, dar ore de calitate. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Hai că am tăcut destul, acum pot și eu să vorbesc.

Hai că am tăcut destul, acum pot și eu să vorbesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

La final, da.

La final, da. Sunt de acord, dar nu cred că poți să respingi o inițiativă legislativă doar pentru faptul că există niște școli care nu au un loc special în care să intre atâția copii câți sunt pentru ora de sport. Slavă Domnului că toți am fost în școli în care ne obligau să facem sport unii peste alții și, pe urmă, veneau cei de la cluburile sportive și ne triau și ne duceau la ei pe stadioane. Noi am trăit în această eră a comunismului, în care sportul era foarte bine dezvoltat și partidul respectiv avea grijă ca oamenii să facă sport. Dar nu pot să fiu de acord cu dumneavoastră: să fiți de acord cu conținutul legii, dar, pentru faptul că nu există locuri în care să intre 90-100 de elevi, nu dăm drumul la această lege. Păi, oare ce ar trebui să facem cu atâția bani împrumutați? Oare nu ar trebui să facem niște terenuri de sport în care elevii să poată să-și desfășoare activitatea sportivă? Dar, atenție, să nu fie în pantă! Știți că doamna Udrea a făcut și terenuri de fotbal în pantă. Nu știu, poate așa vedea dânsa, într-o societate tridimensională. Ideea este că acești copii trebuie să facă sport. Nu știu dacă ați văzut, dar cea mai mare rată de absenteism este la ora de sport. Medici – cu tot respectul, domnule profesor doctor Streinu Cercel – care dau adeverințe, scutiri pentru copii să nu se ducă la ora de sport. Poate ar trebui să fim un pic mai atenți și să mai restricționăm aceste adeverințe. Poate ar trebui totuși să dați drumul la această lege, pentru că, atunci, și Ministerul Învățământului, și școlile... poate sunt și niște investitori drăguți, care or să dorească să mai investească un pic și în terenurile de sport. În alte țări, atenție, inclusiv la americani, pe care poporul român îi iubește atât de mult, există în fiecare zi o oră de sport. În fiecare zi. De ce? Pentru că trebuie să mai ieși un pic și din toată concentrarea aceea de învățat, de logică, de concentrare și trebuie să te relaxezi. Sportul recreează, relaxează și îți dă posibilitatea să gândești mult mai liber. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Ionuț Neagu

Proiectul acesta legislativ propune ca ședințele de consilii județene și ședințele desfășurate în UAT-uri să�, ale consiliilor locale, să fie transmise live online și înregistrate pe pagina oficială a instituției și posibilitatea ca cetățenii să urmărească aceste ședințe.

Proiectul acesta legislativ propune ca ședințele de consilii județene și ședințele desfășurate în UAT-uri să�, ale consiliilor locale, să fie transmise live online și înregistrate pe pagina oficială a instituției și posibilitatea ca cetățenii să urmărească aceste ședințe. Nu știu... cred că este o lege de bun-simț, nu văd ce motive tehnice sau ce motive ați mai putea reclama, inclusiv USR-ul, care și-a făcut din transparență un brand. Să vedem cum votează. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Lăsați, domnule Guran, că vă iau consilier la Cotroceni. _(Râsete, rumoare. Aplauze.)_

Lăsați, domnule Guran, că vă iau consilier la Cotroceni. _(Râsete, rumoare. Aplauze.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Cine n-are bătrâni să-și cumpere.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Da. Hai să mai și glumim un pic, că ne mai descrețim frunțile.

Da. Hai să mai și glumim un pic, că ne mai descrețim frunțile. Ideea este în felul următor: nu știu dacă ați luat legătura cu oameni din comunități, să vedeți cum încearcă să asiste la ședințele consiliilor locale. Și vreau să vă spun că unii nu numai că nu au fost lăsați, dar unii au fost luați și la bătaie. Sunt nenumărate aceste cazuri. Primarii vreau să vă spun că nu doresc să participe... să aibă participanți din rândul cetățenilor care nu fac parte din partidele lor. Mai mult, sunt unele proceduri în care trebuie să te duci cu nu știu câte zile înainte să depui o cerere, să ți se aprobe, ca să fii prezent în sala respectivă. Altele se țin cu ușa închisă. Nu se dau niciodată online. Și vă întreb: de ce? Pentru că acolo se discută probleme ale comunității. Că problemele acelea ale comunității poate sunt cunoscute cel mai bine de către cetățenii care vin să asiste la ședințele consiliului local. Vreau să vă spun că prin Bistrița-Năsăud oamenii s-au luat la bătaie efectiv cu consilierii locali pentru a putea să intre în sală atunci când se decideau probleme de interes major ale comunității. Am ajuns ca oamenii să se ia la bătaie pentru a participa la hotărâri care-i privesc. Sunt zeci și sute de plângeri care vin către mine cu privire la aceste probleme. Nu se poate acest lucru. Adică, când e nevoie de votul lor, toată lumea aleargă, îi ia în brațe, îi pupă, le mai dă și un kil de zahăr, și un litru de ulei, și câte 100-500 de lei, palmați, acolo, dar, când e vorba să participe toți la toate aceste hotărâri, nu sunt lăsați. Cu ce impietează, dacă tot vrem o societate atât de transparentă și dacă vrem ca aceste hotărâri ale consiliului local să fie în interesul comunității? Deci nu se poate, trebuie să votăm împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Voiam să spun că USR susține transparența actului administrativ. Avem mai multe proiecte care abordează acest subiect. Avem inclusiv un proiect, probabil aproape identic cu acesta, care este păstrat la sertar în Camera Deputaților de către coaliția majoritară. Avem chiar colegi care au fost agresați

Voiam să spun că USR susține transparența actului administrativ. Avem mai multe proiecte care abordează acest subiect. Avem inclusiv un proiect, probabil aproape identic cu acesta, care este păstrat la sertar în Camera Deputaților de către coaliția majoritară. Avem chiar colegi care au fost agresați fizic de către consilierii locali sau județeni ai coaliției majoritare pentru că au încercat să aducă transparență în consiliile locale și județene. Deci noi susținem și vom susține întotdeauna transparența actului administrativ. _(Intervenție neinteligibilă din sală.)_ Nu știu. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_