Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 27 aprilie 2022 · monitorul.ai

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Agricultura românească în actualul context politic și economic internațional tensionat

De mai bine de două luni, la granițele României, se desfășoară un conflict militar sângeros. Dincolo de implicațiile dramatice asupra populației civile ucrainene, greu încercate, evenimentele din Ucraina au exercitat deja și exercită în continuare un impact negativ considerabil pe plan internațional, din punct de vedere atât politic, cât și economic, proiectând în plus, pe termen scurt și mediu, spectrul amenințător al unei grave crize alimentare la nivel mondial. Aceasta vine să se adauge și să potențeze efectul unor crize mai vechi sau mai noi – și aș menționa aici, în primul rând, criza de resurse energetice, în condițiile restricționării drastice a importurilor de petrol și gaze din Rusia. Penuria de produse agricole devine, pe zi ce trece, tot mai amenințătoare, în condițiile în care cele două state aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezintă principalii producători și exportatori mondiali de produse agricole, iar exporturile lor în domeniu sunt grav afectate; în cazul Moscovei – de veritabilul embargou comercial care i-a fost impus la nivel internațional, iar în cazul Kievului – de efectele directe, distrugătoare ale unui război ce se desfășoară pe propriul teritoriu național. Toate acestea au determinat o creștere relevantă a cererii și, în mod corespunzător, a prețului materiilor prime și produselor finite de natură agricolă. Este edificator, în acest sens, saltul relevant de zeci de procente înregistrat în mod constant în cursul ultimelor luni la bursele internaționale de profil la prețul grâului și al porumbului, estimările specialiștilor în domeniu indicând în continuare un potențial robust de creștere de cel puțin 35%-40%. Iată de ce apar ca deosebit de firești măsurile preventive adoptate de multe state, inclusiv din rândul vecinilor României; este cazul Ungariei, Serbiei și Bulgariei, care au procedat la suspendarea sau limitarea drastică a oricărui export de produse agricole. În aceste circumstanțe este perfect legitim să ne întrebăm, la rândul nostru, în legătură cu cele mai potrivite și mai avantajoase modalități de valorificare a potențialului agricol național, inclusiv din perspectiva pertinenței exportării fără restricții, în continuare, de produse agricole, multe din ele vândute ca materii prime, pentru a fi apoi reimportate sub formă de produse finite, chiar dacă primim, în mod frecvent, asigurări că producția autohtonă de cereale este suficientă și că nu există riscuri pentru perturbarea consumului intern, adică pentru aprovizionarea și satisfacerea cerințelor populației cu produse agroalimentare. Stimați colegi, Cu permisiunea dumneavoastră, aș dori să punctez foarte succint câteva din prioritățile imediate care stau, în opinia mea, în fața agriculturii românești, după cum urmează: – necesitatea renegocierii imediate a PNRR, în condițiile absenței totale din conținutul acestui document a sectorului agricultură, domeniu vital pentru securitatea alimentară a românilor; – un alt aspect delicat cu care se confruntă fermierii români este penuria accentuată de îngrășăminte chimice, în condițiile în care principalii exportatori internaționali, Rusia și Ucraina, nu mai sunt în măsură, din motivele menționate anterior, să asigure necesarul din produsele respective; – desigur, resursele financiare ale țării sunt limitate, dar importanța bunei funcționări a sectorului agricol nu poate fi în niciun fel minimizată sau subestimată. Iată de ce consider că anumite forme de ajutoare de stat pentru combustibilii folosiți în agricultură, precum și subvenții pentru îngrășăminte, bineînțeles, cu avizul aceleiași Comisii Europene, ar trebui avute în vedere, demersuri care se pot circumscrie, în mod necesar și perfect realist, aceluiași context politic internațional tensionat, care reclamă măsuri speciale, depășind tiparele standard. ## Stimați colegi, Orice dezbatere serioasă asupra agriculturii românești nu poate omite recentul pachet de măsuri „Sprijin pentru România”, anunțat de președintele PSD, care urmează să fie implementat de la 1 iunie anul curent, și relevanța deosebită a componentei agriculturii în acest pachet. Este vorba despre un set de măsuri binevenite și, mai ales, de mult timp așteptate de agricultura românească, cu impact clar pozitiv în domeniu, cu referire expresă la infuzia de circa 600 de milioane de euro alocate acestui sector vital al economiei românești. În plus, consider ca deosebit de oportună și binevenită inițiativa acordării unor prime fermierilor români, reprezentând „10% din valoarea produselor agricole livrate fabricilor de alimente din România”, alături de granturile având drept destinație finanțarea capitalului de lucru, precum și de „creșterea salariului minim în agricultură și industria alimentară la 3.000 de lei brut”. Nu în ultimul rând, salut alocarea unor resurse semnificative, circa 100 de milioane de euro, pentru revitalizarea, capitalizarea Casei de Comerț „Unirea” ca integrator de programe naționale în agricultură. Doresc să menționez aici și să salut, totodată, valențele clar programatice ale unei recente declarații a ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, care a accentuat preocuparea MADR de a „asigura fermierilor români resursele financiare de care au nevoie pentru a continua să obțină producții la un nivel ridicat”, cu „menținerea locurilor de muncă în agricultură și în industria de procesare”. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, stimați colegi, considerând asemenea obiective ca fiind perfect realiste și perfect justificate, ele fiind, de altfel, în deplină convergență cu estimările Comisiei Europene din februarie 2022, care indicau în mod clar că România este „cel mai mare exportator de porumb din Uniunea Europeană și al doilea la grâu și orz în sezonul 2021–2022”. Permiteți-mi să concluzionez accentuând încă o dată asupra exigenței ca țara noastră să depună în continuare toate eforturile necesare, cu obiectivul de a-și valorifica în mod plenar atuurile relevante de care dispunem, un sector absolut esențial al economiei, cel al securității alimentare, cu atât mai mult în condițiile stării actuale de conflict armat de pe continentul european, conflict derulat în imediata apropiere a granițelor României. Vă mulțumesc pentru atenție. Senator PSD Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Săptămâna Luminată – luminează-i, Doamne, pe români!

La data de 26 aprilie 2022, premierul României, NicolaeIonel Ciucă, însoțit de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, s-au deplasat la Kiev, Ucraina, într-o vizită de lucru, fiind primiți de Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. De când cu războiul, Ucraina, mai bine zis Kievul, a ajuns loc de pelerinaj pentru toți conducătorii țărilor europene, într-o defilare continuă mai ceva ca la Hollywood. Nu înțelegem mulți dintre noi, față de imaginile prezentate în media oficială, cum sunt toți în vizită într-un teatru de război fără să le fie frică de faptul că le vor exploda creierii din cauza unei bombe aruncate de ruși sau din cauza unor soldați ruși care se vor apuca să-i mitralieze pe toți. Cum se face că toate aceste vizite nu sunt afectate de război? Să înțeleg că domnul Ciucă l-a sunat pe Putin să-l roage să oprească bombardamentul pentru a ajunge întregi atât el, cât și cei doi acoliți ai săi și să se și întoarcă acasă după întâlnirea cu Zelenski? Curios că poate același telefon l-au folosit toți, că până și madame Ursula von der Leyen mergea la vizionat de cadavre puse în saci de plastic care o așteptau de peste 5 zile fără să intre în putrefacție, așa, pe străzi, iar doamna nu avea nicio apăsare că era pe tocuri în mijlocul războiului și nici deranjată de mirosul cumplit de amoniac pe care îl emană morții neîmbălsămați. Totul este bizar. La fel de bizară este prezența domnului Ciolacu în vizita la Kiev, ca și lipsa numărului doi în stat, celebrul senator, ex-prim-ministru, președintele Senatului României, domnul Florin-Vasile Cîțu. Ne întrebăm retoric dacă cei trei, Doamne, și toți trei au discutat probleme importante, cum ar fi drepturile comunității românești din Ucraina în timpul războiului, nu după război, cum vrea Zelenski, pentru că în prima linie a frontului luptă cetățenii de etnie română, nu ucrainenii. Drepturile românilor din Ucraina trebuie restabilite de urgență acum, nu mâine, nu poimâine, nu peste un an, domnule Ciucă. Dacă nu sunt restabilite acum și dacă nu luptăm pentru românii noștri de acolo măcar acum, domnule Aurescu – că în rest nu v-a interesat de soarta lor –, atunci, de ce ne implicăm atât în ajutorarea Ucrainei și de ce i-am da votul de aderare la UE? Mai mult, aderarea la Uniunea Europeană se va face împreună cu Republica Moldova, altfel nu vedem vreun interes în aderarea Ucrainei la Uniune fără Republica Moldova, mai ales față de greutățile și condițiile tragice pe care ni le-au impus europenii pentru aderarea noastră la UE, fiind nevoiți să distrugem tot ceea ce ținea de independența energetică, economică și politică. Altfel, cum să fii de acord cu aderarea la UE a Ucrainei? Noi nu mai avem țară, deși UE avea imperios nevoie de România, ca poziție geostrategică, așa cum aveau și NATO, și Statele Unite ale Americii, și ne-au luat tot pentru a se folosi de toată poziția noastră. S-a discutat despre pace, despre încheierea unui tratat de pace, astfel cum am solicitat și noi, cei patru parlamentari români, solicitând încheierea păcii de la București, și despre faptul că România trebuie să fie garantul acestui tratat, având în vedere că suntem vecini direcți și a doua țară ca mărime din Europa de Est? S-a discutat despre faptul că sunt țări care continuu trimit arme Ucrainei, ceea ce duce la escaladarea conflictului și amplificarea lui la nivel internațional, ducând către Al Treilea Război Mondial? I-a spus cineva lui Zelenski să încerce să încheie pacea? I-a spus cineva lui Putin că noi ne dorim pace? I-a spus cineva lui Biden să oprească ajutorul militar, la fel și NATO? Domnule Ciucă, dacă ați autorizat trimiterea de armament în Ucraina, sunteți un mare trădător, pentru că ați băgat România în război. De ce nu procedați ca Ungaria, să trimiteți armament bazelor militare NATO din Germania și ei să facă ce doresc cu acesta? Unde scrie în Tratatul de aderare NATO că suntem obligați să trimitem armament? Poate ne arătați și nouă. Pentru ce ajutăm militar Ucraina fără să avem nici măcar certitudinea că vom participa direct la reconstrucția Ucrainei, astfel încât să dăm de lucru și firmelor românești, și muncitorilor români? De ce a fost nevoie ca în a treia zi de Paști, în Săptămâna Luminată, să faceți o asemenea vizită? Cumva s-a trezit spiritul creștinesc în voi trei sau așa ați primit ordin de la stăpânii voștri, să pângăriți Sfintele Sărbători de Paști, așa cum, în urmă cu 23 de ani, tot stăpânii voștri au pângărit Sfintele Sărbători de Paști ale sârbilor? Cumva ajutoarele militare către Ucraina au însemnele specifice pe bombe „Happy Easter”? „În prezența valurilor vieții, a multiplelor ei furtuni, ispite, capcane, avalanșe, zgomote și furii, creștinul e dator să-l aleagă – oricât ar fi tumultul de mare, de năprasnic, de incontestabil – pe Hristos. (Furtuna este realitatea, dar Adevărul este Hristos!) Să se încreadă în Cel nevăzut, să nu se supună cerințelor semețe și spaimelor negre făurite de o regie abilă, dar în fapt superficială, aparentă, care e în funcție de durată, adică val, care ca valul trece.” (Nicolae Steinhardt în „Dăruind vei dobândi”.) Vă mulțumesc. Senator neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă. Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Românii discriminați față de cetățenii ucraineni

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului NicolaeIonel Ciucă, prim-ministrul României, domnului Lucian Nicolae Bode, Ministerul Afacerilor Interne, domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe, domnului Marius-Constantin Budăi, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, doamnei Gabriela Firea, Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, domnului Adrian Câciu, Ministerul Finanțelor, domnului Gîtlan Costel, Inspectoratul de Poliție Județean Iași, domnului Petru-Bogdan Cojocaru, Prefectura Iași, domnului Mihai Chirica, Primăria Iași, domnului Csaba Ferenc Asztalos, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Obiectul întrebării: „Românii discriminați față de cetățenii ucraineni”. Stimați domni, Odată cu venirea refugiaților din Ucraina, am asistat la diverse situații discriminatorii pentru cetățenii români, la care instituțiile statului sunt părtașe sau chiar inițiatoare de discriminări: de la hoteluri de peste 3 stele cu prețuri de trei-patru ori mai mici pentru cetățenii ucraineni decât pentru cetățenii români, fără să se verifice starea materială a refugiaților, oferirea de case și terenuri gratis, până la mâncare gratis. Este de notorietate că foarte mulți cetățeni ucraineni au trecut granița cu sute și milioane de euro în genți, ceea ce le-ar permite să locuiască în orice parte a lumii, nu numai în România, fără ajutor special. Înțeleg să ajutăm persoane fără posibilități, dar chiar să ajutăm bogații Ucrainei luând de la gura românilor, așa ceva nu pot accepta. Mai mult, înțeleg să ajutăm săracii refugiați din Ucraina, dar, obligatoriu, trebuie să ajutăm și săracii din România. Astfel, în municipiul Iași, în restaurantele din Palace Mall cetățenii români sunt rugați să doneze, la achiziționarea unui meniu, bani pentru a hrăni un cetățean ucrainean refugiat, donând pentru încă un meniu care va fi oferit, la cerere, unui refugiat. Nenumărați români au plătit încă un meniu pentru a hrăni refugiații din Ucraina, însă nimeni nu controlează dacă refugiații care vin și mănâncă din donațiile românilor sunt chiar lipsiți de posibilități sau profită de această stare. Mai rău este faptul că în Palace Mall, în urma acestui anunț, au venit și câteva persoane nevoiașe cetățeni români, care locuiesc pe străzi sau prin case părăsite, împreună cu copiii lor. Din păcate, românii nu mai au loc la ei acasă. Au fost dați afară din Palace Mall de către pază, la solicitarea restaurantelor, și nu li s-a dat niciun fel de mâncare din donațiile tocmai ale fraților lor români. Cum este posibil să ne alungăm propriii noștri cetățeni aflați sub pragul sărăciei și să punem mai presus interesul refugiaților, pentru care Uniunea Europeană are fonduri cu destinație specială? Cum este posibil să nu ne ajutăm săracii noștri, dar să-i ajutăm pe ai altora? Cum este posibil să se permită o asemenea discriminare? Având în vedere cele expuse, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care sunt dispozițiile legale și cine le-a adoptat, în baza cărora cetățenii români sunt discriminați în propria lor țară? 2. Care este motivul pentru care cetățenii români săraci nu au aceleași beneficii ca cetățenii ucraineni, care nu sunt controlați de nimeni dacă sunt sau nu săraci, dar li se oferă totul pe gratis sau aproape gratis? 3. Având în vedere că aceste aspecte s-au regăsit în presa locală, care sunt măsurile întreprinse de instituțiile dumneavoastră pentru a se stopa discriminarea cetățenilor români față de cetățenii ucraineni? 4. Care sunt măsurile pe care le-ați adoptat cu privire la cetățenii ucraineni care vin în România din cauza războiului cu Federația Rusă, care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a fi ajutați, care sunt ajutoarele efective pe care le oferiți acestora și cum verificați starea financiară a lor? 5. Care sunt ajutoarele pe care le oferiți românilor săraci și în ce condiții? 6. Care este motivul pentru care cetățenii români nu plătesc și ei tot 100 de lei pe noapte pentru cazare la un hotel de peste 3 stele, așa cum plătesc ucrainenii, fără diferență de venituri, în România? 7. Care politică este prioritară: interesul cetățenilor români sau interesul refugiaților ucraineni? 8. Care sunt fondurile din care se oferă ajutoarele pentru refugiații din Ucraina? 9. Cât timp putem susține – și câți refugiați putem susține – aceste măsuri pentru refugiații ucraineni și din ce fonduri? 10. Care sunt măsurile de verificare la intrarea în România a refugiaților din Ucraina și cum obțineți informații despre aceștia? 11. Câte infracțiuni au fost săvârșite de refugiați ucraineni de când a început războiul și ce tipuri de infracțiuni au fost săvârșite? 12. Există un sistem de urmărire și monitorizare a acestor cetățeni ucraineni, astfel încât cetățenii români să fie în siguranță, în condițiile în care este cunoscută activitatea racheților? 13. Câte locuri de muncă au fost oferite refugiaților ucraineni, în ce județe, care sunt locurile de muncă în care s-au angajat și dacă aceste locuri de muncă au fost mai întâi oferite cetățenilor români sau au fost cu dedicație specială pentru refugiați? 14. Locurile de muncă oferite refugiaților ucraineni au fost din partea statului român, a existat o influență din partea politicului pentru crearea de locuri de muncă și cine a realizat-o? 15. Care este motivul pentru care nu oferiți locuri de muncă românilor din așa-zisa „diasporă”, astfel încât aceștia să se întoarcă acasă la copiii lor și astfel să nu mai existe atâția copii depresivi și sinucigași din cauza dorului de părinți? În plus, ne-am aduce românii acasă. 16. Cum este posibil să oferiți case și terenuri refugiaților ucraineni, iar românii noștri să nu aibă nicio șansă să se întoarcă acasă, în țara lor? 17. Ați accesat fondurile oferite de Uniunea Europeană pentru ajutorarea refugiaților? Ce sume ați accesat de la Uniunea Europeană și ce sume din bugetul național? Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Corupția și jaful produs de politicieni prin intermediul instituțiilor statului au ras de pe suprafața pământului Atelierele Nicolina din Iași

Imediat. Este adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, primministrul României, domnului Adrian Câciu, ministrul finanțelor, domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul justiției, domnului Florin Marian Spătaru, ministrul economiei, domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, domnului Attila Zoltán Cseke, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, domnului Dan Vîlceanu, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Vasile Dîncu, Ministerul Apărării Naționale. Obiectul întrebării: „Corupția și jaful produs de politicieni prin intermediul instituțiilor statului au ras de pe suprafața pământului Atelierele Nicolina din Iași”. Stimați domni miniștri, Atelierele CFR Iași, numite la început Atelierele CFR Frumoasa, au luat naștere în 1892 prin votarea în Senat a Legii nr. 2.195 din 28 mai. Construirea la Iași a unui puternic atelier de locomotive și vagoane reprezenta o echilibrare teritorială a distribuției capacității de reparație a materialului rulant. Atelierele centrale au intrat în funcțiune la 1 aprilie 1905. Intrarea în procesul de producție s-a început cu rotăria, turnătoria, montajul, strungăria, ajustajul, fierăria și uzina electrică. La 1 aprilie se terminase și pavilionul administrativ și zidul de împrejmuire, lung de 2.637 m, construit din cărămidă aparentă fabricată la Ciurea. În anii 1907–1912 s-au dat în folosință alți 6.188 mp de suprafață construită, pe care s-au ridicat hala modernă de cazangerie, turnătoria nouă pentru fontă, castelul de apă, stația de aer comprimat, înzestrată cu două compresoare orizontale, alte două ciocane mecanice cu abur, două magazii de materiale, depozitul de combustibil, pompieria, dispensarul medical și sala de mese. În anii războiului, feroviarii ieșeni au contribuit direct la rezolvarea unor probleme legate de aprovizionarea cu material de război. Totodată, în incinta Atelierelor Nicolina, muncitorii de la fabrica Wolff, evacuată din București, au construit afeturi pentru bateriile de artilerie de 150 și 210 mm. Funcționarea Atelierelor Nicolina implica o cerere sporită de muncitori calificați, astfel încât, din ordinul regelui Carol I, la 1894 se înființează o școală profesională. Venirea Primului Război Mondial a făcut ca Atelierele Nicolina să se constituie ca o unitate strategică, prin sprijinirea producției de război. După război, Atelierele CFR Frumoasa, profilate numai pe reparații de locomotive, și-au extins mult aria. Începând din anul 1921, printr-o nouă organizare, dar fără investiții speciale, ele au fost profilate și pe reparații de vagoane marfă. Întrucât perimetrul atelierelor s-a extins, pătrunzând în inima cartierului Nicolina, ele au căpătat denumirea de Atelierele CFR Nicolina Iași. În perioada anilor 1923–1927 s-au realizat investiții ce au echivalat cu cele din decursul anilor 1910–1916. S-a pus un accent pe înzestrarea cu noi motoare diesel, s-au completat instalațiile și mașinile de prelucrare cu 17 strunguri, mașini de găurit, morteze, raboteze, o mașină de prelucrat biele, precum și o mașină de rectificat glisiere. Cel mai modern mecanism instalat a fost un strung american electric pentru strunjirea bandajelor. După criza economică, începând cu anul 1934, în atelierele de reparații s-au înregistrat importante modernizări, au fost făcute noi investiții. Atelierele ieșene s-au extins prin construcția unei noi hale pentru cazangerie. În anul următor s-a dat în folosință o nouă hală pentru tâmplărie vagoane. Anii 1935–1937 au inclus în inventarul atelierelor 89 de mari piese de lucru, mașini și agregate, care au permis creșterea productivității muncii. În anul 1937 patrimoniul atelierelor s-a mai îmbogățit cu o uriașă hală de vagoane construită cu ferme metalice și cu două motoare diesel. Din 1935 s-a introdus sudura electrică la piesele necesare locomotivelor și utilizarea sculelor pneumatice la repararea locomotivelor. Începând din octombrie 1940, prin crearea Ministerului Conducerii și al Statului Major Economic, întreaga activitate era subordonată intereselor militare. În primăvara anului 1944, autoritățile administrative au hotărât evacuarea bunurilor. Conform instrucțiunilor Ministerului de Interne din 4 februarie și 23 martie ’44, utilajele de la Nicolina au fost demontate și transportate în Banat și Muntenia. La 20 ianuarie 1945 începe reîntoarcerea Atelierelor Nicolina de la Timișoara și refacerea lor în urma distrugerilor din timpul războiului. În anul 1974 se diversifică gama de fabricație și unitatea devine Întreprinderea Mecanică Nicolina Iași. În anul 1977 parcul de mașini-unelte a fost reînnoit integral. Din anul 1991, societatea se numește SC „Nicolina” SA și din 1994 începe colaborarea cu firma italiană Marini S.p.A., prin introducerea în fabricație a unor produse performante, și cu firmele Siemens. Inclusiv cunoscutul istoric Florin Iftimi – Muzeul de Istorie a Moldovei de la Palatul Culturii – rememorează, cu detalii inedite, trecutul tumultuos al marii fabrici ieșene. „La sfârșitul lunii iunie 2000, societatea a înregistrat ultima oară profit. La sfârșitul semestrului I al anului 2001, «Nicolina» SA a raportat pierderi de 8,3 miliarde de lei vechi. La privatizare, în 2002, în societate lucrau aproape 1.000 de muncitori. Ce n-au reușit comuniștii și cele două conflagrații mondiale a reușit clasa politică ieșeană, cu idei liberale și care au transformat o fabrică de tradiție încă viabilă în teren numai bun pentru speculațiile imobiliare. Anii de istorie au fost șterși cu buretele.”, mai completează istoricul Sorin Iftimi. Un moment greu pentru fosta Fabrică „Nicolina” a fost în anul 1989. Într-o mărturie, oferită în exclusivitate pentru BZI acum câțiva ani, Ștefan Budacea, directorul Fabricii „Nicolina” între 1987 și 1992, arăta că distrugerea companiei a fost planificată. „Nu a fost nicio revoluție în 1989, a fost o lovitură de stat... Mi-am dat seama încă înainte de 22 decembrie ’89... Și atunci au fost clipe grele, însă cele după ’90 au fost și mai grele! Vreau să vă spun că, atunci, «Nicolina» avea foarte mulți bani în cont, și anume peste 3 milioane de dolari. Totuși, chiar dacă am fost inclusiv la Moscova sau în Germania să semnăm contracte pentru a continua activitatea cu bine, lucrul acesta nu s-a vrut.”, mărturisea Ștefan Budacea, directorul Fabricii „Nicolina” între 1987 și 1992. De precizat că în anul 2005 aceasta avea peste 3.000 de angajați. Privatizarea companiei a însemnat vânzarea de către Autoritatea de Administrare a Activelor Statului a pachetului majoritar de acțiuni consorțiului format din Mecanoexport SA și Asociația Salariaților Nicolina. După acest moment, în martie 2004, consorțiul a vândut un teren de 4,6 ha unei persoane fizice din București, la un preț mult subevaluat, de doar 1,68 de milioane de dolari, vânzare făcută fără respectarea Legii privind anunțul publicitar. La nicio săptămână de la tranzacție, noul proprietar a vândut terenul cumpărat de la „Nicolina” cu 4,2 milioane de dolari. Devalizarea, falimentarea și dispariția fostei Fabrici „Nicolina” este o consecință a corupției și a indolenței din instituții care asigură funcția coercitivă a statului – poliție, ANAF și DNA, instituții care au refuzată să-și facă datoria, să pedepsească vinovații și să recupereze pagubele. La 10 martie 2021, Fabrica „Nicolina” devine definitiv istorie și asta deoarece Tribunalul Sindic Iași va declara închisă procedura de faliment, iar numele companiei va fi radiat definitiv din evidențele oficiale. Decizia va fi luată ca urmare a unei cereri depuse de lichidatorul judiciar, Management Reorganizare Lichidare Iași SPRL, condusă de Corneliu Mititelu. Astfel, dispare un simbol al Iașiului, o fabrică care a supraviețuit celor două războaie mondiale, dar care nu a făcut față corupției postdecembriste. Devenită după Revoluție SC „Nicolina” SA, fabrica a fost privatizată în cursul anului 2002, în baza contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 17/9.07.2002, printr-un contract încheiat de AVAS cu SC Mecanoexport SA, reziliat însă în anul 2005, deoarece Mecanoexport nu a achitat prețul de adjudecare a pachetului de acțiuni. Soarta societății a fost pecetluită după ce a reintrat în proprietatea statului, care a administrat-o prin intermediul AVAS. Planul de distrugere a fost implementat de László Gyerkó, fost senator UDMR și fost vicepreședinte al AVAS. Acesta a vândut pe nimic cele mai importante active de la „Nicolina” SA, și anume Fabrica de Utilaje de Construcții și Secția de utilaje terasiere. O anchetă demarată de DNA Iași scotea în evidență faptul că László Gyerkó ar fi beneficiat personal de vânzarea acestor active. Împreună cu un alt cetățean de origine maghiară, un anume László Fabian, László Gyerkó s-a aflat în spatele unui offshore în Cipru, denumit Dreamcather Investment LTD. Acest offshore, Dreamcather Investment LTD, s-a aflat în spatele firmei Concept Investment SRL din Brașov. O altă firmă implicată în devalizarea fabricii s-a numit SC Real Estate Development Iași, controlată de aceleași personaje enumerate mai sus. Astfel, la data de 5.04.2007 a fost organizată licitația pentru vânzarea Secției utilaje terasiere, câștigătoarea fiind SC Estate Development SRL, cu un preț de 6.896.328 de lei fără TVA. Înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare, Estate Development SRL a cesionat părțile sociale către SC Concept Investment SRL și László Fabian. Deși activul fusese scos la vânzare pentru ca „Nicolina” să-și plătească datoriile către bugetul de stat, firma nu a achitat suma promisă decât după un an și o serie de litigii. În tot acest timp, s-au adăugat dobânzi la datoriile SC „Nicolina” SA către bugetul statului. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind devalizarea „Nicolina” SA, comisie inițiată și condusă de fostul deputat PDL Nicușor Păduraru, menționa: „În februarie 2008 s-a încercat preluarea unor utilaje de către SC Concept Investment SRL Brașov, ce urmau să fie vândute către o firmă din Polonia. Acest aspect încalcă însă prevederile contractuale, deoarece prețul activului Fabrica de Utilaje și Construcții nu este achitat. De altfel, Garda Financiară oprește și întoarce transportul, însă tratează superficial tentativa de furt. Nici Serviciul de investigație a fraudelor din cadrul IPJ Iași nu inițiază și nu instrumentează un dosar penal, deși faptele erau mai mult decât evidente.” Miza devalizării au fost cele 31 de hectare de teren, care acum au o valoare de piață de zeci de milioane de euro. După aceea, fabrica a fost demolată. După ce a fost preluată de SC Sticknet Investment SRL, terenul a ajuns la un offshore înregistrat în Insulele Virgine Britanice, și anume Allandale Business Limit. Mai departe, terenul a ajuns la SC Nicolina Park SRL, care l-a vândut pe 18 decembrie 2018 cu suma de 41 de milioane de euro către firma SC Utilave Prest SRL, patronată de Constantin Duluțe. După Revoluția din ’89, noilor conducători ai României nu le-a mai fost frică de „Nicolina”, așa cum i-a fost lui Ceaușescu, având în vedere că cei de la „Nicolina” au ieșit în stradă de nenumărate ori, iar Securitatea a fost nevoită să intervină, astfel că a ocupat această instituție. După Revoluția din ’89, noilor conducători din România nu le-a mai fost frică de „Nicolina”, astfel încât au distrus-o din temelii, au anihilat spiritul revoluționar și au șters de pe suprafața pământului ceea ce nici măcar războaiele mondiale nu au reușit. Iar românii au acceptat tăcuți distrugerea avuției naționale. Având în vedere că Constituția României menționează că proprietatea publică este inalienabilă și nu poate face obiectul înstrăinării, astfel că nu exista posibilitatea vânzării acestui mamut, astfel cum menționează art. 136, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Vă solicit să-mi puneți la dispoziție contractele de privatizare ale SC „Nicolina” SA Iași, în integralitate, inclusiv clauzele care nu sunt publice, precum și actele care au stat la baza întocmirii contractelor de privatizare. 2. Vă solicit să-mi comunicați echipa de juriști care a redactat aceste contracte, precum și echipa de negociatori din partea României și a cumpărătorilor. 3. Vă solicit să îmi comunicați baza legală și constituțională care a fost avută în vedere la momentul privatizării SC „Nicolina” Iași. 4. Având în vedere faptele penale care s-au săvârșit cu privire la privatizarea SC „Nicolina” SA Iași, vă solicit să-mi comunicați care au fost demersurile efectuate de Guvern, ministere, instituțiile implicate pentru cercetarea faptelor penale și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de distrugerea avutului statului. Câți politicieni au fost anchetați și condamnați în acest caz? Au fost anchetați miniștrii și prim-miniștrii implicați, șefii SRI, László Fabian, László Gyerkó, precum și reprezentanții companiilor SC Estate Development SRL, Dreamcather Investment LTD, SC Mecanoexport SA, SC Concept Investment SRL, SC Sticknet Investment SRL, Allandale Business Limit, SC Nicolina Park SRL, SC Utilave Prest SRL și AVAS, Garda Financiară, Serviciul de investigație a fraudelor din cadrul IPJ Iași și toți ceilalți politicieni implicați? 5. Ce vă reține să demarați și acum cercetări cu privire la privatizarea ilegală și neconstituțională a SC „Nicolina” SA Iași? 6. Vă solicit să îmi comunicați dacă există un raport al Curții de Conturi cu privire la ilegalitatea privatizării SC „Nicolina” SA Iași și să mi-l remiteți. 7. De ce nu ați transformat datoriile în acțiuni, în condițiile în care ați avut majoritate parlamentară și guverne care ar fi putut să realizeze această transformare prin ajustarea legislației, astfel încât să fie salvată economia României? 8. Vă solicit să îmi comunicați de ce nu ați gândit să reînființați măcar o parte din SC „Nicolina” SA Iași, având în vedere platforma imensă de care dispunea, sau să o răscumpărați, de fapt, să vă judecați pentru recuperarea ei, având un plan de redresare – PNRR; bani sunt, iar o astfel de investiție ar fi fost profitabilă și ar fi ajutat și la crearea de locuri de muncă, mai ales în contextul războiului dintre Ucraina și Federația Rusă, care se extinde. În loc să plătiți 25 de milioane de euro pe consultanță, nu credeți că ar fi fost mai profitabil să fi redresat industria României, după ce tot partidele dumneavoastră au distrus-o? 9. Cum este posibil ca Serviciul Român de Informații să fie implicat în distrugerea economiei naționale, fără să intervină pentru salvarea acesteia? Câți dintre cei care au condus serviciile de informații ale României, precum și angajații acestora au fost deferiți justiției? Cum aveți de gând să restructurați serviciile secrete, astfel încât să nu mai trădeze România? Ce au făcut serviciile secrete române pentru a apăra avutul statului român și a salva industria României? 10. Vă solicit să cereți intervenția Parchetului General, DNA, DIICOT pentru anchetarea acestor vânzări nelegale și neconstituționale. Oricum, o voi face eu, dacă nu înțelegeți să-o faceți dumneavoastră, urmând să solicit inclusiv anchetarea dumneavoastră pentru că nu ați efectuat aceste demersuri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Perspectiva deteriorării puterii de cumpărare a românilor, a finanțelor publice și a echilibrelor macroeconomice ale României

Nu am mai văzut de mult atâta lume miercurea, în prima parte a ședinței. Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 27 aprilie, și vă supun votului, stimați colegi, ordinea de zi și programul, respectiv ora Guvernului – dezbateri politice cu participarea ministrului finanțelor publice, domnul Adrian Câciu, cu propunerea de program până la epuizarea intervențiilor din partea grupurilor parlamentare. Vă supun votului ordinea de zi și programul. - Propunerea este prin ridicare de mână, dacă toată lumea - e de acord. Stimați colegi, vă rog să votați. Au fost voturi pentru. Împotrivă e cineva? Abțineri? Nu. Mulțumesc. Toată lumea de acord. Stimați colegi, La solicitarea Grupului parlamentar USR, astăzi îl avem invitat pe domnul ministru de finanțe, Adrian Câciu. Tema propusă de Grupul USR este: „Perspectiva deteriorării puterii de cumpărare a românilor, a finanțelor publice și a echilibrelor macroeconomice ale României”. Conform art. 181 din regulament, dezbaterile politice cu participarea ministrului, în cadrul orei Guvernului, se desfășoară astfel: - prezentarea temei dezbaterii de către Grupul USR – - 5 minute; - răspunsurile domnului ministru invitat la dezbateri – - 5 minute; – Grupul USR va avea, de asemenea, ulterior, 3 minute pentru lămuriri suplimentare; – pentru prezentarea punctului de vedere, celelalte grupuri au la dispoziție câte 3 minute, cu excepția Grupului parlamentar al USR, care are la dispoziție 5 minute; – senatorii neafiliați au la dispoziție un minut; PAUZĂ – la finalului dezbaterilor, domnul ministru Adrian Câciu, pentru a răspunde eventualelor clarificări (din partea grupurilor parlamentare), va avea, de asemenea, 5 minute. ## Din partea Grupului USR, doamna președinte Anca Dragu. Vă rog.

Interpelare

Anca Dana Dragu

Mulțumim că vă aflați astăzi în Senatul României pentru o discuție, un dialog onest despre situația economică. Aceasta s-a deteriorat de la începutul anului. Cu siguranță, sunt factori exogeni, pe care nici dumneavoastră și nici coaliția PNL–PSD–UDMR nu îi puteați controla. Totuși ce ați fi putut face dumneavoastră ar fi fost să luați măsuri de contracarare mai rapid. Măsurile au venit prea târziu, prea puțin, prea timid și sub forma unui PowerPoint. România are cel mai scăzut rating de țară din Uniunea Europeană. Standard and Poor’s și Fitch s-au pronunțat recent asupra ratingului suveran și au atras atenția asupra riscurilor fiscal-bugetare, care, dacă se materializează, ar putea duce România sub nivelul considerat sigur pentru investiții. Să știți că România a avut și ratinguri mai bune. Am remarcat declarația dumneavoastră triumfalistă total nejustificată. Era mai corect să spuneți, domnule ministru, că ne situăm pe ultimul loc în Uniunea Europeană și ce intenționați să faceți pentru îmbunătățirea ratingului de țară și pentru prevenirea deteriorării acestuia. Evident că nu ați abordat acest subiect de când conduceți ministerul, dar acum aveți un plan în acest sens? O situație îngrijorătoare este costul împrumuturilor Ministerului Finanțelor, rata dobânzii pe care noi, românii, trebuie să o plătim la împrumuturile pentru finanțarea deficitului și a datoriei publice. Este cea mai mare rată a dobânzii din Uniunea Europeană, este chiar peste nivelul plătit de Serbia, care este o țară în afara Uniunii Europene și care are un rating de țară sub nivelul de investiții. Puteți explica de ce România se împrumută atât de scump, mai scump decât economii cu credibilitate mai scăzută? Și asta în condițiile în care avem sau aveam și un buffer de finanțare confortabil. Dobânzi mai mari plătesc și firmele, și persoanele fizice. De exemplu, pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei pe 30 de ani, un cetățean plătește astăzi cu 200 de lei mai mult decât plătea înainte de creșterea ratelor dobânzilor, adică, în loc de 1.200 de lei, plătește circa 1.400 de lei. Creșterea economică a fost revizuită în scădere, astfel că, din 4,6% creșterea reală a PIB estimată la începutul anului, acum a rămas mai puțin de jumătate, circa 2%. Asta înseamnă că veniturile pe care le colectați vor fi mai mici, cheltuielile vor fi mai mari. Ce măsuri ați luat sau veți lua pentru a vă asigura că, deși cheltuielile sunt în creștere și veniturile vor scădea, păstrați ținta de deficit? Ați încercat o explicație cu PIB-ul real și PIB-ul nominal. Probabil că ați vrut să spuneți că inflația care-i sărăcește pe oameni dumneavoastră vă convine, pentru că umflă veniturile statului. Indicatorii lunari de semnal, cum ar fi comenzile în industrie, producția industrială, prețurile producției industriale, sunt pe un trend descendent, confirmă că economia nu merge bine. Deficitele gemene, bugetar și de cont curent, pun presiune pe cursul de schimb și pe ratele dobânzilor. În ciuda deficitului ridicat de cont curent, ați modificat schema de ajutor de stat în baza HG nr. 807/2014 și ați limitat domenii de activitate, coduri CAEN cu potențial de export și de limitare a importurilor, fără studiu de impact, fără o minimă analiză, fără a vă preocupa de predictibilitatea măsurilor fiscal-bugetare. Am o întrebare la care chiar aș aprecia să răspundeți: de ce ați exprimat valoarea voucherelor în euro? Moneda României este leul și va fi pentru încă câțiva ani. Oare pentru că abia peste câțiva ani veți plăti aceste vouchere, când vom fi în zona euro? Sau pentru că nici dumneavoastră (ministrul finanțelor) și nici Guvernul nu aveți încredere în economia românească și în moneda națională? Sau pentru că prea seamănă cu suta de lei promisă la pensie din balconul CC al PCR? Că tot despre o sută de lei pe lună este vorba. Despre ANAF. Între timp, s-au complicat lucrurile, de când v-am invitat la această discuție. Știm bine că încasările nu stau prea bine. Dacă corectăm valorile nominale cu inflația și taxele și impozitele amânate, încasările la zi sunt sub așteptări. Cu toate acestea, dumneavoastră, domnule ministru, vă permiteți să țineți ANAF-ul fără conducere de săptămâni bune. Putem înțelege jocurile tranzacționale la nivelul șefilor celor trei partide din coaliție, dar pentru dumneavoastră..., pe dumneavoastră, domnule ministru, nu v-am auzit îngrijorat de situația de la ANAF, nu v-am văzut să bateți la ușa coaliției și să cereți să numească odată un șef la ANAF, pentru că situația este critică. Faptul că durează atât de mult numirea șefului ANAF arată încărcătura politică pe care o are această funcție, deși ar trebui să numiți un tehnician, care să pună pe picioare instituția. Direcția antifraudă nu pare că mai funcționează, iar controlul pe baza analizei riscurilor este deja istorie. Precompletarea formularelor și sistemul electronic e-Factura sunt adevărate dezastre, iar mutarea contestațiilor de la ANAF la Ministerul Finanțelor a rămas pe hârtie. Plata cu cardul nu funcționează la multe ghișee ANAF. Ce aveți de gând să faceți cu ANAF-ul? Am văzut ieri că introduceți o nouă taxă pentru toate companiile din România: 100 de euro pentru companiile mari, 50 de euro pentru companiile mijlocii, 20 de euro pentru cele mici și 10 euro chiar pentru PFA-uri, și condiționați depunerea raportărilor contabile de achitarea acestei taxe. Nu ar fi trebuit să acceptați așa ceva, domnule ministru! De ce vă lăsați folosit, în loc să protejați contribuabilii? Ați fi putut fi ministrul care trece România prin criza energetică și prin reducerea ritmului de creștere economică, dar ați preferat să fiți ministrul care execută mici instrucțiuni de partid. Să nu vă mirați când veți primi un bilețel de la partid cu numele celor ce vor conduce Banca de Dezvoltare, de exemplu. În Proiectul de lege privind băncile de dezvoltare ați „uitat” să introduceți reguli transparente pentru selectarea echipei de conducere. De exemplu, un comitet din Ministerul Finanțelor, asistat de un expert independent. Am propus un asemenea amendament, dar colegii dumneavoastră de partid l-au respins. Probabil că nu a fost chiar o scăpare în proiectul de lege. Ca un comentariu general, în încheiere, despre structura cheltuielilor bugetare, aș vrea să subliniez faptul că ați uitat să creșteți pensiile, salariile, nu ați finanțat transportul elevilor, nu ați extins Programul „Masa caldă” și multe altele nefăcute. Ar fi multe de discutat, dar sperăm să mai avem ocazia. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

În primul rând, permiteți-mi să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a fi în fața dumneavoastră pentru a

În primul rând, permiteți-mi să vă mulțumesc pentru oportunitatea de a fi în fața dumneavoastră pentru a prezenta, pentru a explica o serie de aspecte care țin, pe de o parte, de Strategia fiscal-bugetară asumată de Guvernul României pentru 2022–2024, de planificarea stabilită prin legile bugetare, să reamintesc elementele de strategie fiscal-bugetară pe care le avem în derulare, elementele din Legea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscalbugetar pe anul 2022, să revenim, oarecum, în zona de a discuta real despre situația în care s-a aflat și se află România, având în vedere procedura de deficit excesiv declanșată în anul 2020, deci într-o procedură, dacă vreți, de consolidare fiscală și într-un efort de creștere a colectării veniturilor, evident, și, în contextul nou-creat, efectele economice generate de conflictul de la granița României, conflictul din Ucraina, efecte care nu sunt numai cele limitrofe, ci sunt și efecte importate, care vin din Uniunea Europeană și se manifestă mai ales sub forma unui puseu inflaționist care nu a mai fost, poate de 30 de ani, nici în Uniunea Europeană și nici în zona economiei, dacă vreți, globale. În contextul în care aș vrea să prezint lucrurile, aș vrea să prezint de unde am plecat în noul mandat, acest guvern, și aș vrea să spun câteva elemente. România a înregistrat la începutul anului 2022 o datorie publică de 49% din PIB, înregistrând o creștere de 13,7 puncte procentuale în doar doi ani, față de anul 2019, cea mai mare creștere din ultimii 30 de ani, cu o valoare nominală în creștere de 203 miliarde de lei. De asemenea, România se află în procedură de deficit excesiv, declanșată în aprilie 2020, ca urmare a înregistrării în anul 2019 a unui deficit de 4,3% din PIB, respectiv, în anul 2020, de 9,3% din PIB, sens în care s-a asumat un angajament de reducere graduală a deficitului până la finalul anului 2024, cu un calendar ce prevede un deficit... sau prevedea un deficit de 8% în 2021, 6,2% în 2022, 4,4% în 2023 și 2,9% în 2024. Referitor la acest aspect, ca prim rezultat și al acestui guvern, dar și al efectelor din anul trecut, precizez faptul că România a reușit să închidă anul 2021 cu un deficit, o țintă de deficit mult mai curajoasă decât cea anticipată, respectiv 7,1% din PIB – vorbim de deficitul ESSA –, față de 8%, cel programat. Dobânzile la care se împrumuta România la preluarea guvernării erau de 5,5%, în creștere de 2,11 ori față de începutul anului 2021, deci o creștere de la 2,6% la 5,5%. Inflația la preluarea guvernării a fost de 7,8%, în creștere de trei ori față de începutul anului 2021. Este foarte important deci să ne raportăm și la datele oarecum moștenite, și la modul în care anumiți indicatori au evoluat în decursul anului 2021. Nu o să mă refer la ceilalți indicatori macroeconomici aflați în dezechilibru pronunțat, cum ar fi deficitul de cont curent – care s-a încheiat la 7% din PIB, în creștere cu 2 puncte procentuale față de 2020 – sau încetinirea economică evidentă din trimestrul patru al anului 2021 – care a făcut ca în anul 2021 să se înregistreze o creștere economică de doar 5,9%, față de 7% prognozat. Am declarat încă de la începutul mandatului că suntem într-o situație complicată, cu pronunțate dezechilibre macroeconomice, a căror ajustare necesită timp și acțiuni concrete și consecvente la nivel guvernamental și economic pentru a se reveni într-un cadru macroeconomic sustenabil. Primele acțiuni concrete au fost acelea de reducere a deficitului pe anul 2021, atât pe cash, cât și pe ESSA, față de programările și rectificările bugetare, astfel că am încheiat anul 2021 cu un deficit cash de 6,7%, față de 7,13 programat, respectiv un deficit ESSA de 7,1%, față de 8% programat. Reducerea de deficit s-a făcut atât pe seama unei colectări mai bune în ultima lună a anului – am avut încasări cu 7 miliarde de lei mai mult decât media primelor 11 luni din anul 2021 –, cât și pe seama unei mai bune gestionări a cheltuielilor publice la final de an. O a doua acțiune concretă, care a oferit predictibilitate economiei românești, a reprezentat-o adoptarea legilor bugetare și a strategiei fiscal-bugetare înainte de începerea anului bugetar 2022. Am spus dintotdeauna că, dacă vrei să oferi predictibilitate, trebuie să ai legile bugetare și strategia fiscal-bugetară adoptate înainte de exercițiul financiar la care se raportează. Accentul pus în buget este un accent pus major pe investiții, unde avem peste 88 de miliarde de lei, respectiv 6,7% din PIB, un angajament fără precedent, menit să reducă din decalajele de dezvoltare cu care se confruntă România. Celelalte acțiuni care au avut loc și au loc în aceste zile vizează adaptarea acțiunii guvernamentale la provocările apărute încă de la finalul anului trecut, dar și odată cu apariția efectelor economice generate de conflictul din Ucraina, respectiv combaterea creșterii prețurilor la energie și gaze și sprijin pentru economia românească pentru a putea face față costurilor ridicate generate de eșecurile pe lanțurile de aprovizionare europene în zona combustibililor și a produselor agroalimentare. Acțiunile la care fac referire comportă un efort statal de 4,7% din PIB, stimul economic și social din fonduri europene și naționale pentru a menține direcția de creștere economică realizată în 2021 și de a compensa pierderile de putere de cumpărare generate de creșterea inflației. Prognozele avute în vedere de către principalele instituții financiare internaționale au redus anticipația de creștere economică pe anul 2022 pentru România, însă acțiunile guvernamentale din pachetul „Sprijin pentru România”, axate pe stimuli pentru investiții private în proporție de peste 60% din anvelopa bugetară alocată, respectiv 10,4 miliarde de lei din 17,3 miliarde, ne dau perspectiva menținerii într-o zonă de creștere economică similară cu angajamentele inițiale, evident, cu condiția ca stimulii să ajungă la timp și țintit în economie. O să avem în curând, la jumătatea lunii mai, și datele-semnal cu privire la PIB – trimestrul I, iar elementele de proiecție pe primele două luni ne arată semne de inversare a trendului înregistrat în trimestrul IV, respectiv o ușoară revenire. Concomitent cu această acțiune, creșterea colectării veniturilor bugetare și absorbția accelerată a fondurilor europene au fost, sunt și vor fi priorități pentru actualul guvern, dar și pentru mandatul pe care îl ocup în prezent. În primul trimestru al anului 2022 s-au încasat cu 21,3% mai multe venituri decât în trimestrul similar al anului trecut, respectiv cu 18,2 miliarde de lei mai mult, de la 85,8 miliarde în 2021 la 104 miliarde în 2022. Creșterea colectării veniturilor fiscale înregistrează un plus de 21,8%, iar a contribuțiilor de asigurări – de 9,2%. De asemenea, tot raportat la date pe primul trimestru – execuția bugetară va fi publicată chiar astăzi pe site-ul Ministerului de Finanțe –, se înregistrează o creștere de 67% a sumelor provenite din fonduri europene, respectiv 8,1 miliarde de lei, față de 4,9, de la an la an. De asemenea, în materie de cheltuieli publice avem în vedere o eficientizare a execuției bugetare a acestora, coroborată cu prioritizarea cheltuielilor pentru investiții și mai ales pentru investiții în derulare, investițiile mature. Astfel, răspunsul la prima temă pusă în dezbatere este, cred, evident, și anume că pentru a avea o creștere economică ridicată în acest an este necesară stimularea rapidă a economiei, cu predilecție pe sectoarele de construcții și agricultură, care s-au manifestat sub potențial la finalul anului 2021, coroborat cu abordarea angajată de continuare a consolidării fiscale și de creștere a colectării veniturilor bugetare și absorbție accelerată a fondurilor europene avute la dispoziție. Datele de pe primul trimestru ne confirmă că suntem în această ipoteză și veniturile, mai ales din fonduri europene, sunt într-o creștere accelerată. Vorbeați la un moment dat de ANAF – o să fac aici și o paranteză – și de mecanismele pe care le-am introdus: factura business to business și radarul mărfurilor. factura business to business – vă informez că sunt deja 2.500 de facturi. Deși la acest moment este un instrument opțional pentru produsele cu risc fiscal ridicat – până la 1 iulie este opțional, de la 1 iulie devine obligatoriu –, 2.500 de facturi sunt deja introduse, iar sistemul funcționează fără probleme. Referitor la costurile de finanțare a datoriei publice și la dobânzile la care se împrumută România – în prezent România se împrumută la dobânzi de circa 6,7%, similar sau sub Ungaria, care are 6,8%, sau similar sau apropiat de Polonia, care are 6,4%. Față de momentele trecute, din lunile trecute, au existat o serie de creșteri de rată de dobândă de politică monetară la statele din regiune, care au făcut ca dobânzile statelor vecine să fie la un nivel foarte înalt. De ce sunt dobânzile așa de sus? Dobânzile – mă bucur că doamna senator Dragu, fost ministru al finanțelor, cred că știe; adică nu cred, sigur știe la fel de bine ca mine – incumbă o serie de elemente. Pe de o parte, elementele date de ratingul de țară și de riscurile asociate ratingurilor de țară. Ratingurile au fost menținute, la fel și perspectivele pentru această perioadă, pentru partea de primăvară. Pe de altă parte, au în componență sau țin cont de rata dobânzii de politică monetară, și mai ales de rata dobânzii Lombard, la care banca centrală a fiecărei țări construiește facilitatea de creditare. Iată, noi avem acum un Lombard de 4%. Și, nu în ultimul rând, incumbă inflația. Cât timp vei avea inflație, vei avea dobânzi foarte ridicate. România nu este pentru prima oară în topul dobânzilor în Europa, cred că sunt zece ani de zile de când România se împrumută foarte scump, dar acest lucru vine din context structural. Și ați pus această întrebare: aducerea ratingurilor într-o zonă de favorabilitate, de creștere a ratingurilor de țară. Pentru acest lucru este nevoie de foarte multă reformă structurală în România și mai ales de reformă economică. Iar politica guvernamentală se duce către această zonă, așa cum am spus, reconversia de la economia de consum către economia de producție. Trebuie valoare adăugată, trebuie mai puțină vulnerabilitate în capital și trebuie mai multă forță de muncă calificată. În acel context vom ajunge să avem, dacă vreți, argumentele pentru ca ratingurile de țară să fie la un nivel mult mai sus. Un alt aspect de observat, apropo de critica referitoare la dobânzi: aș vrea să observați că România are cea mai ridicată rată de dobândă la care se împrumută la titlurile de stat pe maturitățile mari, iar celelalte maturități sunt la rate de dobândă mai mică. Dacă vă veți uita în Ungaria și Polonia, veți vedea că anticipațiile pe termen mediu și scurt la aceste bonduri naționale sunt mult mai ridicate decât maturitățile mari, dobânzi la maturitățile mari. Ce ne spune aceasta? Că anticipațiile investitorilorîn celelalte țări sunt unele care incumbă o serie de riscuri, respectiv o inflație în creștere, și-atunci ratele pe termen scurt și mediu sunt mai ridicate. Iar, pe de altă parte sau în contrapartidă, România, în schimb, are o abordare, din punctul meu de vedere, corectă: la maturități mari – dobânzi mai ridicate, la maturități mici – dobânzi mai scăzute. Referitor la ceea ce ați spus legat de puseul inflaționist – toți îl cunoaștem, toți îl vedem. Are foarte multă componentă exogenă. Ați spus și dumneavoastră... și aici, încă o dată, eu mă bucur să fim într-o dezbatere și într-un dialog pe această temă. În afară de puseul inflaționist de anul trecut, când am spus că a crescut inflația de trei ori și a avut poate și componente endogene, cu privire la prețurile interne la energie, acum importăm inflație. Suntem o țară care este dependentă de importuri în anumite... în multe, multe din sectoare și măsurile pe care le ai pentru a combate importul de inflație sunt doar măsuri structurale, respectiv să ai și să crești producția internă, să investești în procesare, în bunuri cu valoare adăugată ridicată și să reduci dependența de importuri. Estimările specialiștilor din Banca Națională ne arată totuși că spre final de an inflația va începe să decelereze. Ați spus la un moment dat de acel proiect legat de taxa de 100 de euro. Am aflat din presă, trebuie să recunosc. Nu cred că este, din punctul meu de vedere, corect să taxezi companiile pentru a fi într-o asociație, dar este o chestiune pe care sunt convins că o veți dezbate în Parlament. Nu Ministerul de Finanțe a inventat o astfel de idee. Dar vom participa la comisii, dacă este cazul, și să facem un punct de vedere cu privire la acest lucru. Referitor la Banca de Dezvoltare, vreau să vă mulțumesc. În primul rând că aveți acest proiect la dispoziție în dezbatere – a fost în procedură de urgență, dacă nu mă înșel –, un proiect care din 2015 până în 2022 a stat în sertarele Ministerului de Finanțe, pe care am ales să-l avansăm. Evident, legislația sau legea respectivă, proiectul de lege poate fi îmbunătățit. Ceea ce pot să vă asigur este că hotărârea Guvernului care va urma acestui proiect pentru înființarea primei Bănci Naționale de Dezvoltare din România trebuie să cuprindă criterii care să ne asigure că această nouă, această primă bancă de dezvoltare va fi condusă de oameni profesioniști. Eu vă mulțumesc și, dacă sunt și alte elemente, vă stau la dispoziție. Mulțumesc mult.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Sprijin pentru România

Apreciez discursul profesionist al ministrului Adrian Câciu, un discurs plin de cifre, plin de date, dar am să-mi permit să aduc în dezbatere și acea notă, dacă vreți, politică, pentru că suntem, în definitiv, în Senatul României. Și mă gândesc că pe foarte mulți dintre colegii noștri, câteodată, îi lovește amnezia și uită de unde am plecat și o perioadă de vreo doi ani de zile lipsește din calendar. Am plecat de la 373 de miliarde – atât era datoria publică în 2019. Apoi au venit 172 de miliarde, încă o dată 76 de miliarde. Și dacă vă întrebați de ce ne împrumutăm – și pentru a reuși să plătim datoriile făcute. Sigur, mă gândesc că probabil că, atunci când v-ați gândit să comandați niște vaccinuri care se dovedesc a fi inutile astăzi și care înseamnă o risipă a banului public, v-ați gândit să ajutați deficitul, v-ați gândit cumva să-l sprijiniți pe ministrul finanțelor publice și să creați un deficit mai mare. E o provocare, dar sunt convins că domnul Câciu va face față tuturor provocărilor. De asemenea, m-am gândit, ascultând cu maxim interes discursul dumneavoastră, că l-ați invitat pe domnul Câciu pentru că n-ați putut să-l invitați pe domnul guvernator. Pentru că inflația, dobânzile sunt parte din atribuțiile Băncii Naționale a României. Dar sigur că poate să răspundă și la aceste întrebări. Taxe noi? Care taxe noi?! Doriți neapărat să faceți o știre, dar ați greșit-o, că nu e o știre, pentru că nimeni din Ministerul Finanțelor Publice, nici din Guvern, nu a inventat nicio taxă nouă. Dacă nu ne știm drepturile noastre, ale senatorilor, ale parlamentarilor, acelea de a avea o inițiativă legislativă, și confundăm lucrurile doar pentru a face o știre, vă anunț că ați greșit. Nu este o știre. Cred că lucrul care ar trebui apreciat foarte mult în acest moment este efortul pe care l-a făcut Ministerul Finanțelor Publice, împreună cu Banca Națională a României, acela de a avea un curs stabil. Stabilitatea cursului ajută, sprijină capitalul românesc, sprijină pe români. Și, dacă vorbim despre sprijin, da, programul „Sprijin pentru România” este extrem de important pentru majoritatea românilor, pentru întreprinderile mici și mijlocii din România, care vor simți acest sprijin într-o perioadă dificilă, pe care, de asemenea, dumneavoastră o uitați și o extrageți din contextul în care ne aflăm astăzi. Din păcate, un război este în proximitatea granițelor României și lucrul acesta ne afectează pe toți. Domnule ministru, succes în continuare! Contăm pe dumneavoastră și suntem aici pentru a vă spune că vă sprijinim și vă susținem.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

A fost bună expunerea domnului ministru, în sensul că a preîntâmpinat răspunsul la câteva întrebări, a răspuns la alte câteva, dar mai sunt unele de pus.

A fost bună expunerea domnului ministru, în sensul că a preîntâmpinat răspunsul la câteva întrebări, a răspuns la alte câteva, dar mai sunt unele de pus. Cred că suntem de acord cu toții că această creștere galopantă a tuturor prețurilor din economie, mai ales creșterile semnificative la produsele și serviciile de bază, a dus și va duce în continuare la sărăcirea populației. Săracii vor deveni mai săraci, mare parte din clasa de mijloc va intra în sărăcie, iar sărăcia extremă se va accentua, ceea ce va afecta grav relațiile din societate, cu consecințe care nu sunt chiar atât de greu de intuit. AUR a transmis public, în mod repetat, de mai bine de un an de zile, că liberalizarea prețurilor la energie va duce la creșterea speculativă a acestora, cu mult peste costurile de producție, cu consecințe în toată economia și întreaga societate. Am fost ignorați, cu mult dispreț, iar acum, când se produc aceste efecte, populația este mințită, dragi colegi, în continuare. Nu se recunoaște că liberalizarea prețurilor la energie a fost un act mai mult decât iresponsabil, în ciuda consecințelor care sunt evidente, și nici măcar în acest ceas al doisprezecelea nu se pune capăt acestei nebunii, prin revenirea imediată la piața reglementată. Aș vrea să-l întreb pe domnul ministru al finanțelor dacă, în calitatea sa, cu mandatul pe masă, va susține o astfel de măsură de revenire la piața reglementată sau, dacă nu o va susține, să ne spună dacă se simte confortabil cu acest nivel al inflației, care înseamnă o taxare indirectă a tuturor, agenți economici și populație, cetățenii. În al doilea rând, cei mai mulți români care intră în relație cu băncile sunt nemulțumiți de serviciile acestora. Ne-a spus domnul ministru că se pune la cale o bancă. Știm, sperăm din toată inima. Însă, având în vedere profiturile raportate de instituțiile bancare, în ciuda practicilor cunoscute de externalizare a acestor profituri, este evident că există marjă suficientă pentru diminuarea costurilor prin mecanisme de piață, cum ar fi stimularea concurenței. Cu o singură bancă sprijinită de noi nu cred că vom putea face foarte mult. Dar e un început. Vă gândiți, domnule ministru, la stimularea investițiilor în domeniul bancar, mai ales prin susținerea capitalului autohton și simplificarea condițiilor de acces pe această piață? Cât este în dreptul dumneavoastră, desigur. O datorie publică mare înseamnă o povară pusă pe umerii copiilor și nepoților noștri. Ce măsuri veți lua pentru diminuarea acestei datorii? A spus și colegul de la PSD că este o datorie în creștere și cumva moștenită, dar o tot creștem. Ne împrumutăm ca să plătim datoria și crește această datorie. Cum putem să ieșim din acest cerc vicios? Ați afirmat că omenirea trebuie să se adapteze la inflația care a atins proporții colosale. Cum ați caracteriza, domnule ministru, această adaptare la un fenomen despre care ați recunoscut public că a cunoscut o escaladare mai mare decât era prognozată, în condițiile în care populația este forțată să plătească pentru aceleași bunuri și servicii prețuri de două-trei ori mai mari față de acum câteva luni? Vă referiți, de fapt, la o adaptare la sărăcirea forțată și în mare viteză? În urmă cu exact doi ani, afirmați public, cu referire la ministrul de finanțe de la acea vreme, actualul partener de guvernare al dumneavoastră, Florin Cîțu, că: „Ministrul de finanțe își vede de misiunea lui de a ajuta băncile să câștige din dobânzi. Deși are un surplus, acest domn a ales să mai împrumute încă 800,9 milioane de lei de pe piața internă la o dobândă de 3,57%. Dobânda asigurată băncilor este de 154 de milioane de lei la finalul acestui împrumut. De ce trebuia România să plătească acești bani? Ne convine să-i dăm la bănci?”, întrebați dumneavoastră retoric atunci. Astăzi România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Europa din ultimii zece ani. Critica pe care i-ați adus-o domnului Cîțu se poate face la fel de bine și la adresa dumneavoastră. Domnule ministru, Dincolo de cifrele pe care le-ați spus, ne-ați putea spune, pe un limbaj accesibil tuturor, încotro merg finanțele României? Cum explicați cetățenilor români că Guvernul din care faceți parte se împrumută la dobânzi din ce în ce mai mari? Și unde se va opri cu aceste împrumuturi? Se va opri? În fine, aș vrea să vă mai pun o singură întrebare: cu cât estimați că va crește serviciul datoriei publice? Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Hristos a înviat, domnule ministru! Hristos a înviat, elevilor, și bine ați venit aici!

Hristos a înviat, domnule ministru! Hristos a înviat, elevilor, și bine ați venit aici! Și aș dori să vă spun să nu faceți ca majoritatea din ei, să nu vă trădați niciodată țara și poporul. Voi să fiți altfel, pentru că voi veți plăti toate datoriile făcute de ei în 32 de ani, din păcate. Și voi, și copiii, și strănepoții voștri. Voiam să vă spun, domnule ministru, că la televizor, înainte să fiți ministru, erați mult mai critic și mult mai incisiv. Chiar am vrut să vă văd cum sunteți de cealaltă parte a baricadei. Și aș dori să vă adresez mai multe întrebări, având în vedere că timpul meu este limitat, fiind senator neafiliat: – Cum acționează Ministerul de Finanțe în vederea reducerii gradului de îndatorare al României, având în vedere faptul că săptămâna trecută s-a recunoscut oficial că acesta a depășit 50% din PIB? – Ce sume a împrumutat România în guvernările Orban și Cîțu, în pandemie, și unde se regăsesc aceste sume? Este adevărat că sunt aproape 60 de miliarde de euro? – În ceea ce privește colectarea veniturilor fiscale, de care ați vorbit în discursul dumneavoastră, am observat că, în general, sunt asuprite persoanele fizice. Și aș dori să vă întreb de ce nu colectați de la multinaționale, de ce nu le faceți controale să vedeți cum își ascund profiturile și de ce nu colectați de la societățile partenerilor strategici, ale țărilor membre ale Uniunii Europene, care au devalizat economia României – evident, cu aportul politicienilor români. – Aș dori să vă întreb dacă sunt șanse ca într-un viitor apropiat România să fie pregătită pentru trecerea la moneda euro, pe care eu, personal, nu o susțin. Ce presupune această trecere pentru populație și care sunt costurile? – Cât estimați că ne vom mai putea împrumuta pentru a putea plăti salarii și pensii, în condițiile în care creșterea economică tinde spre zero, și ce se poate face pentru remedierea acestei situații? – Cât de tare s-a deteriorat în România puterea de cumpărare, începând de la intrarea PSD la guvernare? – Credeți că PSD e singurul vinovat de acest lucru? – Cu cât credeți că va afecta scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice puterea de cumpărare a cetățenilor români? – Ce măsuri a luat Guvernul pentru a preîntâmpina acest lucru? – Scumpirea exagerată a combustibilului, a energiei electrice și a gazelor naturale este factorul care dă peste cap echilibrul macroeconomic al României. În ce măsură a fost afectat acest echilibru și ce măsură a luat Guvernul în cazul acesta? – Mare parte din scăderea de cumpărare a cetățenilor români este pusă adeseori de diverși analiști pe seama conflictului armat din Ucraina. În ce măsură estimați că este adevărat acest lucru? – Toate scumpirile exagerate din ultima perioadă și speculațiile de pe piața din România, legate ba de combustibil, ba de anumite alimente, vor genera inflație. Ce măsură a luat Guvernul pentru menținerea puterii de cumpărare a populației? – Preocupați să ajute refugiații din Ucraina, mulți dintre oficialii români au uitat de condiția cetățenilor români, unii dintre ei ajunși sub pragul sărăciei. Câți dintre români estimați că au ajuns să nu aibă ce pune pe masă de sărbătorile pascale în acest an? – În spațiul public din România s-a dat vina pe scumpirile exagerate la anumite produse alimentare din cauza unor probleme în lanțurile de aprovizionare. Este România vulnerabilă în privința securității alimentare? – În condițiile în care țări din Uniunea Europeană, precum Germania, care naționalizează aproape tot ce mișcă pe domeniul energetic, s-au pregătit din timp pentru o criză energetică, România cum se poate gândi acum să vândă Hidroelectrica și alte active din domeniul energetic, promovând o politică total anapoda, fără să țină cont de criza energetică de la nivel european? – Românii sunt mai mereu cetățenii din UE afectați de scumpiri în lanț, aflați într-o economie care niciodată nu poate preîntâmpina sau opri aceste tendințe ale pieței. De ce sunt românii unii dintre cei mai vulnerabili cetățeni de la nivelul Uniunii Europene când este vorba de aceste scumpiri? Vă mulțumesc și aș vrea totuși să-i dau o replică domnului Oprea, care vorbea despre vaccinuri. Mă bucur că ați ajuns „șoșocar” _._ Când eu am menționat aceste lucruri despre vaccinuri, mie mi-ați închis microfonul și, mai mult decât atât, ați dispus o sancțiune împotriva mea pentru adevăruri spuse despre vaccinuri, pe care și dumneavoastră acum le observați și ați ajuns la concluzia mea. Vă anunț că sancțiunea a fost anulată de Curtea de Apel București. Vă mulțumesc foarte mult _. (Discuții.)_

Interpelare

Adrian Câciu

Sprijin pentru România

Uite, apropo de întrebarea domnului senator, ar trebui un timp mai lung de dezbatere și probabil că toate întrebările și-ar primi răspunsuri. O să răspund la câteva din ele, așa cum mi le-am notat sau pe care am apucat să le notez, apropo și de trecerea la moneda euro. Știu că este o discuție întreagă despre acest lucru, eu am spus întotdeauna că integrarea în zona euro trebuie să țină cont de convergența reală a țării respective. Dincolo de chestiunile de convergență nominală, inflație, deficit, uitați-vă la Bulgaria, de exemplu: este un mecanism în anticamera zonei euro, are un deficit de 4%, deja iese oarecum din criterii, dar problema este de convergență reală, adică la ceea ce v-ați referit și dumneavoastră și mă refer și eu și ne referim cu toții, la o putere de cumpărare care să fie comparabilă cu media Uniunii Europene. E adevărat, în ultimii ani, acest indicator a crescut, a ajuns la 73% din media Uniunii Europene, dar nu este de ajuns până când nu ai sută la sută din convergența reală, cel puțin pe puterea de cumpărare, la fel, competitivitatea companiilor. Deci momentul acela de trecere la moneda euro trebuie să fie unul foarte bine anticipat, de reforme structurale, reforme care privesc, în general și în special, de fapt, economia. Economia noastră trebuie să redevină sau să fie o economie de producție și înalt tehnologizată. Din... ca să răspund la o întrebare, să nu rămână cumva un dubiu, România nu este vulnerabilă la elemente de risc privind securitatea alimentară. Cred că l-ați avut și pe ministrul agriculturii în diverse ocazii, care v-a spus că producția României este una mai mare decât necesarul de consum. Evident, aici trebuie să avem în continuare grijă să investim în agricultură și mai ales în procesarea produselor agricole, pentru că, dacă avem un deficit comercial pe această zonă, îl avem pe zona produselor procesate și cred că programele pe care le-am pus la dispoziție, și prin Legea bugetului de stat, dar și prin noul pachet, „Sprijin pentru România”, se îndreaptă către zona aceasta de investiții. A fost la un moment dat o întrebare sau o afirmație legată de faptul că ne împrumutăm să plătim pensii și salarii. Nu. România se împrumută, la acest moment, pentru investiții. Dacă veți vedea și modul în care este construit volumul de investiții în buget, dar și anticipația de creștere a datoriei publice, o să observați că este datorie mai mică decât investiții, se duce direct către investiții, iar, pe de altă parte, România se împrumută să plătească datorii din trecut. Am uitat să precizez, poate, în prima parte, când m-am luat cu speech-ul de început, în acest an, de exemplu, apropo de modul în care administrezi datoria publică, trebuie să ai grijă să nu faci vârfuri de plată viitoare. La începutul acestui an am avut două vârfuri de plată, februarie și martie, unul după altul, mai ales în contextul în care la graniță apăruseră incertitudini, iar piețele financiare sunt destul de sensibile, dar am trecut cu bine de acest lucru. În schimb, ceea ce trebuie să avem grijă e să nu generăm vârfuri de plată viitoare, respectiv presiune pe guvernele viitoare de a rostogoli datorie, pentru că nu vei ști astăzi ce se va întâmpla peste 10 ani, când devine o datorie scadentă, nu vei ști care va fi contextul economic. Asta apropo de modul în care și gestionăm unele lucruri. Se vorbea foarte mult de scăderea puterii de cumpărare. Da, există o consecință a inflației: este afectarea puterii de cumpărare. Iar pe ceea ce înseamnă zona privată am venit, venim chiar săptămâna aceasta. Cred că o să fie și în transparență publică acea măsură pe care am promovat-o prin programul „Sprijin pentru România”, creșterea voluntară a salariului minim sau creșterea cu 200 de lei peste nivelul salariului minim, scutită de taxe, o măsură care a fost discutată cu mediul de afaceri, o măsură care va veni în beneficiul angajaților din mediul privat și care va avea un efect pe toată masa salarială la nivelul economiei. Evident, în contextul în care vom introduce capital în economie și vom continua cu celelalte măsuri de sprijin al companiilor pentru menținerea businessului și menținerea locurilor de muncă. Legat de cât au împrumutat guvernele trecute, ca să spun, eu cred că datele sunt publice; dacă vreodată am spus ceva legat de acest lucru, acesta este eficiența împrumuturilor. Unde duci banii când îi împrumuți? Deja este istorie. Am spus și cât a crescut datoria publică în ultimii doi ani, 200 de miliarde de lei; important este să și vezi la lucru acești bani, să-i vezi în investiții, să-i vezi în valoarea adăugată, să-i vezi în locuri de muncă nou-create. Aici cred că ar trebui să dea răspunsul cei care au fost miniștri de finanțe sau prim-miniștri. Din perspectiva reducerii gradului de îndatorare, da, există în strategia fiscal-bugetară și în strategia de administrare a datoriei publice această, dacă vreți, acest calendar; el trebuie să se bazeze în primul rând pe creșterea economiei, trebuie să te duci cu stimuli foarte mari către creșterea economică, să reduci deficitele, deci să nu mai ai obligația să faci datorie publică pe seama deficitelor. Am spus la un moment dat că mi-aș fi dorit și cred că orice ministru de finanțe și-ar fi dorit să vină pe un excedent bugetar. Acolo trebuie să ajungi ca să începi să ai un grad de îndatorare mai redus, să restructurezi, efectiv, datorie. Legat de piața reglementată și de întrebarea la energie... Da, măsura luată de Guvern chiar asta prevede pe partea de gaz; este o reglementare pentru consumatorii casnici, prețurile la gaze pe un an de zile. Acolo sunt niște discuții, pe care și colegul meu de la Energie, dar și Ecofin... Încercăm să reducem totuși cu Comisia Europeană. Directiva europeană pe energie ar trebui, cred eu, ar fi timpul să fie revizuită, pentru că este evident pentru toată Europa că suntem într-un alt scenariu, la acest moment, cu privire la prețurile la energie și acolo trebuie o serie de restructurări legislative pe partea de directivă și, atunci, și statele pot să acționeze. Evident, până atunci acționăm cum acționează și Spania, și Portugalia pe partea de plafonare a prețurilor pentru consumatorii vulnerabili, pentru companii și pentru ceea ce înseamnă instituțiile publice. Referitor la ce declaram... Am fost chemat astăzi în calitate de ministru. E adevărat, nu contest nimic din ceea ce am spus și când eram analist economic, dar mai 2021 nu este la fel ca aprilie 2022. În mai 2021 exista această posibilitate. Posibilitate, de altfel, dovedită cu puținul care a rămas, dacă vreți, de la 1 ianuarie, chiar dacă nu s-a mai putut 22%, ci 10%, pentru o creștere a pensiilor, îndelung negociată cu partenerii noștri de coaliție, dar acceptată pentru că era evident că inflația a erodat din puterea de cumpărare a românilor. Referitor la modul în care inflația se manifestă și care sunt componentele acesteia, am mai făcut aceste declarații. Cred că toată lumea este și la curent și observă că a fost generată sau inputul primar a fost cel al prețurilor de la energie, după care șocurile pe lanțurile de aprovizionare au condus la o serie de puseuri inflaționiste pe costuri și aici observăm, mai ales, combustibilul, care are probleme de volatilitate pe piața petrolului, vedem lanțurile de aprovizionare pe partea de materiale de construcții și, de ce nu?, pe partea de produse agroalimentare la nivel european. Da, este o chestiune pe care, într-adevăr, în care avem o bună colaborare, politica monetară cu politica fiscal-bugetară sunt într-o bună colaborare în această perioadă. Lucrurile se văd în acest... în stabilitatea cursului valutar și, mai ales, am ieșit, oarecum, din acea zonă în care nouă ni se spunea despre cursul valutar că este victima, dacă vreți, a ceea ce înseamnă presiunile regionale, astfel încât monedele din vecinătate se depreciau; la noi justificarea era că s-au depreciat și ele. Monedele din regiune s-au depreciat, dar cursul nostru este stabil, este sub nivelul din noiembrie 2021, dar aici, într-adevăr, Banca Națională a avut un rol determinant. Ceea ce putem să facem ca politică fiscalbugetară din perspectiva stabilității financiare este să ne menținem, să avem consecvență și prudență în folosirea banilor publici și, mai mult decât atât, să încercăm să stimulăm în continuare economia pentru a produce valoare adăugată reală, și nu valoare conjuncturală, bucurându-ne pe realizarea unor indicatori de moment. Eu vă mulțumesc. Nu știu dacă am răspuns la toate întrebările. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Monitorul Oficial

Am rugămintea și la ceilalți colegi care au avut astăzi întrebări la care consideră că nu au primit răspuns să le adreseze în scris domnului ministru și avem promisiunea domniei-sale că va răspunde, în cel mai scurt timp, de asemenea, în scris. Stimați colegi, Am finalizat dezbaterile politice de astăzi. În încheiere, dați-mi voie să dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Conform art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, legea: 1. Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale și modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență. Termenele sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență, de la data depunerii de astăzi, 27 aprilie 2022. Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului (respectiv 27 aprilie 2022). - Acestea fiind spuse, declar închisă ședința de astăzi, - 27 aprilie. Mulțumim tuturor. - Zi bună! ## _Ședința s-a încheiat la ora 12.05._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/ &JUYEJT|450641] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 65/16.V.2022 conține 16 pagini.** Prețul: 40,00 lei

Cuprins

Stenograma

Întrebări și interpelări

Declarații politice

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru