Stenogramă plen

Interpelare

Maricel Popa

Strategia de lucru pentru redresarea companiei naționale de poștă

Am o interpelare pentru ministrul cercetării, inovării, digitalizări, domnul Sebastian-Ioan Burduja. „Strategia de lucru pentru redresarea companiei naționale de poștă” Domnule ministru, Am avut zilele trecute o serie de întâlniri cu reprezentanți ai companiei naționale de poștă. Discuțiile au vizat în principal nemulțumiri ale acestora cu privire la nivelul scăzut al salariilor, dar și condițiile improprii de muncă (lipsa uniformelor și a echipamentelor de muncă) și lipsa infrastructurii IT. Un alt element adus în discuție a fost cel legat de modificarea contractului colectiv de muncă, prin care angajații pierd acum o serie de drepturi. Din datele statistice reiese faptul că peste 70% dintre salariați câștigă la nivelul venitului minim sau foarte puțin peste. În condițiile în care ne confruntăm cu o creștere acută a prețurilor, oamenii sunt îngrijorați de eventualele concedieri și de faptul că nu mai reușesc să își întrețină familiile cu veniturile actuale. La acest moment, compania are aproximativ 25.000 angajați și reprezintă operatorul național în domeniul serviciilor poștale, funcționând ca o rețea cu peste 5.500 de subunități poștale, distribuind săptămânal peste 11 milioane de trimiteri poștale. Sunt convins că sunt informații pe care le dețineți și, mai mult de atât, am încredere că această companie a statului român va fi una dintre prioritățile dumneavoastră pe parcursul mandatului. Din acest motiv, vă rog să precizați care este situația actuală a instituției și care sunt măsurile pe care le veți adopta pentru redresarea Companiei Naționale „Poșta Română”. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

Family Start

Întrebare adresată doamnei Gabriela Firea, ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse. Obiectul acestei întrebări: „Programul «Family Start», dedicat tinerelor familii”. Stimată doamnă ministru, Pentru prima dată în istoria postdecembristă a României avem un minister al familiei, tineretului și egalității de șanse, menit a găsi cele mai bune soluții pentru copii, tineri și familii. Reprezentați acest minister în calitate de ministru și aveți mai multe programe care se derulează deja și dau rezultate bune. Unul dintre acestea este programul „Sprijin pentru România”, care prevede, printre altele, decontarea procedurilor de fertilizare _in vitro_ pentru familiile care nu pot avea copii. De curând a fost anunțat un alt program dedicat tinerelor familii – prin credite garantate de către stat pentru organizarea nunții, a unui botez sau pentru achiziția unei mașini de familie. De altfel, ați afirmat deja că vor fi acordate credite în cuantum de 10.000 de euro pentru studenți (pentru a-și plăti anumite nevoi personale) și credite de 15.000 de euro pentru tinere familii sau pentru tineri, în general, nu neapărat constituiți într-o familie. De asemenea, ați afirmat că aceste credite vor putea fi acordate tinerilor pentru plata chiriei, pentru plata creșei, grădiniței și afterschoolului la care merg copiii, dar și pentru evenimente personale. În acest context, consider de bun augur lansarea unui astfel de program, menit a ajuta tinerii și familiilor lor. Pentru a clarifica informațiile primite până acum, vă rugăm să ne precizați când va fi lansat programul „Family Start” și care vor fi condițiile în care vor putea fi accesate aceste credite. Vă mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

Așa rușine Iașiul niciodată n-a mai pățit. Liderii din administrația locală fac coadă la parchete și tribunale!

Declarația mea politică este una prin care ne adresăm administrației și șefilor PNL-ului. Domnule președinte, Stimați colegi, „Așa rușine Iașiul niciodată n-a mai pățit. Liderii din administrația locală fac coadă la parchete și tribunale!”. Liderii locali din Iași ai PNL, USR și PMP nu doar că au afectat imaginea județului și a municipiului reședință, ci au compromis, totodată, și șansele de dezvoltare pe termen scurt. Iașiul se află, probabil, în cea mai ingrată situație la nivel național, în cea mai „neagră” perioadă a sa din punctul de vedere al integrității șefilor din administrația locală: – Primarul municipiului Iași este confruntat cu mai multe acuzații de ordin penal, făcând naveta între primărie și sediile DIICOT și DNA, la audierile procurorilor. Edilul șef, membru PNL, are deja calitatea de inculpat, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor „omisiunea sesizării” și „abuz în serviciu”, în șase dosare. – Administratorul public al Primăriei Municipiului Iași este acuzat că și-ar fi bătut un coleg din propriul partid, partidul PMP. La o oră la care ar fi trebuit să se afle la serviciu și să lucreze în beneficiul ieșenilor, administratorul public al Primăriei Iași a fost protagonistul unui scandal răsunător, luând de gât un coleg. – Viceprimarul USR al municipiului Iași a fost exclus din propriul partid și a pierdut, în prima instanță, procesul intentat formațiunii din care provine. Dacă sentința definitivă rămâne aceeași, atunci viceprimarul își va pierde de drept mandatul și la nivelul Consiliului Local Iași se va declanșa o nouă criză, deoarece primarul PNL și consilierii liberali nu vor mai avea nici măcar majoritatea simplă și fragilă de care dispun în acest moment, iar proiectele Iașiului vor fi iarăși blocate. – Președintele PNL al Consiliului Județean Iași are calitatea de inculpat în două dosare, instrumentate de DNA București și DNA Iași. Astfel, într-unul dintre acestea, șeful județului a fost acuzat că, în calitatea anterioară de ministru al mediului, a săvârșit infracțiunile de „luare de mită” și „instigare la delapidare” – acel dosar numit „Tabla”. Potrivit procurorilor, el ar fi pretins în mod direct mai multe produse din tablă, 22 de tone, în valoare de 103.000 de lei, de la un combinat din Galați. Acum câteva zile, același președinte liberal al Consiliului Județean Iași a fost inculpat într-un alt dosar. Este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu o angajare la o instituție subordonată consiliului județean. – Fostul director al Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, în prezent consilier județean PNL, cumătru cu Alexe, a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru săvârșirea infracțiunii de „abuz în serviciu”. Dosarul este cunoscut public în toată România, este cel al angajării unei chelnerițe la Ape. În orice țară cu democrație consolidată, la astfel de acuzații persoanele respective ar fi demisionat în secunda unu, iar pentru funcțiile publice s-ar fi organizat alegeri anticipate ori concursuri, după caz. Nu este, din păcate, cazul și la Iași, unde indivizii acuzați penal au demonstrat deja că nu mai au astfel de repere morale și se țin cu dinții de scaune. În al 12-lea ceas, fac un apel la responsabilitate și le cer șefilor naționali ai PNL: scoateți-vă penalii din funcțiile publice deținute la Iași! Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Steaua Română

Stimați domni miniștri, „Steaua Română” – SA, cea mai veche rafinărie din România, precum și din Europa, a intrat în faliment printr-o decizie a Tribunalului București dată în 8 februarie 2021, după 126 de ani de la înființare. Dispoziția instanței închide astfel unul dintre cele mai spectaculoase capitole din istoria petrolului românesc, început în secolul XIX. La mijlocul secolului al XIX-lea, zăcămintele de petrol descoperite pe câmpul din apropierea văii inferioare a Prahovei au atras în zona Câmpina industriași străini, mulți veniți aici la sfatul regelui Carol I. Prima atestare documentară care se referă la o rafinărie pe teritoriul orașului Câmpina datează din anul 1886. Conform documentelor, această rafinărie a fost construită în zona unde în prezent se află autogara orașului, la intrarea în Câmpina dinspre Ploiești. Această primă afacere cu petrol aparținea moștenitorilor boierului Dumitru Hernea, care deținea suprafețe impresionante în sudul orașului, pe care le cumpărase de la prințul Dimitrie Știrbei. În anul 1887 este construită la Câmpina prima sondă, pe malul râului Doftana, care extrăgea în jur de 500 t de țiței pe zi. Sonda aparținea urmașilor boierului Hernea. Abia 10 ani mai târziu intră în funcțiune Rafinăria „Steaua Română”, care marchează începutul prelucrării moderne a petrolului. Actul constitutiv al societății anonime „Steaua Română” a fost publicat în Monitorul Oficial în 11 octombrie 1895. În anul 1897, după ce rafinăria a achiziționat în întregime zona petrolieră din jurul orașului Câmpina, devine o modernă rafinărie, pe o suprafață de 13,5 ha. La darea ei în folosință, era considerată cea mai modernă și cea mai mare dintre rafinăriile din Europa. Patrimoniul său se compunea din rafinării, schele, sonde, instalații de export la Constanța și Giurgiu, o flotilă de tancuri petroliere de transport pe Dunăre, o fabrică de acid sulfuric, o fabrică de bidoane, o stație de conducte de apă pe râul Doftana, conform site-ului oficial al Rafinăriei „Steaua Română”. În primul an de funcționare, 1897, rafinăria distila aproximativ 30.000 de tone de țiței/an, iar după numai doi ani avea o capacitate de distilare de la 95.000 t/an. Înainte de Primul Război Mondial, ajunsese să distileze 560.000 t/an. În aceste condiții, este de înțeles de ce, în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, „Steaua Română” din Câmpina a devenit o țintă pentru escadrilele britanice și americane. Rafinăria asigura o mare parte din combustibilul necesar mașinăriei de război germane și trebuia distrusă, ceea ce s-a și întâmplat în august 1943 și 1944 (5–6 mai; 10 și 18 august), când rafinăria a fost ținta altor patru bombardamente care o aduc în stare de neoperativitate. A fost distrus totul, de la instalații până la sondele de petrol, având nevoie de 4 ani pentru a fi reconstruită. Urmele războiului se văd și astăzi în curtea societății, mai degrabă în vintrele ei. Muncitorii știu că sub ceea ce este astăzi la vedere se află prima rafinărie. În prezent, rafinăria se întinde pe o suprafață de aproximativ 50 ha, teren care se află în mijlocul orașului Câmpina. „Steaua Română” din Câmpina, cea mai veche rafinărie din România, a fost scoasă la vânzare pe cel mai mare site de mică publicitate din România: OLX. Conducerea societății a negat că rafinăria ar fi de vânzare, însă societatea imobiliară de intermediere a confirmat că este real anunțul. Cea mai veche rafinărie din Europa scoasă la vânzare pe mica publicitate: OLX. Ce am fost și ce am ajuns! Conform anunțului postat pe OLX, prețul de vânzare era de 10.300.000 de euro, iar vânzarea se face „în reorganizare, prin negociere directă”. Anunțul de vânzare este însoțit de explicații cu privire la instalațiile pe care încă le mai deținea „Steaua Română”. În 1989, la rafinăria din Câmpina lucrau 1.450 de muncitori, în 1996 a fost privatizată, iar în 2009 ultimii 400 de angajați au fost notificați că își vor pierde locurile de muncă. Deși au trecut 126 de ani de la înființarea Rafinăriei „Steaua Română”, în ultimii 12 ani întreprinderea nu a mai avut producție. Pe 27 februarie 2009, cei peste 400 de salariați ai Rafinăriei „Steaua Română”, Câmpina, au primit notificare de concediere colectivă, societatea intrând în incapacitate de plată. Gheorghe Sandu, liderul sindicatului „Rafinorul”, spunea, la acea vreme, că rafinăria din Câmpina a ajuns să-și concedieze oamenii din cauza statului, pe de o parte, care întârzia returnarea TVA aferentă exportului, dar și a altor două societăți private care nu-și achitaseră marfa cumpărată. ANAF a blocat resursele financiare, lăsând rafinăria fără posibilitatea de a mai supraviețui. Concedierile colective au avut loc din cauza situației economice și financiare în care se afla, generată în special de nereturnarea celor aproape 10 milioane de euro, TVA aferent exportului pe perioada august 2007 – octombrie 2008. De asemenea, încă două termocentrale care aparțineau statului, de la Iași și Oradea, nu au plătit păcura pe care au cumpărat-o pentru încălzire. Rafinăria „Steaua Română”, singura din România care producea parafină, a intrat în criză, primul blocaj major fiind înregistrat în 2003, iar al doilea în 2008. În 2013, societatea a intrat în insolvență, iar ulterior activele au fost scoase la vânzare. Au avut loc mai multe proteste ale rafinorilor la București, s-a încercat o întrevedere cu premierul de atunci, Emil Boc, dar fără succes. Soarta rafinăriei era pecetluită. Deși era una dintre cele mai importante întreprinderi din domeniul petrolului, Rafinăria „Steaua Română” nu a fost vizitată niciodată de Nicolae Ceaușescu, dar nici de alt președinte care i-a urmat. Rapoartele desecretizate ale CIA abundă de informații care plecau din România către Statele Unite ale Americii, iar numele Rafinăriei „Steaua Română” din Câmpina se regăsește în zeci de note și analize trimise de spionii americani. Nu mai este niciun secret că, după instaurarea regimului comunist, Statele Unite ale Americii au supravegheat îndeaproape activitatea politică și mai ales economică a României. Într-un raport din 29 noiembrie 1955, CIA primea o amplă analiză despre industria petrolului din România. În document se vorbește despre faptul că, în 1948, două societăți au luat în posesie industria petrolului românesc: Savrompetrol – care controla vechile companii, Columbia, Concordia, Credit Minier, IRDP și Redevența, iar cea de-a doua societate, Muntenia Petroliferă – care controla Astra Română, Româno-Americană, Unirea Steaua Română și Prahova. În raportul către CIA se arată că, în data de 20 august 1951, Savrompetrol a absorbit societatea românească Muntenia Petroliferă și astfel a avut controlul complet asupra industriei românești de petrol. Savrompetrol a fost înființată în 1945, pe fondul armistițiului dintre România și Uniunea Sovietică. Aportul sovietic s-a constituit din bunurile inamice confiscate, în special activele societăților petrolifere cu capital german. După naționalizare, companiile din domeniul industriei petrolului au intrat în proprietatea statului, care le-a organizat în două mari centre: Centrala Petroliferă Moldova și Centrala Petroliferă Muntenia, care au intrat sub conducerea Savrompetrol în 1951. La acest moment se referă raportul către CIA. Spionii americani au monitorizat-o zeci de ani, pentru că era regina rafinăriilor, cea care a pus bazele exploatării petroliere din România. Grupul „Rafinăria” din prezent a luat naștere în 2021, când mai mulți câmpineni implicați civic s-au organizat pentru a lansa o petiție în care cereau inventarierea de urgență și păstrarea patrimoniului istoric industrial al fostei Rafinării „Steaua Română”. Rafinăria fusese vândută în noiembrie 2020 către firma TDR Energy – SRL. În februarie 2021, societatea „Steaua Română” a intrat în faliment, la aproape 8 ani de la deschiderea procedurii insolvenței. Ulterior, în noiembrie 2021, TDR Energy București a vândut către societatea Soceram terenurile, construcțiile și alte active care au aparținut Rafinăriei „Steaua Română”, Câmpina, valoarea tranzacției fiind de aproximativ 5 milioane de euro, relata la acea vreme presa locală din Câmpina. După 127 de ani de la înființare, cea mai veche rafinărie din Europa, „Steaua Română” din Câmpina, își deschide porțile pentru prima dată pentru turiștii ce vor să viziteze incinta societății, un simbol al industriei de petrol, acest fapt petrecându-se la data de 14–15 mai 2022, deci în urmă cu câteva zile. Constituția României menționează că proprietatea publică este inalienabilă și nu poate face obiectul înstrăinării, astfel că nu exista posibilitatea vânzării acestui mamut, conform art. 136, raportat la art. 135 din Constituție. Având în vedere cele menționate, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Vă solicit să-mi puneți la dispoziție contractele de privatizare ale Rafinăriei „Steaua Română” în integralitate, inclusiv clauzele care nu sunt publice, precum și actele care au stat la baza întocmirii contractelor de privatizare. 2. Vă solicit să îmi comunicați echipa de juriști care a redactat aceste contracte, precum și echipa de negociatori din partea României și a cumpărătorilor. 3. Vă solicit să îmi comunicați baza legală și constituțională care a fost avută în vedere la momentul privatizării Rafinăriei „Steaua Română”. 4. Având în vedere faptele penale care s-au săvârșit cu privire la privatizarea Rafinăriei „Steaua Română”, vă solicit să îmi comunicați care au fost demersurile efectuate de Guvern, ministere, instituțiile implicate pentru cercetarea faptelor penale și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de distrugerea avutului statului. Câți politicieni au fost anchetați și condamnați în acest caz? Au fost anchetați miniștrii și prim-miniștrii implicați, șefii SRI, precum și reprezentanții companiilor implicate, AVAS, Garda Financiară, ANAF și toți ceilalți politicieni implicați? Care este motivul pentru care nu s-a returnat TVA-ul, fapt ce a dus la faliment? 5. Ce vă reține să demarați și acum cercetări cu privire la privatizarea ilegală și neconstituțională a Rafinăriei „Steaua Română”? 6. Vă solicit să îmi comunicați dacă există un raport al Curții de Conturi cu privire la privatizarea Rafinăriei „Steaua Română” și să mi-l remiteți. 7. De ce nu ați transformat datoriile în acțiuni, în condițiile în care ați avut majoritate parlamentară și guverne care ar fi putut să realizeze această transformare prin ajustarea legislației, astfel încât să fie salvată economia României? 8. Vă solicit să îmi comunicați de ce nu ați gândit să reînființați măcar o parte din Rafinăria „Steaua Română”, având în vedere platforma imensă de care dispunea, sau să o răscumpărați, de fapt, să vă judecați pentru recuperarea ei, având un plan de redresare – PNRR, deci bani sunt, iar o astfel de investiție ar fi fost profitabilă și ar fi ajutat și la crearea de locuri de muncă, mai ales în contextul războiului dintre Ucraina și Federația Rusă, care se extinde. În loc să plătiți 25 milioane de euro pe consultanță, nu credeți că ar fi fost mai profitabil să fi redresat industria României, după ce tot partidele dumneavoastră au distrus-o? 9. Cum este posibil ca Serviciul Român de Informații să fie implicat în distrugerea economiei naționale, fără să intervină pentru salvarea acesteia? Câți dintre cei care au condus serviciile de informații ale României, precum și angajații acestora au fost deferiți justiției? Cum aveți de gând să restructurați serviciile secrete, astfel încât să nu mai trădeze România? Ce au făcut serviciile secrete române pentru a apăra avutul statului român și a salva industria României? 10. Vă solicit să solicitați intervenția Parchetului General, DNA, DIICOT pentru anchetarea acestor vânzări nelegale și neconstituționale. Oricum o voi face eu, dacă nu înțelegeți să o faceți dumneavoastră, urmând să solicit inclusiv anchetarea dumneavoastră pentru că nu ați efectuat aceste demersuri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion Prioteasa

Soluțiile pe termen mediu și lung pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare și a dezvoltării profesionale a cadrelor didactice

Stimate domnule ministru, Având în vedere criza sanitară generată de pandemie și actuala criză economică și socială generată de contextul geopolitic de la nivel european, ce măsuri și programe ați pregătit pentru următorii ani școlari, astfel încât România să cunoască o creștere a ratei de participare la educația timpurie, o scădere a ratei de părăsire a școlii, respectiv o diminuare a procentului tinerilor cu rezultate slabe la testele PISA? Rata de cuprindere în educația timpurie este de cel puțin 22% pentru segmentul de vârstă de 0-3 ani și cel puțin 95% pentru segmentul de 4-6 ani. Așadar, este important ca, împreună cu autoritățile locale, să vă concentrați pe soluții concrete pentru a crește acest procent la nivel de vârstă, astfel încât să oferiți alternative reale părinților de a se întoarce pe piața muncii, iar copiii să beneficieze de educație timpurie la creșe și în alte unități de educație timpurie. Rata abandonului școlar a crescut în 2020. Peste 15% din elevii români au renunțat la școală în primul an al pandemiei, când cursurile s-au desfășurat în bună parte online, iar România, în special în mediul rural, nu era pregătită pentru aceasta. În mediul rural, rata de abandon școlar a fost de 26% în 2020. Acum, rata părăsirii timpurii a școlii este cu 4,5 procente sub nivelul de 15,3% din 2019, însă este obligatoriu să interveniți cu programe dedicate, care să se desfășoare permanent, an de an, nu doar pe parcursul derulării unor programe cu finanțare europeană. În ceea ce privește procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani cu un nivel scăzut de cunoștințe, respectiv elevii aflați la nivelul doi de competență PISA în citit, matematică și științe, este, în anul 2021, mai scăzut cu 15% față de anul 2018. Aici cred că se impune o concentrare mai mare pe toate programele remediale de tip „școală după școală” și de pregătire suplimentară la clasă prin angrenarea cât mai multor profesori în acest sistem. În același timp, cred că e nevoie de o implicare mai mare a cadrelor didactice în programe de pregătire profesională continuă, pe tot parcursul carierei la catedră.

Interpelare

Ion Prioteasa

OK.

Interpelare

Ion Prioteasa

Da, da.

Interpelare

Mihail Genoiu

Măsuri concrete pentru verificarea prețurilor la combustibili, astfel încât să reflecte calitatea din piață și să fie eliminate practicile comerciale neloiale

Întrebare adresată Consiliului Concurenței, domnului președinte Chirițoiu Bogdan-Marius, de către senatorul Mihail Genoiu, Circumscripția electorală nr. 17 Dolj, Grupul parlamentar PSD. Obiectul întrebării: „Măsuri concrete pentru verificarea prețurilor la combustibili, astfel încât să reflecte calitatea din piață și să fie eliminate practicile comerciale neloiale”. Stimate domnule președinte, Ce măsuri ați luat pentru a contracara practicile neloiale și creșterile de prețuri fără nicio bază reală, în contextul în care inflația anuală a crescut în aprilie la 13,8%, gazele s-au scumpit cu 85%, combustibilii cu 36%, iar alimentele cu 13,5%? În opinia mea, Consiliul Concurenței ar trebui să fie îngrijorat de scumpirile în cascadă ale carburanților în România și să analizeze ce pierderi se vor înregistra în următoarea perioadă din cauza falimentelor în lanț și a pierderilor locurilor de muncă, având la bază aceste scumpiri care nu vor mai putea fi suportate de firmele mici și mijlocii. De aceea, trebuie să fie realizate controale și verificări permanente atât în teren, cât și la nivelul companiilor care folosesc practici comerciale neloiale sau majorează prețurile fără niciun fel de explicații, de bază legală. Deși prețurile carburanților în România sunt mult sub media europeană, cu 3% până la 5%, și puterea de cumpărare a românilor este cu mult sub media europeană, la fel și veniturile majorității angajaților. Vă rog să luați de urgență măsuri pentru diminuarea prețurilor carburanților, care au crescut fără nicio legătură cu evoluția pieței petrolului, doar pe baza unor speculații de piață internațională, punând în pericol economia României și, pe cale de consecință, securitatea națională.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

De la debutul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina și până în data de 16 mai au intrat în România 951.720 de cetățeni ucraineni refugiați. Acestora li s-au adăugat alte 34.529 de persoane care au părăsit Ucraina în cele două săptămâni care au precedat începerea războiului și care au ajuns

De la debutul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina și până în data de 16 mai au intrat în România 951.720 de cetățeni ucraineni refugiați. Acestora li s-au adăugat alte 34.529 de persoane care au părăsit Ucraina în cele două săptămâni care au precedat începerea războiului și care au ajuns atunci în România. Toți acești refugiați au accesat punctele de trecere a frontierei, în cea mai mare parte, fie direct din Ucraina, fie prin Republica Moldova. După aproape 3 luni de război, fluxurile de migranți ucraineni care tranzitează frontiera românească s-au mai redus, însă media zilnică în toată această perioadă este de aproximativ 11.500 de persoane. Astfel, au fost situații în care oamenii au așteptat și câteva ore până să reușească să ajungă pe teritoriul românesc. Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, numărul cetățenilor ucraineni care au solicitat o formă de protecție temporară este foarte scăzut. Acest lucru înseamnă că cei mai mulți dintre refugiații care au ajuns pe teritoriul țării noastre au și plecat către alte state, ceea ce se traduce într-o nouă tranzitare a frontierei la părăsirea României. Dacă analizăm rapoartele transmise de Poliția de Frontieră Română în ultima săptămână, între 22% și 30% dintre refugiații ucraineni care au intrat pe teritoriul României au venit prin Republica Moldova. Raportul Organizației Națiunilor Unite privind situația cetățenilor ucraineni care sunt nevoiți să-și părăsească țara din cauza războiului arată că, până la data de 16 mai, 6.262.000 de persoane au plecat către Polonia, România, Ungaria, Republica Moldova și Slovacia. Lor li se adaugă alte câteva sute de mii de cetățeni care au ajuns în Federația Rusă și Belarus. Dintre toate țările tranzitate de refugiați, în Republica Moldova au ajuns cele mai multe persoane în raport cu populația locală – mai exact, aproape jumătate de milion de refugiați, ceea ce înseamnă aproape 12% din numărul total de cetățeni moldoveni. Prin comparație, raportul dintre refugiații care au tranzitat granițele României și populația locală este doar undeva în jur de 5%. În acest sens, susțin inițierea unui proiect-pilot privind fluidizarea tranzitării punctelor de frontieră dintre România și Republica Moldova. Lucrătorii vamali dintre cele două state, precum și cetățenii care tranzitează granița românomoldovenească au nevoie de simplificarea procedurilor de control vamal pentru persoane, astfel încât să fie redus timpul petrecut în vama dintre cele două state. Mulțumesc. Silvia Dinică, senator Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Săracă țară bogată, cum te vor toți sfâșiată!

Declarația mea politică se intitulează „Săracă țară bogată, cum te vor toți sfâșiată!”. ## Stimați colegi senatori, Ar trebui să știți că am fost trimiși în Parlament pentru a apăra interesele României și ale poporului român cu orice preț, nu să le trădați. Indiferent de doleanțele partenerilor strategici, ale Uniunii Europene, ale serviciilor secrete române sau străine, ale șefilor de partide, care au devenit grupuri infracționale organizate, ale politicienilor care lucrează pentru organizații internaționale în detrimentul statului și poporului român și lista continuă. Este o listă a trădătorilor, a celor care au adus România într-o sărăcie lucie, deși stă pe un munte de aur. Politicienii se bazează pe faptul că poporul are memorie scurtă și, așa cum i-a obișnuit de 32 de ani, va alege tot unul de-al lor, indiferent de cât a devalizat statul român. Asistăm siderați la emisiuni ale unor TV mainstream care prezintă personaje din trecutul recent al României, cum ar fi Adrian Năstase, care vin cu o nonșalanță inadmisibilă și prezintă situația României și explică de ce a ajuns România în pragul falimentului. Cum este posibil ca tocmai fostul prim-ministru al României Adrian Năstase să apară și să dea vina pe serviciile secrete, când în timpul dictaturii Năstase presa a fost încătușată și îmbotnițată, industria a fost vândută la un euro, deși Constituția României interzicea înstrăinarea proprietății publice, dosarele penale se întocmeau, anchetau și judecau la comandă politică și de aici a început decăderea justiției, serviciile secrete erau sclavizate de putere?! Pe vremea aceea s-a furat de către politicieni și de toți străinii cât nu s-a furat în 450 de ani de trei imperii care s-au perindat pe pământul românesc. În aceeași notă, partenerii noștri strategici își pregătesc înscăunarea unui nou sclav la conducerea României, unul denumit popular „Țopăilă”, „Mihaela, dragostea mea”, care stă prin funcții înalte la NATO și vrea să se transfere la Cotroceni, într-o a doua încercare de subjugare totală a României intereselor de peste ocean. Domnul Mircea Geoană, că despre dânsul este vorba, este membru al unei organizații oculte din Statele Unite ale Americii – și ar trebui să ne povestească câte ceva despre asta –, cu sponsori locali pe măsura puterilor: Vanghelie, zis „Goagăl”, ceva legături cu mafia italiană – Giancarlo Vigo, lucruri ascunse de către ziariști, pentru că altfel devin inerți, fără suflare. Ce contează că poporul nu îi mai vrea? Ei ne vor, pentru că din România se mai pot fura bogății subterane, energii și multe altele ținute la secret prin buncărele montane, cel puțin câteva sute de ani. România îi primește ospitalieră pe toți, suntem parteneri strategici ai Statelor Unite ale Americii, dar cerem cu plecăciune vize la ghișee, într-o umilință inacceptabilă. Avem baze militare americane pe pământ românesc și se desfășoară operațiuni militare, dar noi nu putem să punem piciorul militar pe pământ american, condiție de reciprocitate care ar fi trebuit îndeplinită. Uniunea Europeană ne tratează ca pe cetățeni de mâna a doua, suntem membri cu drepturi depline, egale, dar nu suntem în spațiul Schengen, copiii de români sunt furați efectiv de instituțiile de profil ale statelor europene, deja există o filieră și o industrie în statele europene pentru preluarea fără drept a copiilor familiilor de români, pentru că statul român nu are reprezentanți care să-i apere. Personalul Ministerului Afacerilor Externe ridică din umeri și invocă faptul că nu se pot implica. Păi, cum să te implici și să ridici capul, sclavule, când România este Cenușăreasa tuturor? Avem nevoie de o zână care să transforme România în prințesă adevărată. Nu avem nevoie de diavoli în funcții la NATO, Parchet European sau pe post de politicieni corupți care au distrus România care să vină și să mintă poporul român. STS-ul fură la alegeri până în 20%, la comandă politică. Și asta pentru că 70% din poporul român nu iese la vot. Pentru că poporul român doarme și nu ia atitudine, asistând impasibil la decăderea României, la migrația continuă a tinerilor în Occidentul pierzaniei și la depopularea țării. În Parlamentul României se votează la comandă străină, toate legile în favoarea străinilor sunt votate pe bandă rulantă, că doar nu sunt trimise degeaba deja scrise și implementate. Vom deveni o colonie mai rău ca țările africane dacă nu ne trezim și nu ne întoarcem cu fața către Dumnezeu. Pentru că singurul factor pe care acești diavoli îl scot din context este Dumnezeu, creatorul nostru, al cerului și al pământului, al văzutelor și nevăzutelor, și am certitudinea că nu ne va lăsa niciodată, pentru că aici este grădina Maicii Domnului, pe care trebuie să i-o redăm ca la începuturi. „Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor / Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. / Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; / Cel de o ființă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut, / Care pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire / S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om. / Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat. / Și a înviat a treia zi, după Scripturi. / Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui. / Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit. / Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin proroci. / Într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică; / Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor, / Aștept învierea morților / Și viața veacului ce va să fie. / Amin.” Dumnezeu să binecuvânteze România și poporul român! Amin! Vă mulțumesc. Senator neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Ziua internațională a familiei

După cum este cunoscut, conform unei rezoluții din 1993 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în data de 15 mai marcăm, pe plan internațional, Ziua internațională a familiei. Evenimentul a fost sărbătorit pentru prima dată în 1994, care a fost declarat Anul internațional al familiilor. Semnificația acestui demers la nivelul Organizației Mondiale este direct legată de evidențierea importanței covârșitoare a familiei pentru evoluția armonioasă a societății omenești și, în egală măsură, pentru promovarea unor valori sociale perene cultivate la nivelul familiei, precum toleranța, respectul reciproc, distribuirea echitabilă a sarcinilor casnice și combaterea oricăror forme de violență. Iată de ce, în pregătirea celei de-a 30-a aniversări a Anului internațional al familiei, din 2024, Organizația Mondială atrăgea recent atenția asupra necesității adaptării corespunzătoare a politicilor în domeniu ale statelor membre, cu imprimarea unui accent sporit pe problematica asigurării protecției sociale a familiilor, mai ales a celor tinere și foarte tinere, inclusiv din perspectiva tendințelor tot mai accentuate, care se manifestă în ultimii ani, privind scăderea numărului de familii extinse, în paralel cu creșterea semnificativă a numărului de familii monoparentale. Stimați colegi, Nu doresc să insist excesiv acum și aici pe dimensiunea internațională a problematicii pe care v-o supun atenției, ci m-aș concentra, cu permisiunea dumneavoastră, pe aspectele relevante în acest domeniu existente la nivel național. În context, Programul de guvernare „Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate” subliniază faptul că familia reprezintă, în societatea noastră, „cadrul primordial al cooperării dintre generații” și stipulează măsuri clare, constructive și, în egală măsură, perfect fezabile pe acest palier, considerat, pe bună dreptate – și să nu ne fie teamă de cuvinte mari –, esențial pentru perspectivele de dezvoltare sănătoasă, durabilă ale națiunii noastre. Între măsurile respective, menționez: – necesitatea creșterii natalității, adică a consolidării relevante a dimensiunii demografice a națiunii noastre, aspect care trebuie să devină obiectiv național și prioritate pe agenda Guvernului, prin „măsuri concrete, care să ofere ajutor real familiilor”; – implementarea unor politici publice care să ia în considerare conceptul de familie în sens mai larg, incluzând concepte precum „eligibilitatea extinsă” și „forme de sprijin” pentru rude, care pot oferi sprijin părinților în creșterea copiilor, cu luarea în considerare a „situației specifice a familiilor monoparentale”; – adoptarea de „măsuri de deductibilitate fiscală pentru familiile cu mai mulți copii”, similar cu bunele practici în domeniu existente deja și larg promovate pe plan internațional; – programe de credite personale pentru tinerele familii („Family Trust”), precum și pentru construirea de locuințe, subvenționate de stat, cu luarea în considerare, cu prioritate, drept criteriu de selecție, a numărului de copii aflați în întreținere; – „dezvoltarea sistemului instituțional de îngrijire timpurie a copiilor”: creșe, grădinițe, asistență medicală pediatrică; – sprijin pentru familiile monoparentale, cu accent pe îmbunătățirea angajabilității pe piața muncii a părintelui singur. În același context, permiteți-mi să salut inițiativele adoptate la nivelul Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, promovate recent și în mass-media, privind pregătirea și lansarea programului „Garanția pentru copii”, în baza căruia țara noastră va putea accesa fonduri europene nerambursabile destinate familiilor cu risc crescut de separare între copii și familie, vizând prevenirea abandonului școlar, asigurarea unei alimentații necesare, a serviciilor medicale și a unei educații timpurii adecvate pentru copii, prevenindu-se astfel riscul de excluziune. În același timp, prin PNRR se are în vedere accesarea finanțării privind crearea unui număr de 150 de centre de zi, la nivelul întregii țări, cu posibilitatea de studiu pentru copiii de vârstă școlară, în regim de afterschool, dublat de o alimentație adecvată vârstei. ## Stimați colegi, Nu aș putea să concluzionez succintele mele considerații consacrate problematicii familiei moderne fără a menționa dimensiunea religioasă profundă a conceptului de familie în societatea noastră, ținând cont mai ales că ne raportăm la o țară care se află în top 10 cele mai religioase țări din lume și în care peste 89% din populație este creștin-ortodoxă, iar circa 10% – de alte confesiuni creștine, potrivit ultimului recensământ, din 2011. Aceste aspecte și-au găsit, de altfel, consacrarea și în poziția în domeniu a Bisericii Ortodoxe Române, care a atras atenția, în mod constant, asupra rolului covârșitor și importanței cu totul excepționale a familiei creștine – în pofida încercărilor și, nu de puține ori, provocărilor mai puțin prietenoase din partea unor curente ideologice controversate – în ceea ce privește formarea sănătoasă a tinerei generații, în spiritul cultivării și promovării tradițiilor și valorilor de neam și de țară. Vă mulțumesc pentru atenție. Senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Interpelare

Maricel Popa

Soluții pentru creșterea securității energetice a României

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului VirgilDaniel Popescu, ministrul energiei. „Soluții pentru creșterea securității energetice a României” Domnule ministru, România este una dintre țările care dispun de resurse care ar fi suficiente pentru a asigura necesarul de gaze naturale pentru consum intern. Cu toate acestea, importurile au crescut foarte mult în ultimii ani, ajungând în 2021 la 30%. Specialiștii din domeniu estimează că, în lipsa dezvoltării unor proiecte noi de gaze naturale, importurile ar putea crește la peste 50% în 2030. Pentru o economie sustenabilă, energia constituie unul dintre elementele de bază. Astfel, accesul la propriile resurse este fundamental pentru securitatea aprovizionării. Potrivit Transgaz, gazele naturale au o pondere importantă în consumul intern de energie primară datorită avantajelor numeroase pe care le prezintă: disponibilitatea relativ ridicată a resurselor autohtone, impactul redus asupra mediului înconjurător, capacitatea mărită de a echilibra energia electrică produsă din surse regenerabile intermitente (eoliene și fotovoltaice), dată fiind flexibilitatea centralelor de generare pe bază de gaze. În contextul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, riscurile geopolitice au exacerbat criza energetică globală care a început anul trecut. Astfel, securitatea aprovizionării și menținerea accesibilității prețurilor la energie au devenit prioritate pe agenda guvernelor europene în ultimele luni. Pe plan intern, Legea offshore a fost adoptată deja de Senat, existând premisele să primească aviz favorabil și în Camera Deputaților și apoi să fie promulgată de Președintele României. Astfel, s-ar crea cadrul necesar pentru competitivitate și stabilitate a regimului fiscal în cadrul acestei piețe libere a gazelor naturale. Vă rog să precizați, domnule ministru, care sunt soluțiile pentru creșterea securității energetice a României.

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația recuperării datoriilor externe ale României

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată domnilor Adrian Câciu, ministrul finanțelor, și Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe. Obiectul interpelării: „Situația recuperării datoriilor externe ale României”. În perioada comunistă, România a dus o politică externă prin schimburi comerciale și de investiții cu multe state din zona MENA, Africa Centrală, Asia și America Latină. Principalul vector al politicii externe a fost campania diplomatico-economică prin care România a contribuit la finanțarea, precum și la realizarea investițiilor în multe dintre statele din aceste zone. Astfel s-au construit fabrici, infrastructură rutieră și feroviară, clădiri administrative, instalații petroliere, instalații de irigat, centrale și hidrocentrale și s-au comercializat arme și muniții. România era o bancă pentru țările în curs de dezvoltare în perioada președintelui Nicolae Ceaușescu, care spera, prin aceste investiții de miliarde de dolari în țări prietene cu Republica Socialistă România, să primească, în schimbul datoriilor, resurse pentru economia românească: petrol, metale, metale prețioase, bumbac, tutun et cetera – investițiile însumate de către vechiul regim atingând suma de nouă miliarde de dolari în întreaga lume, dintre care, oficial, au fost înregistrate doar două miliarde USD. Cele mai mari investiții pe care România comunistă le-a efectuat și încă nu au fost recuperate după Revoluția de la 1989 au fost în Libia, Cuba, Irak, Congo, Sudan, Coreea de Nord, Nigeria, Somalia, Tanzania etcetera. Multe din aceste state nu mai recunosc că ar mai avea creanțe față de România, iar în alte țări peste 50% din datorii au fost șterse ori uitate. Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Ce sumă de bani are România de recuperat de la țările datoare? 2. Aveți un plan de relocare a creanțelor debitorilor români prin campanii de investiții în țările care ne-au promis anumite facilități fiscale în schimbul datoriilor? 3. De ce statul român nu a putut să-și recupereze în totalitate datoriile de la multe țări împrumutate? 4. Care a fost campania Ministerului de Externe pe această temă și de ce, în cele din urmă, în unele cazuri aceste campanii au eșuat, iar datoriile au fost șterse? Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, Dorinel Cosma, senator AUR Botoșani. Mai am o...

Interpelare

Dorinel Cosma

Amenajarea hidroameliorativă Bucșani – Cioroiu

De asemenea, vă voi prezenta o întrebare adresată domnului Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: „Amenajarea hidroameliorativă Bucșani – Cioroiu”. Recepția la eliminarea... amenajării hidroameliorative Bucșani – Cioroiu, din cadrul lucrărilor de reabilitare, a fost efectuată din 2014. Nici măcar... La 9 ani distanță de la acel moment, stațiile de punere sub presiune sunt lipsite de apă de irigații, deși, declarativ, se tot anunță foarte vocal că au fost umplute canalele pentru asigurarea unui nivel optim la aspirația pompelor de punere sub presiune. Circa 5.000 ha de pământ agricol nu pot beneficia de irigațiile corespunzătoare acum, în pragul unei crize alimentare mondiale, care se profilează tot mai mult din pricina războiului din Ucraina. Astfel, se va alege praful de zeci de mii de hectare de teren agricol, care vor fi compromise definitiv în acest an agricol, întrucât nu se asigură un nivel optim (și chiar dinamic) la aspirația pompelor de punere sub presiune în amenajarea hidroameliorativă Bucșani – Cioroi, așa cum s-a întâmplat și-n anii anteriori. În acest context, vă adresez rugămintea de a răspunde la următoarele întrebări: 1. De ce, până la această dată, stațiile de alimentare sunt lipsite de apă de irigații, dacă mai multe federații și fundații ale fermierilor din Olt au făcut solicitări de clarificare către ministerul pe care-l gestionați? 2. Vă rugăm să precizați clar cine este câștigătorul licitației la obiectivul „Reabilitarea amenajării de irigații Bucșani – Cioroiu, aducțiune alimentată prin Priza Arcești, județul Olt”, SC Mărăcine Nicomar sau SC Condor Păduraru – SRL? 3. De ce ați înlocuit pompele vechi cu pompe tot vechi, dar revopsite, deși, din punct de vedere legal, sursele de investiții se utilizează numai pentru aliaje noi? 4. Care este situația... de fapt, aportul fiecărei surse de apă la necesarul de irigații pe zonă (vă rog să precizați, în procente, aportul surselor naturale – torenți, zăpezi, pânză freatică, ape de coastă et cetera, precum și aportul din sursa încărcată hidraulic, Priza Arcești)? 5. Sunt terminate lucrările la acest obiectiv sau nu? Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, senator Cosma Dorinel, AUR Botoșani.

Interpelare

Ionuț Neagu

un program de modernizare și dezvoltare al Transgaz – SA pentru perioada 2022–2024

O primă întrebare este adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministru al României. Stimate domnule prim-ministru, Programul de guvernare 2021–2024 al PNL–PSD–UDMR prevede, între altele: „un program de modernizare și dezvoltare al Transgaz – SA pentru perioada 2022–2024”. Are următoarele direcții: – o dezvoltare a Sistemului național de transport al gazelor pe noi direcții de consum, în scopul asigurării transportului gazelor naturale destinate unor sisteme de distribuție a gazelor nou-înființate și alimentării a noi consumatori racordați direct la SNT; – extinderea rețelelor Transgaz în cazul localităților turistice aflate la o distanță mai mică de 25 km de conductele Transgaz. De asemenea, programul de guvernare prevede că, în perioada 2021–2024, rețeaua de transport românească a gazelor naturale „are în dezvoltare avansată următoarele proiecte, în valoare totală de 400.000.000 de lei (...)”. Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual: 1. Lista localităților neracordate la rețelele Transgaz situate la distanțe de sub 10 km de conductele principale, defalcat pe județe. 2. Lista stațiunilor turistice neracordate la rețelele Transgaz și situate la distanțe sub 25 km de conductele Transgaz, defalcat pe județe. 3. În ce localități și stațiuni turistice din listele cerute în punctele 1 și 2 s-au desfășurat între anii 2021–2022 sau sunt în desfășurare lucrări de dezvoltare/extindere a rețelei de conducte a Transgaz – SA. Vă rugăm să ne specificați mărimea fondurilor bugetate prevăzute pentru lucrările privind aceste extinderi. 4. Care este, sub aspect procentual, gradul de racordare la rețeaua de conducte a Transgaz a localităților din România, defalcat pe județe. 5. Cum se prezintă România, ca procent, la locuințele/gospodăriile racordate la rețeaua națională de transport a gazelor naturale în raport cu fiecare dintre cei cinci vecini ai săi (Republica Moldova, Republica Bulgaria, Republica Serbia, Republica Ungară și Ucraina), precum și în raport cu media din Uniunea Europeană la acest capitol. Vă rog frumos să ne transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna Ionuț Neagu. Și o a doua întrebare este adresată domnului Bogdan Lucian Aurescu, ministrul afacerilor externe. Stimate domnule ministru, Mai multe state europene care au minorități înrudite peste hotare au dezvoltat legislații și practici în domeniul sprijinirii acestor minorități sau a persoanelor aparținând filonului cultural și lingvistic respectiv. Sistemele unor state europene de protecție a drepturilor cetățenilor, ale acestor persoane aparținând minorităților naționale înrudite de peste hotare sau filonului cultural respectiv, sunt funcționale și eficiente. Printre aceste sisteme se remarcă cel francez, polonez, maghiar, spaniol, grec și slovac. Ele vizează atât comunitățile diasporale, cât și comunitățile etnice istorice sau cele înrudite cultural și lingvistic. La nivelul Consiliului Europei, de asemenea, a fost dezvoltat un cadru în domeniul sprijinirii comunităților diasporale. Astfel, având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să interpelați, în procedură internă de lucru, misiunile diplomatice ale României acreditate în toate statele europene (fie că sunt sau nu membre ale Uniunii Europene) în legătură cu legislația și practicile din statele respective în domeniul asistării minorităților înrudite de peste hotare, a comunităților diasporale și a persoanelor aparținând filonului cultural și lingvistic, respectiv: 1. Care este legislația (norma constituțională, legile specifice sau ordinare, actele subsecvente legilor et cetera) care reglementează domeniul, în cazul în care sunt disponibile în original sau în limba română ori în traducere în una din limbile de largă circulație internațională. 2. Care este definiția juridică a „conaționalului”, „compatriotului”, „persoanei aparținând minorităților înrudite de peste hotare sau aparținând comunităților diasporale ori filonului cultural respectiv”. 3. Care este autoritatea centrală de stat responsabilă cu promovarea politicilor în domeniu? În acest sens, rugăm să fie indicate: denumirea autorității în limba oficială a statului respectiv și traducerea în limba română, nivelul administrativ sau forma juridică de organizare, data înființării, actul juridic sau administrativ prin care a fost înființată. 4. Ce alte autorități ale statului au competențe în domeniu. Prin ce acte normative interne sunt reglementate statutul, rolul, atribuțiile și funcțiile acestor autorități. 5. Care sunt politicile și practicile statelor înrudite în domeniul repatrierii și integrării sau reintegrării în cetățenie a persoanelor aparținând minorităților lor înrudite de peste hotare și în domeniul reinserției sociale în țară a persoanelor din comunitățile diasporale. 6. Care sunt condițiile obișnuite/comune sau preferențiale/de facilitare sau exonerare (reducerea sau anularea termenului de stagiu în țară, anularea examenului lingvistic et cetera) pentru integrarea în cetățenia statului respectiv a persoanelor aparținând minorităților sale înrudite de peste hotare sau filonului cultural și lingvistic respectiv? 7. Care sunt condițiile sau modalitățile de dovedire a apartenenței unei persoane la minoritatea înrudită de peste hotare sau la filonul cultural și lingvistic respectiv? Există acte eliberate de statele înrudite persoanelor aparținând minorităților de peste hotare, acte care să fie utilizate în cuprinsul statului emitent sau în fața autorităților acestui stat emitent pentru a putea beneficia de drepturile sau tratamentele preferențiale acordate de legislație (de exemplu: legitimația de slovac de peste hotare, legitimația de maghiar de peste hotare sau Karta Polaka – legitimația de polonez). 8. Care sunt politicile și practicile statelor înrudite în domeniul atragerii pe piața internă a muncii a persoanelor aparținând minorităților naționale înrudite de peste hotare sau comunităților diasporale ori filonului cultural și, respectiv, lingvistic. 9. Care sunt modalitatea și gradul de reprezentare parlamentară sau administrativă a persoanelor din diaspora sau din comunitățile istorice de peste hotare (numărul de locuri rezervate, normă de reprezentare, număr de circumscripții, număr de funcții rezervate et cetera). 10. Care sunt alte forme de reprezentare la nivel național a persoanelor din diaspora sau din comunitățile istorice de peste hotare. 11. Care este bugetul alocat anual de către fiecare dintre statele europene asistării minorităților sale înrudite de peste hotare și cum este structurat acesta (cuantum și proporții). Vă rugăm frumos să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator Ionuț Neagu, de Covasna. Mulțumesc.

Interpelare

Adrian Costea

Interpelare

Adrian Costea

Am întrebare.

Interpelare

Adrian Costea

Da, da, păi, de aia...

Interpelare

Adrian Costea

Recuperarea de către România a terenului și clădirii Institutului Român din Saranda, din Albania

În cursul vizitei pe care am efectuat-o în Albania în perioada 8–10 mai, în cadrul unei delegații a Comisiei de politică externă din Senatul României, la invitația doamnei Mimi Kodheli, președintele Comisiei de politică externă din Parlamentul Albaniei, am participat la inaugurarea Bibliotecii „Mihai Eminescu” din Saranda. Înființarea ei se datorează eforturilor domnului Pano Bakalli, președintele Fundației „Nicolae Iorga”. În discuțiile purtate cu reprezentanți ai partidelor atât de la putere, cât și din opoziție (inclusiv domnul Taulant Balla, liderul majorității), s-a abordat tema retrocedării clădirii și terenului fostului Institut Român din Saranda. La unele întâlniri a participat și Excelența Sa Octavian Șerban, ambasador în Albania. Chestiunea recuperării de către statul român a terenului și clădirii Institutului Român de la Saranda a constituit un subiect de prim interes și în discuțiile purtate cu reprezentanții comunității românești/aromâne din Albania. Istoricul acestei clădiri pe care statul român o solicită este bine cunoscut. Regele Zogu I al Albaniei i-a donat istoricului român Nicolae Iorga un teren din orașul Saranda, pe țărmul golfului Corfu, drept recunoștință pentru redactarea primei istorii a Albaniei, realizată de academicianul român și publicată în 1919. În 1934, academicianul Nicolae Iorga a cedat acel teren statului român, cu condiția de a se construi acolo o clădire care să servească drept Institut de Studii și Cercetări Arheologice. În cadrul concesiunii, a fost fondat în 1937 un astfel de institut român, care a funcționat până în 1940, apoi, cu o pauză, până 1944. Clădirea Institutului Român din Saranda a fost proiectată de arhitectul român Petre Antonescu. Odată cu instaurarea regimului comunist în Albania, clădirea Institutului Român din Saranda și terenul pe care acesta era construit, proprietate a statului român, au fost naționalizate. După căderea regimului comunist, acestea au fost vândute în 1992 unei persoane private. Ministerul Afacerilor Externe a comunicat anterior că „subiectul privind situația Casei «Iorga» figurează constant și prioritar pe agenda de discuții bilaterale” cu statul albanez. Prin urmare, având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să ne comunicați: 1. În ce etapă se află procesul de recuperare de către statul român a terenului și clădirii Institutului Român din Saranda și când estimează ministerul dumneavoastră că acest proces s-ar putea încheia cu succes. 2. Ce demersuri oficiale concrete au întreprins autoritățile de la București (inclusiv cu implicarea ambasadei române de la Tirana) și când anume, în vederea recuperării clădirii Institutului Român din Saranda și a terenului aferent? 3. Dacă Ministerul Afacerilor Externe consideră necesar să inițieze completarea cu o prevedere nouă despre înființarea unui Institut Cultural Român la Saranda a Hotărârii Guvernului nr. 492 din 1 aprilie 2004 privind organizarea și funcționarea institutelor culturale românești din străinătate prin reorganizarea centrelor culturale din străinătate, precum și înființarea unor institute noi. Vă rugăm să transmiteți răspunsul Excelenței Voastre în scris. Vă mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

– dorim să-l înlocuim, în Comisia de știință, inovare și tehnologie, pe domnul Mircea Dăneasă cu domnul Sorin Lavric; și

– dorim să-l înlocuim, în Comisia de știință, inovare și tehnologie, pe domnul Mircea Dăneasă cu domnul Sorin Lavric; și – de asemenea, la Comisia de cultură va intra domnul Dăneasă în locul domnului Lavric; – de asemenea, domnul Ionuț Neagu, care face parte din Comisia pentru cercetarea abuzurilor asupra copiilor din DGASPC, va fi înlocuit cu domnul senator Adrian Cătană. Mulțumesc mult.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Constituția spune că Parlamentul poate adopta o lege specială, deci este vorba de condiții speciale în care Guvernul ar avea nevoie să legifereze. Legiferarea ar trebui să rămână în Parlament. Deci această practică e clar că nu este una pe care trebuie să o promovăm cu orice chip.

Constituția spune că Parlamentul poate adopta o lege specială, deci este vorba de condiții speciale în care Guvernul ar avea nevoie să legifereze. Legiferarea ar trebui să rămână în Parlament. Deci această practică e clar că nu este una pe care trebuie să o promovăm cu orice chip. Mai mult decât atât, detaliile privind domeniile în care Guvernul vrea să legifereze pe timpul vacanței parlamentare au fost aduse comisiei cu 10 minute înainte de începerea ședinței de ieri. Deci Guvernul a lansat o piatră în apă și după aia a așteptat să ajungă la fund și la sfârșit a venit, așa, și a aruncat, ca o ciozvârtă, informații, să avem timp 10 minute să ne uităm pe ce va voi el să facă în timpul vacanței parlamentare. Noi nu suntem de acord ca Parlamentul să abandoneze complet legiferarea, să o dea pe mâna Guvernului în timpul vacanței și sperăm că această practică se va limita la situații cu adevărat speciale în viitor. Mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Interpelare

Virgil-Marius Bob

abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în perioada încheierii primei sesiuni ordinare a anului 2022 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului, în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2022.

Prezint raportul Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, L281/2022. Proiectul legislativ are ca obiect abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, în perioada încheierii primei sesiuni ordinare a anului 2022 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului, în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2022. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege înregistrat cu numărul L281/2022 face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie luat în dezbatere și adoptare în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. Senatul este prima Cameră sesizată. ## Mulțumesc, doamna președintă. N-aș fi intervenit, pentru că practica abilitării Guvernului este o practică pe care nu a început-o guvernul ăsta, e o practică veche, însă sunt obligat să urc la microfonul Senatului și să spun că domnul lider de la USR dezinformează. Datorită faptului că acest proiect a fost înregistrat la Senat la începutul lunii, a avut termen de aviz pe data de 7 la comisiile avizatoare, a avut termen de raport pe data de 14, motiv pentru care de două săptămâni de zile proiectul s-a aflat în circuitul parlamentar. Acum, că anumiți parlamentari așteaptă să vină Guvernul să le pună la mapă, da, anumite modificări, eu pot fi de acord, însă cine voia să acceseze site-ul Senatului să vadă proiectul Guvernului ar fi putut să o facă. Și nu de astăzi, de ieri, ci de o bună bucată de vreme. Repet, a fost la începutul lunii termen de aviz – pe 7, termen de raport – pe 14. Mulțumesc. PNL va vota pentru.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Cred că trebuie să fim atenți la toți colegii senatori, nu numai la doamna Șoșoacă. Deși știu că doamna Șoșoacă vă deranjează foarte mult.

Cred că trebuie să fim atenți la toți colegii senatori, nu numai la doamna Șoșoacă. Deși știu că doamna Șoșoacă vă deranjează foarte mult. Dar, în ceea ce privește abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în toate domeniile, cred că ar trebui să știm că, chiar dacă a existat o practică, aceasta trebuie oprită, pentru că tot Constituția spune că atunci când sunt probleme urgente Parlamentul poate fi convocat de urgență în 24 de ore. Nu cred că v-ar deranja să munciți în folosul României și al poporului român și în timpul verii, dacă nevoile țării sunt atât de stringente. A delega această putere de legiferare Guvernului în toate domeniile... mie mi se pare că deja Parlamentul rămâne fără fond. Și așa enorm de multe inițiative vin pe calea ordonanțelor de urgență, care oricum intră în executare imediat de la momentul publicării în Monitorul Oficial, iar Parlamentul este de fapt o anexă care mai aprobă..., că n-am văzut niciodată să nu aprobați vreo ordonanță de urgență. Nu numai că este un obicei prost, este și neconstituțional. Și aveți cel puțin o decizie a Curții Constituționale care vă interzice această practică, chiar dacă unii cedează suveranitatea Constituției în favoarea dreptului european. Vă mulțumesc. Voi vota împotrivă.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Eu trebuie să fac o observație pe procedură: n-avem cvorum și n-am avut nici la vot, când am votat programul, după cum s-a văzut în rezultatul votului, nu avem nici acum în sală, după numărul de semnături.

Eu trebuie să fac o observație pe procedură: n-avem cvorum și n-am avut nici la vot, când am votat programul, după cum s-a văzut în rezultatul votului, nu avem nici acum în sală, după numărul de semnături. Rog să se verifice și să se ia măsurile de rigoare.

Interpelare

Din sală

58.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Doar să fac remarca că am clarificat și cu reprezentanții Guvernului, și cu reprezentanții puterii că, într-adevăr, tabelul-anexă nu a venit atunci când a venit legea. Așa cum am spus eu a fost realitatea.

Doar să fac remarca că am clarificat și cu reprezentanții Guvernului, și cu reprezentanții puterii că, într-adevăr, tabelul-anexă nu a venit atunci când a venit legea. Așa cum am spus eu a fost realitatea. Mulțumesc.

Interpelare

Marius Humelnicu

Membrii celor două comisii au reanalizat proiectul de lege, avizele primite și punctele de vedere exprimate, amendamentele admise, potrivit raportului comun depus, au formulat și adoptat suplimentar un nou amendament și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comu

Membrii celor două comisii au reanalizat proiectul de lege, avizele primite și punctele de vedere exprimate, amendamentele admise, potrivit raportului comun depus, au formulat și adoptat suplimentar un nou amendament și au hotărât, cu majoritate de voturi ale celor prezenți, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa parte integrantă a prezentului raport. Avem de la Consiliul Legislativ un aviz favorabil, cu observații și propuneri. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională. Mulțumesc, doamna președintă.

Interpelare

Adrian Hatos

Nu cred că toată lumea conștientizează importanța economiei datelor în care am intrat și suntem participanți. Este vorba de o piață de 200 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene și de un milion de angajați, această piață a reutilizării datelor publice.

Nu cred că toată lumea conștientizează importanța economiei datelor în care am intrat și suntem participanți. Este vorba de o piață de 200 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene și de un milion de angajați, această piață a reutilizării datelor publice. Pe mine personal mă face bucuros faptul că în această lege, care în cele din urmă a fost adoptată – sau va fi adoptată de Parlamentul României –, apare înscris și faptul că rezultatele cercetărilor finanțate din resurse publice devin date publice și, pe de altă parte, vreau să fac o sugestie către Parlamentul României, ca și documentele care sunt postate pe site-urile Parlamentului să fie în regim de date deschise, adică să fie automat procesabile. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Informațiile din sectorul public reprezintă o sursă extraordinară de date care pot contribui la îmbunătățirea vieții fiecărui cetățean, prin dezvoltarea de noi aplicații IT, dar și prin îmbunătățirea serviciilor și a produselor. Datorită accesului liber, direct și complet la activitatea publică prin

Informațiile din sectorul public reprezintă o sursă extraordinară de date care pot contribui la îmbunătățirea vieții fiecărui cetățean, prin dezvoltarea de noi aplicații IT, dar și prin îmbunătățirea serviciilor și a produselor. Datorită accesului liber, direct și complet la activitatea publică prin intermediul datelor deschise, cetățenii și companiile vor beneficia de transparență în activitatea instituțiilor publice și de monitorizarea directă a performanței activității administrației. Partidul Social Democrat va vota pentru.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Atenție foarte mare, că unele scrieri pe aceste... pe pereți, pe garduri în alte țări înseamnă artă și se numește graffiti. Și prin Statele Unite ale Americii, pe unde vă plimbați des, astfel de artă înseamnă foarte mulți bani. Mai mult decât atât, sunt foarte multe inițiative legislative care ridic

Atenție foarte mare, că unele scrieri pe aceste... pe pereți, pe garduri în alte țări înseamnă artă și se numește graffiti. Și prin Statele Unite ale Americii, pe unde vă plimbați des, astfel de artă înseamnă foarte mulți bani. Mai mult decât atât, sunt foarte multe inițiative legislative care ridică sancțiunile la niște cote care depășesc cu mult veniturile românilor. În loc să măriți sancțiunile, în loc să măriți cuantumul sancțiunilor, nu mai bine ați coborî printre oameni și ați încerca să-i ascultați, să vedeți: de ce oare încalcă toate aceste norme, pe care, cu tot respectul, Parlamentul României le încalcă zilnic? Atâta timp cât noi pe aici... și nici judecătorii și nimeni nu are nicio sancțiune și nu răspunde pentru ceea ce face. Nu vi se pare că poporul român e prea asuprit cu atâtea sancțiuni și cu atâtea măriri de amenzi? Să știți că nu o să ajungeți să educați poporul român și să-l țineți în frâu cu amenzi. Cu cât mai multe amenzi dați, cu atât se arată că de fapt această dictatură se apropie de sfârșit și, cu cât sunt mai nebune legile, cu atât înseamnă că există o dictatură, care trebuie îndepărtată. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

Nu.

Nu. Dau cuvântul, de asemenea, reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului. Doamna președintă Iulia Scântei, vă rog, aveți cuvântul.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

imprimarea de însemne, înscrieri, desene sau imagini, fără drept, prin orice mijloace, pe pereții clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosință comună aflate în locuri publice...

Comisia juridică a fost solicitată pentru întocmirea raportului asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice. Proiectul a avut avizul favorabil din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și, de asemenea, punctul de vedere al Guvernului a fost acela de a susține inițiativa legislativă, sub rezerva însușirii observațiilor. În cadrul dezbaterilor din ședința comisiei din 17 mai 2022, membrii comisiei au transpus sub formă de amendamente observațiile Guvernului și au adoptat, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, pe care le supunem votului plenului Senatului. Vă mulțumesc. ## Mulțumesc. Ce bine ar fi dacă ați citi proiectele, doamna senator, înainte să luați cuvântul în plen. Chiar ați putea reda în mod adevărat cele realizate prin activitatea colegilor noștri senatori în comisiile permanente. ## Stimați membri ai plenului, Ca să știți ce anume vom vota astăzi, în legea din 1991 există o formă de contravenție care sună în felul următor: „imprimarea de însemne, înscrieri, desene sau imagini, fără drept, prin orice mijloace, pe pereții clădirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosință comună aflate în locuri publice...” – atenție! – „inclusiv pe monumente, precum și deteriorarea, prin orice mijloc, a acestora”. Inițiativa legislativă, care aparține mai multor colegi parlamentari de la diverse partide, urmărește ce anume? Obligația complementară de a obliga contravenientul să înlăture, să curețe ceea ce a redat pe astfel... astfel de înscrieri pe pereți. Iar în situația în care pe pereții unor imobile aflate în spațiul public..., în situația în care această obligație nu este realizată, dă dreptul autorității administrației publice locale din raza teritorială unde s-a săvârșit contravenția să reabiliteze din fonduri proprii bunurile afectate, evident urmând să solicite banii contravenientului. Ca să știm despre ce vorbim astăzi. Mulțumesc. 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/15.VI.2022

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

În mod similar cu proiectul precedent, de data aceasta – o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care a primit avize favorabile atât de la Consiliul Legislativ... nu am avut un punct de vedere transmis în termen util, dar reprezentantul Ministerului Justiției

În mod similar cu proiectul precedent, de data aceasta – o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care a primit avize favorabile atât de la Consiliul Legislativ... nu am avut un punct de vedere transmis în termen util, dar reprezentantul Ministerului Justiției a avut posibilitatea să-și expună punctul de vedere în cadrul ședinței din 17 mai. Membrii Comisiei juridice au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu un amendament admis, pe care îl supunem votului plenului Senatului. Vă mulțumesc.

Interpelare

Császár Károly Zsolt

În ședința din 10 mai, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse.

În ședința din 10 mai, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise și respinse. Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

Este o propunere a legislației și o completare a legii, deoarece, ca președinte al consiliului județean, de foarte multe ori nu am reușit să finanțăm aceste campanii pentru câinii... pentru protecția cetățenilor din Iași. Și vreau să vă spun că este o problemă foarte mare. Conform legii, până acum n

Este o propunere a legislației și o completare a legii, deoarece, ca președinte al consiliului județean, de foarte multe ori nu am reușit să finanțăm aceste campanii pentru câinii... pentru protecția cetățenilor din Iași. Și vreau să vă spun că este o problemă foarte mare. Conform legii, până acum numai primăriile aveau posibilitatea să finanțeze. Acum este o îmbunătățire a legii și pot să finanțeze și să participe la campanii și consiliile județene. Vreau să vă spun că în Iași sunt în jur de 20 de cetățeni care vin la cabinete medicale cu mușcături de câini vagabonzi și, de la începutul anului – am făcut o statistică –, în jur de 900 de ieșeni au mers la cabinetele medicale pentru vaccinuri antirabice. Este o problemă foarte delicată, deoarece foarte multe organizații... nu am nimic, chiar ajută foarte mult, dar unele iau câinii din municipiu și îi duc în localitățile din mediul rural. În mediul rural, știm foarte bine că marea majoritate din cei 900 – am făcut o statistică –, sunt în jur de 700 de copii, care n-au nicio șansă să se apere de acești câini. Și vreau să vă mulțumesc. Grupul Partidului Social Democrat va vota pentru acest amendament. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și adoptării raportului asupra Propunerii legislative privind Statutul asistenților maternali profesioniști.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și adoptării raportului asupra Propunerii legislative privind Statutul asistenților maternali profesioniști. Consiliul Legislativ transmite un aviz favorabil. Consiliul Economic și Social – de asemenea, aviz favorabil. Comisia pentru sănătate transmite aviz favorabil, iar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, respectiv Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități transmit avize negative. În ședința din 3 mai anul curent, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu unanimitate de voturi ale senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere, având în vedere că există în prezent un act normativ care reglementează activitatea acestora, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 679/2003. În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Propunerea aceasta face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Rodica Boancă

Onorați invitați,

Onorați invitați, Această lege este, dacă vreți, o modalitate de a corecta anumite probleme din sistem. Întâmplător sau nu, cunosc aceste situații. O dată, pentru că am intrat în contact cu majoritatea asistenților maternali din municipiul Slobozia, de exemplu, și toți mi-au relatat aceleași situații pe care colegul meu le-a prezentat mai devreme, aceste inadvertențe din sistem, cum ar fi incapacitatea de a-și lua concediu de odihnă, neplata unor zile în care ei nu pot da randament sau în care nu pot lucra efectiv. Știm prea bine că, în cazul asistenților maternali, se lucrează cu suflete nevinovate, traumatizate, cu acei copii pe care, de obicei, societatea îi marginalizează. Iar eu sper să avem măcar votul colegilor alături de care mă aflu în Comisia pentru cercetarea abuzurilor asupra copiilor din cadrul DGASPC-urilor. Pentru că am discutat acolo toate situațiile dezastruoase și cu efecte grave asupra copiilor din aceste centre, dar și din sistemul de asistență maternală. Cu alte cuvinte, vă rog să faceți abstracție, măcar o dată, de coloratura politică și să votați, pentru că hotărârea de guvern pe care a invocat-o doamna senator anterior nu acoperă toate nevoile din sistem. Hotărârea e din 2003, vorbim despre 2022, când lucrurile trebuie reconfigurate și reanalizate. Vă mulțumesc încă o dată și vă rog, măcar o dată în sesiunea aceasta – nu pentru noi, că nu luăm noi acasă legea asta, nici nu suntem asistenți maternali vreunii dintre noi, ci pentru cele 14.000 de persoane, majoritatea femei –, vă rog să votați, pentru că ar fi o reașezare a lucrurilor și s-ar face dreptate și în cazul lor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea art. 164 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu privire la stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată la valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent. Consiliul Legislativ transmite un aviz negativ. Consiliul Economic și Social transmite punctele sale de vedere printr-o adresă din data de 8 martie 2022. În ședința din 3 mai anul curent, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere, având în vedere atât avizele negative, cât și faptul că în prezent mecanismul de stabilire a salariului de bază minim brut garantat în plată are la bază consultarea partenerilor sociali. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport de respingere a propunerii legislative. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Ca și în cazul altor inițiative pe care noi le-am propus spre legiferare, și aceasta este una care vizează repararea unei nedreptăți și aducerea la zi, practic racordarea legislativă la realitate. Nu putem să stăm nepăsători și să vedem cum mai mult de jumătate dintre români sunt în pragul sărăciei

Ca și în cazul altor inițiative pe care noi le-am propus spre legiferare, și aceasta este una care vizează repararea unei nedreptăți și aducerea la zi, practic racordarea legislativă la realitate. Nu putem să stăm nepăsători și să vedem cum mai mult de jumătate dintre români sunt în pragul sărăciei sau într-o sărăcie extremă și să ne acoperim cu aparente prevederi legale, care ar fi suficiente pentru a-i ajuta să nu moară de foame, că despre asta vorbim. Ce încercăm noi prin această propunere legislativă este să corelăm venitul minim garantat cu necesarul pentru fiecare român, așa cum transpare el din statisticile Institutului Național de Statistică. Nu mi se pare nici că presupune un efort bugetar prea mare, pe care România să nu și-l permită, și nu îmi pare nici o exagerare în privința diferenței care a rezultat între actualul venit minim garantat și cel care ar fi garantat după adoptarea acestei legi. Deci vă rog să aveți și conștiință, și inimă și să votați pentru acei români care sunt mai puțin norocoși, mai puțin favorizați de soartă și care își duc zilele la periferia societății, din pricina noastră, până la urmă, că nu suntem în stare să le asigurăm prosperitatea meritată. Și nu uitați, iarăși, că aceștia sunt majoritari. Ar trebui să ne preocupe soarta lor. Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Aș vrea să vă atenționăm că această lege nu face decât să legifereze dreptul la viață în România. Dacă salariul

Aș vrea să vă atenționăm că această lege nu face decât să legifereze dreptul la viață în România. Dacă salariul minim, venitul minim, nu poate garanta costurile minime ale traiului – nu spun decent, ale traiului, chiar sub decent, dar să poată trăi oamenii –, deci dacă nu putem garanta cetățenilor români dreptul la viață printr-o lege, noi suntem incapabili să mai reprezentăm acest popor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Alin. (1) – Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.

În afară de problemele sociale, avem și art. 47 din Constituția României, care se referă la nivelul de trai: „Alin. (1) – Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent.” N-ar fi rău să avem o lege de sancționare a tuturor parlamentarilor și a tuturor guvernanților și politicienilor care încalcă acest articol, pentru că, la vot, din 4 în 4 ani sau din 5 în 5 ani, pentru președinție, toată lumea se bulucește către acești amărâți care nu au cu ce trăi de pe o zi pe alta. Când este vorba să le asigurăm un trai decent și să adoptăm legi, adoptați rapoarte de respingere. Cum? Cum vă raportați la acești oameni, care sunt și alegătorii dumneavoastră? Ce simțiți când îi priviți în ochi și le cereți votul, după ce aici ați votat împotriva lor? Eu îl rog pe Dumnezeu să vă dea mintea cea de pe urmă și să votați pentru poporul român și pentru respectarea art. 47 din Constituția României. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Raport suplimentar asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială

Raport suplimentar asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială În ședința din data de 10 mai 2022, membrii comisiei au reanalizat legea trimisă la promulgare, cererea de reexaminare și amendamentele depuse și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să admită observațiile formulate de Președintele României în cererea de reexaminare și să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise, asupra legii trimise la promulgare. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, asupra legii trimise la promulgare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Marinel Mureșan

dreptate

În câteva cuvinte, aș vrea să clarific ideea și efectele legii pe care, foarte probabil, dumneavoastră astăzi o să o votați. Inițiatorii acestei inițiative legislative, acestui proiect, sunt doi colegi de la PSD și un independent, care ne spun că acest proiect va face – îi citez – „dreptate”. Eu vă invit să vedem în ce sens va face proiectul ăsta dreptate, ce înseamnă, de fapt, dreptatea pe care o flutură colegii inițiatori, care este prețul aplicării acestei legi și cine o să plătească pentru această lege, prețul proiectului, așa că haideți să traducem acest proiect pe înțelesul tuturor. Ca să citez inițiatorii: „Proiectul propune modificarea Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.” E important de văzut cum s-a ajuns aici. Păi, s-a ajuns aici pentru că Guvernul și Parlamentul au produs legi proaste, interpretabile, incomplet explicitate, care au indus în eroare sau au lăsat loc de interpretare unor șefi de instituții și autorități ale statului. Așa că, neînțelegând prevederea legală sau interpretând-o după înțelegerea fiecăruia, conducătorii acestor instituții ale statului au acordat eronat salarii majorate și sporuri unor angajați. Curtea de Conturi, evident, a constatat greșelile și a cerut recuperarea sumelor plătite greșit – ceea ce este absolut legal și normal –, numai că dumneavoastră veți vota astăzi pentru ca angajații care nu au restituit sumele dispuse de Curtea de Conturi să nu le mai dea înapoi, adică să nu respecte decizia Curții de Conturi, pentru că, așa cum spunea și un coleg în Comisia pentru buget, „viața e foarte complicată”. Mai ales, zic eu, a membrilor de partid, aceia protejați, care insistă de vreun an jumătate să li se șteargă aceste datorii. Pe de altă parte, cu cei care deja au avut grijă să își plătească datoriile, sumele constatate de către Curtea de Conturi, și, practic, s-au conformat deciziei acesteia ghici ce se întâmplă? Ghiciți ce se întâmplă? Nu le mai primesc înapoi, pentru că pentru ei viața nu este grea. Cine suportă sumele neplătite? Că ar trebui să ne punem și întrebarea asta. Păi, noi toți, poporul român, din taxele și impozitele pe care le plătim. Că doar pentru noi vremurile nu sunt grele, nu-i așa?! Și doar nu se aștepta cineva să plătească datoriile cei care... sau sumele pe care nu le plătesc angajații, cei care au inițiat legi proaste, cei care au aprobat legi proaste sau cei care au aplicat greșit, pur și simplu, legea. Așa s-a întâmplat, după cum știți, și cu bănci de stat, s-a întâmplat și cu companii de asigurări – românul plătește, că ce să facă?! Și apoi ne mirăm că nu avem bani de medicamente în spitale, că nu avem bani să facem toalete în școli, dar noi aprobăm exonerări pe bandă rulantă. Nu în ultimul rând, după cum știți, în cererea de reexaminare transmisă de președinte, acesta ne solicită să facem o analiză a impactului bugetar al acestei legi. Dacă dumneavoastră ați văzut vreun impact bugetar prezentat de inițiatori sau de către Ministerul de Finanțe nu știu. Eu unul nu am văzut în comisie. Totuși, chiar și fără impactul bugetar, dumneavoastră vreți să votăm legea asta astăzi, în perioada asta și în condițiile complicate pe care le trăiește tot românul. Eu zic, stimați colegi, că nu merităm aplauze pentru că votăm astăzi această lege, mai degrabă ne merităm ultimul loc în topul încrederii pe care cetățenii ne-o acordă. Vă mulțumesc frumos. Noi nu vom vota acest proiect. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

necuvenite

Vreau să vă spun că ne-au dat lacrimile la pledoaria domnului senator Claudiu Mureșan, care a fost și președintele Comisiei pentru buget, finanțe. Vreau să vă spun că Legea nr. 153/2017 a avut, la vremea respectivă, multe probleme și, din păcate, în acest sistem legea nu s-a aplicat unitar. Aici vorbim de instituții care au fost nevoite, prin controalele Curții de Conturi, să diminueze salariile angajaților sau să le impună salariaților plata unor salarii așa-zise „necuvenite”, dar alte autorități autonome nu au avut parte de acest lucru, pentru că legea, din păcate, nu s-a aplicat unitar. Și atunci, astăzi facem dreptate. Pe de altă parte, tocmai în acest context, în care vedeți și dumneavoastră că prețurile au crescut și sunt probleme din ce în ce mai mari, nu considerați că trebuie să exonerăm de la plată acești oameni care au fost nedreptățiți la vremea respectivă? Și eu vă spun că legea la vremea aia – și vă spune un om care a lucrat în instituții publice – avea foarte multe probleme. Așa că l-am auzit pe colegul meu și, din păcate, astăzi nu sunt de acord cu el. Noi vom vota pentru această lege, cu amendamentele depuse, și haideți să nu mai intrăm în discuțiile astea, în acest populism – că l-am văzut și pe colegul senator mai devreme, când făcea vorbire de faptul că nu este normal să abilităm Guvernul să emită ordonanțe. Nu l-am auzit anul trecut, în plenul Senatului, spunând asta, pentru că, ce să vedeți?, era la guvernare împreună cu PNL. Vă mulțumesc.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Pentru că domnul senator Cristescu spunea că această lege va face dreptate, eu aș propune să facem dreptate până la capăt. Cineva, undeva, a greșit. De ce nu putem, de ce nu avem capacitatea să identificăm greșelile și autorii acestor greșeli și apoi să vedem în ce măsură putem să facem reparațiile?

Pentru că domnul senator Cristescu spunea că această lege va face dreptate, eu aș propune să facem dreptate până la capăt. Cineva, undeva, a greșit. De ce nu putem, de ce nu avem capacitatea să identificăm greșelile și autorii acestor greșeli și apoi să vedem în ce măsură putem să facem reparațiile? Pentru că, în felul acesta, lucrând numai asupra efectelor, noi nu vom rezolva problemele, care continuă să genereze alte probleme, și mereu vom fi nevoiți să asistăm la o inflație de legi și la o inflație de corectare a legilor prin alte legi. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Cred că problema de fond este că o astfel de lege de exonerare de la plată nu trebuia să existe.

Cred că problema de fond este că o astfel de lege de exonerare de la plată nu trebuia să existe. Mi se pare foarte interesant că domnul președinte o trimite pentru că ar exista inegalitate între cetățeni. Vă întreb: oare față de ceilalți cetățeni nu există inegalitate? De fapt, din câte am înțeles, vă deranjează că această Curte de Conturi mai găsește și bani care au fost atribuiți nelegal. Ca avocat, am avut acest fel de cazuri și vă spun că am acționat în instanță și instanța a stabilit dacă această sumă trebuie înapoiată și în ce mod. Într-adevăr, salariații nu sunt de vină că au încasat și nici conducătorii instituțiilor, dar este o sumă încasată pe nedrept și se numește îmbogățire fără justă cauză și, atunci, trebuie dată înapoi. Înțeleg că nu poți să o dai o dată, dar acel om s-a folosit de niște bani necuveniți, care mai vin și din bugetul statului, la care ceilalți cetățeni contribuie din taxele și impozitele lor din niște salarii de mizerie. Pentru că poporul român are, în cea mai mare parte, salarii de mizerie. O astfel de lege nu ar trebui să existe, nu să ne facem probleme că există inegalitate față de ceilalți funcționari din alte sisteme ale statului, cărora nu li s-a aplicat o astfel de dispoziție legală. Mai mult, anulați acțiunea și activitatea Curții de Conturi. Păi, dacă nu vă convine ce spune Curtea de Conturi, desființați-o! Pentru că, de fapt, asta se înțelege. Până una-alta, mai există și niște instanțe care pot decide în această țară pentru cei care se consideră prejudiciați raportat la acele sume care li se cer. Și cred că ar fi trebuit menționat că acele sume ar trebui să fie date în rate înapoi, astfel încât să nu prejudicieze nivelul de trai al funcționarului public sau al unui conducător de instituție – mă rog, lui oricum nu i se aduce vreun atac la nivelul de trai, că, la ce salarii au conducătorii de instituții, pot să mai dea și la ceilalți. Voi vota împotrivă, pentru că mi se pare un afront adus atât Constituției României, cât și, mai ales, poporului român în integralitatea sa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților În ședința din data de 3.05.2022, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere. Comisia pentru buget, finanțe supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Dat fiind că urmează puncte foarte importante și constat că sala e goală, vă rog să verificăm cvorumul. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Dat fiind că urmează puncte foarte importante și constat că sala e goală, vă rog să verificăm cvorumul. Mulțumesc. _(Discuții.)_

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Raport asupra Propunerii legislative pentru scăderea prețului la combustibili prin reducerea poverii taxelor și modificarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal

Raport asupra Propunerii legislative pentru scăderea prețului la combustibili prin reducerea poverii taxelor și modificarea art. 291 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal În ședința din data de 3.05.2022, membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite, amendamentele depuse și punctele de vedere exprimate și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse. Comisia pentru buget, finanțe supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamentele respinse, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion-Narcis Mircescu

Astăzi dezbatem, cei care suntem în sală, scăderea TVA-ului la carburanți de la 19% la 5%. Mai pe scurt, dăm un vot dacă dorim ca românii să suporte sută la sută explozia prețurilor la carburanți sau statul își reduce puțin încasările din TVA pe carburanți, astfel încât și populația României să poat

Astăzi dezbatem, cei care suntem în sală, scăderea TVA-ului la carburanți de la 19% la 5%. Mai pe scurt, dăm un vot dacă dorim ca românii să suporte sută la sută explozia prețurilor la carburanți sau statul își reduce puțin încasările din TVA pe carburanți, astfel încât și populația României să poată plăti un preț mai rezonabil la pompă. De la începutul anului, statul a încasat peste 1,5 miliarde de lei suplimentar, din TVA-ul pe carburanți. Ce face statul cu acești bani și cu banii pe care o să continue să-i încaseze suplimentar prin creșterea prețului la carburanți? Vedem foarte bine, sunt două mari direcții pe care Guvernul militaro-socialist le promovează: o primă direcție este aparatul propriu, care trebuie hrănit și mărit, sunt peste 14.000 de posturi nou-apărute la stat de când avem această guvernare PSD–PNL, pe de altă parte, firmele apropiate guvernării, care trebuie să beneficieze de contracte cu cât mai puțină transparență și cu cât mai puține standarde de cost. ## Dragi senatori, Astăzi, prin votul dumneavoastră, stabiliți dacă românii plătesc la pompă mai puțin sau mai mult. Legea a fost depusă în februarie. Din februarie și până astăzi, Guvernul militaro-socialist și coaliția PSD–PNL nu au luat nicio măsură pe zona de carburanți. Avem în discuție, am avut un PowerPoint, este astăzi în dezbatere la Guvern, dar, în clipa în care discutăm, nicio măsură nu a fost luată, deși din februarie noi am depus acest proiect de lege. Mai mult decât atât, sunt și alte zone în care noi am venit cu propuneri de scădere a TVA-ului, cum ar fi zona de energie. Am avut tot felul de, să spunem, replici la TV și tot felul de momente în care aleși ai puterii sau nealeși, oameni din Guvern, au promis inclusiv înjumătățirea accizei. Ce s-a întâmplat cu înjumătățirea accizei? A fost, așa, doar un mic moment în care domnul ministru al finanțelor a vrut să mai apară două știri cu dânsul? Probabil că da. Încă o dată, am rugămintea la dumneavoastră ca astăzi să votăm această scădere a TVA-ului și să dăm posibilitatea românilor de a plăti un preț mai mic la pompă. Grupul USR va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

E ușor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înșirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune

Spunea poetul că „E ușor a scrie versuri / Când nimic nu ai a spune, / Înșirând cuvinte goale / Ce din coadă au să sune”. Sunt surprins de alocuțiunea interlocutorului anterior, pentru că, una peste alta, politica fiscală în România o face Guvernul. Nu o face nici opoziția, nu o face nici un parlamentar care are foarte multă viziune, ci o face Guvernul. Să vii astăzi să spui că Guvernul nu a făcut nimic este un neadevăr, indiscutabil. Faptul că tu nu ești de acord cu soluțiile pe care le-a identificat Guvernul e o chestiune democratică și firească și în asta constă lupta politică – opoziția încearcă să dărâme Guvernul, nu e de acord cu soluțiile. Însă, în momentul în care Guvernul vine și rezolvă această problemă într-o altă manieră, fără scăderea accizei, fără scăderea TVA-ului, mergând pe o variantă de compensări, mergând pe o variantă de plafonări și stabilind un preț final avantajos pentru consumatori, este strict problema Guvernului și e obligația majorității parlamentare să susțină punctul de vedere al Guvernului. Cred că, lăsând la o parte îndemnurile mobilizatoare de sloganuri populiste, că scădem TVA-ul, scădem acciza, eventual mai dă Guvernul și niște bani pentru povestea respectivă, asemenea propuneri nu vor putea fi votate, pentru că, una peste alta, Guvernul are responsabilitatea asigurării bugetului României. Și e foarte ușor, din opoziție, să vii să spui că reduci TVA-ul la 5%, elimini acciza, faci o sumedenie de lucruri, însă îi rog pe colegii care vin cu asemenea susțineri să-și amintească de propunerile pe care le fac pe zona socială, unde impactul este de 10-20 de miliarde – da? –, că, în momentul când vin cu acele propuneri, nu se gândesc la faptul că astăzi ne propun să reducem TVA-ul, să tăiem acciza. Ar fi foarte interesant dacă ne-ar propune și un mod de calcul, un perpetuum mobile în care să reușim performanța să reducem acciza, să reducem TVA-ul și banii de la buget să fie de trei ori mai mulți. Dacă ne pot propune așa ceva colegii de la USR, îi asigur că vom vota, noi, PNL-ul, vom vota propunerea lor cu drag. PNL va vota împotrivă. Mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Recunosc că e ușor amuzant să vezi cum se contrează foștii parteneri de guvernare și se luptă pentru bunăstarea românilor în cuvinte care, așa cum a spus antevorbitorul meu, da, sunt goale, dar sunt și de o parte, și de alta goale.

Recunosc că e ușor amuzant să vezi cum se contrează foștii parteneri de guvernare și se luptă pentru bunăstarea românilor în cuvinte care, așa cum a spus antevorbitorul meu, da, sunt goale, dar sunt și de o parte, și de alta goale. Referindu-mă direct la inițiativă, inițiativa ar fi fost bună, dacă ar fi fost justificată în realitate, și anume dacă reducerea TVA-ului s-ar fi tradus în reducerea prețului la pompă, de pildă. Nu se întâmplă lucrul ăsta. Știm că am mai avut reduceri de accize de tot felul și nu s-a întâmplat așa ceva. Nu este motorina la aproape 9 lei și benzina la fel, astăzi, pentru că TVA-ul este prea mare, ci pentru că piața întreagă a fost scăpată de sub control cu liberalizarea pe care o cunoaștem – și care a fost negândită – și pe care încercăm să o cârpim cu tot felul de paliative, de subvenții mascate sau directe, care nu ajută la nimic și care nu duc la ieșirea din criză. Deci degeaba încearcă colegii noștri să pretindă că TVA-ul redus va însemna și un preț redus al litrului de combustibil la pompă, că nu este adevărat. Din acest motiv, nu prea avem cum să susținem inițiativa domniilor-lor, deși și noi suntem în căutarea unei soluții pentru diminuarea prețului la combustibil – și aceasta vine numai din plafonarea prețului. Dar cum plafonezi prețul pe o piață liberă și cât să o faci? Asta este discuția. Cât despre faptul că Guvernul ar fi găsit soluții și că – vezi, Doamne! – deja suntem foarte bine, asta este, poate, o iluzie pe care o trăiește Guvernul, cu majoritatea parlamentară, dar nu e o realitate absolut deloc – și vă poate spune orice român, dacă aveți bunătatea și curajul de a ieși în stradă să-i întrebați. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

Raport comun – Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru energie – asupra Propunerii legislative pentru adoptarea unor măsuri fiscale cu caracter temporar pentru livrarea de carburanți

Raport comun – Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru energie – asupra Propunerii legislative pentru adoptarea unor măsuri fiscale cu caracter temporar pentru livrarea de carburanți În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, un raport comun de respingere. Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru energie supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Legea aceasta se înscrie în același spirit ca al legii anterioare. Este o idee bună, nu prost realizabilă, ci irealizabilă.

Legea aceasta se înscrie în același spirit ca al legii anterioare. Este o idee bună, nu prost realizabilă, ci irealizabilă. De ce zic lucrul acesta? Cum pe o piață liberă putem reglementa un preț, în afară de plafonare? Cred că aici ar trebui să-și facă treaba mult mai bine Consiliul Concurenței, care... ultima mare realizare a acestui Consiliu al Concurenței a realizat destructurarea unui cartel ce fixa prețul la ouă. Deci nu. Nu consider că e realizabil acest proiect de lege și, atunci, noi ne vom abține. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cristian Bordei

Dacă vrei, poți.

Din punctul de vedere al USR, chestiunea este foarte simplă. Din prețul litrului de combustibil vândut la pompă, cel puțin 50% sunt taxe. Prețurile au luat-o razna, au ajuns aproape de 8-9 lei pe litru și este evident că cea mai rapidă, directă, ușor de aplicat măsură pentru a reduce prețurile, cel puțin pentru consumatorii persoane fizice, este scăderea TVA și suspendarea, reducerea plății accizei. Mai rămân și alte taxe, care se plătesc în continuare. De altfel, această modalitate de a lupta cu creșterea prețurilor, în general la energie, a fost și cea recomandată de Comisia Europeană în acel toolbox, în care scăderea TVA este la loc de cinste. Deci, din punctul nostru de vedere, aceasta ar fi măsura cea mai ușor, simplu și direct de aplicat. Nu înțelegem de ce Guvernul nu dorește să facă asta. De fapt, înțelegem și a amintit colegul meu la precedentul punct de pe ordinea de zi că pentru Guvern este mult mai important să aducă bani la buget, indiferent de situația consumatorilor și de modul în care aceștia reușesc să facă față creșterii cheltuielilor. Dar, pe de altă parte, această inițiativă legislativă îmi oferă prilejul să mai vorbesc despre un alt subiect, și anume modul în care Guvernul și coaliția de la putere jonglează cu ideea directivelor Comisiei Europene și cum Comisia Europeană se transformă, când în baubau, atunci când le convine, când în inițiatoare a unor directive care sunt doar pentru orientare, și nu sunt obligatorii, și așa mai departe. Pentru că la discuțiile din Comisia de energie ni s-a spus că scăderea accizei nu poate avea loc din cauza prevederii directivelor europene și Comisia Europeană nu este de acord și deci este baubaul care ne împiedică să reducem această taxă. Pe de altă parte, când s-a discutat și s-a votat luni Legea nr. 250, ni s-a spus că pericolul de infringement nu este valabil, pentru că, de fapt, directivele sunt doar orientative, și așa mai departe. Ca exemplu, acum două săptămâni, Bulgaria a anunțat că va iniția o discuție cu Comisia Europeană exact pentru reducerea accizelor, adică ceea ce Guvernul ne spune că nu se poate. Și există o veche zicală care zice: „Dacă vrei, poți.” Deci ideea e: ca să poți trebuie mai întâi să vrei. Și adevărul este că Guvernul și coaliția majoritară nu vor, pentru că e mai important să adune bani la buget prin orice mijloace. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Să vii la microfonul Senatului să spui că Bulgaria deschide o discuție cu Comisia Europeană și că Guvernul României nu vrea... De ce oare Bulgaria ajunge să discute cu Comisia Europeană? Tocmai pentru că acest lucru în acest moment nu este permis.

Să vii la microfonul Senatului să spui că Bulgaria deschide o discuție cu Comisia Europeană și că Guvernul României nu vrea... De ce oare Bulgaria ajunge să discute cu Comisia Europeană? Tocmai pentru că acest lucru în acest moment nu este permis. Dar astfel de inițiative populiste și nerealiste sunt deseori discutate în plenul Senatului și probabil că ar fi fost posibil să aplicăm cumva scăderea de TVA dacă nu am fi avut de plătit cu toții trei sferturi de miliard de euro pe vaccinurile care ne expiră și care au fost comandate de fostul ministru USR. Actualul guvern are în vedere măsuri de sprijinire a transportatorilor prin acordarea unei sume în măsura a 400.000 de euro, astfel 3.000 de operatori economici vor primi cumva un ajutor de stat și până la 1 decembrie 2022 aceștia vor putea depune cererile de finanțare. Mulțumesc.

Interpelare

Ion Iordache

Avem astăzi o lege de o importanță deosebită pentru întreaga țară. Românii, agenții economici, întreaga societate are o mare problemă în a suporta creșterea excesivă a prețurilor, creștere excesivă care se datorează în mare măsură creșterii prețurilor la carburanți.

Avem astăzi o lege de o importanță deosebită pentru întreaga țară. Românii, agenții economici, întreaga societate are o mare problemă în a suporta creșterea excesivă a prețurilor, creștere excesivă care se datorează în mare măsură creșterii prețurilor la carburanți. Vă propunem astăzi reducerea accizei, acciză pe care o încasează statul român, la jumătate, și reducerea TVA-ului la 5%. Dacă dorim, dacă doriți pentru populația României, pentru agenții economici, ca prețurile la combustibili, benzină, motorină la pompă să fie 6 lei, nu 8,5, cât sunt astăzi, votați această lege. Dacă vreți bani în buzunarele românilor mai mulți, votați această lege. Dacă vreți bani în buzunarele Guvernului, nu o votați. Are raport de respingere, deși Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat pozitiv această inițiativă legislativă. Ce vreau să vă spun, stimați colegi, și să vă rog e să înțelegem că putem interveni noi, ca aleși ai oamenilor, aleși direct de către oameni, prin anumite inițiative legislative. Această inițiativă legislativă ne permite nouă să intervenim și să sprijinim oamenii. Vă rog să votați împotriva raportului de respingere, dacă vrem să sprijinim cu adevărat oamenii și să-i sprijinim direct în momentul următor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Acum putem verifica cvorumul înainte de vot, doamna președinte, ca să vedem și noi dacă votăm legal. Mulțumim.

Acum putem verifica cvorumul înainte de vot, doamna președinte, ca să vedem și noi dacă votăm legal. Mulțumim.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Regulamentul este foarte clar și specific. În momentul în care la vot s-a demonstrat că avem colegi cărora nu le pasă de ce se întâmplă în Senat și stau acasă sau beau cafele pe holuri, ședința se încheie. Deci s-a terminat. Deci încercați să veniți cu un artificiu să salvați o ședință care deja s-a

Regulamentul este foarte clar și specific. În momentul în care la vot s-a demonstrat că avem colegi cărora nu le pasă de ce se întâmplă în Senat și stau acasă sau beau cafele pe holuri, ședința se încheie. Deci s-a terminat. Deci încercați să veniți cu un artificiu să salvați o ședință care deja s-a terminat, pentru că nu a fost cvorum la votul anterior. Mulțumesc.

Interpelare

Laura-Iuliana Scântei

Domnule lider, așa este. Regulamentul este și clar, și specific, mai cu seamă când trebuie să vă încasați banii de indemnizație.

Domnule lider, așa este. Regulamentul este și clar, și specific, mai cu seamă când trebuie să vă încasați banii de indemnizație. Doamna președintă, vă rog să comunicați staffului și Secretariatului general să ia în calcul semnăturile din lista de prezență; alea care sunt luate în calcul și atunci când ne încasăm banii. Vorbim de două cvorumuri diferite, domnule lider, păcat că în două mandate nu ați ajuns să faceți corelații între regulamente. E cvorumul pentru derularea ședinței, care ia în calcul, așa cum v-a citit din textul regulamentului, mai devreme, președintele de ședință, numărul și numele persoanelor care s-au... senatorilor care s-au declarat prezenți, indiferent dacă aceștia își exercită votul sau nu, iar cvorumul sau majoritatea calificată sau simplă pentru adoptarea unor proiecte de acte normative este cu totul altceva. Mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Și aș vrea să subliniez – faptul că doamna Scântei a venit să-i apere pe oamenii care sunt absenți și care nu vin la muncă ne face să ne întrebăm sau ar trebui să vă facă să vă întrebați: ați trimis pe cine trebuie la Curtea Constituțională? Mulțumesc. _(Rumoare. Discuții. Aplauze.)_

Și aș vrea să subliniez – faptul că doamna Scântei a venit să-i apere pe oamenii care sunt absenți și care nu vin la muncă ne face să ne întrebăm sau ar trebui să vă facă să vă întrebați: ați trimis pe cine trebuie la Curtea Constituțională? Mulțumesc. _(Rumoare. Discuții. Aplauze.)_

Interpelare

Cătălin-Daniel Fenechiu

Păi, suntem într-o situație foarte frumoasă, colegii de la USR sunt 22 în sală, șapte au votat, spune raportul pe vot, da?

Păi, suntem într-o situație foarte frumoasă, colegii de la USR sunt 22 în sală, șapte au votat, spune raportul pe vot, da? Deci 15 au blocat luarea unei decizii. De la AUR nu a votat niciun coleg, văd că au și părăsit sala. Din punctul ăsta de vedere, eu cred că nu putem să promovăm abuzul de drept, că ăsta e un abuz de drept, da? Deci, din punctul ăsta de vedere, eu am înțeles strategia, sunt niște inițiative USR care au raport de respingere, azi e adoptarea tacită, strategia este să blocheze votul și să treacă tacit. Dacă asta este maniera în care USR-ul înțelege să facă politică în Senatul României, eu aș avea propunerea să facem un apel nominal și să dăm un comunicat în legătură cu..., din partea Senatului, în legătură cu ce s-a întâmplat în ședința de astăzi. Mulțumesc.

Interpelare

László Attila

Interpelare

László Attila

Interpelare

Din sală

Prezent!

Interpelare

Titus Corlățean

Pe lângă, la acel moment, dorința de a confirma prezența de la microfon la apelul nominal, voiam să vă rog, pe de o parte, să confirmați, să scrieți votul meu favorabil la votul anterior – din rațiuni tehnice, nu s-a înscris – și, doi, să dau o veste bună, procedurală, colegilor senatori de la AUR c

Pe lângă, la acel moment, dorința de a confirma prezența de la microfon la apelul nominal, voiam să vă rog, pe de o parte, să confirmați, să scrieți votul meu favorabil la votul anterior – din rațiuni tehnice, nu s-a înscris – și, doi, să dau o veste bună, procedurală, colegilor senatori de la AUR cu aptitudini artistice de cameramani de la etaj, că tot ce este în perimetrul sălii de ședință se consideră și se include în cvorum. Asta este o regulă de 30 de ani în Parlamentul României.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

O rugăminte. Ați făcut remarci nelalocul lor despre Grupul USR. Grupul USR este aici, este prezent și încearcă să salveze activitatea Senatului de faptul că majoritatea nu catadicsește să participe la dezbateri. Mulțumesc.

O rugăminte. Ați făcut remarci nelalocul lor despre Grupul USR. Grupul USR este aici, este prezent și încearcă să salveze activitatea Senatului de faptul că majoritatea nu catadicsește să participe la dezbateri. Mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Propunerile de îmbunătățire a situației financiare a românilor nu numai că nu au fost votate de către coaliția militaro-socialistă de la putere, ci au fost boicotate. Practic, nu am avut oameni de la putere să dezbatem lucrurile importante pentru români.

Propunerile de îmbunătățire a situației financiare a românilor nu numai că nu au fost votate de către coaliția militaro-socialistă de la putere, ci au fost boicotate. Practic, nu am avut oameni de la putere să dezbatem lucrurile importante pentru români. În ritmul în care mergeți, domnilor, veți avea de discutat cu o țară care moare de foame. E momentul să vă treziți și să luați măsuri, nu doar să vorbiți și să promiteți lucruri care nu se întâmplă niciodată. Mulțumesc. _(Discuții la prezidiu.)_