Stenogramă plen

Interpelare

Claudiu-Marinel Mureșan

Am o interpelare adresată domnului ministru Tánczos Barna, ministrul mediului.

Am o interpelare adresată domnului ministru Tánczos Barna, ministrul mediului. Stimate domnule ministru, Aș vrea să semnalez o problemă cu care se confruntă cetățenii din cauza cadrului legal existent. Și mă refer aici la excluderea proprietăților comune/individuale sub formă de condominiu, cu mai mult de două apartamente, de la finanțarea achiziționării și instalării sistemelor de panouri fotovoltaice. Ghidul de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică prevede finanțarea beneficiarilor eligibili, cărora li se acordă un procent de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor pentru achiziția de panouri fotovoltaice, în limita sumei de 20.000 de lei. Or, în realitate, în realitatea de astăzi a României, potrivit căreia 80% dintre autorizațiile de construcție acordate dezvoltatorilor imobiliari sunt acordate pentru construirea caselor de tip înșiruit sub formă de condominiu (și dau aici exemplu București–Ilfov), nu înțelegem care este criteriul pentru care acestor cetățeni români li se interzice prin lege să obțină finanțare pentru panouri fotovoltaice. Suntem interesați, domnule ministru, care este considerentul în baza căruia proprietarii români care au case individuale pot primi finanțare de la statul român pentru instalarea de panouri fotovoltaice, iar proprietarii români cu case înșiruite sub formă de condominiu nu au acces la aceeași finanțare, potrivit legii actuale. În opinia noastră, ne lovim de o formă de discriminare nejustificată, ce afectează și dezavantajează o mare categorie de români, cei ce locuiesc în case de tip condominiu, deși întrunesc toate condițiile prevăzute de lege pentru finanțare, ca și proprietarii de case individuale, în sensul că dețin carte funciară comună și individuală, casele au acoperiș propriu, unde panourile ar putea fi montate, și așa mai departe. Pe aceste considerente, actualul text de lege acordă finanțare proprietarilor români cu venituri mai mari, care și-au permis achiziționarea de case individuale, și, în același timp, îi exclude pe proprietarii cu venituri mai mici, care și-au permis doar achiziționarea de case înșiruite. Domnule ministru, În contextul în care românii sunt sufocați de prețurile la facturile de energie, gaze, combustibili și caută cu disperare soluții alternative, considerăm că astfel de reglementări, ce creează inechități majore între cetățeni, ar trebui să fie eliminate din legislația noastră. Din acest motiv, vă solicit să dispuneți analizarea aspectelor sesizate și să ne transmiteți motivele reale pentru care acești români, această categorie de români, sunt eliminați de la finanțare. De asemenea, vă rog să-mi transmiteți în scris soluțiile pe care le identificați pentru rezolvarea problemelor sesizate, bineînțeles, dacă și în opinia dumneavoastră acestea există. Vă mulțumesc. Claudiu Mureșan, senator de Sibiu, Circumscripția nr. 34. Și, dacă-mi permiteți, domnule președinte... _(Neinteligibil.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Continuăm cu sesiunea de întrebări și interpelări. Domnul Matieș, din partea Grupului PSD. Vă rog.

Continuăm cu sesiunea de întrebări și interpelări. Domnul Matieș, din partea Grupului PSD. Vă rog.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Am astăzi o întrebare adresată domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii.

Am astăzi o întrebare adresată domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii. Întrebarea este: cum Dumnezeu reușim să punem o statuie a unui antiromân, Bethlen Gábor, în mijlocul orașului Alba Iulia, de-a dreapta lui Mihai Viteazul? Primarul municipiului Alba Iulia, domnul Gabriel Codru Pleșa, primar USR, dorește construirea și dezvelirea unui bust al lui Bethlen Gábor în Alba Iulia. Bethlen Gábor a fost principe al Transilvaniei și rege al Ungariei care a avut ca rol primordial maghiarizarea Ardealului și ștergerea identității culturale a românilor din Transilvania. Același Bethlen Gábor l-a slujit pe Sigismund Báthory și a fost membru al escortei princiare la începutul anului 1597, când Sigismund Báthory a călătorit la Praga, la împăratul Rudolf, pentru a întări alianța Transilvaniei cu Imperiul Habsburgic și a-l întoarce pe împărat împotriva marelui voievod Mihai Viteazul. Același Bethlen Gábor a luptat împotriva lui Mihai Viteazul la Șelimbăr (18 octombrie 1599), la Mirăslău (18 septembrie 1600) și la Guruslău (3 august 1601). Bethlen Gábor a avut o politică de eradicare a conștiinței naționale românești construite sub unificarea făcută de Mihai Viteazul, ștergând – vă rog să ascultați! –, ștergând din istoria vremii realizările marelui voievod român și ideea de națiune română. Și, pe deasupra, același Bethlen Gábor i-a scos pe toți românii din cetate, din Cetatea Alba Iulia, și i-a mutat în zona mlăștinoasă a orașului, în Lipoveni. Ungaria celebrează memoria lui Bethlen Gábor prin fondul cu același nume, prin care entități din statul maghiar cumpără clădiri de patrimoniu de pe teritoriul Transilvaniei. În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și al art. 173 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: – dacă Ministerul Culturii apreciază oportună construirea și dezvelirea unei statui a unui conducător maghiar care a susținut eradicarea identității naționale românești; – dacă Ministerul Culturii apreciază oportună construirea și dezvelirea unei statui a unui conducător maghiar care a sprijinit uciderea lui Mihai Viteazul și ștergerea visului milenar de unire a tuturor românilor; – dacă Ministerul Culturii apreciază oportună construirea și dezvelirea unei statui a unui conducător maghiar al cărui nume îl are și fondul guvernamental maghiar prin care se achiziționează bunuri din patrimoniul istoric cultural românesc de pe teritoriul Transilvaniei, care ajung în proprietatea statului maghiar; – dacă Ministerul Culturii va aviza construirea și dezvelirea statuii lui Bethlen Gábor în Cetatea Alba Iulia; – dacă Ministerul Culturii apără, în acest context, valorile pe care s-a construit naționalitatea etnică românească și idealurile naționale de unire a tuturor românilor; – dacă Ministerul Culturii este preocupat de acțiunile iredentiste și radicale ale statului maghiar pe teritoriul României, manifestate în prezenta cauză chiar prin reprezentanții unui partid național (USR); – dacă Ministerul Culturii va opri construirea unui bust al lui Bethlen Gábor la Alba Iulia de către primarul USR Gabriel Codru Pleșa. Mulțumesc din suflet. Mai am o întrebare, domnule președinte, dacă-mi permiteți.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Da, pe scurt, vă rog, dacă se poate. Mulțumesc.

Da, pe scurt, vă rog, dacă se poate. Mulțumesc.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Întrebare adresată domnului Ionel Tescaru, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Serviciilor Comunitare.

Întrebare adresată domnului Ionel Tescaru, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Serviciilor Comunitare. Stimate domnule președinte, Potrivit datelor apărute în presă, Apă CTTA – SA, compania care administrează rețeaua de apă din județ, a fost trimisă în judecată pentru infracțiuni la Legea apelor, în urma unui dezastru ecologic produs în urmă cu mai bine de 5 ani la Daia Română, susține administratorul unei firme care administrează iazul din zonă. Este vorba de un dezastru ecologic produs la iazul administrat de Delta Plus – SRL, administrator – Gheorghe Bedreagă, care a declarat pentru ziarele din zonă că în 2017 a pierdut 40 de tone de pește și că pagubele materiale sunt undeva la 400.000 de lei. Potrivit administratorului Gheorghe Bedreagă, dezastrul s-a produs din cauza stației de epurare din Daia Română, stație care nu a funcționat niciodată la parametri normali, susține acesta. Mai exact, în anul 2010 au fost făcute sesizări cu privire la stația de epurare, care nu funcționa cum trebuie. Bedreagă susține că autoritățile, dar și compania de apă cunoșteau problemele, dar nu au fost luate măsuri pentru remedierea problemelor. Anii au trecut, iar în timp s-au acumulat dejecții, mâl organic, care au ajuns inclusiv în bazinul de pește. În luna mai a anului 2017, din cauza condițiilor dejecțiilor strânse în bazin, ca urmare a condițiilor meteo nefavorabile și a presiunii scăzute, gazele acumulate s-au ridicat și au produs un dezastru. Peștii (aproximativ 40 de tone) au murit prin asfixiere. Tone de pește au fost colectate din bazin, transportate la Arad pentru a fi incinerate, a precizat administratorul iazului. Procedurile de colectare, transport, incinerare s-au ridicat la aproape 80.000 de lei. De asemenea, paguba în urma dezastrului a fost una imensă – 400.000 de lei. În total, Gheorghe Bedreagă a calculat, în urma dezastrului ecologic, o pagubă totală de 400.000 de lei în 2017. În timpul anchetei au existat trei expertize și toate trei au dat un singur verdict: peștii au murit prin asfixiere. După 5 ani de la producerea dezastrului ecologic, compania de apă din Alba a fost trimisă în judecată, iar dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sebeș. Nu este prima sesizare conform căreia Apă CTTA – SA nu utilizează conform stațiile de epurare, încercând să economisească bani prin nepunerea în funcțiune completă a tuturor stațiilor de epurare din județ. Deși au fost semnalate astfel de abateri în ultimii 5 ani, inclusiv prin întrebări parlamentare, ANRSC nu a efectuat controale inopinate și efective cu privire la aspectele sesizate, făcând mereu trimitere la controalele mai vechi, care s-au soluționat pozitiv pentru Apă CTTA – SA. Reiterăm faptul că stațiile de epurare administrate de Apă CTTA – SA permit livrarea de apă nepotabilă, cu concentrații mari de toxine, fier, nitriți, sulfuri, colonii dezvoltate, de clor rezidual și alți indicatori chimici și fizici care nu se încadrează în limitele normale. În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și al art. 173 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: – dacă ANRSC a dispus un control cu privire la stația de epurare de la Daia Română și care sunt rezultatele; – dacă ANRSC va dispune noi controale la stațiile de epurare administrate de Apă CTTA – SA din județul Alba și care este rezultatul controlului; – dacă ANRSC va efectua un audit intern privind modul în care instituția a efectuat controalele la Apă CTTA în trecut. Vă mulțumesc mult. Senator de Alba Matieș Călin-Gheorghe. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PNL, domnul senator Bica, vă rog.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Bica, vă rog.

Interpelare

Dănuț Bica

Precizări cu privire la menținerea în viitoarea lege a pensiilor a prevederilor referitoare la pensionarea persoanelor care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă

Unul dintre angajamentele asumate de România în cadrul Planului național de redresare și reziliență (PNRR) vizează îmbunătățirea cadrului normativ aferent sistemului public de pensii. Drept urmare, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a încheiat deja contractul de asistență cu Banca Mondială în vederea acordării de consultanță de specialitate pentru acest domeniu. Conform raportului oficial privind starea sănătății în Uniunea Europeană, care a fost publicat în luna decembrie 2021 de Comisia Europeană, speranța de viață în România este de 74,2 ani, fiind a doua cea mai mică din statele comunitare, în urma țării noastre situându-se doar Bulgaria. Aceasta este și mai redusă pentru românii care au locuit o perioadă îndelungată în proximitatea zonelor industriale marcate de poluare masivă sau de poluare remanentă. Din acest motiv, în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, se menționează, la art. 65, că persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă, pe o rază de 8 km în jurul localității în care se află situl contaminat (fiind precizate activitățile industriale care au produs poluarea și localitățile afectate), beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani fără penalizare. Această prevedere a fost preluată și în Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, care, la art. 58, stipulează că în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Sănătății și Ministerului Economiei, Metodologia de stabilire și determinare a zonelor industriale cu poluare remanentă. În contextul celor precizate anterior, vă solicit următoarele precizări: 1. Care este termenul asumat prin contractul de asistență încheiat cu Banca Mondială până la care vor fi prezentate principalele modificări/îmbunătățiri ale Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii? 2. Intenționați să propuneți menținerea în viitoarea legislație a facilității cu privire la reducerea vârstei standard de pensionare cu doi ani fără penalizare pentru persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă? 3. Dacă răspunsul este afirmativ, care vor fi parametrii în baza cărora vor fi stabilite și delimitate zonele industriale cu poluare remanentă, astfel încât să se evite orice formă de discriminare în rândul cetățenilor care ar putea să beneficieze de această facilitate? Aveți în vedere includerea în rândul acestora și a zonelor cu poluare chimică și petrochimică remanentă?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Dănuț Bica

Cea de-a doua interpelare este adresată...

Cea de-a doua interpelare este adresată...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnule senator, domnule senator, domnule senator Bica!

Interpelare

Dănuț Bica

...este adresată domnului...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Haideți puțin, vă rog, domnule senator!

Interpelare

Dănuț Bica

Poftim?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Numai puțin, vă rog, veniți puțin!

Numai puțin, vă rog, veniți puțin! Domnule senator, veniți puțin, vă rog! _(Discuții la prezidiu.)_ E în regulă. Mulțumesc. Îl rog pe domnul senator Mîndruță, cu îngăduința colegilor, să facă o declarație, pentru că are nevoie... la ora 10.00.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Zero măsuri pentru scăderea prețului carburanților

Declarația mea politică se referă la „Zero măsuri pentru scăderea prețului carburanților”. În ultimul an, un litru de motorină sau benzină a ajuns să coste în România cu 59% mai mult, fiind cea mai agresivă scumpire din rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Important de menționat este faptul că prețul carburanților influențează inevitabil celelalte categorii de produse și servicii care includ costuri legate de carburanți. Cel care suferă cel mai mult este, în cele din urmă, omul de rând. În contextul crizei energetice și al inflației galopante, anunțate inclusiv de Banca Națională a României în luna februarie, USR a depus o inițiativă legislativă care propunea scăderea valorii TVA pentru carburanți de la 19% la 5%. Adoptarea inițiativei legislative ar fi ușurat românii de povara prețurilor uriașe, dar orgoliile politice au avut prioritate din nou, așa că propunerea USR nu a fost luată în seamă. Ulterior, coaliția de guvernare a anunțat scăderea temporară cu 50% a accizei la carburanți, măsură care ar conduce la scăderea prețului la pompă cu puțin peste un leu. Teoretic, de această inițiativă ar beneficia milioane de români, asaltați deja de prețurile mari la energie, la alimente, și nu numai. Când a venit momentul ca Guvernul să pună în aplicare aceste măsuri, am aflat că, în realitate, nu există un acord al coaliției în acest sens. Avem, de fapt, doar anunțuri și promisiuni făcute în scopul de a câștiga capital politic. Războiul orgoliilor și al intereselor este pentru PNL și PSD mai important decât bunăstarea românilor. Între timp, prețul carburanților crește. Românii trec granița pentru a cumpăra combustibil din Ungaria, de asemenea, stat UE, la un preț cu aproximativ o treime mai mic decât în țara noastră. Alte state membre ale Uniunii Europene au luat măsuri pentru ca populația să nu resimtă impactul creșterii masive a prețului la carburanți. Polonia și Slovenia se numără printre ele, reducând cuantumul accizelor pentru motorină și benzină. În schimb, în România se ridică din umeri și se ezită când trebuie să se pună în aplicare promisiunile politice. În acest context, mă întreb cât mai trebuie să crească prețul carburanților pentru ca cei din coaliția de guvernare să ia măsuri concrete pentru a veni în ajutorul populației și, de asemenea, în sprijinul agenților economici, afectați de aceste creșteri scăpate de sub control. Vă mulțumesc. Gheorghiță Mîndruță, senator de Suceava.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îl rog pe domnul senator Bica, cu mulțumiri pentru înțelegere.

Îl rog pe domnul senator Bica, cu mulțumiri pentru înțelegere. Vă rog.

Interpelare

Dănuț Bica

Derularea programelor naționale de screening în anul 2022

Stimate domnule ministru, Este extrem de îmbucurător faptul că, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 423 din 25 martie 2022 privind aprobarea programelor naționale de sănătate, s-a realizat o semnificativă și absolut necesară îmbunătățire a cadrului normativ aferent acestui important domeniu. Conform prevederilor actului normativ menționat, Ministerul Sănătății va asigura coordonarea, derularea și finanțarea din bugetul propriu a 13 programe naționale de sănătate publică, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate va derula și finanța, din Fondul național unic de asigurări de sănătate, 15 programe naționale de sănătate curative. În consecință, după o lungă perioadă de timp în care programele naționale de sănătate au fost neglijate, în special din punct de vedere financiar, anul acesta există toate premisele ca politicile de sănătate să fie orientate mult mai puternic către latura de prevenție. Pentru implementarea programelor naționale de sănătate publică, în anul 2022, bugetul aprobat este în valoare de 5.952.000 mii lei, iar creditele de angajament aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021 pentru implementarea programelor naționale de sănătate curative sunt în valoare de 8.592.881 mii lei. Aceste sume semnificative ar trebui să reprezinte o garanție pentru faptul că un număr cât mai mare de români vor fi beneficiari ai programelor respective. În acest context, cu speranța că acest gen de programe vor rămâne și în anii următori o prioritate a politicilor publice de sănătate, vă solicit următoarele precizări: 1. Având în vedere alocările financiare aferente anului 2022, câți români anticipați că vor fi beneficiarii programelor naționale pentru fiecare subprogram de screening în parte? 2. Ce măsuri vă propuneți să implementați pentru a asigura buna derulare a programelor de screening, astfel încât să se realizeze atât o execuție bugetară eficientă, cât și maximizarea numărului de beneficiari? 3. Dacă sumele alocate se vor epuiza înainte de finalul anului, intenționați să propuneți suplimentarea acestora?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului AUR, doamna senator Boancă. Vă rog.

Din partea Grupului AUR, doamna senator Boancă. Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

Comportamentul deplasat și insulta la adresa națiunii din partea unor sportivi care reprezintă România

Am o întrebare, mai întâi, pentru domnul ministru al sportului, Eduard Novák, privind „Comportamentul deplasat și insulta la adresa națiunii din partea unor sportivi care reprezintă România”. Stimate domnule ministru, Practicile nesportive și neloiale la adresa României continuă. Dacă în competițiile interne la diferite sporturi – fotbal, handbal sau hochei – derapajele sportivilor din județele aflate în inima țării au devenit o practică, din păcate, nesimțirea unora a trecut granițele. Naționala de hochei a României a disputat la Campionatul Mondial din Slovenia un meci împotriva echipei similare a Ungariei. La finalul partidei, aproape toți jucătorii din naționala României s-au strâns în fața tribunei în care se regăseau suporterii maghiari și au cântat, alături de hocheiștii echipei Ungariei, imnul așa-zisului „Ținut Secuiesc”. Evenimentul este fără precedent la nivel mondial și miroase a trădare națională, cu atât mai mult cu cât jucătorul echipei HSC Miercurea-Ciuc Tihamer Becze spunea în presa maghiară că: „Ținutul Secuiesc a jucat împotriva Ungariei, nu România, pentru că nu sunt români în echipă.” Indignată și îngrijorată de situația prezentată mai sus, în conformitate cu prerogativele dumneavoastră, vă

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

DN 6, drumul groazei

Stimate domnule ministru Sorin Mihai Grindeanu, Obiectul întrebării este legat de „DN 6, drumul groazei”. DN 6 este unul dintre cele șapte drumuri naționale care leagă capitala de principalele zone ale României. DN 6 ajunge la granița cu Ungaria, terminându-se la Cenad, și traversează opt județe din zonele de sud si vest ale țării. Are o lungime totală de 639 km, trece printr-o serie de orașe și municipii, printre care Alexandria, Roșiori de Vede, Craiova, Caransebeș, Timișoara, și este tranzitat zilnic de zeci de mii de mașini. Primul sector traversează Alexandria și ajunge la Roșiori de Vede. Are o lungime de 120 de km, iar traficul se realizează pe câte o bandă pe sens. În special în zilele premergătoare și ulterioare sărbătorilor legale și cu precădere la sfârșitul și începutul de săptămână, acest sector de drum este în mare parte blocat. Coloanele de mașini se întind pe zeci de kilometri, iar accidentele sunt la ordinea zilei. Din statisticile naționale reies sute de accidente anual și multe vieți curmate din dorința șoferilor de a ajunge la destinație mai repede sau din cauza infrastructurii precare a șoselei. Pentru că reprezintă un drum de interes național, mă adresez dumneavoastră și vă cer, în baza atribuțiilor conferite de funcția pe care o dețineți, răspuns la următoarele întrebări: – Se are în vedere realizarea de investiții pe DN 6? - Eventuala modernizare a părții carosabile implică și o - lărgire a benzilor? – Există în plan realizarea unui drum expres care să preia o parte importantă a autovehiculelor care în mod normal tranzitează DN 6? Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Da, mulțumesc.

Da, mulțumesc. Din partea Grupului PSD, doamna senator BreahnăPravăț. Vă rog.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

imn al Ținutului Secuiesc

Am mai multe interpelări; voi prezenta două dintre ele și, dacă timpul îmi va permite, cu permisiunea domnului președinte, le voi prezenta ulterior și pe acestea, după ce și colegii mei vor prezenta interpelările proprii. Prima interpelare este adresată prim-ministrului, Nicolae Ciucă, și domnului ministru al sportului, domnului Eduard Novák, și, evident, vizează același subiect pe care nu l-aș cataloga neapărat ca un gest de trădare națională, ci, mai degrabă, ca un gest infam, pe care mi-l doresc a fi involuntar, cel puțin. În schimb, solicitarea mea vizează transmiterea măsurilor disciplinare care se impun sportivilor care au reprezentat România la Campionatul Mondial de Hochei și care au intonat imnul Ținutului Secuiesc. Așadar, domnule prim-ministru, Domnule ministru, Atât ca senator al României, cât și, mai ales, ca simplu cetățean, consider că atât românii, cât și maghiarii pot conviețui în deplină armonie în țara noastră și că, în realitate, am putea identifica mult mai multe punți comune, care pot conexa, într-o măsură considerabilă, culturile noastre, decât prăpăstii care să ne despartă. Cu toate acestea, comportamentul membrilor echipei naționale de hochei a României demonstrează, din păcate, contrariul, promovează discriminarea etnică și aduce un grav prejudiciu de imagine atât statului român, cât și celui maghiar. Ca demnitar al României, nu pot însă să înțeleg gestul infam al hocheiștilor din naționala României care au cântat așa-zisul „imn al Ținutului Secuiesc”, pentru că acesta este un afront și o lipsă de respect față de România, față de imnul național al statului român, față de români și față de tricolor. Din acest punct de vedere, solicit Federației Române de Hochei, ministrului sportului și tuturor celorlalți factori responsabili să ia măsuri urgente pentru a aplica cele mai dure sancțiuni celor care se fac responsabili de acest gest incalificabil, rugându-vă în același timp să îmi transmiteți ulterior măsurile ce au fost impuse. De asemenea, stimate domnule prim-ministru, solicit să decorați și să premiați cei trei jucători români care nu au luat parte la această mascaradă la nivel înalt. Vă mulțumesc. Și, în încheiere, vă solicit să îmi răspundeți în scris, atât pe adresa de e-mail a Grupului senatorial al Partidului Social Democrat, cât și pe adresa de e-mail personală invocată în această interpelare. A doua interpelare este adresată domnului Marius Budăi, ministrul muncii și solidarității sociale. Obiectul interpelării vizează „Solicitarea privind evoluția salariului minim și a pensiei minime”. Domnule ministru, Profit de oportunitatea acestei interpelări pentru a vă felicita, date fiind activitatea și rezultatele deja obținute la conducerea Ministerului Muncii, dintre care amintesc doar deschiderea renegocierii PNRR privind reforma pensiilor, un real câștig pentru toți bunicii acestei țări. Având în vedere că încă sunt anumite sfere care promovează o doctrină care contestă toate aceste realizări, vă rog, stimate domnule ministru, să mă sprijiniți cu următoarele informații, răspunzându-mi la următoarea întrebare: care este media anuală a pensiei minime, precum și a salariului minim pentru perioada anilor 2000–2021? Vă rog, de asemenea, să evidențiați în analizarea datelor și informațiile privind numele miniștrilor care au operat creșteri de pensii și salarii în perioada mai sus amintită. Vă mulțumesc. În încheiere, vă solicit, de asemenea, să îmi răspundeți în scris, atât pe adresa Grupului senatorial al Partidului Social Democrat, cât și pe adresa personală. Vă mulțumesc. Senator PSD de Bacău Cristina Breahnă-Pravăț. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului USR, domnul Vicol.

Interpelare

Costel Vicol

Fără plămânii verzi, România nu va mai putea respira!

Am o interpelare și o întrebare adresate Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Interpelare adresată domnului Barna Tánczos. Obiectul interpelării: „Fără plămânii verzi, România nu va mai putea respira!”. Domnule ministru, În calitate de membru al Comisiei de ape, păduri din Senatul României, mă simt obligat să readuc în discuție un subiect controversat. Generația copiilor noștri are parte, din păcate, de un grad de poluare fără precedent. Asta ne face pe toți să înțelegem că avem mare nevoie de oxigen. Știm cu toții că pădurile ne dau oxigenul necesar, ele ne salvează, ele lucrează pentru noi toți, 24 din 24. Un singur lucru este cert: sute de mii de hectare de păduri au dispărut din România ca urmare a defrișărilor ilegale. Prin pasivitate, prin ignorarea fenomenului, chiar și prin lipsa unor măsuri concrete, autoritățile creează și în prezent cadrul prin care li se permite deținătorilor de topoare să ne decimeze pădurile. Statul a abandonat verificarea și limitarea afacerilor cu lemn, mai ales că printre cei care trag foloase au fost mereu persoane cu rang înalt (conform surselor din media). Deși se știe asta, în mod hilar, cu aportul autorităților responsabile, în România se permite distrugerea pădurilor, în contextul în care poluarea atinge cote alarmante, iar în marile orașe este depășită cota minimă admisă de noxe cu câteva zeci de procente. Conform informațiilor apărute în presă, exploatarea forestieră ilegală se ridică în România la 20 de milioane mc/an, iar exploatarea legală doar la 18 milioane mc/an. Este de neconceput să privezi milioane de români de darul primit de la natură, de păduri, de aerul curat, pentru a crea avantaje financiare unui număr restrâns de persoane care beneficiază de pe urma acestor ilegalități, în contextul în care toate autoritățile au un obiectiv comun: „protejarea intereselor cetățenilor români și creșterea calității vieții”. În România, viiturile au luat și vieți omenești, au distrus căi de acces, podețe, gospodării întregi. Este științific demonstrat că tăierile ilegale contribuie semnificativ la creșterea riscurilor de dezastre, prin efectele nocive asupra calității aerului și a solului din zonele afectate. În România se încurajează defrișarea lor fără a urmări, ulterior, reamenajarea pajiștilor și, astfel, rămân în urmă suprafețe întregi în paragină. Trist este că dorim să avem păduri, iar când acestea apar le defrișăm ca să păstrăm aparențele unor pajiști întreținute. Avem nevoie de politici coerente la nivel național, în care să stabilim ce trebuie făcut concret și cum putem realiza aceste obiective. În România, la nivel local, autoritățile sunt fie depășite, fie complice. Nu puține sunt cazurile în care, în documentele de la Ministerul Mediului și din instituțiile subordonate, tăierile ilegale nu există. În România primează legea haotică a topoarelor din cauza intereselor care ajung până la vârful piramidei politice, din cauza nepăsării și din cauza veșnicelor crize care zguduie țara. În privința defrișărilor, România trăiește o realitate tristă, în contextul în care activiștii de mediu sunt atacați, maltratați sau uciși, alături de pădurari și de angajații ocoalelor silvice care dau nas în nas cu oameni care comit fapte ilegale. Dacă ar fi să ne uităm pe datele statistice, din anul 2016 și până în prezent, în instanțele din România au fost peste 1.500 de dosare privind transporturi ilegale de lemn și agresiuni împotriva denunțătorilor. Vă întrebați cum au fost soluționate? Vă spun eu: majoritatea dosarelor au fost clasate. Efectele asupra biodiversității sunt, de asemenea, semnificative, iar capacitatea de absorbție a dioxidului de carbon se reduce de la an la an. În schimb, împotriva înființării unui DNA al pădurilor s-au pronunțat chiar partidele decidente de la conducere din anii trecuți: după ce au votat legea în Parlament, au reclamat-o la Curtea Constituțională, iar Curtea a desființat-o. Era vorba despre nevoia unui parchet specializat în investigarea tăierilor ilegale de lemn, nerespectarea normelor antipoluare și uciderea unor specii protejate. Potrivit informațiilor apărute într-un raport de țară realizat de către Comisia Europeană, se relevă o situație dramatică pentru România: exploatarea intensivă și defrișările ilegale ne costă anual circa 6 miliarde de euro, iar țara noastră pierde 3 hectare de pădure pe oră, pentru un total estimat de peste 20 de milioane mc de lemn tăiat ilegal în fiecare an. În jur de 500.000 ha de pădure au fost distruse în primii 20 de ani după 1990. Alte 500.000 ha ar putea fi defrișate legal oricând, iar proprietarii primesc bani buni în schimb, potrivit organizației nonguvernamentale pentru conservarea naturii și restaurarea ecologică a mediului natural din munții Carpați și din lungul Dunării. România nu a reușit să împădurească decât 50.000 ha după 1990, un teritoriu mult prea mic raportat la situația actuală. Începând cu anul 2022, România dispune de un program de împădurire și protejare a biodiversității, prin Planul național de redresare și reziliență, în valoare de 1,5 miliarde de euro, dar activiștii de mediu susțin că suma este mult prea mică, dat fiind că nu știm exact cât lemn este exploatat ilegal în țară. Banii ar ajunge pentru peste 100.000 ha de pădure, adică 0,4% din suprafața teritoriului țării. ## Domnule ministru, Suntem încrezători că instituțiile statului au voința și puterea de a proteja pădurile, mediul și pe toți cetățenii români. Avem nevoie să acționați nu numai pentru viața noastră, ci și pentru a generațiilor care vor veni. Pădurile aparțin patrimoniului românesc și sunt moștenirea noastră pentru generațiile următoare. Personal, consider că România trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a consolida cadrul legal existent și trebuie să dezvolte capacitatea de monitorizare și control privind lupta împotriva tăierilor ilegale. Vă mulțumesc. Senator USR de Tulcea Costel Vicol. Și o întrebare, dacă îmi permiteți, domnule președinte. Tot către domnul Barna Tánczos, ministrul apelor și pădurilor. Obiectul întrebării: „Situația dosarelor având ca obiect transporturile ilegale de lemn și agresiunile împotriva denunțătorilor”. Domnule ministru, În calitate de membru al Comisiei de ape, păduri din Senatul României, mă simt obligat să readuc în discuție un subiect controversat: investigarea tăierilor ilegale de lemn, nerespectarea normelor antipoluare și uciderea unor specii protejate. Sute de mii de hectare de pădure din România au dispărut ca urmare a tăierilor ilegale. Prin pasivitate, prin ignorarea fenomenului, chiar și prin lipsa unor măsuri concrete, autoritățile creează și în prezent cadrul prin care li se permite deținătorilor de topoare să ne decimeze pădurile. Statul a abandonat verificarea și limitarea afacerilor cu lemn. Deși se știe asta, ne putem întreba: de ce, în contextul în care poluarea atinge cote alarmante, iar în marile orașe este depășită cotă minimă admisă de noxe cu câteva zeci de procente, în România se permite distrugerea pădurilor? Conform informațiilor apărute în presă, exploatarea forestieră ilegală se ridică în România la 20 de milioane mc/an, iar exploatarea legală la 18 milioane mc/an. În România, la nivel local, autoritățile sunt depășite. Nu puține sunt cazurile în care, în documentele de la Ministerul Mediului și din instituțiile subordonate, tăierile ilegale nu există. În România primează legea haotică a topoarelor din cauza intereselor care ajung până la vârful piramidei politice, din cauza nepăsării și din cauza veșnicelor crize care zguduie țara. În privința defrișărilor, România trăiește o realitate tristă, în contextul în care activiștii de mediu sunt atacați și uciși pentru că se întâlnesc cu persoane care comit fapte ilegale. Dacă ar fi să ne uităm pe datele statistice, din anul 2016 și până în prezent, în instanțele din România au fost peste 1.500 de dosare privind transporturi ilegale de lemn și agresiuni împotriva denunțătorilor. Având în vedere aspectele sus-menționate, vă solicit următoarele: – să îmi comunicați situația dosarelor având ca obiect transporturile ilegale de lemn și agresiunile împotriva denunțătorilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești (denumirea părților, numărul dosarului, obiectul litigiului – o scurtă descriere, stadiul în care se află litigiul, instanța de judecată, soluția, dacă s-a pronunțat instanța); în cazul în care sunt dosare clasate, vă rog să ne precizați care este motivul clasării; – să faceți o evaluare a neregulilor sesizate prin prezenta și să-mi comunicați, punctual, care sunt măsurile concrete luate de guvernul din care faceți parte și, implicit, de către ministerul pe care îl conduceți pe acest segment. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Ionuț Neagu

DC 9 din Covasna, pe tronsonul Peteni–Imeni

Astăzi am pregătit două întrebări parlamentare. În funcție de timp și de cum o să ne coroborăm cu ceilalți colegi, o să citesc ori ambele, ori doar una. Încep cu o întrebare ce are ca subiect „DC 9 din Covasna, pe tronsonul Peteni–Imeni” și este adresată domnului prefect István Ráduly, prefect al județului Covasna. Stimate domnule prefect, Zilele trecute am avut o întâlnire cu locuitorii satului Peteni, din comuna Zăbala, județul Covasna, cu care am luat în discuție problemele de interes local. Între altele, aceștia s-au plâns de starea foarte proastă a DC 9, segmentul care leagă localitățile Peteni (din comuna Zăbala) și Imeni (din comuna Catalina). M-am putut convinge la fața locului de faptul că plângerile localnicilor sunt întemeiate, DC 9 arătând astăzi exact cum arăta și acum 50 de ani: fără îmbrăcăminte asfaltică, macadam, tarmac sau beton carosabil, iar, pe durata sezonului ploios, acest segment carosabil este greu practicabil. Starea deplorabilă a DC 9 pe tronsonul indicat este, potrivit localnicilor, unul dintre motivele principale pentru care tinerii originari din localitate aleg să nu revină în sat, unde au casele părintești, preferând să se stabilească în alte localități, cu infrastructură acceptabilă. Administrator al DC 9 este Primăria Zăbala, căreia îi revine obligația legală de a menține drumul în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați: 1. dacă Primăria și Consiliul Local Zăbala au prevăzut sau nu în bugetul comunei pe anul 2022 fonduri pentru întreținerea sau îmbrăcarea cu înveliș asfaltic, macadam, tarmac sau beton carosabil a DC 9 pe tronsonul Peteni–Imeni; 2. dacă Consiliul Județean Covasna a prevăzut sau nu în bugetul județului pe anul 2022 fonduri pentru întreținerea sau îmbrăcarea cu înveliș asfaltic, macadam, tarmac sau beton carosabil a DC 9 pe tronsonul Peteni–Imeni; 3. dacă autoritățile publice locale de nivel I și II din județul Covasna au sesizat sau nu Ministerul Finanțelor în vederea includerii în Legea bugetului de stat pe anul 2022 (înaintea adoptării sau a rectificării bugetare care urmează) a sumelor necesare pentru întreținerea sau îmbrăcarea cu înveliș asfaltic, macadam, tarmac sau beton carosabil a DC 9 pe tronsonul Peteni–Imeni; 4. dacă Instituția Prefectului din județul Covasna a sesizat sau nu Guvernul și Ministerul Finanțelor în vederea includerii în Legea bugetului de stat pe anul 2022, cu ocazia rectificării bugetare care urmează, a sumelor necesare pentru întreținerea sau îmbrăcarea cu înveliș asfaltic, macadam, tarmac sau beton a drumului carosabil pe acest tronson. Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite. Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna Ionuț Neagu. Și, cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte, aș dori să dau citire celei de-a doua întrebări.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog.

Interpelare

Ionuț Neagu

Întrebarea parlamentară este adresată domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii, domnului Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, și doamnei Enikő Katalin Lacziko, secretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, cât și prefecților István Ráduly, pref

Întrebarea parlamentară este adresată domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii, domnului Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, și doamnei Enikő Katalin Lacziko, secretar de stat la Departamentul pentru Relații Interetnice, cât și prefecților István Ráduly, prefectul județului Covasna, Sándor Petres, al județului Harghita, și doamnei Mara-Cristina Togănel, prefectul județului Mureș. Astfel, cu ocazia ultimei deplasări în circumscripția mea electorală, nr. 15 Covasna, am vizitat din nou locul cimitirului evreiesc din localitatea Vâlcele, aflat într-o stare deplorabilă. Am avut o întâlnire și cu domnul Herman Rosner, liderul comunității evreiești din județul Covasna, cu care am discutat aspecte ale problematicii evreiești actuale și istorice din județ. Domnul Herman Rosner a fost inițiatorul înfrățirii municipiului Sfântu Gheorghe cu orașul israelian Givatayim, din districtul Tel Aviv. Cu toate că nu există un inventar al cimitirelor evreiești/mozaice din județele Covasna, Harghita și Mureș, se știe că există mai multe cimitire evreiești/mozaice, cele cunoscute fiind din localitățile Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Vâlcele (înființat în anul 1830), Boroșneu Mare (înființat în 1810), Adămuș, Gheorgheni, Toplița, Luduș, Târnăveni, Bogata, Iernut, Valea Izvoarelor, Orga, Cipău, Acățări, Șilea Nirajului, Miercurea Nirajului, Bezidu Nou, Nazna, Sângeorgiu de Pădure, Măgherani, Glodeni, Voivodeni, Suplac, Reghin, Gurghiu, Petelea, Sovata, Ulieș, Sânpetru de Câmpie, Tușinu, Dâmbu, Stânceni, Plopiș, Răstolița, Lunca Bradului, Deda, Sighișoara, Dumitreni, Boiu și altele. Din informațiile de care dispunem, au existat cimitire evreiești/mozaice și în localitățile Band, Bărboși, Brâncovenești, Chinari, Cristuru Secuiesc, Ditrău, Hodoșa, Lunca de Jos, Merești, Odorheiu Secuiesc, Praid, Răzoare, Rușii-Munți, Vălenii de Mureș, Viforoasa și Zau de Câmpie, însă nu cunoaștem care este starea actuală a acestor locuri ale comunității evreiești, comunitate care, se știe, a avut o soartă tragică, fiind exterminată de regimul hortist de ocupație prin trimiterea în lagărele naziste ale morții. În unele localități au existat câte două cimitire evreiești. Majoritatea acestor cimitire mozaice, parte a patrimoniului evreiesc din țara noastră, se află într-o stare avansată de ruină, iar altele, abandonate, se pare că au fost jefuite în ultimele decenii, astfel dispărând complet. Presa națională și cea internațională au abordat episodul sporadic. Cu excepția cimitirului evreiesc din municipiul Reghin, datând din secolele XVIII–XIX și situat sub „Pădurea Rotundă”, se pare că niciun alt cimitir evreiesc sau monument funerar evreiesc din județele Covasna, Harghita și Mureș nu este clasificat ca monument istoric și, astfel, nu este luat sub protecția statului. Astfel, având în vedere cele prezentate anterior, vă rog să ne prezentați următoarele: 1. Lista cimitirelor evreiești din județele Covasna, Harghita și Mureș, defalcată pe fiecare județ și localitate. 2. O informație privind starea actuală a statutului juridic al cimitirelor evreiești/mozaice din cele trei județe; vă rugăm să specificați în fiecare caz în parte proprietarul terenului și administratorul cimitirului. 3. Dacă autoritățile publice locale de nivel I și II din județele Covasna, Harghita și Mureș au angajat sau nu proceduri legale în vederea clarificării vreunui cimitir evreiesc/mozaic sau monument funerar mozaic din aceste județe. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicați care au fost deciziile și acțiunile în consecință ale Ministerului Culturii, ca organ central de resort. 4. Dacă în ultimele 3 decenii autoritățile publice locale de nivel I și II din județele Covasna, Harghita și Mureș au destinat sau nu fonduri din bugetele locale pentru întreținerea corespunzătoare a acestor cimitire. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rog să indicați destinația concretă și sumele alocate/utilizate în acest scop. 5. Dacă în ultimele 3 decenii Federația Comunităților Evreiești din România a solicitat/utilizat sau nu, pentru întreținerea corespunzătoare a cimitirelor evreiești/mozaice din județele Covasna, Harghita și Mureș, fonduri alocate acesteia de la bugetul de stat al României, prin Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicați destinațiile concrete și sumele alocate/utilizate în acest scop. 6. Dacă în ultimele 3 decenii Federația Comunităților Evreiești – Cultul Mozaic din România a solicitat/utilizat sau nu, pentru întreținerea corespunzătoare a cimitirelor evreiești/mozaice din județele Covasna, Harghita și Mureș, fonduri alocate acesteia de la bugetul de stat al României, prin Secretariatul de Stat pentru Culte. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicați destinațiile concrete și sumele alocate/utilizate în acest scop. Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Doamna senator Breahnă, mai aveți o întrebare? Mai avea doamna senator o întrebare sau interpelare.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Vizează atacurile cibernetice din ultima perioadă și este adresată domnului Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, domnului Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, și domnului Vlad Stoica, președintele Autorității Naționale pentru Admin

Vizează atacurile cibernetice din ultima perioadă și este adresată domnului Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, domnului Dan Cîmpean, directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică, și domnului Vlad Stoica, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Așadar, solicitarea vizează măsurile adoptate în vederea contracarării atacurilor cibernetice. ## Domnule ministru, ## Domnule director, ## Domnule președinte, În ultima perioadă, au fost înregistrate și semnalate foarte multe atacuri cibernetice asumate de grupuri de hackeri din Federația Rusă, atacuri ce au vizat, printre altele, și Guvernul României, ministerele sau alte instituții publice. Având în vedere acest fapt, vă rog să îmi transmiteți ce măsuri au fost întreprinse pentru asigurarea securității operatorilor de telecomunicații, a posesorilor de telefonie mobilă și de internet. ## Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Cu îngăduința domnului senator Maricel Popa, o invit pe doamna senator Șoșoacă.

Cu îngăduința domnului senator Maricel Popa, o invit pe doamna senator Șoșoacă. Domnul senator primește cu bucurie.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Rafinăria Arpechim – înstrăinată și distrusă în cărdășie de OMV și statul român

Interpelarea mea de astăzi este adresată prim-ministrului României, ministrului finanțelor, ministrului justiției, ministrului economiei, ministrului afacerilor interne, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Obiectul întrebării: „Rafinăria Arpechim – înstrăinată și distrusă în cărdășie de OMV și statul român”. Stimați domni miniștri, Prim-viceguvernatorul Florin Georgescu afirma, la nivelul anului 2015, că în perioada postdecembristă au fost privatizate peste 7.500 de întreprinderi de stat. Distrugere completă. Hale industriale tăiate și vândute la fier vechi. Și mai grav este că multe întreprinderi au fost curățate de activele toxice înainte de privatizare. Datorii de zeci și sute de milioane au dispărut din contabilitățile acestora peste noapte, toate cu girul parlamentarilor sau guvernelor de la acea vreme. Câți bani au intrat în economia românească? Din vânzarea celor 7.500 de întreprinderi s-au încasat doar 7 miliarde de euro, potrivit analizei oficialului BNR. Din această sumă, 2,3 miliarde au venit doar din vânzarea BCR. Restul înseamnă un preț mediu de 667.000 de euro/întreprindere. Dacă scoatem din suma totală cele 669 milioane de euro încasată din vânzarea Petrom și suma plătită de italienii de la Enel pentru Electrica Muntenia Sud, adică 395 de milioane de euro, suma încasată pe o întreprindere ar ajunge sub jumătate de milion de euro. Rafinăria Arpechim a fost construită între anii 1960 și 1970 în sudul Piteștiului, fiind una dintre cele mai modeme instalații petrochimice și de rafinare a petrolului din lume. Rafinăria avea o capacitate nominală de circa 3,5 milioane de tone pe an, fiind inițial proiectată ca parte a unui complex petrochimic. După 1990, rafinăria de la Pitești a aparținut, pe rând, de Regia Autonomă a Petrolului, de Compania Română de Petrol și de Societatea Națională a Petrolului (SNP) „Petrom”, companie preluată în 2004 de austriecii de la OMV. În anul 2006, în urma unei investiții de peste 40 de milioane de euro, la rafinăria de la Pitești a fost inaugurată o instalație care permitea obținerea de carburanți cu conținut redus de sulf, în conformitate cu standardele europene. În același an, la Arpechim s-au rafinat 3,4 milioane de tone de țiței. La începutul lui 2007, pe platforma Arpechim mai lucrau aproape 2.500 de salariați. Potrivit unui plan de externalizare a serviciilor anunțat de Petrom, numărul lor urma să se reducă la jumătate până la finalul anului. Pe 28 mai 2007, autorizația de mediu a rafinăriei Arpechim a fost suspendată, ceea ce implica sistarea activității de producție pentru o perioadă de până la 6 luni. Reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Argeș și ai Comisariatului Județean Argeș al Gărzii Naționale de Mediu anunțau atunci că măsura a fost luată din cauză că unele măsuri pentru reducerea impactului activității asupra mediului nu au fost realizate în termenul stabilit. Pe 1 iunie, Petrom anunța că a aprobat planul de închidere temporară a rafinăriei Arpechim și estima că în două luni vor fi realizate lucrările minime necesare încetării efectelor deciziei de suspendare a autorizației integrate de mediu. Tot în anul 2007 s-a luat decizia concentrării activităților petrochimice din cadrul Arpechim într-o entitate legală separată, Petrochemicals Argeș, care să includă instalația de piroliză, extracția de aromatice, polietilenă de joasă densitate, polietilenă de înaltă densitate și o serie de facilități logistice. Reorganizarea activității de petrochimie și informațiile privind vânzarea noii societăți au provocat numeroase proteste ale angajaților, care susțineau că le sunt periclitate locurile de muncă și unele drepturi salariale. În ianuarie 2010, societatea Oltchim, din Râmnicu Vâlcea, anunța că a finalizat procedura de achiziție de la OMV Petrom – SA a activelor petrochimiei din cadrul Arpechim Pitești. Noua entitate a primit numele de Divizia Petrochimică Bradu. Negocierile pentru vânzarea Arpechim Pitești, colosul industrial moștenit din vremea comunistă, au eșuat, așa că procedura de desființare a instalațiilor a intrat în linie dreaptă. În 1990, acolo lucrau 8.000 de oameni. Rafinăria Arpechim Pitești (ultima mare instalație „comunistă” de acest fel din România) va fi demolată, iar procedurile începute de compania OMV Petrom (proprietara ei) au avansat. Reprezentanții companiei au confirmat jurnaliștilor că au început procedurile pentru demolarea rafinăriei Arpechim încă de acum 4 ani. Pe 24 martie 2011, Consiliul de supraveghere al OMV Petrom a decis închiderea permanentă a rafinăriei Arpechim, urmând să achite salariaților disponibilizați, pentru plăți compensatorii și alte măsuri de protecție socială, circa 10 milioane de euro. După anunțul închiderii rafinăriei, în spațiul public au fost lansate diverse variante de rezolvare a situației. Printre acestea s-au numărat cumpărarea rafinăriei de către Oltchim sau achiziționarea ei de către stat, în perspectiva revânzării ulterioare către un investitor interesat, însă niciuna nu s-a materializat. A devenit însă o certitudine, în perioada următoare, disponibilizarea majorității celor peste 600 de angajați care încă mai lucrau la rafinăria Arpechim. La începutul lui 2013, OMV Petrom anunța că va continua activitatea de conservare a rafinăriei Arpechim până când va obține autorizarea de demolare, în condițiile în care nu va exista niciun cumpărător. Pentru a înțelege trădarea și dezastrul României la cotele reale, trebuie să amintim următoarele: – România a avut prima sondă petrolieră și prima rafinărie din lume, fiind prima țară care a exportat benzină. – Anul 1857 înregistra pentru România, la nivel mondial, trei mari premiere: 1. Prima țară din lume cu o producție de petrol înregistrată oficial în statisticile internaționale („The Science of Petroleum” în 1938); a fost urmată de SUA în 1859, Italia în 1860, Canada – 1862 și Rusia în 1863. 2. La Lucăcești, Bacău, s-a construit prima sondă petrolieră comercială din lume; prima rafinărie industrială a fost construită de frații Mehedințeanu la periferia Ploieștiului, cu echipament comandat în Germania de la compania Moltrecht. 3. Primul oraș din lume iluminat public cu petrol lampant a fost Bucureștiul – începând cu 1 aprilie 1857, orașul avea să fie iluminat cu 1.000 de lămpi. Petrolul lampant produs la Ploiești avea calități deosebite: era incolor și inodor și ardea cu o flacără luminoasă de intensitate și formă constante, fără fum și fără să lase cenușă sau compuși rășinoși în fitil. – Prima rafinărie din lume – la Ploiești, în decembrie 1856, de către Teodor Mehedințeanu, fapt care a dat startul distilării pe cale industrială a țițeiului. În baza producției rafinăriei, frații Teodor și Marin Mehedințeanu au avut posibilitatea să obțină, prin licitație, concesiunea pe mai mulți ani a iluminării cu gaz lampant a Bucureștilor și, respectiv, a Ploieștilor. – România a fost prima țară din lume care a exportat benzină încă din anii 1900. – În 1904 se înființează prima școală din lume de maiștri sondori, la Câmpina; ulterior școala va pregăti și maiștri rafinori. La 1914, aceștia erau deja solicitați să lucreze în străinătate. – În 1934, Sonda nr. 1 a societății Creditul Minier atinge cea mai mare adâncime din țară, în zona de extracție de la Chițorani, Prahova (3.300 m), fiind pe locul 2 în lume, la o distanță de 158 de metri de sonda societății General Petroleum Corporation din California, sondă cu adâncimea record de 3.458 m. – În 1937, România deținea locul 7 în lume privind rezervele mondiale de petrol, după URSS, USA, Irak, Iran, Venezuela, Indiile Olandeze, estimându-se o rezervă de 95 de milioane de tone, rezultând 5,4% din rezervele mondiale. – În Primul Război Mondial, în România au fost distruse 1.677 de sonde, din care 1.047 productive, și o cantitate de derivate de petrol de 827.000 de tone. În august 1944, rafinăriile din Ploiești sunt bombardate de Statele Unite ale Americii în celebra operațiune „Tidal Wave”. Misiunea s-a încheiat cu un mare eșec pentru aviația americană, iar pentru români s-a soldat cu „nicio reducere a producției de petrol înregistrată”. Având în vedere art. 136 din Constituția României, care menționează că proprietatea publică este inalienabilă, astfel că nu poate face obiectul înstrăinării și toate contractele de privatizare sunt lovite de nulitate absolută, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Au fost anchetați reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Argeș și ai Comisariatului Județean Argeș al Gărzii Naționale de Mediu pentru faptul că au suspendat autorizația de mediu a rafinăriei, ceea ce a ajutat compania OMV să își pună în aplicare planul de dezintegrare a acestei rafinării? 2. Care este motivul pentru care nu ați ajutat și nu ați facilitat cumpărarea rafinăriei Arpechim de către Oltchim Râmnicu Vâlcea, în condițiile în care aveți obligația să apărați avuția statului și rezervele acestuia, precum și să dezvoltați România? 3. Care este motivul pentru care nu trageți la răspundere OMV pentru neîndeplinirea clauzelor contractuale, în condițiile în care avea obligația să păstreze cel puțin două dintre rafinării? Câte plângeri penale ați formulat împotriva OMV și câte acțiuni civile în instanță și care este rezultatul acestora? În caz contrar, care este motivul pentru care nu ați acționat conform dispozițiilor legale? 4. Având în vedere faptele penale care s-au săvârșit cu privire la distrugerea rafinăriei Arpechim, vă solicit să îmi comunicați care au fost demersurile efectuate de Guvern, ministere, instituțiile implicate pentru cercetarea faptelor penale și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de distrugerea avutului statului. Câți politicieni au fost anchetați și condamnați în acest caz? Au fost anchetați miniștrii și prim-miniștrii implicați, președintele Traian Băsescu, precum și reprezentanții companiei OMV și toți ceilalți politicieni implicați? 5. Au existat controale ale Curții de Conturi, AVAS, corpurilor de control ale ministerelor implicate, ANAF pentru a verifica dacă Arpechim trebuia distrusă, în condițiile în care avea profit la achiziție? În cazul în care nu au fost efectuate demersuri pentru recuperarea prejudiciului și tragerea la răspundere a persoanelor implicate, vă solicit ca, de urgență, să inițiați aceste demersuri pe lângă Parchetul General. 6. Ce vă reține să demarați și acum cercetări cu privire la privatizarea ilegală și neconstituțională a rafinăriei Arpechim? 7. Vă solicit să îmi comunicați de ce nu ați gândit să recumpărați rafinăria Arpechim, având în vedere platforma imensă de care dispune și că avem un plan de redresare, PNRR, deci bani sunt, iar o astfel de investiție ar fi fost profitabilă și ar fi ajutat și la crearea de locuri de muncă, mai mult, în contextul crizei energetice mondiale, ar fi fost obligatoriu să faceți aceste demersuri. În loc să plătiți 25 de milioane de euro pentru fiecare consultanță, nu credeți că ar fi fost mai profitabil să fi redresat industria grea a României, după ce tot partidele dumneavoastră au distrus-o? 8. Care este motivul pentru care ați acceptat falimentul Oltchim, strâns legat de rafinăria Arpechim, fără să salvați ce a mai rămas din industria României, deși ați fi putut să o faceți? 9. Cum este posibil ca Serviciul Român de Informații să fie implicat în distrugerea economiei naționale? Câți dintre cei care au condus serviciile de informații ale României, precum și angajații acestora au fost deferiți justiției? Cum aveți de gând să restructurați serviciile secrete, astfel încât să nu mai trădeze România? Ce au făcut serviciile secrete române pentru a apăra avutul statului român și a salva industria României? 10. Vă solicit să îmi comunicați care sunt soluțiile la care v-ați gândit pentru a ne recupera bogățiile țării și a repara și recupera jaful celor 32 de ani ai politicienilor hoți și trădători, legea trebuind aplicată, evident, cu aplicarea principiului legii penale mai favorabile, astfel încât să fie respectată Constituția României cu privire la traiul decent pe care statul trebuie să îl asigure cetățenilor români. 11. Vă solicit să solicitați intervenția Parchetului General, DNA, DIICOT pentru anchetarea acestor vânzări nelegale și neconstituționale și demolarea uneia dintre cele mai importante rafinării din România. Oricum o voi face eu, dacă nu înțelegeți să o faceți dumneavoastră, urmând să solicit inclusiv anchetarea dumneavoastră pentru că nu ați efectuat aceste demersuri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

OK. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Maricel Popa

Am o interpelare adresată domnului ministru al economiei, Florin Marian Spătaru.

Am o interpelare adresată domnului ministru al economiei, Florin Marian Spătaru. Stimate domnule ministru, Conflictul din Ucraina a condus la un puternic dezechilibru macroeconomic la nivelul întregii Uniuni Europene, provocând creșteri generale de prețuri. Unul dintre produsele care a generat creșterea prețului la majoritatea produselor a fost petrolul. În ultima perioadă însă prețul barilului a rămas destul de constant, iar în ultimele zile a scăzut cu mai bine de 5%, alături de indicii bursieri, pe toate piețele din lume. Cu toate acestea, în România prețul carburantului continuă să crească într-un ritm accelerat, litrul de motorină depășind 9 lei, iar cel de benzină fiind acum peste 8 lei. În acest context și ținând cont de faptul că a fost anunțată o monitorizare atentă a activității în acest domeniu, vă rog să precizați, domnule ministru, care sunt rezultatele monitorizării pieței carburanților. De asemenea, dacă au fost efectuate controale, care sunt consecințele și măsurile luate în situațiile în care prețurile au crescut foarte mult, fără a avea o justă... o justificare economică. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PNL, domnul senator Hatos. Vă rog.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Hatos. Vă rog.

Interpelare

Adrian Hatos

Asigurarea resurselor bugetare în vederea garantării dreptului la transport gratuit pentru elevi

Întrebarea mea de astăzi are ca obiect „Asigurarea resurselor bugetare în vederea garantării dreptului la transport gratuit pentru elevi”. Stimate domnule ministru al finanțelor, În asigurarea dreptului fundamental la educație pentru toți copiii, prevăzut în Constituția României, statul are responsabilitatea de a asigura respectarea unor drepturi conexe, precum dreptul la transport gratuit. În acest sens, Guvernul României și-a asumat respectarea acestui drept pe întreg teritoriul României, astfel încât orice elev, indiferent de mediul socioeconomic din care provine, să poată ajunge la școală în condiții optime. O problemă mai specială o întâmpinăm atunci când discutăm despre punerea în fapt a acestui drept pentru elevii care locuiesc în altă localitate decât cea în care sunt școlarizați, elevii navetiști. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, aproape 430.000 de elevi se află în această situație. Cadrul legislativ utilizat astăzi în vederea asigurării acestui drept conex al dreptului la educație este reprezentat de Ordonanța de urgență nr. 50/2021, inițiată tocmai pentru a debloca, din punct de vedere legislativ, problema asigurării transportului gratuit pentru elevii navetiști. În acest sens, încă de la adoptarea acestei ordonanțe, am primit mesaje și luări de poziție din partea unor reprezentanți ai societății civile care indică faptul că problema a fost doar parțial rezolvată, astfel încât elevii navetiști nu primesc nici astăzi decontul pentru valoarea totală a abonamentelor achiziționate pe mijloacele de transport județean și interjudețean. Potrivit unui raport al principalei structuri de reprezentare a elevilor, Consiliul Național al Elevilor, „din totalul elevilor navetiști, pentru 43,9% nu s-au decontat cheltuielile, în timp ce pentru 26% s-au decontat parțial. Doar 30,2% dintre elevii navetiști au primit banii integral pentru transport”. Asigurarea resurselor bugetare pentru a permite decontarea transportului pentru elevii navetiști se află, în primul rând, în responsabilitatea ministerului pe care îl conduceți. În acest sens, domnule ministru de finanțe, vă solicit răspunsul la următoarele întrebări: 1. Care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru a vă asigura că există suficienți bani la bugetul de stat pentru a permite decontarea transportului pentru toți elevii navetiști? 2. Care este suma totală prognozată a fi alocată pentru decontarea transportului pentru toți elevii, în perspectiva proximei rectificări bugetare? 3. Având în vedere faptul că reprezentanți ai elevilor, precum și ai părinților reclamă faptul că elevii nu primesc decât parțial decontul pentru asigurarea transportului elevilor la școală, care este poziția dumneavoastră cu privire la acest subiect, din perspectiva ministerului pe care îl conduceți? Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Reabilitarea Pieței Cetate din Oradea

Întrebarea mea poartă titlul „Reabilitarea Pieței Cetate din Oradea” și este adresată domnului ministru Lucian Romașcanu. Stimate domnule ministru, Așa cum cunoașteți, Piața Cetate din Oradea a fost distrusă de un incendiu suspect în vara anului 2020. Înaintea acestui incident bizar, Primăria Oradea decisese transformarea fostei piețe într-un așa-numit centru de afaceri, după un model nereușit, cu o denumire identică, aplicat deja în oraș în cazul Pieței Rogerius. Chiar și așa, proiectul se află în întârziere – un alt model aplicat de Primăria Oradea –, cu riscul pierderii unei finanțări europene, iar vina ar aparține acum, susțin autoritățile locale, Ministerului Culturii. Acesta este un al treilea model practicat de administrația locală a orașului, acela de a da vina întotdeauna pe alții și de a-și asuma doar eventualele laude. Într-o declarație recentă, preluată de un ziar local, primarul municipiului Oradea, Florin Birta, se plângea că a făcut zeci de drumuri degeaba la minister, ajungând să cunoască pe toată lumea, de la portar la ministru. Cuvintele aparțin edilului orădean. De asemenea, primarul Oradei declară că a epuizat toate căile amiabile și că va chema ministerul în instanță. Față de toate acestea și pentru o informare corectă a orădenilor și a bihorenilor, vă rog, domnule ministru, să spuneți dacă și în ce mod Ministerul Culturii din România a întârziat lucrările la Piața Cetate din Oradea.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Da, din partea Grupului AUR, mai aveați o întrebare, doamna senator? _(Replică neinteligibilă din sală.)_

Da, din partea Grupului AUR, mai aveați o întrebare, doamna senator? _(Replică neinteligibilă din sală.)_ Atunci, domnul Maricel Popa, o scurtă întrebare, și pe urmă... infrastructuri în vederea furnizării de servicii de comunicații în localitățile-țintă, considerate zone defavorizate, din 35 de județe care nu beneficiază de acoperire prin rețelele operatorilor prezenți pe piață. Localitățile acoperite de RoNET sunt în număr de 783, cu 137.000 de gospodării și 400.000 de locuitori, conform datelor de la momentul atribuirii contractului. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a recepționat deja o bună parte din aceste lucrări. De asemenea, un număr de 20.000 de gospodării și circa 58.000 de persoane vor putea beneficia de servicii de internet, televiziune și telefonie fixă. La finalul proiectului, aproximativ 200.000 de gospodării și peste 8.000 de instituții publice și firme private vor avea acces la rețele de generație nouă. Vă rog să precizați, domnule ministru, care este stadiul implementării acestui proiect la nivelul județului Iași și la nivel național. Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

O scurtă întrebare doar din partea domnului Bodog.

O scurtă întrebare doar din partea domnului Bodog.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Schengen!

Întrebarea poartă numele „Schengen!” și se adresează domnului ministru Bogdan Aurescu. În perioada actuală, diplomațiile din majoritatea țărilor europene depun eforturi susținute pentru a proteja și pentru a promova interesele țărilor lor, ca urmare a consecințelor grave declanșate de invazia rusă în Ucraina. În același timp, cel puțin în cazul unor anumite state membre, dar nu numai, Comisia Europeană, în primul rând, dar nu numai, și Consiliul dau în mod constant, cel puțin la nivelul discursului politic, semne de flexibilitate și de deschidere. Dată fiind poziția firească și energică a României alături de aliații ei naturali, europeni și americani, date fiind contribuțiile semnificative ale țării noastre pentru sprijinirea cauzei comune pe care o apărăm, doresc să vă întreb: alături de garanțiile de securitate comune, generale, ce primește România și, mai ales, ce primesc românii, ca urmare a acestor eforturi și, de multe ori, sacrificii? Dată fiind natura strict politică a deciziilor la care mă refer, dar și evidența de necontestat a solicitării României de peste un deceniu deja, vă rog să îmi comunicați: concret, când și cum va fi luată decizia integrării țării noastre în spațiul Schengen, în lumina situației descrise mai sus? Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Maricel Popa

Am o interpelare pentru ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja.

Am o interpelare pentru ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Sebastian-Ioan Burduja. Domnule ministru, RoNET-ul este un proiect strategic, cu o infrastructură realizată la cele mai înalte standarde. Proiectul constă în concesionarea lucrărilor de proiectare și construire a unei infrastructuri naționale de comunicații și operarea acestei Domnul Bodog a fost extrem de rapid.

Interpelare

Rodica Boancă

Umanitatea are prioritate în fața armelor

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Umanitatea are prioritate în fața armelor”. Am condamnat în termeni duri invazia Rusiei în Ucraina încă de la începutul acesteia și voi continua să o fac ori de câte ori voi avea ocazia. Fără perdea și fără să folosesc cuvinte mari, o spun răspicat: Putin este noul Stalin și trebuie să aibă soarta ultimilor dictatori ai lumii. De ce am fost așa vehementă în legătură cu războiul egoist al lui Putin? Pentru că acesta încalcă toate tratatele internaționale în vigoare și pentru că eventuala vecinătate cu Federația Rusă este blestemul despre care ne vorbeau bunicii noștri, iar acel om care nu cunoaște trecutul nu are viitor. Și nici țara, poporul, dacă nu-și cunosc trecutul, nu au viitor, spunea Nicolae Iorga. Însă, cu toate acestea, nu trebuie să scoatem noi castanele din focul altora. Am citit cu indignare poziționarea domnilor Cîțu, Ciolacu, Iohannis sau Ciucă referitoare la război și nu pot să înțeleg raționamentul pentru care sunt gata să alimenteze lupta de la granița țării prin trimiterea de armament. Chiar dacă vecinii noștri au nevoie de armament pentru a ține piept invadatorilor, nu cred că este necesar să riscăm, în nume propriu și individual, ca țară, un conflict de orice natură cu „demonii roșii” de la Est. Și ce armament să trimitem noi? Tancurile acelea care s-au defectat și s-au oprit chiar în timpul paradelor de 1 Decembrie? Sau acele avioane second-hand cumpărate cu bani mulți de la aliații noștri? Este de-a dreptul o tragicomedie, dar situația aceasta este însă foarte gravă. Este foarte gravă și haideți să nu o complicăm și mai mult, în stilul dumneavoastră caracteristic. Uităm sau vrem să trecem prea repede cu vederea faptul că în urmă cu doar o lună și jumătate un avion și un elicopter se prăbușeau și, odată cu ele, își pierdeau viața opt ostași români. Oare nu aveți destul sânge pe mâini, domnilor președinți? Sau acesta este prețul pe care poporul român trebuie să-l plătească pentru ca domnul Iohannis să devină marioneta din fruntea NATO? Nu putem renunța la suveranitatea și la interesele României doar de dragul unei funcții. Nu puteți să țineți la sertar dosarele despre case, copii, vaccinuri, cu riscul intrării țării într-un război pe care nu-l dorește nimeni. Puteți să plecați liniștit, pentru că nimeni nu o să vă simtă lipsa, domnule Iohannis. Poate îi încurcați și pe ei, că pe noi ne-ați distrus și trăim mai greu ca acum 10, 15 sau 20 de ani. Lăsați-ne pe noi să facem ceea ce știm mai bine să facem: să fim empatici cu oamenii care au fugit din calea invaziei și care au nevoie de ajutorul nostru umanitar. Lăsați-ne să întindem o mână de ajutor sinceră și dezinteresată, pentru că prin chinurile războiului au trecut și înaintașii noștri și cunoaștem ce înseamnă suferința. Suntem un exemplu de urmat în ceea ce privește ajutorul acordat și nu treceți sub umbră toate eforturile făcute de oamenii simpli și, deopotrivă, de instituții în raport cu refugiații veniți din Ucraina. Ne-ați divizat atât de mult, și nu doar în ultima perioadă, când ați împărțit românii în vacciniști și antivacciniști, așa că nu o faceți din nou. Și să nu cumva să deveniți și mai penibili decât sunteți, cu afirmații de genul „putinistă” sau „prorusă” sau mai știu eu cum, pentru că lumea îmi cunoaște adversitatea față de dictatorul de la Moscova, dar și pentru cei aproape 50 de ani petrecuți de țara noastră sub influența Rusiei și a comunismului. Nu suntem noi în măsură să cerem Ucrainei să facă pace, pentru că i-au fost furate teritorii și i-au fost răpite zeci de mii de vieți omenești – iar românii știu cel mai bine ce înseamnă să ai ca „eliberator, frate și prieten” armata rusă –, însă putem să ne rugăm la Dumnezeu să aducă pacea și liniștea la granița țării noastre, să ne rugăm să nu avem parte de o nouă trădare, ca în 23 august 1944, și să ajungem iar sub jugul sovieticilor. Apreciez dârzenia combatanților ucraineni, mai ales a celor din catacombele Azovstal din Mariupol, și cred că nu au nevoie de armele noastre atât de mult cât avem noi nevoie de exemplul lor de luptă și de sacrificiu. Vă mulțumesc. Senator AUR Rodica Boancă.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Anca Dana Dragu

Ziua egalității de șanse

8 mai este declarată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați și are ca scop promovarea egalității de șanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale. Din punctul meu de vedere, cred că ar trebui să avem o zi a egalității de șanse pentru toate domeniile. Egalitatea de șanse trebuie să fie pentru toți oamenii: femei, bărbați, în mediul rural, în mediul urban, fie că sunt parte din comunități etnice, fie că au dizabilități sau nu. Egalitate de șanse pentru toți. Atunci când vorbim despre egalitate de șanse între femei și bărbați, între tineri și seniori întâlnim frecvent confuzia dintre drepturi și privilegii. Deseori, atunci când femeile cer să li se respecte drepturile, mulți înțeleg că femeile vor anumite privilegii și un tratament preferențial. În realitate, nimeni nu cere privilegii: nici femeile, nici tinerii, nici alte categorii care sunt afectate de anumite stereotipuri sociale și profesionale. Ceea ce cer femeile este egalitatea de șanse pe bune. Competiția e deschisă pentru toată lumea. Dar vrem garanția că toți pleacă de la aceeași linie de start și toată lumea să fie cronometrată cu același cronometru. Ca femeie în politică, nu cer privilegii, cer doar să fiu tratată în același fel precum colegii mei, după competențe și pregătirea mea. Da, sunt femeie și am idei și principii pe care le promovez. Îmi doresc însă să am șanse egale cu orice bărbat de a ocupa funcții publice, funcții politice, dacă am pregătirea și competențele necesare pentru aceste funcții. Uitându-mă în Parlament totuși și văzând că numai 18% sunt femei și 82% bărbați, ceva este în neregulă, într-adevăr, cu stereotipurile atunci când vine vorba de femei în politică. Există un stereotip social care mă însoțește încă dinainte de a deveni parlamentar, stereotipul că o femeie în Parlament reprezintă ceva neobișnuit, senzațional. Compar mereu cazul meu cu cazul altor parlamentari femei care au fost în legislaturile anterioare. Tratamentul este însă diferit atunci când un parlamentar este femeie. Iar din acest motiv putem spune că avem de-a face cu o stereotipie socială. În toate discuțiile cu jurnaliștii sunt întrebată cum e să fii femeie în politică, cum e să fii prima femeie care a deținut o funcție importantă sau a doua femeie. Toți așteaptă răspunsuri neobișnuite, senzaționale. Nu e nimic senzațional. Sau n-ar trebui să fie nimic senzațional. Îmi doresc ca astfel de stereotipii să nu se mai manifeste în Parlamentul României. Votul meu este egal cu votul tuturor celorlalți colegi. Am aceleași răspunderi și aceleași obligații. Nu cer privilegii și nici tratament preferențial, nici eu și nici colegele mele. Vreau doar să fiu tratată și respectată ca orice alt parlamentar, bărbat sau femeie, tânăr sau mai în vârstă. Asta înțeleg eu prin egalitate de șanse. Stimați colegi, E important să insistăm pe această distincție între drepturi și privilegii, să fie clar înțeleasă, mai ales că parlamentarii au puterea de a legifera. Privilegiile se câștigă prin muncă, nu se acordă prin lege. Așadar, legea trebuie să garanteze drepturi fundamentale, nu să acorde privilegii. Pentru a îndrepta efectele trebuie să înțelegem cauzele și să acționăm asupra lor. Ca parlamentari, nu e suficient să proclamăm prin lege egalitatea de șanse dintre femei și bărbați. Trebuie să facem un pas mai departe și să ne uităm la domeniile care au deficit de reprezentare a femeilor și să identificăm cauzele principale care conduc la această inegalitate de gen. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului AUR, domnule senator Neagu, vă rog.

Din partea Grupului AUR, domnule senator Neagu, vă rog.

Interpelare

Ionuț Neagu

Intonarea imnului așa-zisului Ținut Secuiesc

Da. Declarația mea politică privește „Intonarea imnului așa-zisului Ținut Secuiesc”. În calitatea mea de senator al Alianței pentru Unirea Românilor, în Covasna lupt zi de zi pentru drepturile tuturor românilor din acest județ. Doresc și cred că și oamenii doresc liniște și conviețuire în bună pace, însă nu pot să fiu de acord ca naționala României de hochei să cânte imnul ținutului imaginar pe care unii îl numesc „secuiesc”. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Kelemen Hunor, Eduard Novák și Tánczos Barna, rețineți: câtă autonomie există la Timiș, Galați sau Botoșani, atâta există și în Covasna, Harghita și în Mureș! În ziua de 8 mai 2022, la Ljubljana, Slovenia, în cadrul Campionatului Mondial de Seniori la Hochei, așa-zisul imn al pseudoținutului secuiesc a fost cântat de sportivii români de etnie maghiară. Absolut inacceptabil! Trei tricolori au refuzat să se alăture. Cinste și respect pentru poziția acestora! Federația Română de Hochei trebuie să ia atitudine, aplicând sancțiunile de rigoare, până la desființarea selecționatei naționale, care s-a dovedit a fi antinațională. De asemenea, în tribuna Ungariei s-ar fi aflat și ministrul mediului, Tánczos Barna, demnitar al statului român. Cerem demiterea miniștrilor Eduard Novák și Tánczos Barna, precum și excluderea UDMR de la guvernare! Vă mulțumesc. Senator de Covasna Ionuț Neagu.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Maricel Popa

Pornesc marile investiții în beneficiul Iașiului și al întregii Moldove

Declarația mea politică de astăzi se referă la dezvoltarea Iașiului: „Pornesc marile investiții în beneficiul Iașiului și al întregii Moldove”. Dragi colegi, Sunt patru piloni importanți pentru dezvoltarea județului Iași și s-au făcut, săptămâna trecută, pași concreți. Spitalul Regional de Urgență, autostrada A8 (Ungheni–Iași–Târgu Mureș), Aeroportul Internațional Iași și Programul național de investiții „Anghel Saligny” sunt pe drumul ireversibil al implementării. Permiteți-mi să detaliez cele patru obiective majore pentru dezvoltarea Iașiului. 1. A fost lansat proiectul de construire a Spitalului Regional de Urgență Iași. Este una dintre cele mai așteptate investiții din Regiunea Nord-Est, de peste 20 de ani. În repetate rânduri, Alexandru Rafila, ministrul PSD al sănătății, a vorbit despre importanța acestui obiectiv și despre implicarea totală a ministerului în realizarea lui. Acum finanțarea este asigurată. Fac un apel ca partea de proiectare să fie realizată cât mai rapid, fără întârzieri, astfel încât să ajungem curând la faza de șantier. Am fost unul dintre cei care au susținut cu toate forțele acest proiect, atât din calitatea mea de președinte al Consiliului Județean, cât și din calitatea de senator de Iași. Cu un cost estimat la aproape 600 de milioane de euro, noua unitate spitalicească va avea 850 de paturi și locuitorii Iașiului și ai întregii Moldove vor beneficia de servicii medicale de înaltă calitate, la fel ca vest-europenii. 2. Pentru A8, autostrada Ungheni–Iași–Târgu Mureș, a avut loc ședința Comisiei de analiză tehnică. S-a discutat despre stadiul documentațiilor pentru tronsonul Miercurea Nirajului–Leghin, secțiunea II din segmentul Târgu Mureș – Târgu-Neamț. S-a convenit că este foarte important să fie finalizat până în vara acestui an studiul de fezabilitate. Fără parcurgerea acestor etape intermediare nu se vor putea lansa licitațiile pentru proiectare și execuție pe cele trei secțiuni de pe tronsonul Târgu Mureș–Târgu-Neamț. În paralel, menționez că și la proiectul Autostrăzii Moldovei, A7, Ploiești–Pașcani, se fac progrese pentru a se ajunge cât mai repede la stadiul de șantier. Cu o lungime de aproximativ 320 km, A7 va avea un cost estimat de 26 de miliarde de lei, fără TVA, și va fi finanțată prin PNRR – obiective concrete. 3. Vinerea trecută, Guvernul a aprobat un memorandum prin care mai multe aeroporturi din țară, printre care și cel de la Iași, vor beneficia de o schemă de ajutor de peste 21 de milioane de lei în total. Scopul acestei măsuri este de a depăși astfel greutățile financiare cu care s-au confruntat în contextul pandemiei de COVID-19. Sorin Grindeanu, ministrul PSD al transporturilor, a explicat filosofia acestei decizii: „Ajutoarele de stat vor fi acordate sub formă de subvenții alocate prin bugetele instituțiilor în coordonarea cărora se află, până la sfârșitul anului, în baza unor măsuri de sprijin economic luate de Comisia Europeană.” Aeroportul Iași, adevărată poartă către lume, își va continua extinderea, fiind unul dintre factorii care au un impact direct asupra dezvoltării economice a zonei. 4. Prin Proiectul național de investiții „Anghel Saligny”, județului Iași i-au fost alocate peste 1,5 miliarde de lei. Banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea comunităților locale, fondurile urmând a finanța lucrări la drumuri și poduri, dar și în rețelele de apă și canalizare. Acest concept al finanțării de proiecte locale a fost inițiat de PSD, prin Programul național de dezvoltare locală, etapa 1 și etapa 2. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Naționalismul și patriotismul, pietre de moară pentru politicienii vânduți ai României

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Naționalismul și patriotismul, pietre de moară pentru politicienii vânduți ai României”. Stimați colegi senatori, De când a început războiul care nu ne aparține și cu care nu ar trebui să avem nicio legătură în afara ajutorului umanitar, și acela în limitele posibilităților noastre, o țară sărăcită de străini cu aportul politicienilor români, am observat cum epitetele adresate celor cu o altă părere decât a oficialilor corupți, poziționați „ghiocel” în fața partenerului strategic și a mai-marilor de la Bruxelles, s-au accentuat, poziționându-se în sfera urii și atacurilor la persoană și a acuzațiilor pentru care acuzatorii ar trebui să fie cercetați penal: „putiniști”, „xenofobi”, „homofobi”. Am ajuns să auzim că a fi naționalist înseamnă că ții cu Rusia, și nu cu România, că a fi patriot este ceva desuet, xenofob. Nu de alta, dar „patrihoții” de la guvernare și majoritarii din Parlament și politichia românească, jurnaliștii de doi bani – scuze, dolari – sunt ba agenți americani, ba francezi, ba nemți, ba austrieci și nu își pot trăda țările de la care își primesc banii pentru a trăda România pas cu pas. Pentru idioții utili din politichia românească, dar și din jurnalismul de speluncă „televidiotă”, utili pentru serviciile străine pentru care lucrează să distrugă România și să o terfelească în toate felurile, cu o ură viscerală, să le spunem ce zice Dicționarul explicativ al limbii române la definiția „naționalismului”: „ideologie și politică derivate din conceptul de națiune, care a contribuit în secolele XVIII–XX la cristalizarea conștiinței naționale și la formarea națiunilor și statelor naționale”. Atât! Nu există altă variantă. Și este ediția din 2016. Deci România a fost clădită de naționaliști, analfabeților funcțional, trădătorilor și lașilor, cumpăraților și vânduților! Cum s-a ajuns de la această definiție la ura față de alți semeni? Cum poți distruge statele naționale, schimbând definițiile cuvintelor, așa cum OMS-ul a schimbat definiția pandemiei? În care o să tot stăm. Acum, „dăștepților” care nici nu știți cum să „dășchideți” un dicționar și căutați pe „goagăl”, aduceți-vă aminte ce ați jurat la învestirea în orice funcție în România și citiți art. 1 din Constituție, unde spune: „România, stat național.” Da, știu, de-abia vă mai suportați că pe actele voastre scrie „România” și vă e scârbă de naționalitatea română, când ați putea să fiți americani, francezi, austrieci, olandezi etc. Numai că acolo nu ați șterge nici mesele din bodegi și ați putrezi în închisori sau ați fi condamnați la moarte pentru înaltă trădare împotriva statului național dacă ați face ceea ce ați făcut României, iudelor! În țările ale căror interese le susțineți în România, cu precădere ale partenerilor strategici, care se folosesc de România și de români după bunul-plac, ajungând până acolo încât ne batjocoresc fetele minore pentru propriile plăceri, cu acceptul tacit al justiției, poliției, politicienilor români, nu ați fi niciodată acceptați de popor și ați fi linșați la propriu de oameni, pentru faptele pe care le-ați făcut împotriva României. Asta dacă ați scăpa de scaunul electric. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă Ambasada României din Statele Unite ale Americii ar fi vorbit printr-un geam, fără difuzor, cu congresmeni veniți pentru a discuta cu ambasadorul sau consulul român. Mă întreb care ambasador sau consul român și-a permis vreodată să respingă și să desfidă o calitate oficială din țara în care își exercită prerogativele. Toate cutumele diplomatice menționează clar că este obligatorie primirea oficialilor, reprezentanților poporului, indiferent dacă au sau nu programare; în sens contrar, se consideră un afront adus țării respective. Dar cine să ia atitudine? Domnul Ciucă, care este premiat de partenerul strategic și stă ca o slugă în fața acestuia și spune „da” la orice cerință, indiferent de consecințele pentru România și poporul român? Domnul Werner, care stă în genunchi în fața Germaniei și Statelor Unite și le linge pantofii? Cine? Premiații și deținătorii de cetățenii duble, triple, cvadruple care au ca unic scop desființarea României și a statului român? Noroc că au existat politicieni americani care m-au invitat în emisiuni în Statele Unite ale Americii și și-au cerut scuze pentru comportamentul incalificabil al reprezentantului lor în România. Mai mult, o scrisoare oficială se va îndrepta de la mine către Congresul american, ca să știe și politicienii de acolo ce se întâmplă în România, partenerul strategic și egal în acte, care a dat tot ce a avut și nu a primit decât afront și umilința de a sta la coadă la vize, i s-au luat resursele și a mai și dat bani cumpărătorilor, devenind, din stat național, stat-colonie, stat sclav, și mai este și băgat într-un război care nu-i aparține. Ar fi curios să aflăm câți lucrează pentru serviciile secrete ale partenerilor strategici. Nu că n-am ști, dar poate avem măcar norocul ca unul de la conducere să nu fie decât român, așa cum ne dorim ca măcar unul dintre ei să aibă un neuron rătăcit astfel încât să mai gândească în beneficiul României. Avem o țară pentru care naționaliștii, patrioții au luptat și au făcut-o stat național, pentru ca după 1990 să schimbăm Moscova pe Washington și Bruxelles. Deși avem o poziție geopolitică de excepție, care prin oameni destoinici, naționaliști și patrioți ar putea deveni independentă și neutră din toate punctele de vedere și cu o dezvoltare care ar duce poporul român la bogăția pe care doar stă, și nu o simte, avem la putere agenți ai puterilor lumii care o devalizează la propriu. „Privind în jur de-a lungul și de-a latul acestei planete splendide, adevărul este evident: dacă vrei libertate, fii mândru de țara ta! Dacă vrei democrație, păstrează-ți suveranitatea! Iar, dacă vrei pace, iubește-ți națiunea! Liderii înțelepți mereu pun pe primul loc binele poporului și al țării lor. Viitorul nu le aparține globaliștilor. Viitorul le aparține patrioților. Viitorul le aparține națiunilor suverane și independente, care își protejează cetățenii, își respectă vecinii și onorează diferențele care fac fiecare țară specială și unică. Globalismul a exercitat o atracție religioasă asupra liderilor din trecut, făcându-i să-și ignore propriul interes național. Dar, în ceea ce privește America, duse sunt acele zile. Cu toate acestea, aici, în Statele Unite, și peste tot în lume există o industrie în creștere a activiștilor radicali și a organizațiilor nonguvernamentale care promovează traficul de persoane. Aceste grupuri încurajează migrația ilegală și cer ștergerea granițelor naționale. Astăzi eu am un mesaj pentru acei activiști ai granițelor deschise, care se ascund în spatele retoricii legate de justiția socială: politicile voastre nu sunt juste, ci crude și diabolice. Voi încurajați organizațiile criminale care prădează bărbați, femei și copii nevinovați. Voi vă puneți propriul sentiment fals al virtuții mai presus de viețile și bunăstarea a nenumărați oameni nevinovați. Subminând securitatea de frontieră, subminați drepturile omului și demnitatea umană.” (Donald Trump, Președintele Statelor Unite ale Americii, discurs Davos) Vă mulțumesc. Senator neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Dacă nu mai sunt alte intervenții în sală, stimați colegi, dați-mi voie să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice și nu au fost prezenți astăzi pentru a le susține în plen:

Dacă nu mai sunt alte intervenții în sală, stimați colegi, dați-mi voie să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice și nu au fost prezenți astăzi pentru a le susține în plen: – doamna senator Sbîrnea Liliana, domnul senator Azamfirei Leonard, domnul senator Mutu Gabriel, domnul senator Tîlvăr Angel, doamna senator Mirea Siminica, domnul senator Toanchină Marius-Gheorghe, domnul senator Dunca Alexandru Marius, domnul senator Bumb Sorin..., domnul senator Hatos cred că a fost... _(Discuții.)_ , domnul senator Hatos Adrian, doamna senator Dinică SilviaMonica, domnul senator Berea Cristinel-Gabriel, domnul senator Cosma Dorinel, doamna senator Aelenei Evdochia, domnul senator Hangan Andrei. Avem, de asemenea, depuse întrebări din partea următorilor senatori: domnul Mocioalcă Ion, domnul Tîlvăr Angel, Muntean Lucica, Guran Virgil, Ion Gabriela, Dragu Anca, Lavric Sorin, Aelenei Evdochia, Costea Adrian, Târziu Claudiu-Richard, Hangan Andrei. Și avem o listă de interpelări din partea colegilor: Georgescu Laura, Mirea Siminica, Toanchină GheorgheMarius, Muntean Lucica, Guran Virgil, Anastase Roberta, Bumb Ioan, Dragu Anca, Dinică Silvia, Ivan Dan. Stimați colegi, Acestea fiind spuse, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și declarații politice de astăzi, 11 mai. Mulțumesc. PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 11 mai 2022, și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 73 de colegi.

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 11 mai 2022, și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 73 de colegi. Ședința este condusă de vicepreședinte Cazanciuc, asistat de domnul senator Sorin Lavric... _(Discuții.)_ și, în locul domnului senator Ion Mocioalcă, domnul senator Narcis Mircescu. _(Discuții.)_ Stimați colegi, Ordinea de zi a fost distribuită. Înțeleg că avem ceva modificări la ordinea de zi. Comitetul liderilor a stabilit câteva priorități. Domnule senator Oprea, vă rog.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Am dori să facem câteva modificări la ordinea de zi, în sensul ca poziția 9 să devină poziția 2, poziția 8 să fie a treia în dezbatere pe ordinea de zi, poziția 26 să fie al patrulea punct pe ordinea de zi, poziția 4 devine poziția 5, poziția 3 devine poziția 6, 5 devine 7, 7 devine 8, 9 – se introd

Am dori să facem câteva modificări la ordinea de zi, în sensul ca poziția 9 să devină poziția 2, poziția 8 să fie a treia în dezbatere pe ordinea de zi, poziția 26 să fie al patrulea punct pe ordinea de zi, poziția 4 devine poziția 5, poziția 3 devine poziția 6, 5 devine 7, 7 devine 8, 9 – se introduce pe ordinea de zi 232, L232/2022 (sunt cele care ar putea să fie adoptate tacit și dorim să le dezbatem astăzi), iar apoi restul ordinii de zi curge așa cum o aveți pe site. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnule Târziu, vă rog. Procedură.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Avem o ordine de zi stabilită deja, cred că trebuie respectată. Schimbările astea în timpul ședințelor de dezbatere mi se par foarte stranii. Unde ne grăbim? Putem să prelungim programul de lucru, dacă asta vă e frica, și le tratăm pe toate. Nu e niciun fel de problemă, rămânem aici și tratăm toate

Avem o ordine de zi stabilită deja, cred că trebuie respectată. Schimbările astea în timpul ședințelor de dezbatere mi se par foarte stranii. Unde ne grăbim? Putem să prelungim programul de lucru, dacă asta vă e frica, și le tratăm pe toate. Nu e niciun fel de problemă, rămânem aici și tratăm toate punctele, unul câte unul. De ce să schimbăm ordinea? Vă grăbiți undeva? Plecați? Aveți vacanță? Aveți vreo petrecere de nume, de vârstă, de ceva?

Interpelare

Din sală

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Putem, după aceea, să le executăm și pe astea. Vă rog frumos! Deci nu mai încercați să schimbați ordinea în timpul ședințelor. Se putea face asta printr-o înțelegere în Comitetul liderilor, dacă era cazul, dar nu e cazul.

Putem, după aceea, să le executăm și pe astea. Vă rog frumos! Deci nu mai încercați să schimbați ordinea în timpul ședințelor. Se putea face asta printr-o înțelegere în Comitetul liderilor, dacă era cazul, dar nu e cazul. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Deci să înțeleg că, până acum, miercurea nu aveam deloc ședință, dintr-odată, avem ședință. Dintr-odată nu

Deci să înțeleg că, până acum, miercurea nu aveam deloc ședință, dintr-odată, avem ședință. Dintr-odată nu numai că avem ședință, dar avem pe ordinea de zi niște inițiative legislative stringente pentru anumiți parteneri care nu mai vor să plătească taxe. Mai mult, aveți pe ordinea de zi, nr. 1, un proiect cu Legea offshore, care astăzi are ultimul termen de transmitere a amendamentelor. Așa scrie pe site. Deci trebuie să-l retrimiteți la comisie, nu să-l luați în discuție, pentru că astăzi este ultimul termen de trimitere a amendamentelor. Pentru ce îl luați pe repede înainte? Deci vă propun... Vă rog frumos să dispuneți trimiterea acestuia înapoi la comisii, pentru că nu s-au îndeplinit termenele procedurale. Mai mult decât atât, veniți acum și începeți să faceți o dezordine în ordinea pe care am avut-o. Și așa de abia ne aduceți la cunoștință care este ordinea de zi, înainte cu o oră; nu știm niciodată care sunt legile, le schimbați pe repede înainte, pentru că dumneavoastră trebuie să faceți interesul altor țări – pe care le reprezentați. Pentru că ăsta este adevărul: astăzi, în România, se vor lua..., în Senatul României se vor lua în discuție – da, și asta e o chestie procedurală – legi cu privire la interesul altor state, în niciun caz al statului român. Aici...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Doamna Șoșoacă, am înțeles propunerea de retrimitere la comisie.

Doamna Șoșoacă, am înțeles propunerea de retrimitere la comisie.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

...se face un act de înaltă trădare națională.

...se face un act de înaltă trădare națională.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Supun votului propunerea colegului nostru Radu Oprea de modificare a ordinii de zi.

Supun votului propunerea colegului nostru Radu Oprea de modificare a ordinii de zi. De asemenea, am rugămintea ca după fiecare act normativ să supunem și votului plenului fiecare inițiativă sau proiect de lege. Vă rog, stimați colegi, să votați modificarea ordinii de zi așa cum a fost propusă de domnul senator Radu Oprea. 74 de voturi pentru, contra – 11, o abținere. Ordinea de zi a fost adoptată. Punctul 1, stimați colegi, pe ordinea de zi... _(Discuții.)_ ## **Domnul Sorin Lavric** _(de la prezidiu)_ **:** Vrea pe procedură...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Procedura s-a încheiat, stimate coleg, au fost la început intervenții. Ați avut intervenție din partea Grupului AUR.

Procedura s-a încheiat, stimate coleg, au fost la început intervenții. Ați avut intervenție din partea Grupului AUR. Punctul 1 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (L254/2022). Declar deschise dezbaterile. Din partea inițiatorilor, dacă sunt prezenți. ## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă** _(din sală)_ **:** Am făcut o cerere de retrimitere la comisie... _(Neinteligibil.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Nu sunt inițiatori prezenți.

Nu sunt inițiatori prezenți. Doamna Șoșoacă, ați avut timp de o intervenție, vă rog foarte mult! ## **Domnul Ion-Narcis Mircescu** _(de la prezidiu)_ **:** Vrea să susțină Bordei un amendament. _(Replică neinteligibilă a doamnei senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Guvernului... Este cineva din partea Guvernului?

Din partea Guvernului... Este cineva din partea Guvernului? ## **Domnul Ion-Narcis Mircescu** _(de la prezidiu)_ **:** N-avem. N-avem din partea Guvernului. ## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă** _(din sală)_ **:** Vă rog să supuneți la vot cererea mea de retrimitere la comisie... _(Neinteligibil.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

, ca urmare a aprobării ordinii de zi. Nu sunteți lider, nu puteți face o asemenea propunere.

Doamna senator, Cererea dumneavoastră a rămas fără obiect, ca urmare a aprobării ordinii de zi. Nu sunteți lider, nu puteți face o asemenea propunere. Ordinea de zi a fost aprobată. Vă rog foarte mult să mențineți liniștea în sală. Din partea Comisiei pentru buget? Stimați colegi, din partea Comisiei pentru buget este cineva prezent? ## **Domnul Ion-Narcis Mircescu** _(de la prezidiu)_ **:** Buget sau energie.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Sau energie. Domnule președinte, microfonul 7, vă rog.

Sau energie. Domnule președinte, microfonul 7, vă rog.

Interpelare

Antal István-Loránt

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comună a Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din data de 10 mai 2022, membrii celor două comisii au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința comună a Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din data de 10 mai 2022, membrii celor două comisii au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, și propunerea legislativă. Guvernul, prin ministerele de resort, susține adoptarea acestei inițiative. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, propunerea legislativă. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil, cu propuneri. Consiliul Fiscal a reținut că propunerea legislativă va avea un impact bugetar pozitiv, prin creșterea veniturilor bugetare. Societatea Națională „Romgaz” – SA a emis un punct de vedere cu propuneri de modificare. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a emis un punct de vedere prin care susține adoptarea propunerii legislative. Ministerul Finanțelor a emis un punct de vedere, cu modificări, prin care susține adoptarea propunerii legislative. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei a emis un punct de vedere, cu observații. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale susține adoptarea propunerii legislative. Agenția Națională pentru Resurse Minerale susține, cu modificări și completări, propunerea legislativă. Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră a emis un punct de vedere, cu propuneri de modificare. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat aviz favorabil. Comisia economică, industrii și servicii a adoptat aviz favorabil. Potrivit prevederilor legii fundamentale, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, drept care vă supun votului plenului Senatului pentru adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente admise și respinse, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenții? Domnule senator Radu Oprea, vă rog.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenții? Domnule senator Radu Oprea, vă rog.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Avem în dezbatere astăzi o modificare a Legii offshore, care este foarte așteptată de către cetățenii României, pentru că a avea rezerve de gaze fără a fi în imposibilitatea de a le folosi este un lucru de care avem nevoie.

Avem în dezbatere astăzi o modificare a Legii offshore, care este foarte așteptată de către cetățenii României, pentru că a avea rezerve de gaze fără a fi în imposibilitatea de a le folosi este un lucru de care avem nevoie. A trebuit să vină PSD din nou la guvernare pentru ca această lege să fie în dezbatere și să fie... _(Discuții, rumoare.)_ Împreună, bineînțeles, cu cei din actuala coaliție de guvernare. Ne uităm la inițiatori și vedem că liderii partidelor politice sunt toți prezenți acolo, împreună cu ministrul energiei, în calitatea dumnealui de deputat, ceea ce dă o garanție că această lege este o lege bună pentru toți cetățenii României. Sigur că sunt foarte multe discuții în spațiul public referitoare la faptul dacă este bine sau dacă nu este bine ca această lege să fie adoptată astăzi. Da, este necesar, pentru că avem un război în preajma României, avem nevoie de gaze, avem nevoie ca Black Sea Oil & Gas, începând cu luna viitoare, să poată furniza gazele către cetățenii României. Înseamnă un miliard de metri cubi pe an, înseamnă 10% din gazele pe care alții din această sală vor să le importăm din alte spații. Lucrul acesta nu este posibil și nu este dorit pentru economia și pentru industria românească și pentru cetățenii României. Ce se va întâmpla cu banii care vor rezulta din această exploatare a gazelor? Lucrurile sunt foarte clare și vin... și sunt spuse tot în inițiativa legislativă. De acești bani vor profita, în primul rând, comunitățile locale, pentru că Programul de dezvoltare a alimentării cu rețele de gaze va fi finanțat și din această sursă, în afara PNRR-ului, în afara celorlalte surse guvernamentale. Am auzit, de asemenea, în spațiul public, foarte multe discuții referitoare la faptul că ar fi trebuit ca doar companiile românești să poată să participe la un astfel de exercițiu. Și vă dau un exemplu, ca să înțelegem mai bine despre ce este vorba, practic, în realitate. O companie americană, cu finanțare din partea celui mai mare fond de investiții american și a BERD-ului, a terminat deja lucrările de explorare, a terminat lucrările de forare, a terminat lucrările de a lega sondele din mare de țărm și poate furniza gaze. Cui furnizează gaze? Furnizează gaze unui furnizor de gaze din România. Deci toate gazele care, începând cu luna iunie, pot fi extrase din Marea Neagră ajung la cetățenii români – pentru a demonta un mit, pentru a demonta o idee că aceste gaze vor tranzita România și vor pleca în altă parte. Nu are nicio legătură cu realitatea, în acest moment, ceea ce se întâmplă astăzi. Prioritatea întotdeauna vor fi cetățeanul român și industria românească. De ce? Pentru că există un drept de preempțiune în interiorul inițiativei legislative. Susținem această inițiativă legislativă, Grupul senatorilor PSD... _(Rumoare, discuții.)_ Sigur, cei care au alte interese și țin cu alte popoare, care astăzi cotropesc și care astăzi atacă, sunt un alt subiect, dar nu intru în dialog cu sala. Veți avea timp să vă exprimați. Ceea ce vreau să spun este că noi, Grupul senatorilor PSD, susținem și vom vota această lege. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PNL, domnul senator Bumb. Stimați colegi, rugămintea e să păstrăm liniștea în sală. Mulțumesc foarte mult.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Bumb. Stimați colegi, rugămintea e să păstrăm liniștea în sală. Mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Sorin-Ioan Bumb

Această lege este foarte importantă și știți foarte bine discuțiile din ultima perioadă. Importanța acestei legi vine prin faptul că va debloca exploatarea gazelor din offshore din Marea Neagră.

Această lege este foarte importantă și știți foarte bine discuțiile din ultima perioadă. Importanța acestei legi vine prin faptul că va debloca exploatarea gazelor din offshore din Marea Neagră. Trăim într-un context geopolitic destul de complicat. Firmele trebuie să aibă garantate stabilitatea și predictibilitatea prin această lege pe toată durata exploatării gazelor din Marea Neagră. Și această lege a încercat să rezolve această problemă, care în vechea lege era pusă sub semnul întrebării, în Legea nr. 256/2018. Iar statul român face un pas important spre independența energetică. Știm foarte bine care sunt problemele în zonă, mai ales cu vecinii de la est. Noi trebuie să ne asigurăm din resurse proprii nu numai consumul intern, ci și să putem deveni, în scurt timp, dacă o să ne ocupăm cu seriozitate și de zăcămintele de mare adâncime pe care le avem (și în special de cel de la Caragele), să putem să ne dublăm capacitatea de extracție și să putem deveni un jucător important pe piața energetică în Europa și în Uniunea Europeană _._ Probleme sunt multe; toată lumea o să zică sau o să pună în balanță dacă este bună această lege, cât revine statului român, cât revine concesionarilor, dar toate aceste probleme se reduc la zero dacă nu se exploatează gazele din Marea Neagră. Noi încercăm prin această lege să facem un pas înainte. De comun acord și după îndelungi discuții cu concesionarii, cu toate părțile interesate, cu ministerele, cu federațiile din petrol, am reușit să ajungem la această formă. Indiferent că unii sau alții doresc să-și asume meritul pentru această lege, meritul este al celor care conduc coaliția, al prim-ministrului, care a reușit să adune pe lângă dânsul pe toți liderii importanți și să dea o formă a legii astfel încât să fie agreată atât de concesionari, cât și de Ministerul Energiei și de statul român. PNL va vota pentru această lege și sper ca, în scurt timp, să se vadă efectele acestei legi, pentru că, dacă se suplimentează gazul extras în rețelele interne, în mod cert, va scădea prețul pentru metrul cub de gaz. De aceea, PNL va vota această lege și întotdeauna va fi pentru legi care vor ajuta statul român să facă un pas înainte pentru independența energetică. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului PNL mai avem o scurtă intervenție – vă rog –, din partea doamnei Alina Gorghiu.

Din partea Grupului PNL mai avem o scurtă intervenție – vă rog –, din partea doamnei Alina Gorghiu.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog să-i dați citire.

Interpelare

Cristian Bordei

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog să spuneți ce marginal din raport.

Vă rog să spuneți ce marginal din raport.

Interpelare

Cristian Bordei

Poftim?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Ce marginal aveți din raport?

Interpelare

Cristian Bordei

3.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

OK. Mulțumesc.

Interpelare

Cristian Bordei

Art. 19 se modifică și va avea următorul cuprins: „Alin. (8) – Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime, ca impozit asupra veniturilor suplimentare și redevențe, se împart în mod egal tuturor persoanelor fizice de cetățenie română

Art. 19 se modifică și va avea următorul cuprins: „Alin. (8) – Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore și onshore de adâncime, ca impozit asupra veniturilor suplimentare și redevențe, se împart în mod egal tuturor persoanelor fizice de cetățenie română, după cum urmează: a) pentru persoanele aflate la pensie care nu sunt participante la un fond de pensie administrat privat, astfel cum este definit în Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, sumele se distribuie în conturi nou-create la aceste fonduri de pensie administrate privat. Acestea vor putea în orice moment să retragă sumele primite; b) pentru persoanele asigurate în sistemul unitar de pensii publice care sunt participante la un fond de pensii administrat privat, astfel cum este definit în Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, sumele se distribuie sub forma de contribuții la fondurile de pensii administrate privat; c) pentru persoanele asigurate în sistemul unitar de pensii publice care nu sunt participante la un fond de pensii administrat privat, astfel cum prevede Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, sumele se distribuie în conturi nou-create la aceste fonduri de pensii administrate privat. Persoanele în această situație pot adera la orice fond de pensii sau pot fi repartizate aleatoriu, în condițiile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Punerea în aplicare a prevederilor art. 19 alin. (8) vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului.” Alin. (9) al art. 25 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat se completează cu un nou alineat, alin. (5): „Administratorul este obligat să investească în valori mobiliare, tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, emise de societăți din industria chimică, petrochimică și energie, cel puțin 50% din fondurile primite din redevențe și impozit asupra veniturilor suplimentare.” Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Supunem votului amendamentul respins în comisia de raport și supus plenului în acest moment.

Supunem votului amendamentul respins în comisia de raport și supus plenului în acest moment. Vă rog să votați. Pentru – 21, 65 contra, 12 abțineri, amendament respins. Mergem mai departe. Domnul Claudiu Târziu, din partea Grupului AUR. Vă rog.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

interes național

Eu sunt un om calm și răbdător, dar de data asta credeți-mă că sunt pe punctul de a-mi ieși din fire, pentru că n-am văzut o mai mare ipocrizie, o mai mare ticăloșie, poleită cu aparența celor mai bune intenții. Dumneavoastră sunteți pe cale să votați o lege a trădării naționale și ne spuneți că e bine pentru noi, crezând că noi, cei care, într-adevăr, reprezentăm interesele poporului aici în Parlament, suntem niște proști și că tot poporul este prost, și că se va lăsa manipulat de cuvintele dumneavoastră frumoase. Dragilor, nu suntem proști, știm exact ce faceți, știm exact ale cui interese le slujiți și, da, cei care veți vota astăzi, împotriva poporului român, pentru această lege veți favoriza Rusia lui Putin, să vă intre bine în cap. Știm exact cine va exploata gazele respective și cu ce costuri și fără niciun beneficiu pentru poporul român. De fapt, această lege despre asta este. Vine legea asta care, ce să facă?, să le dea totul celor care vor scoate gazele și care sunt străini și în majoritate pe mâna rușilor, încă o dată vă spun, și românilor nimic: nici gaze la prețuri acceptabile, nici produse care ar veni din lanțul de producție cu gaz, nimic! Românii dau resursele pentru străini; ca să se îndestuleze alții din ce avem noi dat de Dumnezeu. Și dumneavoastră numiți asta „interes național”. Nu vă e rușine un pic, așa?! Chiar deloc? Eu n-am folosit cuvinte grele la adresa dumneavoastră niciodată de la această tribună, dar astăzi, efectiv, nu știu cum să pun problema. Sunteți foarte deranjați când vi se spune că sunteți hoți, că sunteți trădători, că sunteți vânduți intereselor străine! Dar ce veți face dumneavoastră prin votul de astăzi? Ce veți demonstra? Că cei care vă acuză de aceste lucruri au dreptate. Vă pasă de lucrul ăsta sau deja ceea ce vi se oferă în compensație este mult prea mult ca dumneavoastră să votați cu românii? E o întrebare retorică, evident, nu mă aștept să primesc vreun răspuns la ea. Se spune aici că legea va debloca exploatarea gazelor de mare adâncime din Marea Neagră. Este o minciună! Când au fost făcute contractele de exploatare nimeni nu a pus nicio altă condiție decât în acele contracte. Acum de ce vor să schimbe regulile în timpul jocului? De ce vor să aibă profit mai mare? De ce vor să aibă totul, în detrimentul poporului român? Și dumneavoastră acceptați lucrul ăsta. Eu de un an de zile mă ocup de această lege, o verific și am vorbit cu toți actorii implicați, dimpreună cu specialiștii noștri, că avem și noi specialiști, să nu credeți că numai dumneavoastră îi aveți pe cei care vă ajută să vă mascați interesele impure cu vorbe frumoase. Noi avem specialiști adevărați, care ne spun exact cum stau lucrurile, pentru ca să putem apăra cu argumente interesul național. Nu este nicio deblocare, stimați domni! Este doar o direcționare a profitului exclusiv către buzunarele străine. Spuneți că este o situație de criză, că e război și din această pricină noi trebuie să ne asigurăm independența energetică. Minciună! Pentru că singura firmă care produce ceva astăzi scoțând din Marea Neagră are producția vândută pe cinci ani, iar ce se va produce în baza acestei Legi offshore de acum înainte, din rezervorul de gaze de mare adâncime, se va produce peste 6-7 ani – astea sunt declarații oficiale ale ministrului energiei, ale celor care sunt implicați în exploatare și eu cred că va fi, de fapt, un termen mult mai lung și am motive să cred asta. Deci care război? Peste 8 ani de zile dumneavoastră rezolvați criza energetică de azi, în care ne-ați băgat cu inconștiență, făcând liberalizarea aceea criminală a pieței de energie?

Interpelare

Din sală

Timpul!

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Asta faceți? Lăsați-mă cu timpul! Lăsați-mă cu timpul că vorbiți cu timp și fără timp și vorbiți numai prostii și numai minciuni. Lăsați-mă și pe mine să spun adevărul. _(Discuții.)_

Asta faceți? Lăsați-mă cu timpul! Lăsați-mă cu timpul că vorbiți cu timp și fără timp și vorbiți numai prostii și numai minciuni. Lăsați-mă și pe mine să spun adevărul. _(Discuții.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnule Târziu, nu dialogați cu sala.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Apelul meu nu este adresat, evident, dumneavoastră – pentru că pe dumneavoastră nimic nu o să vă schimbe în poziționarea pe care o aveți, e plătită foarte bine –, este către poporul român, care să fie conștient de ceea ce faceți dumneavoastră astăzi.

Apelul meu nu este adresat, evident, dumneavoastră – pentru că pe dumneavoastră nimic nu o să vă schimbe în poziționarea pe care o aveți, e plătită foarte bine –, este către poporul român, care să fie conștient de ceea ce faceți dumneavoastră astăzi. Această propunerea legislativă, care este scrisă de către beneficiari, nu de către grupurile parlamentare care o susțin, este vădit împotriva interesului național. Continuarea și favorizarea unor interese străine sunt încă un act de trădare națională la care vă dedați. Atenție! Că se adună, că se adună... și va veni decontul. Și nu sunteți aici ca o turmă. Votați cu conștiință, nu votați cum vă arată liderul de grup, că nu vă asigură nimeni că nu veți face pușcărie, la un moment dat, pentru că ați votat împotriva poporului român. _(Discuții.)_ Nimeni nu vă asigură. Da?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog să închideți, domnule Târziu.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Închid.

Închid. Vă spun: statul român este, în numele poporului român, proprietar pe resursele naturale. Statul român trebuie să exploateze – și poate să o facă – resursele naturale. Cei care vă spun astăzi că vor exploata direct nu o vor face. O vor face cu contractori – da? – din aceia specializați. Americanii s-au retras pe bani buni din această afacere și probabil că vor reveni doar cu utilaje și cu expertiză ca să extragă gazele în numele altora, al rușilor. Vedeți cum se închide cercul? Vedeți cum vă plasați de partea intereselor străine? Am afirmat și o repet și voi încheia: AUR pledează ferm pentru ca exploatarea gazelor naturale să se facă exclusiv de către stat, prin companii specializate, cu contractori, ca să fiu mai clar pentru cei care nu înțeleg. Criza energetică are o rezolvare, dar dumneavoastră o ocoliți. Noi, România, avem resurse să depășim orice criză și să fim independenți energetic, dar dumneavoastră nu vreți. Rușine! _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Da. Vă rog, doamna senator Șoșoacă. A! Din partea Grupului UDMR.

Da. Vă rog, doamna senator Șoșoacă. A! Din partea Grupului UDMR. Da. Vă rog. Îmi cer scuze! **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă** _(din sală)_ **:** Eram eu...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Grupurile parlamentare, doamna senator, așa e pe regulament. Iubiți regulamentul dumneavoastră, nu vă pot dezamăgi.

Grupurile parlamentare, doamna senator, așa e pe regulament. Iubiți regulamentul dumneavoastră, nu vă pot dezamăgi. Grupul UDMR, vă rog. _(Discuții.)_ **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă** _(din sală)_ **:** E vorba de bun-simț aici _._

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog, doamna senator! Grupul UDMR.

Interpelare

Antal István-Loránt

În viața politică a unui stat sunt momente-cheie, sunt momente strategice când e nevoie de chibzuință și de calm, cum a fost, în istoria postdecembristă în viața politică a României, momentul când...

În viața politică a unui stat sunt momente-cheie, sunt momente strategice când e nevoie de chibzuință și de calm, cum a fost, în istoria postdecembristă în viața politică a României, momentul când...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog foarte mult, puțină decență!

Interpelare

Antal István-Loránt

...a trebuit să decidă aderarea României la Uniunea Europeană, cum, de altfel, a fost și acel moment-cheie pentru România când a trebuit să decidă aderarea la NATO.

...a trebuit să decidă aderarea României la Uniunea Europeană, cum, de altfel, a fost și acel moment-cheie pentru România când a trebuit să decidă aderarea la NATO. Eu cred că votul Legii offshore, tot așa, este un momentcheie, este un moment strategic pentru România. În momente-cheie, în momente strategice pentru un stat, pentru țara noastră în care trăim, e nevoie ca clasa politică să dea un semnal că este deschisă pentru consens. ## Stimați colegi, Suntem aproape, suntem pe un drum bun, pentru că aproape toate partidele au votat această lege. Cred că noi, cu toții care suntem în această instituție, în instituția Parlamentului, cum am mai spus și nu vreau să fiu redundant, în momente strategice trebuie să înțelegem interesele primare ale statului român, statul în care trăim și noi, comunitatea maghiară. _(Discuții.)_ Vă mulțumesc. Cred că această lege – și acum permiteți-mi să trec la un foarte scurt rezumat în ceea ce privește acest proiect legislativ: o dată, prin adoptare, clar se reduce dependența de import. Prin votul acestei legi întărim securitatea și independența energetică a României, care în momentul de față este un aspect extrem de important, de fapt, este un deziderat esențial – raportul de câștig privind statul și compania sau companiile care vor exploata acest zăcământ este de 60%-40%, adică, pe românește, 60% câștigă statul, 40% rămâne la compania sau companiile care vor exploata aceste gaze naturale. Doamna senator Alina Gorghiu a făcut referire și la acel fond la care a comentat un coleg din USR. Tot așa, în această lege, în acest proiect legislativ se prevede și acel fapt, că din impozitele care vor fi încasate de stat din veniturile suplimentare vor fi finanțate acele dezvoltări de rețele de gaze de care România și comunitățile noastre au nevoie. În programul nostru de guvernare, stimați colegi, al coaliției, al majorității din Parlament, am introdus o definiție extrem de importantă care se referă la reindustrializare. Noi credem în reindustrializare, și nu numai prin declarații și prin propoziții trecute în programul de guvernare, ci prin votarea, de exemplu, a acestei legi extrem de importante. Cum vrem să facem reindustrializare sau cum vrem, peste narativă politică, să dezvoltăm economia dacă nu avem dezvoltată infrastructura energetică? Unde ne referim, bineînțeles, și la infrastructură energetică privind rețelele de energie electrică și unde ne referim, bineînțeles, și la rețelele de gaze naturale. Deci eu cred că astăzi ar trebui să dăm un semnal că, da, suntem deschiși pentru consens și că, da, este un moment strategic pentru România. Este un moment strategic din punctul de vedere al independenței și al securității energetice a României și, da, votăm cu toții această lege! Pentru că, stimați colegi, vorbind despre resurse minerale care rămân în subteran nu o să ajutăm generațiile viitoare. Interesul nostru trebuie să fie – bineînțeles, având în vedere ca statul să încaseze ce-i revine și ce merită – ca să votăm această lege și să deschidem poarta pentru a aduce prima moleculă de gaz la suprafață. Bineînțeles, Grupul UDMR va vota această lege și eu cred, încă o dată, că ar trebui să dăm acel semnal că suntem deschiși pentru consens. Vă mulțumesc mult. _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Înainte de a o invita la microfon pe doamna senator Șoșoacă, invit liderii de grup la tribună. _(Discuții la prezidiu.)_

Înainte de a o invita la microfon pe doamna senator Șoșoacă, invit liderii de grup la tribună. _(Discuții la prezidiu.)_ ## Stimați colegi, Având în vedere interesul deosebit pentru ordinea de zi de astăzi, vă propun prelungirea cu 30 de minute a programului de lucru, până la 13.30. Vă rog să votați. 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Mulțumesc. Continuăm dezbaterea. Doamna senator Șoșoacă, vă rog.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

mult a fost, puțin a rămas

O să trec peste problemele de civilizație și de bune maniere. Ideea... Am stat și am ascultat aici pledoarii în favoarea acestei legi. Cred că nu înțelegeți că nu românii extrag aceste bogății. Pe vremea când Ceaușescu a fost în Statele Unite ale Americii i s-a propus de către acestea să extragă împreună gazele și petrolul din Marea Neagră și să le împartă la jumi-juma. La acel moment se propunea ca firma să fie Standard Oil. La acest moment, firma care extrage gazele și petrolul din Marea Neagră se numește Exxon, care este continuatoarea lui Standard Oil și care aparține lui Rothschild. Același Rothschild care a cumpărat toate datoriile Ucrainei, așa cum probabil le va cumpăra și pe ale României și vom fi și noi băgați într-un război care nu ne aparține. Nu știu dacă știți, dar astăzi Virgil Popescu – marele ministru al economiei, al energiei, al dezvoltării României, că nu mai știi cine este – a menționat că s-a eliminat suprataxa. Și vă întreb: pentru cine este bună această lege? Este cea mai cumplită lege pe care o puteți adopta! Este cel mai înalt act de trădare pe care îl poate face Parlamentul României și vă aduc aminte că aici reprezentați interesul cetățenilor români; cetățeni români care v-au dat un mandat să le reprezentați interesul și opiniile aici, în Parlament. Ați spus înainte „mult a fost, puțin a rămas”. De fapt nu a mai rămas nimic din România. Cu această lege ați dat tot. Din păcate, este un Parlament al trădării. Din păcate, în loc să naționalizați resursele le dați altora; nu le dați rușilor, le dați americanilor. Vă aduc aminte, domnilor de la UDMR, că domnul Viktor Orban este prieten cu tovarășul Putin. Așa că vă întreb în ce calitate îi faceți pe alții „putiniști” și îi acuzați pe alții de trădare că nu votează această lege, pentru că dumneavoastră susțineți Guvernul din Ungaria, care, întâmplător, nu vrea să participe la absolut nimic din toate aceste lucruri. Vă întreb doar atât: ați calculat să vedeți care este diferența dintre ce era înainte în Legea offshore și ce este acum? Să vedeți că, de fapt, ne lăsați cu absolut nimic, pentru că cedăm complet toate resursele de gaze din Marea Neagră, dar și de pe uscat? Exploatatorii vor putea vinde cui vor ei, unde vor ei și la ce preț vor dori ei tot gazul extras din Marea Neagră, și nu numai, ci și gazul extras la mai mult de 3.000 de adâncime din onshore, de pe uscat, adică aproape tot gazul României. La momentul în care Ceaușescu a fost în Statele Unite ale Americii i s-a spus că, dacă ar putea să scoată tot petrolul și gazele din Marea Neagră, România ar deveni cea mai bogată țară din Europa. Ce faceți dumneavoastră acum este să cedați zăcămintele unor firme care nu sunt românești și care vor exporta absolut totul la ce prețuri vor ei și ne vor da și nouă, sclavilor din colonie, la prețuri exorbitante, dacă mai avem nevoie. Dacă nu, probabil că or să ne împingă să luăm prin intermediari – că nu suntem în stare nici direct, ca nemții, să luăm de la ruși gaze sau ce or mai fi –, ne vor împinge să luăm tot de acolo, să fim tot așa, sclavii Rusiei, cum am fost 50 de ani, la prețuri pe care le va impune Putin sau cine o fi în locul lui. Nu faceți decât jocurile politice ale partenerilor strategici care nu ne oferă nici măcar vize după atâția ani de parteneriat strategic și care fac aici tot ce vor pentru că sunt lăsați și pentru că există politicieni care pentru un pumn de galbeni au ales să vândă țara și poporul care i-a trimis în Parlament. Nu pot să spun că... în cazul în care veți vota această lege, nu pot să spun decât „Rușine, Parlamentul României!” și sper să existe un Vlad Țepeș, să vă primiți pedeapsa pe care o meritați. _(Discuții.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnul Zamfir. Vă rog. Domnule Zamfir, doreați o intervenție? Domnule senator... Domnule Zamfir, vă rog.

Domnul Zamfir. Vă rog. Domnule Zamfir, doreați o intervenție? Domnule senator... Domnule Zamfir, vă rog.

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

Mi-am notat aici niște lucruri, pentru că s-au spus foarte multe, multe neadevăruri de la această tribună și cred că lucrurile nu ar trebui să rămână așa, mai ales că, uite, nu aș fi vrut să-i răspund doamnei Șoșoacă, dar...

Mi-am notat aici niște lucruri, pentru că s-au spus foarte multe, multe neadevăruri de la această tribună și cred că lucrurile nu ar trebui să rămână așa, mai ales că, uite, nu aș fi vrut să-i răspund doamnei Șoșoacă, dar... ## **Doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă** _(din sală)_ **:** O să cer replică.

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

...așa...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Nu răspundeți, vă rog.

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

Nu. Nu. O să-i răspund doamnei Șoșoacă la o singură afirmație de aici: faptul că domnia-sa își exprima speranța ca compania Standard Oil să fie cea care să ne exploateze gazul din Marea Neagră...

Nu. Nu. O să-i răspund doamnei Șoșoacă la o singură afirmație de aici: faptul că domnia-sa își exprima speranța ca compania Standard Oil să fie cea care să ne exploateze gazul din Marea Neagră... Ei bine, această companie a fost desființată în anul 1911. Doamna Șoșoacă, sigur, puteți spera în continuare ca această companie să ne extragă gazele din Marea Neagră. Noi ne-am pierdut de mult această speranță. Domnule, mă uitam la domnul Târziu – am apreciat multe dintre intervențiile domniei-sale –, care a spus foarte multe neadevăruri, sigur, a spus și un lucru adevărat: faptul că acea liberalizare la sfârșitul anului 2019 a fost una greșită, a fost o greșeală, o decizie greșită, dar încă, vedeți?, nu s-au lămurit foștii colegi de la AUR, domnul Târziu și cu doamna Șoșoacă. Păi ori suntem cu rușii, ori suntem cu americanii; doamna Șoșoacă spune că apărăm interesele americanilor, domnul Târziu cu rușii. _(Discuții.)_ ## **Domnul Claudiu-Richard Târziu** _(din sală)_ **:** O să răspund când o să cer dreptul la replică.

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

O să... orice... e adevărat... Haideți, domnul! Haideți să lămurim un lucru și e important ca... Sigur, majoritatea senatorilor... _(Discuții.)_

O să... orice... e adevărat... Haideți, domnul! Haideți să lămurim un lucru și e important ca... Sigur, majoritatea senatorilor... _(Discuții.)_ Am o rugăminte, eu nu v-am întrerupt. Domnul..., am o rugăminte...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

Nu. Nu. Nu. Puteți să penalizați, dar prostii vorbiți dumneavoastră. Când spuneți că tot gazul îl iau rușii, haideți să spunem lucrurile...

Nu. Nu. Nu. Puteți să penalizați, dar prostii vorbiți dumneavoastră. Când spuneți că tot gazul îl iau rușii, haideți să spunem lucrurile...

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnule Târziu, aveți drept la replică, dacă doriți, vă rog foarte mult.

Domnule Târziu, aveți drept la replică, dacă doriți, vă rog foarte mult.

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

Dragnea!

Am o rugăminte, v-a întrerupt cineva, domnule Târziu? Păstrați-vă! De ce, sunteți nervos? Dar liniștiți-vă! Pentru cei care încă mai sunt nelămuriți, vreau să vă spun un lucru: există două perimetre în Marea Neagră, acel de adâncime medie pe care îl exploatează – acum, când discutăm, pe Legea offshore din 2018 – compania Black Sea Oil & Gas, care are acționar majoritar un fond de investiții american, și perimetrul de mare adâncime Neptun Deep, unde cei care vor exploata sunt compania Romgaz și compania OMV. Așadar, pentru Neptun Deep – perimetrul Neptun Deep – statul român e undeva cam la 60% din ceea ce înseamnă acțiuni acolo. Black Sea Oil & Gas, spuneam, este fond american 100%. Cum o ajunge gazul ăsta la ruși?! Poate, în dreptul la replică, o să ne spună domnul Târziu. Colegii de la USR. Domnule, mor de grija pensiilor. Am înțeles că își doreau ca o parte din banii ăștia să meargă la pensii. Eu cred că iarăși au pierdut o ocazie foarte importantă să tacă, pentru că ne aducem aminte că, în PNRR, celebrul ministru Ghinea a condamnat pensionarii din România ca până în 2070 să aibă niște pensii de mizerie. _(Rumoare, discuții.)_ Acum veniți să spuneți că muriți de grija pensiilor și vreți ca banii din supraimpozitare să ajungă la un fond de dezvoltare din care să se finanțeze extinderea rețelelor de gaze naturale... Iarăși, eu cred că este o decizie greșită. Vorbiți iarăși: „Dragnea!”, „Dragnea!”, iarăși „Dragnea!”. Nu mai aveți altceva de spus. Vedeți? Ați fost la guvernare și ați fi avut ocazia să modificați această lege. Am venit noi la guvernare, am modificat legea și discutăm de... Într-adevăr, spunea colegul de la UDMR – căruia îi apreciez foarte mult poziția pe care avut-o în această luare de cuvânt –, da, este un moment istoric. Dacă până acum eram acuzați că nu facem nimic să beneficiem de resursa pe care o avem, acum, când facem, de ce facem?! Păi, oameni buni, haideți să ne hotărâm. Ce vrem, de fapt? Să rămânem cu o rezervă de gaze în Marea Neagră și să așteptăm, așa, _sine die_ , ca cineva să ne-o scoată? Domnule Târziu, nu poate România, nicio companie românească nu are capacitatea tehnologică să exploateze gaze de mare adâncime. Nu există așa ceva. Sunt trei-patru companii în lume care pot exploata gaze de mare adâncime.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnule Zamfir, vă rog să închideți!

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnule Zamfir, mai avem multe puncte pe ordinea de zi, vă rog să închideți.

Domnule Zamfir, mai avem multe puncte pe ordinea de zi, vă rog să închideți.

Interpelare

Daniel-Cătălin Zamfir

...doar pentru a lămuri niște lucruri.

...doar pentru a lămuri niște lucruri. Nu cred că putem să trecem peste acest moment, să rămână de la tribuna Parlamentului niște lucruri spuse fără absolut niciun fundament. Vă mulțumesc mult. _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Avem o chestiune de procedură din partea Grupului... Imediat, domnule Târziu. Din partea Grupului USR.

Avem o chestiune de procedură din partea Grupului... Imediat, domnule Târziu. Din partea Grupului USR. Vă rog, domnule Mircescu.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Da. O notă optimistă din partea domnului Mircescu.

Da. O notă optimistă din partea domnului Mircescu.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

PSD–Ilici–Iliescu

Da, bineînțeles. Sunt dator cu două precizări la minciunile debitate aici de colegul de la PSD. 1. Înainte de a-i acuza pe alții de interese străine și mai ales de relație cu Rusia, PSD ar putea să se uite în propria ogradă. „PSD–KGB”, dacă vă aduceți aminte sloganul, „PSD–Ilici–Iliescu”, vânzarea românilor din Ucraina, vânzarea Petromului făcută de PSD, nu de altcineva, o crimă făcută împotriva românilor. Și acum, același PSD, care contribuie la o majoritate parlamentară împotriva românilor, de asemenea, pentru a vota această lege offshore, care dă beneficii numai celor care vor exploata gazele, și care sunt străini, nu românilor. 2. Spuneați aici o altă minciună, o altă prăpastie, un alt fals argument – că nu pot... companiile românești, pe care de altminteri tot PSD le-a falimentat, le-a tăiat la fier vechi, le-a vândut, ca să nu mai poată exploata nimeni în România la mare adâncime. România putea și era pionier aici, la capitolul ăsta, de exploatare a gazelor. _(Intervenție neinteligibilă din sală.)_ Companiile... Eu n-am spus, stimate coleg, de companii românești, am spus de contractori, da? Cu cine va lucra OMV-ul, care este în majoritate pe mâna rușilor? Cu Exxon-ul, care este una dintre cele trei companii de care ați spus, internaționale, care pot să foreze și să extragă de la mare adâncime. Noi, statul român, de ce nu putem să facem același lucru? De ce nu putem să facem noi contract cu Exxon-ul, ca să scoată gazele în beneficiul românilor, al statului român și al românilor? De ce? Pentru că nu vreți dumneavoastră, pentru că vreți să dați niște bani rușilor în buzunar! De-aia!

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Doamna Șoșoacă, vă rog, drept la replică.

Doamna Șoșoacă, vă rog, drept la replică.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Dacă nu ați înțeles ce am spus, este una, dar, dacă nu pricepeți, este grav.

Dacă nu ați înțeles ce am spus, este una, dar, dacă nu pricepeți, este grav. Am spus foarte clar că atunci când Ceaușescu a fost în America firma care trebuia să vină și să se ocupe de gazele și petrolul din Marea Neagră se numea Standard Oil, care la acest moment, da, este Exxon, pentru că Exxon a preluat tot ceea ce a fost Standard Oil, iar Ceaușescu a refuzat. Care a fost pedeapsa lui Ceaușescu pentru că a făcut din România o țară industrială, independentă, suverană și singura care și-a plătit datoriile în lume? _(Rumoare, discuții.)_ A fost omorât! Mai mult decât atât, ați menționat că noi nu suntem nici cu rușii, nici cu americanii. Sau că ar trebui să fim ba cu rușii, ba cu americanii. V-ați gândit vreodată să fim doar cu românii și să fim independenți și suverani? Pentru că ăsta este viitorul națiunilor: suveranitate și independență! Rușine să vă fie vouă, cei care ați cedat suveranitatea României!

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog, domnule Oprea, scurt, o ultimă intervenție. _(Rumoare, discuții.)_

Vă rog, domnule Oprea, scurt, o ultimă intervenție. _(Rumoare, discuții.)_

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Un foarte scurt drept la replică, în numele Grupului senatorilor PSD, cu o întrebare de bun-simț.

Un foarte scurt drept la replică, în numele Grupului senatorilor PSD, cu o întrebare de bun-simț. Fapt – 20% din consumul României pe timp de iarnă era importat de la ruși. Extragerea gazelor din Marea Neagră înseamnă independență energetică. De aceea, cred că cetățenii României, la această întrebare simplă și de bun-simț, pot răspunde cine este cu rușii și cine este împotrivă. Noi ne dorim independența energetică a României! _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Suntem independenți!

Aici sunt momente importante pentru țară și istoria are conexiuni între momentele ei. La 9 mai 1877, Kogălniceanu spunea în Parlamentul României: „Suntem independenți!” Cred cu tărie că legea de astăzi poate face România cu adevărat independentă energetic. Stimați colegi, Supun votului Propunerea pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (L254/2022). Vă rog să votați. _(Discuții.)_ Avem vot pe raport mai întâi. Vă rog să votați. 86 de voturi pentru, contra – 13. Avem un vot... Am înțeles. Votul este pentru sau contra? Pentru, am înțeles. 87... 88. Și domnul senator Oprinoiu – tot pentru. Nu mai sunt voturi fără cartelă? Nu. Atunci, supunem votului propunerea legislativă. Vă rog să votați. _(Discuții.)_ 89 de voturi pentru, 13 contra, nicio abținere. Avem două voturi în plus „pentru”: unul de la Grupul PNL și unul de la Grupul USR. Cu 91 de voturi, proiectul, inițiativa a fost admisă. Domnule Fenechiu, explicarea votului?

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Grupul Partidului Național Liberal din Senat a votat pentru: e un vot pentru modernizarea României, este un vot pentru independența energetică a României și este un vot pentru a scăpa de importul de 27% pe timpul iernii, pe care-l facem din Federația Rusă.

Grupul Partidului Național Liberal din Senat a votat pentru: e un vot pentru modernizarea României, este un vot pentru independența energetică a României și este un vot pentru a scăpa de importul de 27% pe timpul iernii, pe care-l facem din Federația Rusă. Astăzi, în Parlamentul României s-a văzut foarte bine care sunt forțele europene, care-și doresc ca România să aibă un parcurs european, și care sunt forțele filoruse, care-și doresc să luăm gaz de la ruși și să fim dependenți de gazul rusesc. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Doamna Boancă, un minut, explicarea votului, vă rog.

Doamna Boancă, un minut, explicarea votului, vă rog.

Interpelare

Rodica Boancă

răsplată

AUR a votat împotriva acestei trădări naționale și împotriva acestei devalizări, care va duce la exploatarea și vânzarea unor resurse naționale și de strategie națională, extrem de important, un lucru pe care nu l-ați amintit, stimați colegi din coaliție. Că sunt niște resurse de importanță națională și strategică, mai ales într-un război economic pe care îl traversăm. Și este foarte clar că nu va scădea nici prețul gazelor, nu vom avea nici o piață energetică liberă, decât pentru ăia mari, în timp ce poporul român va plăti aceleași prețuri, poate mai mari, pentru ca dumneavoastră, cu sus-pușii dumneavoastră, să vă păstrați niște scaune sau să faceți niște jocuri de interese, să aveți, nu știu, o bătaie pe umăr și poate niște bani în cont. Nu cred că pe lumea asta veți primi „răsplată” pentru trădarea pe care ați făcut-o astăzi și pe care ați făcut-o în ultimii 32 de ani! Rușine! Și vă spun de aici, de la tribună, din partea poporului! _(Aplauze, rumoare, discuții.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

Aș reaminti, unii colegi uită că aici suntem în Parlamentul României, și nu în Duma de Stat, și că acest proiect este necesar tocmai pentru ca independența României, independența energetică să fie a României și să nu mai fie șantajată România, așa cum își doresc, din păcate, senatori care nu reprezi

Aș reaminti, unii colegi uită că aici suntem în Parlamentul României, și nu în Duma de Stat, și că acest proiect este necesar tocmai pentru ca independența României, independența energetică să fie a României și să nu mai fie șantajată România, așa cum își doresc, din păcate, senatori care nu reprezintă interesele României astăzi. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Continuăm, punctul 2 al ordinii de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru (L231/2022).

Continuăm, punctul 2 al ordinii de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2022 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru (L231/2022). Din partea Guvernului e cineva? Microfonul 9, vă rog. **Domnul Marin Țole** – _secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației_ **:** Mulțumesc mult. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Prezenta Ordonanță de urgență nr. 47/2022 privind ajustarea prețurilor contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune și acordurilor-cadru..., se instituie prin acest act normativ o serie de reglementări în completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscalbugetare pentru ajustarea prețului contractelor de achiziție publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 281/2021. Actul normativ, respectiv Ordonanța nr. 47/2022, ordonanța de urgență, vine în sprijinul atât al investitorilor și beneficiarilor investițiilor finanțate din fonduri publice, cât și al antreprenorilor, prin crearea posibilității ajustării prețului contractelor în condițiile exploziei prețurilor tuturor materialelor, combustibililor, ale crizei energetice și în condițiile geopolitice actuale. Acest act normativ acoperă toate categoriile de contracte, adică cele de lucrări, cele de produse, precum și cele de servicii. De asemenea, acoperă toate situațiile: contracte cu clauză și fără clauză de ajustare. Acoperă toate elementele de cheltuieli din situația de lucrări: materiale, manoperă, utilaj, transport, cheltuieli indirecte și așa mai departe. De asemenea, se tratează și situația procedurilor aflate în derulare. Dezbaterile publice au avut loc cu consultarea tuturor asociațiilor din administrația publică și asociațiilor profesionale din domeniul construcțiilor. Mulțumim doamnelor și domnilor senatori care au adus amendamente actului normativ și vă rugăm să susțineți adoptarea acestui proiect de lege în forma propusă prin raportul comisiilor sesizate în fond. Mulțumesc mult.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea comisiilor de raport, Comisia juridică și Comisia economică.

Din partea comisiilor de raport, Comisia juridică și Comisia economică. Comisia juridică? Domnule senator, vă rog.

Interpelare

Sorin Vlașin

Comisia economică.

Comisia economică. Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Raportul Comisiei economice. În ședințele desfășurate separat, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, puncte de vedere exprimate, avize primite și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexă. Anexa face parte integrantă din prezentul raport comun. Față de cele prezentate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia economică, industrii și servicii supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Legea este ordinară.

Legea este ordinară. Senatul – primă Cameră sesizată. Supunem votului raportul, cu amendamente admise. Vă rog să votați. 79 de voturi pentru, un vot contra, 10 abțineri... Și avem în sală două voturi – 81 de voturi pentru –, 3 voturi pentru. E în regulă, mulțumesc. Mergem mai departe, supunem votului proiectul de lege. Vă rog să votați. 81 de voturi pentru, abțineri – 12, plus 3 fără cartelă – 84. Proiectul de lege a fost adoptat. Înainte de a merge mai departe, stimați colegi, pentru că am făcut foarte multe lucruri frumoase, s-o felicităm pe doamna Nicoleta Pauliuc, a cărei zi de naștere este astăzi. _(Aplauze.)_ Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 41 al Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (L172/2022). Declar deschise dezbaterile. Avem inițiator? **Domnul Ion-Narcis Mircescu** _(de la prezidiu)_ **:** Guvernul.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Guvernului la acest punct? Microfonul 10, vă rog.

Din partea Guvernului la acest punct? Microfonul 10, vă rog.

Interpelare

Din sală

3? Pe ordinea veche sau pe ordinea nouă?

3? Pe ordinea veche sau pe ordinea nouă?

Interpelare

Din sală

Ce număr are?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

L172.

L172. Nu aveți intervenții, e în regulă. Comisia juridică. Microfonul 6, vă rog.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

modificarea art. 41 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dau citire raportului comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 41 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit expunerii de motive, intervenția legislativă vizează modificarea numărului de zile necesare pentru transcrierea actelor de stare civilă pentru cei care dobândesc cetățenia română, de la 60 la 10 zile. Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri. Consiliul Economic – aviz favorabil. Comisia pentru politică externă – un aviz favorabil, fără amendamente. Dezbaterile au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, desfășurate în prezența majorității senatorilor. În ședințele din 12 aprilie și 3 mai, membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și Comisia pentru administrație supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Nu înțelegeți dumneavoastră complexitatea administrației publice românești. Să ziceți mersi că procedura de transcriere de acte durează doar 60 de zile.

În prezent, persoanele care dobândesc sau cărora li se acordă cetățenia română sunt nevoite să aștepte 60 de zile pentru a obține CNP-ul și transcrierea actelor de stare civilă, timp în care nu au acces la servicii sociale sau medicale, nu se pot înscrie pentru a frecventa cursurile unor unități de învățământ, nu se pot angaja, întrucât toate acestea necesită deținerea unui CNP sau a unui document de identitate emis de statul român. Prin această propunere legislativă am dorit să venim în sprijinul acestor persoane, prin scurtarea termenului de transcriere a actelor de stare civilă de la 60 la 10 zile. De fapt, este vorba de o aliniere a termenelor de transcriere a actelor de stare civilă cu termenele deja existente pentru cei ce sunt deja cetățeni români. Durează aproximativ doi ani și jumătate și multe drumuri, la diferite instituții ale statului român, pentru a dobândi cetățenia română. Instituțiile statului implicate ne spun că nu pot face nimic să schimbe starea actuală. De asemenea, întrebat în Comisia de administrație publică despre proces, Ministerul Afacerilor Interne s-a scuzat: de vină pentru procedurile greoaie ar fi lipsa unor baze de date electronice interconectate, în special a unui registru de stare civilă electronic. Când vine însă vorba de o acțiune concretă, statul iarăși ridică din umeri și nu are bunăvoința de a susține o inițiativă clară de scurtare a termenelor de prelucrare a dosarelor. Cu ocazia dezbaterilor din comisie, ministerul a transmis – citez cu aproximație: „Nu înțelegeți dumneavoastră complexitatea administrației publice românești. Să ziceți mersi că procedura de transcriere de acte durează doar 60 de zile.” Așadar, în țara lui „merge și așa, nu e vina mea, să zici mersi că nu e mai rău”, cine este de vină pentru acest lucru? Ce am putea schimba pentru cei care doresc să obțină cetățenia română, în special cetățenii Republicii Moldova? Acum, stimați colegi, aveți oportunitatea de a îndrepta această situație. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnule Târziu, vă rog.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Am dezbătut și în comisia pe care o conduc acest proiect de lege și, așa cum am făcut și în alte cazuri, noi, Grupul AUR, susținem toate proiectele de lege, indiferent de la ce grup parlamentar vin, în pofida faptului că toate celelalte grupuri votează împotriva inițiativelor noastre, indiferent de

Am dezbătut și în comisia pe care o conduc acest proiect de lege și, așa cum am făcut și în alte cazuri, noi, Grupul AUR, susținem toate proiectele de lege, indiferent de la ce grup parlamentar vin, în pofida faptului că toate celelalte grupuri votează împotriva inițiativelor noastre, indiferent de miză, indiferent de faptul că ele ar ușura viața românilor. Vom vota și acum pentru această inițiativă legislativă și împotriva respingerii propuse de comisia de raport, pentru că nu am găsit un răspuns rezonabil la următoarea întrebare: de ce transcrierea actelor pentru cetățenii români durează 10 zile, iar actele noi, pentru noii cetățeni, durează două luni, dacă nu mai bine? Nu există nicio autoritate care să dea un răspuns convingător, argumentat pe această temă. Și vă rog și eu să cumpăniți bine votul dumneavoastră în această chestiune, vă rog. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnule senator Genoiu, vă rog. Avem energie pentru dezbateri astăzi. Vă rog, domnule Genoiu.

Interpelare

Mihail Genoiu

Nu aveam de gând să intervin, dar am auzit câteva lucruri care sunt neadevărate, din partea colegilor mei, referitor la această propunere legislativă, și nu cred că e cazul să ne adresăm unii altora niște probleme care, de fapt, nu că nu sunt înțelese, nu se dorește a fi înțelese. Ba, mai mult, să n

Nu aveam de gând să intervin, dar am auzit câteva lucruri care sunt neadevărate, din partea colegilor mei, referitor la această propunere legislativă, și nu cred că e cazul să ne adresăm unii altora niște probleme care, de fapt, nu că nu sunt înțelese, nu se dorește a fi înțelese. Ba, mai mult, să ni se atribuie... fiecare vrea să-și atribuie niște merite față de aceste lucruri care se transmit conaționalilor noștri, că nu se doresc a fi realizate. Nivelul tehnologic al țării la ora aceasta ăsta este. Nu este digitalizată evidența populației, nu sunt digitalizate actele de stare civilă pentru a putea fi lucrate în mod electronic, în mod digital, și să se scurteze durata. Cu toții suntem de acord cu scurtarea duratei de la 60 de zile la 10 zile, și poate și mai puțin, dar acest lucru, a explicat și Ministerul de Interne, nu este posibil la această dată, deoarece lucrările se fac în mod manual. Inclusiv acest registru se transmite, se duce în străinătate și se aduce fizic. Și ne-au și explicat colegii noștri din Ministerul de Interne că este, la ora aceasta, în lucru o procedură de digitalizare, de informatizare a datelor de stare civilă, în așa fel încât în cursul acestui an să apară o lege cu scurtarea acestor termene, așa cum ne dorim cu toții, nu că unii ne dorim și unii nu ne dorim. Dar să fim realiști, să avem și capacitatea tehnologică, să avem și viziunea reală a stării în care suntem noi la această oră din punct de vedere digital.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Îi mulțumesc domnului Genoiu.

Îi mulțumesc domnului Genoiu. Înainte de a-l invita pe colegul nostru Császár Károly, o secundă, domnul Radu Oprea are o propunere de prelungire a programului de lucru.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Da, domnule președinte de ședință.

Da, domnule președinte de ședință. Doresc să prelungim programul de ședință până la epuizarea ordinii de zi cu punctele care au aprobare tacită, adică punctul 9.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Supun votului prelungirea programului până la epuizarea punctului 9 inclusiv, cu rugămintea către doamna Gorghiu să preia conducerea ședinței.

Supun votului prelungirea programului până la epuizarea punctului 9 inclusiv, cu rugămintea către doamna Gorghiu să preia conducerea ședinței. Mulțumesc foarte mult, e în regulă. - Pentru că avem și un Birou permanent după. Stimați colegi, Supunem votului prelungirea programului de lucru până la punctul 9 inclusiv. - Vă rog să votați. - 77 de voturi pentru, contra – 9. Domnule Târziu, ați votat pentru? Nu. E în regulă, mulțumesc. Domnul Károly Császár, microfonul 2. Suntem la punctul 3 al ordinii de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Császár Károly Zsolt

O intervenție foarte scurtă, de ordin tehnic, referitor la cele afirmate de către antevorbitorii mei referitor la diferențierea dintre termenele de soluționare a cererilor pentru cetățenii români și pentru cetățenii români care au domiciliul în România. Pentru cetățenii români termenul de 10 zile se

O intervenție foarte scurtă, de ordin tehnic, referitor la cele afirmate de către antevorbitorii mei referitor la diferențierea dintre termenele de soluționare a cererilor pentru cetățenii români și pentru cetățenii români care au domiciliul în România. Pentru cetățenii români termenul de 10 zile se referă doar la înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă, iar termenul de 60 de zile se referă la transcrierea actelor de stare civilă, care este cu totul altceva. Sunt acte de stare civilă eliberate în străinătate pentru cetățenii români care s-au născut acolo sau au decedat acolo, sau s-au căsătorit acolo și aceste acte au termen de 60 de zile, iar la înscrierea mențiunilor în actele de stare civilă pentru faptele produse în România termenul este de 10 zile. Deci să nu confundăm cele două probleme, care sunt total diferite. Vă mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Dacă nu mai sunt intervenții, închidem aici dezbaterile. Trecem la vot.

Dacă nu mai sunt intervenții, închidem aici dezbaterile. Trecem la vot. Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Stimați colegi, supunem votului raportul de respingere. Vă rog să votați. Pentru – 50 de voturi, contra – 34. Raportul de respingere a fost adoptat. Mergem mai departe, punctul 4 al ordinii de zi. ## PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

E o mică-mare problemă aici. Se schimbă președintele de ședință. Avem o hotărâre a BP-ului în acest sens? În timpul ședinței?

E o mică-mare problemă aici. Se schimbă președintele de ședință. Avem o hotărâre a BP-ului în acest sens? În timpul ședinței? Eu cred că nu avem. E legal să continuăm ședința?

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Eu cred că nu e nevoie, dar cum liberalii sunt înțelepți, eu vă propun să supuneți la vot, plenul este peste Biroul permanent, rezolvăm problema și am închis gura AUR-ului, care nu va mai putea spune că nu știu ce am făcut. Mulțumesc.

Eu cred că nu e nevoie, dar cum liberalii sunt înțelepți, eu vă propun să supuneți la vot, plenul este peste Biroul permanent, rezolvăm problema și am închis gura AUR-ului, care nu va mai putea spune că nu știu ce am făcut. Mulțumesc.

Interpelare

Marius Humelnicu

...pentru... nu a vorbit ministerul.

...pentru... nu a vorbit ministerul. Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, ai Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației, precum și ai Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă, forma adoptată de Camera Deputaților, avizele primite, amendamentele depuse și au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale senatorilor prezenți, un raport comun de admitere, cu amendamente admise. Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională. Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Foarte scurt. USR a participat activ la adoptarea, să spunem, a acestei inițiative legislative, cu atât mai mult cu cât în contextul în care o lege USR a fost de curând promulgată, aceea a posibilității plății online a impozitelor și taxelor, astfel încât nimeni nu poate să îi mai plângă pe primarii

Foarte scurt. USR a participat activ la adoptarea, să spunem, a acestei inițiative legislative, cu atât mai mult cu cât în contextul în care o lege USR a fost de curând promulgată, aceea a posibilității plății online a impozitelor și taxelor, astfel încât nimeni nu poate să îi mai plângă pe primarii care nu au reușit până acum să efectueze o infrastructură în așa fel încât plata impozitelor și taxelor să fie făcută online. Cu alte cuvinte, colegii noștri, noi, cei de la USR, vom vota pentru această inițiativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Este absolut uluitor cum putem să ratăm ocazia de a mai face un bine.

Este absolut uluitor cum putem să ratăm ocazia de a mai face un bine. Comisiile de raport au respins inițiativa noastră legislativă fără niciun argument valid. Și vă voi explica de ce. Întâi, pentru că nu există o reglementare a modului în care cetățenii români de diferite confesiuni își pot exercita dreptul la asistență spiritual-religioasă. Doi – nu există nicio reglementare cu privire la statutul preotului în spitalele publice din România. Trei – nevoia de a asigura această asistență spiritualreligioasă s-a dovedit cu asupra de măsură în ultimii 30 de ani, când ea a putut fi făcută în spitalele publice din România printr-o înțelegere, depășită deja, între Biserica Ortodoxă Română și Ministerul Sănătății. Această înțelegere a expirat prin 2005, a fost un protocol, nu există niciun act care să prevadă prelungirea acelui protocol, nu există nicio reglementare legislativă în acest sens. Preoții din spital sunt ai nimănui, spre deosebire de ai lor confrați, mai norocoși, din unitățile militare și din penitenciare, care au statut special. Noi, prin inițiativa aceasta, n-am vrut decât să introducem normalitatea și în acest domeniu. Majoritatea parlamentară nu acceptă, deși nu vă ascund – și nu le-am ascuns nici dânșilor în comisiile de raport, unde am fost prezent pentru susținerea proiectului – că noi n-am făcut de capul nostru lucrul ăsta, ne-am consultat cu cultele din România. Și știm că există nevoia aceasta pregnantă de reglementare în domeniu, o nevoie probată, dacă mai era cazul, inclusiv în perioada de pandemie, când foarte mulți dintre pacienți au avut nevoie de asistență religioasă: au fost împărtășiți, mărturisiți, sfătuiți de către preoți. Din aceste motive foarte limpezi, noi vă rugăm să reveniți asupra intențiilor dumneavoastră și să faceți dreptate în cazul preoților din spitale și să faceți, de asemenea, deopotrivă, dreptate pacienților români care au nevoie de un preot lângă ei când bolesc pe patul de spital. Sunt mulți preoți misionari în spitalele din România, 40 din cele 45 de spitale publice numai în București, care stau suspendați, la cheremul, dacă vreți, al managerilor de spital și la bunăvoința autorităților noastre politice. Haideți să facem ceea ce trebuie și să votăm această lege! Vă mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Vreau să spun că această problemă este deja reglementată și există un indicator în managementul de spital prin care fiecare echipă de management are obligația să asigure asistență din punct de vedere spiritual-religios. Mai mult decât atât, ANMCS-ul, care este o agenție care controlează activitatea

Vreau să spun că această problemă este deja reglementată și există un indicator în managementul de spital prin care fiecare echipă de management are obligația să asigure asistență din punct de vedere spiritual-religios. Mai mult decât atât, ANMCS-ul, care este o agenție care controlează activitatea din spitale, de asemenea are un indicator inclus de evaluare din acest punct de vedere. Ca atare, ar fi o suprareglementare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Nicolae Neagu

La proiectul de lege la care a făcut referire și domnul secretar de stat vă informez:

La proiectul de lege la care a făcut referire și domnul secretar de stat vă informez: Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Iar comisia de specialitate, Comisia de buget, finanțe, în data de 3 mai, pe baza avizelor primite, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată. - Vă rog să supuneți la vot raportul și proiectul de lege în - forma admisă, adoptată de Comisia de buget, finanțe. Mulțumesc.

Interpelare

Din sală

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative, respectiv L228/2022, a luat în calcul modalitățile de revenire a sist

Acest Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2022 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative, respectiv L228/2022, a luat în calcul modalitățile de revenire a sistemului de sănătate la modul de activitate de dinainte de pandemie. Pentru aceasta trebuiau făcute o serie de modificări. Din analiza Comisiei pentru sănătate, supusă spre dezbatere și aprobarea plenului, avem un raport de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, și, respectiv, proiectul de lege. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Monica-Cristina Anisie

Alin. (1) De prevederile Legii nr. 70/2022 beneficiază și personalul încadrat în funcții de execuție de la nivelul instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății care are raporturi juridice încheiate în perioada stării de urgență.

Vă rog să-mi permiteți să vă prezint un amendament care a fost respins la Comisia de sănătate și să-l supun atenției dumneavoastră. Este vorba de următorul amendament: după art. XVIII se introduce un nou articol, XVIII¹, cu următorul cuprins: „Alin. (1) De prevederile Legii nr. 70/2022 beneficiază și personalul încadrat în funcții de execuție de la nivelul instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății care are raporturi juridice încheiate în perioada stării de urgență.” „Alin. (2) Examenul pentru ocuparea posturilor aferente personalului prevăzut la alin. (1) se desfășoară în aceleași condiții prevăzute de art. 1 alin. (2) și art. 2 din Legea nr. 70/2022.” „Pct. 2 În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se modifică în mod corespunzător Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare.” Se propune această modificare pentru a se asigura un tratament egal pentru personalul de execuție încadrat în perioada stării de urgență și cel încadrat în perioada stării de alertă. Menționez că acest personal de execuție a asigurat buna funcționare a activităților din sistemul sanitar pe toată perioada pandemiei de COVID-19. Vă mulțumesc.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

abținere

În această inițiativă legislativă, pe lângă alte prevederi, s-a strecurat și una care nu ne mulțumește absolut deloc: acordarea de sporuri salariale de 30% pentru personalul de conducere al DSP-urilor, de exemplu. Dar personalul din linia întâi a fost uitat, și mă refer aici strict la secțiile COVID și la personalul care a interacționat cu pacienții COVID. Salut prezentarea amendamentului de mai devreme, dar, fiind vorba de sporuri de risc epidemiologic, este total indecent a acorda tocmai șefilor de instituții acest spor de 30%, care nu interacționează absolut deloc cu pacienți sau cu suspecți, și nu personalului de la firul ierbii, căruia ar trebui să-i acordăm cât mai multe sporuri. Spre exemplu, cei din vămi, cei care au interacționat cu suspecți de COVID, sau cei care chiar fac anchete epidemiologice. Dacă vrem să reglementăm creșteri de venituri pentru personalul de conducere, haideți să ne așezăm împreună și să reglementăm acest lucru prin Legea salarizării, pe care ați avut posibilitatea de-a lungul timpului, de foarte multe ori, să o faceți. Vă mulțumesc. Grupul senatorial USR va vota „abținere” pentru această inițiativă legislativă.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Vreau să fac doar o precizare. Aceste sporuri sunt reglementate doar pentru perioadele de epidemie pentru personalul care-și desfășoară activitatea în direcțiile de sănătate publică. Pentru celelalte persoane, tot personalul care intră direct în contact cu pacienții și care își desfășoară activitate

Vreau să fac doar o precizare. Aceste sporuri sunt reglementate doar pentru perioadele de epidemie pentru personalul care-și desfășoară activitatea în direcțiile de sănătate publică. Pentru celelalte persoane, tot personalul care intră direct în contact cu pacienții și care își desfășoară activitatea în secțiile cu specific, este deja reglementat prin altă lege. Deci ceea ce a spus colegul nostru este neadevărat. Mulțumesc.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

de reglementare modificarea dispozițiilor art. 32 alin. (2) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul autorizării autovehiculelor destinate asigurării paze

Raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea dispozițiilor art. 32 alin. (2) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul autorizării autovehiculelor destinate asigurării pazei patrimoniului autostrăzilor să utilizeze semnale luminoase de culoare galbenă. Consiliul Legislativ și Consiliul Economic au avizat favorabil. Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru transporturi și infrastructură au avizat favorabil, fără amendamente. Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă. Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion Rotaru

Comisia pentru muncă și Comisia pentru învățământ au avut de discutat și au adoptat un raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pent

Comisia pentru muncă și Comisia pentru învățământ au avut de discutat și au adoptat un raport comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021. Ca urmare a dezbaterilor, cele două comisii au luat decizia de a adopta un raport comun de admitere, cu amendamente respinse. Pe cale de consecință, supunem votului raportul de admitere, cu amendamente respinse. Legea este ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Da. Sunt, practic, toate amendamentele respinse.

Da. Sunt, practic, toate amendamentele respinse.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Marginal 1, 2 și 3.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Păi, ele sunt, cumva, legate. Practic, doar marginal 2 are conținut pe modificare, primul este doar o modificare tehnică. Permiteți-mi să le citesc încontinuu, că de fapt doar marginal 2 este relevant.

Păi, ele sunt, cumva, legate. Practic, doar marginal 2 are conținut pe modificare, primul este doar o modificare tehnică. Permiteți-mi să le citesc încontinuu, că de fapt doar marginal 2 este relevant.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

„Art. I – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021 se aprobă cu următoarele modificări:

„Art. I – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021 se aprobă cu următoarele modificări: Alin. (1) al art. 4 se modifică și va avea următorul cuprins: (1) Sumele necesare acordării diferențelor de drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor art. 1 și 2 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, și se plătesc eșalonat, pe o perioadă de doi ani, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, astfel: a) în primul an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se plătește 5% din valoarea diferențelor salariale; b) în al doilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se plătește 95% din valoarea diferențelor salariale. Literele c), d) și e) se abrogă. Art. II – În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației actualizează normele metodologice de aplicare, aprobate prin hotărâre de Guvern.” Vă mulțumesc.

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

Nu contează când intervin, fiindcă rezultatul era predictibil, din păcate.

Nu contează când intervin, fiindcă rezultatul era predictibil, din păcate. Coaliția PSD–PNL–UDMR decide azi, cu un vot foarte clar dat pe amendamente și pe propunerea legislativă, să acorde diferențe salariale profesorilor cu țârâita, pe 5 ani, deși diferențele salariale au fost strânse în 4 ani. Se consideră din nou că statul are dreptul discreționar să împrumute bani de la profesori și să le dea firimituri înapoi, în 5 ani de zile, în primii doi dându-le doar 20%. Votul nostru a fost de abținere, pentru că nu putem admite așa ceva. De aceea, propuseserăm amendamente în care 95% dintre aceste diferențe salariale să se dea din bugetul anului viitor, ceea ce ar fi reprezentat aproximativ 0,3% din PIB. Mulțumesc.