Stenogramă plen

Interpelare

Maricel Popa

Modernizarea infrastructurii, argumentul PSD pentru dezvoltarea Moldovei!

Am o interpelare pentru domnul ministru al transporturilor, domnul Grindeanu. Domnule ministru, „Modernizarea infrastructurii, argumentul PSD pentru dezvoltarea Moldovei!”. Parlamentarii Partidului Social Democrat din Iași, dar și din celelalte județe ale Moldovei, alături de ministrul transporturilor, și-au asumat mărirea ritmului de lucru la principalele proiecte de infrastructură. Construcția de drumuri noi rapide, dar și modernizarea celor deja existente înseamnă o mai bună mobilitate, oportunități noi pentru mediul de afaceri, deci, în final, o creștere a calității vieții. Pentru Autostrada Moldovei, A7, ministrul transporturilor a anunțat recent că au fost depuse 28 de oferte pentru construcția celor patru tronsoane ale segmentului Buzău–Focșani, adică 82 km. Totodată, au fost făcuți pași importanți pentru ca în curând să se scoată la licitație porțiunile de autostradă cuprinse între Focșani și Bacău, dar și Bacău–Pașcani. Realizarea Autostrăzii Moldovei (Ploiești–Pașcani), în lungime de aproximativ 320 km, va avea un cost estimat de aproape 26 de miliarde de lei și va fi finanțată prin PNRR. Pentru A8, Ungheni–Iași–Târgu-Neamț–Târgu Mureș, documentațiile se află în diferite stadii de realizare. Responsabilii din Ministerul Transporturilor și cei ai CNAIR urmăresc evoluția săptămânal, mai ales că și în acest caz sunt propuse două segmente pentru a fi finanțate prin PNRR: Târgu Mureș–Miercurea Nirajului și Leghin–Târgu-Neamț. În acest an ar putea fi gata studiul de fezabilitate și acordul de mediu pentru Târgu Mureș–Târgu-Neamț, aceleași operațiuni urmând să fie realizate anul viitor și pentru TârguNeamț–Iași–Ungheni. Drumul Târgu Frumos–Botoșani este în plin proces de modernizare. Pe diferite zone ale acestuia s-a ajuns la etapa turnării mixturilor asfaltice. În maximum un an, toți cei 71 km ai proiectului vor fi complet reabilitați. Cei 42 km ai drumului Botoșani–Ștefănești sunt acum în fază de șantier, modernizarea făcându-se pe baza unei finanțări de peste 200 de milioane de lei. Ministerul Transporturilor a anunțat că licitația pentru achiziționarea a 62 de trenuri electrice de scurt parcurs a fost deblocată. Lotul 1 (Est) include 20 de trenuri care vor deservi municipiile București, Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău, Iași și Suceava. Au fost deblocate lucrările la varianta ocolitoare a orașului Bârlad. Această investiție este finanțată prin Programul operațional Infrastructură mare și are o valoare de peste 186 de milioane de lei. Se execută foraje geotehnice în cadrul studiului de fezabilitate pentru drumul expres Bacău–Piatra-Neamț. Acum câteva zile a fost semnat un contract în valoare de 94 de milioane de lei pentru dezvoltarea platformei multimodale de la Galați, un proiect care va asigura un flux mai eficient de mărfuri în acest port din Moldova către Constanța. Va fi refăcută infrastructura rutieră din zona platformei și va fi relocat un segment de cale ferată. Să nu uităm: podul suspendat Brăila–Tulcea, cea mai mare lucrare din ultimii 30 de ani din România, care va înlesni transportul de mărfuri și de persoane pe ruta Moldova–Dobrogea, a ajuns la un stadiu fizic de execuție de aproape 65%. Podul are o lungime de aproximativ 2 km, la care se adaugă zeci de kilometri de drum de acces și legături. La finalizare, va fi al treilea pod din Europa din punctul de vedere al deschiderii centrale și al lungimii totale. Din acest motiv, domnule ministru al transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, vă rog să ne precizați când vom avea prima cupă pe autostrăzile A7 și A8. Noi sperăm că în acest an. Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, senator de Iași Maricel Popa. Mulțumesc.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Pot să citesc o interpelare și dup-aia întrebările, domnule președinte? Interpelare și dup-aia întrebările? Sau mergem pe întrebări și...

Pot să citesc o interpelare și dup-aia întrebările, domnule președinte? Interpelare și dup-aia întrebările? Sau mergem pe întrebări și...

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

OK.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Premiile și bursele pentru elevii care participă la alte concursuri decât cele organizate de Ministerul Educației – o problemă pentru elevii sportivi de performanță

Am o interpelare care, această interpelare, a fost, cumva, la sugestia și redactată de studenții din Alba, studenții care au fost în internship, care-și doreau întrebări... aveau întrebări pentru ministrul învățământului. Și, atunci, interpelarea sună cam așa și este adresată domnului Sorin Cîmpeanu, ministrul educației. Obiectul interpelării: „Premiile și bursele pentru elevii care participă la alte concursuri decât cele organizate de Ministerul Educației – o problemă pentru elevii sportivi de performanță”. ## Stimate domnule ministru, Sport și spectacol – sunt două cuvinte pe care, în ultimele două decenii, le întâlnim tot mai des îngemănate. Faptul că sportul a devenit în zilele noastre un spectacol în adevăratul sens al cuvântului este un fapt neîndoielnic. Sportul este considerat a fi unul dintre pilonii de bază ai unei națiuni. Acest lucru este generat de faptul că sănătatea și dezvoltarea unei societăți depind de starea fizică a fiecărui individ. În zilele noastre, putem spune că orice sferă a activității umane este dependentă de sport. Tot mai multe studii ne arată faptul că activitățile zilnice de orice fel sunt... duc la stimularea producerii de substanțe care protejează neuronii. Acest lucru conduce la îmbunătățirea memoriei, dar și a puterii de concentrare. De asemenea, mai multe studii arată că practicarea unei activități fizice duce la îmbunătățirea stimei și imaginii de sine. Multe dintre problemele de sănătate cauzate de lipsa practicării sportului sunt obezitatea, dependența de nicotină și hipertensiunea arterială – toate ducând la o rată mare a atacului de cord la tineri. În acest moment, activitatea fizică își aduce contribuția ca agent de reglare care scade riscul de boli cardiovasculare, îmbunătățind în același timp starea de sănătate a corpului și contribuind la îmbunătățirea sănătății celor care o practică. Plecând de la premisa că este nevoie de o recunoaștere strategică în domeniul științei sportului și educației fizice, apreciez că acest domeniu trebuie să facă obiectul de interes al sănătății și prosperității oamenilor începând cu vârstele cele mai fragede. Argumentul principal este că, în momentul în care elevii sunt stimulați și recompensați cu premii pentru rezultate deosebite la diferite concursuri, indiferent de natura lor, ei se ambiționează și luptă mai mult pentru a fi mereu pe podium. În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și al art. 177 din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: 1. Dacă apreciați oportun faptul că, în prezent, doar elevii care participă la concursuri și competiții organizate de Ministerul Educației sunt premiați și recompensați de către școlile aparținătoare. 2. Cum apreciați faptul că Legea nr. 235/2010 nu specifică nimic despre acordarea de premii și recompense de orice fel pentru elevii care au rezultate foarte bune la concursuri, competiții organizate de orice fel, de orice alte federații sau organizații, altele decât Ministerul Educației? 3. Dacă apreciați că nepremierea elevilor care au obținut rezultate la competiții sportive, altele decât cele organizate în Ministerul Educației, reprezintă o formă de discriminare. 4. Dacă Ministerul Educației are o politică de stimulare a autorităților administrative publice locale în vederea creșterii finanțării complementare privind cheltuielile cu premiile acordate elevilor pentru câștigarea unor competiții sportive. Cu respect, Călin Matieș, senator PSD de Alba. Am două întrebări, dacă-mi permiteți; le fac scurte.

Interpelare

Călin-Gheorghe Matieș

Relocare și construire monument de for public

Prima întrebare o adresez domnului Lucian Romașcanu, ministrul culturii, și, cumva, trag niște semnale de alarmă raportat la evenimentul care s-a întâmplat în Alba Iulia sâmbătă. ## Stimate domnule ministru, ## Contextul. La cei 100... la 150 de ani de la moartea lui Avram Iancu, primarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Codru Pleșa, a montat statuia lui Bethlen Gábor chiar în inima Cetății. Bethlen Gábor a fost principe al Transilvaniei și rege al Ungariei, care a avut un rol primordial în maghiarizarea sistematică a Ardealului și ștergerea identității naționale a românilor din Transilvania. Același Bethlen Gábor, care l-a slujit pe Sigismund Báthory și a fost membru al escortei princiare la începutul anului 1597, când Sigismund Báthory a călătorit la Praga la împăratul Rudolf pentru a întări alianța Transilvaniei cu Imperiul Habsburgic și a-l întoarce pe împărat împotriva voievodului Mihai Viteazul. Același Bethlen Gábor, care a luptat împotriva lui Mihai Viteazul la Șelimbăr (18 octombrie 1599), Mirăslău (18 septembrie 1600) și Guruslău (3 august 1601). Tot același Bethlen Gábor, care a avut o politică de eradicare a conștiinței naționale românești construite sub unificarea făcută de Mihai Viteazul, ștergând din istoria vremii realizările marelui voievod român și ideea de națiune română. Nu vreau să vă citesc chiar tot, pentru că această întrebare este pe pagina Senatului, dar vreau să ascultați întrebările, stimați colegi, și ceea ce îl rog pe domnul ministru Lucian Romașcanu e să verifice legalitatea amplasării acestei statui. Problemele juridice ale amplasării statuii lui Bethlen Gábor. Statuia lui Bethlen Gábor, amplasată pe domeniul public al UAT Alba Iulia, în sensul giratoriu de pe Strada Unirii, este proprietatea privată a Episcopiei Reformate din Ardeal, conform mențiunilor din referatul de specialitate al Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia privind aprobarea: „Relocare și construire monument de for public”. Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 50/1991: „Construcțiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, emisă în condițiile prezentei legi, și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor.” Din datele existente, în hotărârile de consiliu local nu există autorizație de construire valabil emisă pentru această construcție. Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea nr. 50/1991: „În cazul construcțiilor monument istoric și al construcțiilor cu valoare arhitecturală sau istorică stabilită prin documentații de urbanism aprobate, lucrările prevăzute la alin. (2) se pot executa numai cu notificarea prealabilă a autorității administrației locale și a serviciului deconcentrat al autorității centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural și în baza acordului scris al acestui serviciu deconcentrat care conține condițiile și termenele de executare ale lucrărilor sau, după caz, necesitatea urmării procedurii de autorizare a respectivelor lucrări.” Primăria Alba Iulia nu a notificat în prealabil Direcția Județeană de Cultură privind intenția construirii unei statui a lui Bethlen Gábor și relocarea statuii „Monumentul Culturii și Educației” – monumentul profesorului. Primăria Alba Iulia a permis edificarea unei construcții private pe domeniul public al UAT-ului, aspect expres interzis în art. 136 din Constituție și art. 108 din Codul administrativ. Modalitatea de valorificare a domeniului public este expres și limitativ prevăzută de partea a V-a a Codului administrativ. În prezenta cauză se constată că Primăria Alba Iulia nu a concesionat, închiriat, dat în administrare sau folosință gratuită sensul giratoriu unde s-a construit statuia, astfel că construcția afectează în mod grav dreptul de proprietate publică al UAT-ului și se impune demolarea sa. Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 422/2001: „Intervențiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii și Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii (...).” De asemenea, alin. (3) și (4) din aceeași lege prevăd: „Autorizația de construire, autorizația de desființare, precum și autorizațiile referitoare la intervențiile prevăzute la alin. (2) se eliberează numai pe baza și în conformitate cu avizul Ministerului Culturii (...).” În temeiul art. 112 din Constituția României, republicată, și al art. 173 alin. (1) din Regulamentul Senatului, vă solicit să-mi răspundeți în scris la următoarele întrebări: 1. Dacă Ministerul Culturii a acordat un aviz prealabil pentru descărcarea arheologică, montarea statuii lui Bethlen Gábor în Strada Unirii din cadrul Cetății Alba Carolina a municipiului Alba Iulia. 2. Dacă Ministerul Culturii va efectua, prin structura teritorială, un control privind modalitatea în care a fost aprobată și executată construirea și amplasarea statuii lui Bethlen Gábor în sensul giratoriu din Strada Unirii. 3. Dacă Ministerul Culturii va amenda Primăria Alba Iulia și Eparhia Reformată din Ardeal pentru construirea fără aviz a unei statui pe domeniul public al UAT-ului și în zonă de monument istoric pentru care este necesară descărcare arheologică. 4. Dacă Ministerul Culturii va dispune desființarea construcției și sesizarea organelor de urmărire penală. 5. Care este prejudiciul estimat în urma edificării nelegale a construcției pe domeniul public al UAT-ului? Și aș vrea doar o întrebare. Adresată domnului Paul Racoviță, inspector general al Inspectoratului de Stat în Construcții. Contextul nu-l mai citesc, este același adresat Ministerului Culturii, doar întrebările diferă. Și o să vă citesc întrebările pe care le-am adresat inspectoratului: 1. Dacă Inspectoratul de Stat în Construcții va efectua, prin structura teritorială, un control privind modalitatea în care a fost aprobată și executată construirea și amplasarea statuii lui Bethlen Gábor în sensul giratoriu din Strada Unirii. 2. Dacă Institutul de Construcții va amenda Primăria Alba Iulia și Eparhia Reformată din Ardeal pentru construirea neautorizată a unui bun aflat în proprietate privată pe teren... bun aflat în... din domeniul public al UAT-ului. 3. Dacă Institutul de Stat în Construcții va dispune desființarea construcției și sesizarea organelor de urmărire penală. 4. Care este prejudiciul estimat în urma edificării nelegale a construcției pe domeniul public al UAT-ului? Domnule președinte, vă mulțumesc din suflet. Mulțumesc, stimați colegi.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Solicitare privind elaborarea cadrului legal referitor la amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile instituțiilor de învățământ

Aș avea de prezentat trei interpelări și două întrebări, cu un conținut destul de succint, spun eu, și, ulterior, după epuizarea listei de întrebări, interpelări, o declarație politică. Prima interpelare este adresată domnului ministru Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, și vizează o „Solicitare privind elaborarea cadrului legal referitor la amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile instituțiilor de învățământ”. ## Domnule ministru, Având în vedere faptul că, în scurt timp, Comisia Europeană va impune un nou set de reglementări prin care fiecare instituție va fi obligată să monteze pe acoperiș panouri fotovoltaice în vederea atingerii independenței energetice și considerând această directivă o oportunitate pentru școlile din România de a se dezvolta, vă rog să-mi transmiteți dacă ați luat legătura cu miniștrii de resort, respectiv cel al energiei și cel al proiectelor europene, în vederea identificării unor soluții rapide care să fie puse în aplicare în acest sens. Printre beneficiile cele mai importante putem enumera electrificarea tuturor școlilor din România care încă nu sunt electrificate, iar acolo unde nu există această problemă beneficiul ar putea consta, evident, în scăderea substanțială a costurilor energiei și a costurilor pentru încălzire. ## Vă mulțumesc. În încheiere, vă solicit să-mi răspundeți în scris la această solicitare. A doua interpelare este adresată, de asemenea, domnului ministru Sorin Cîmpeanu și vizează o „Solicitare privind asigurarea echipamentelor necesare pentru desfășurarea testării standardizate”. ## Domnule ministru, Ați impus de curând un proiect-pilot pentru testarea standardizată, proiect în care au fost incluse 329 de școli din toată țara. Recent, o doamnă profesoară din cadrul uneia dintre aceste școli a atras atenția că nu au fost livrate suficiente echipamente pentru această testare standardizată, iar reprezentanții companiei Brio, care a asigurat buna desfășurare a acestui proces, respectiv a acestei testări, au sugerat că fiecare copil ar trebui să folosească un telefon inteligent propriu. Vă rog să îmi transmiteți, pe cale de consecință, care au fost deficiențele înregistrate în procesul de organizare și măsurile pe care le-ați solicitat acestei companii care organizează, cum spuneam, acest proces. De asemenea, vă rog să-mi comunicați în scris și care sunt costurile acestui proiect. ## Vă mulțumesc. Și, de asemenea, în încheiere, vă solicit să-mi răspundeți în scris, atât pe adresa de e-mail personală, cât și pe adresa de e-mail a Grupului senatorial al Partidului Social Democrat. Și încă o interpelare, adresată domnului ministru Eduard Novák, ministrul sportului, o interpelare care vine în contextul în care în municipiul Bacău s-au desfășurat două festivități care au avut la bază doar schimbarea unor denumiri de instituții pentru entități care funcționează în clădiri care au pierdut lupta cu timpul, aflate într-o, evident, precară stare de funcționare și, mai supărător decât atât, înconjurate de buruieni, la propriu. Prin urmare, obiectul interpelării vizează o solicitare adresată ministerului, în sensul comunicării demersurilor făcute de Direcția de Sport din municipiul Bacău pentru implementarea și accesarea unor fonduri în vederea implementării unor proiecte care să conducă la reabilitarea acestor clădiri pentru care s-au „schimbat” etichetele. ## Domnule ministru, Având în vedere faptul că în municipiul Bacău au fost modificate denumirile sălilor „sporturilor” și de „atletism”, deși acestea, cum spuneam, se află într-o stare avansată de degradare, vă rog să îmi transmiteți ce demersuri concrete au fost efectuate în ultimii 3 ani de către conducerea Direcției Județene pentru Sport și Tineret Bacău, actuala Direcție Județeană de Sport Bacău, în urma Hotărârii de Guvern nr. 35/2022 – denumirea fiind schimbată ca urmare a acestei hotărâri de Guvern –, deci ce demersuri au fost efectuate pentru a solicita finanțare în vederea reabilitării și modernizării celor două imobile de mai sus, precum și a altor obiective sportive din municipiul și județul Bacău. Vă mulțumesc. Și, în încheiere, vă solicit, domnule ministru, să-mi răspundeți în scris, atât pe adresa personală de e-mail, cât și pe adresa senatorială a Grupului Partidului Social Democrat. Vă mulțumesc. Senator PSD de Bacău, Cristina Breahnă-Pravăț. Mă opresc aici. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

RAFO Onești – o altă rafinărie pusă pe butuci cu sprijinul politicienilor români și al rușilor

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului României, ministrului finanțelor, ministrului justiției, ministrului economiei, ministrului afacerilor interne, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerului Apărării Naționale. Obiectul întrebării: „RAFO Onești – o altă rafinărie pusă pe butuci cu sprijinul politicienilor români și al rușilor”. Stimați domni miniștri, La data de 1 august 1956 a fost inaugurată rafinăria din Onești, prin punerea în folosință a unei instalații de distilare atmosferică și în vid și a unei stații de desalinare electrică a țițeiului, fiind gândită ca cel dintâi pilon al unui parc industrial ce avea să valorifice în următoarele decenii resursele naturale ale zonei județului Bacău: petrolul, gazele naturale și sarea. Mai mult, avea să pună bazele dezvoltării orașului Onești, devenind orașul petrochimiștilor din România. În anul 1964 se pune în funcțiune o altă capacitate ce permitea rafinarea țițeiului nesulfuros din producția internă, după ce în 1963 fusese dat în folosință, în preajma platformei industriale Onești–Borzești, un baraj cu lacul artificial Belci, având scopul de a alimenta cu apă unitățile industriale edificate în curs de un deceniu. Tehnologia americană a anilor ’60 a fost mai modernă decât cea aflată pe platformele de la Petrobrazi, Teleajen ori chiar Petromidia, iar calitatea țițeiului extras din zona Moldovei era mai bună decât cea a petrolului adus din străinătate. În perioada anilor 1977–1980 a fost realizată o magistrală pentru transportul subteran al țițeiului din import pe ruta Constanța–Onești. Concomitent cu montarea conductei magistralei, între anii 1979 și 1980 a fost construită, ca urmare a respectivei investiții, și o altă capacitate de rafinare care viza prelucrarea țițeiului sulfuros transportat din import prin portul de la Marea Neagră. După finalizarea acestor investiții mari, la Onești se prelucra țiței importat din statele aflate în Orientul Mijlociu, cu care România întreținea relații bune în acea perioadă. Ulterior, carburanții erau exportați, scopul final fiind aducerea de valută în țară. La începutul anului 1990, RAFO Onești, denumirea sub care va apărea în documentele perioadei următoare, era în categoria rafinăriilor mari din România, alături de Petrobrazi și Petrotel Ploiești, Arpechim Pitești și Petromidia Năvodari. Principalele produse petroliere realizate atunci erau benzinele, motorinele, propanul, gazul petrolier lichefiat (GPL), păcura, cocsul de petrol, propilena și sulful de petrol. Rafinăria ajungea în 1990 la o capacitate de prelucrare a 3,5 milioane de tone de țiței pe an. Un an mai târziu, RAFO era înregistrată ca societate de sine stătătoare, compania nefiind inclusă în Petrom. După acest an însă, industria petrochimică din Onești și RAFO au început să intre în regres, rafinăria din Onești, ce dădea aproximativ 3% din PIB-ul României, devenind o „ilustrată” a intereselor ce se instalau în economia românească. Unii l-au numit „jaful secolului” sau „marele jaf din Moldova”. „RAFO, societate supranumită în anii 2000 «Jafo», este poate simbolul privatizării oculte din timpul unor guvernări măcinate de corupție. Megaescrocheria prin care rafinăria a ajuns pușculița unor grupări mafiote și chiar a unor formațiuni politice concurează cu șanse reale la sintagma «cea mai gravă fraudă înregistrată în România în ultimii 25 ani», alături de afacerile Bancorex, FNI sau Jimbolia”, spunea Ion Stanciu, un alt director al rafinăriei oneștene înainte de 1980. În noiembrie 2000, la o săptămână după ce PSD a câștigat alegerile parlamentare, a fost înființată în capitala Austriei o firmă cu 10 acționari numită RAFO GmbH. Între personajele importante din această companie se număra și Răzvan Temeșan, fostul președinte al Bancorex, până la prăbușirea financiară a instituției bancare. Numele lui Temeșan este asociat celui mai mare colaps bancar din istoria României, ce a dus la dispariția băncii Bancorex, înghițită în 1999 de BCR, și la săparea celei mai mari găuri financiare din economia românească, o pierdere evaluată la peste două miliarde de dolari. Un alt VIP în RAFO GmbH a fost nimeni altul decât cel care avea să devină curând patronul RAFO Onești, controversatul Corneliu Iacobov, fost vicepreședinte al PSD Bacău, aflat acum în pușcărie pentru prejudicierea RAFO Onești. Tot în acționariatul firmei din Viena a fost cooptat și Teodor Cărămizaru, lider de sindicat la compania Eletrocarbon Slatina, care l-a ajutat apoi pe Iacobov să preia ostil întreprinderea, eliminându-i din acționariat pe salariați și foștii directori. Manevrele financiare dintre RAFO și Electrocarbon i-au adus lui Iacobov o condamnare definitivă de 7 ani de închisoare în 2012. În anul 2001, la Viena, o mână de afaceriști punea la cale cumpărarea RAFO pe o sumă insignifiantă față de ceea ce reprezenta ca producție și potențial. A fost privatizată pentru 7,48 milioane de dolari, prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni (59,9%) de către consorțiul format din Imperial Oil, al cărui proprietar era Corneliu Iacobov, pe atunci șeful FPS Bacău, și firma Canyon Servicos, ale cărei sucursale aveau sediul în insula Nervis, paradis fiscal. Ulterior, firma Balkan Petroleum, în spatele căreia se afla Marian Iancu, a preluat de la acest consorțiu pachetul majoritar în anul 2003. Doar un an mai târziu, în luna aprilie, reflectând interesul de a dezvolta doar afaceri oneroase ale noilor proprietari de după privatizare, RAFO a intrat în procedura de reorganizare judiciară, fiind cel mai mare datornic la bugetul de stat. La finele anului 2004, Guvernul Năstase a aprobat ștergerea datoriilor, convertindu-le în acțiuni. Cu acest atu, în iulie 2005 compania Calder-A a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la RAFO. Respectiva companie era parte a grupului Petrochemical Holding. În anul 2007 Agenția de Valorificare a Activelor Statului a ridicat gajul instituit asupra acțiunilor rafinăriei, investițiile asumate prin contractul de privatizare fiind efectuate după ce, în luna mai a aceluiași an, RAFO preluase Rafinăria Dărmănești ca punct de lucru. În luna noiembrie a aceluiași an, rafinăria din Onești a plătit toate datoriile către bugetul general consolidat, în sumă de 898 de milioane de lei (aproximativ 250 de milioane de euro). „Societatea RAFO a devenit prima firmă de rafinare a țițeiului din România care și-a achitat integral datoriile istorice către bugetul de stat și alți creditori, creanțe care, la nivelul altor unități din domeniu, au fost lăsate în conservare și niciodată nu au fost comentate precum datoriile RAFO”, declara atunci Ion Marian, liderul Sindicatului „Rafinorul”. Rafinăria a fost achiziționată în anul 2009 de Petrochemical Holding, firmă vieneză ce cumpărase anterior, prin intermediul companiei Calder-A, o parte din acțiunile RAFO și al cărei proprietar este fostul oligarh rus Iakov Goldovskiy. Intențiile anunțate de noul proprietar al rafinăriei nu s-au materializat decât într-un proiect de modernizare în valoare de peste 300 de milioane de euro, din care s-au realizat doar câteva investiții obligatorii de protecție a mediului și doar două, minore, în privința dotărilor tehnologice. Conducerea rafinăriei și patronul acesteia invocau drept motiv pentru neimplementarea proiectului faptul că statul român nu acordă RAFO garanții bancare pentru obținerea de împrumuturi. Practic însă, din anul 2008 RAFO nu a mai procesat țiței decât în perioade scurte și intermitente până în 2010. În schimb, a început vânzarea propriei rețele de retail ce cuprindea 45 de stații de desfacere în proprietate. Toate au fost vândute până la finele anului 2009. Pentru plata salariilor, spuneau membrii conducerii administrative a RAFO. Oprind rafinăria, pe orizontală, au fost nevoite să-și închidă activitatea multe alte firme ce asigurau servicii de întreținere și reparații, accesorii și activități anexe. Una dintre acestea este fosta Întreprindere de Utilaj Chimic, denumită după 1990 Uton. Diminuarea și, apoi, încetarea producției au dus la un șomaj ridicat în rafinăria oneșteană, unde lucrau peste 2.500 de salariați în 2001, rămânând la începutul acestui an mai puțin de 370 de angajați ce asigurau conservarea și paza instalațiilor. La sfârșitul anului 2015, ANAF a pus sechestru asigurător pe RAFO în contul datoriilor unui acționar minoritar, societatea Prospecțiuni a lui Ovidiu Tender, care deținea doar 2,70% din capitalul social. În acest an, RAFO a fost vândut de două ori. Inițial, acționarul principal a cedat pachetul majoritar către un investitor din Republica Moldova, Vitali Cebanu, patronul firmei austriece Andres Capital, care a renunțat după doar o lună și jumătate la contract, cedându-l, din luna iulie, omului de afaceri belgian Daniel Goldenberg, proprietarul firmei Result-4-You BVBA, fost membru în Consiliul de administrație al RAFO în perioada imediat următoare preluării pachetului majoritar de acțiuni de către Petrochimical Industry Holding. Sub presiunea problemelor și a salariaților ce mai rămăseseră, managerii RAFO au solicitat, iar Tribunalul Bacău a admis deschiderea procedurii insolvenței și inițierea unui plan de reorganizare judiciară. RAFO Onești este la a doua intrare în insolvență. În 2011 a ieșit dintr-o procedură de reorganizare deschisă în 2004. La începutul anului 2016, ANAF a instituit sechestru pe întreg patrimoniul RAFO Onești pentru datorii bugetare neachitate. Corneliu Iacobov. Afaceristul moldovean a fost patronul rafinăriei RAFO Onești. Tot Iacobov a condus spre faliment rafinăria Dărmănești. Iacobov a fost unul dintre principalii sponsori ai PSD. Condamnat la 7 ani de închisoare. Răzvan Temeșan. Supranumit „groparul Bancorex”, dar considerat de Ion Iliescu drept „unul dintre cei mai buni și mai calificați manageri pe care i-a avut sistemul nostru bancar”. Numele lui Temeșan este legat și de falimentul Băncii Române de Scont, al cărei consilier financiar a fost pentru o vreme. Levente Solyom. Numele președintelui RAFO GmbH este legat de un împrumut luat de la Bancorexul lui Temeșan, prin intermediul lui Iacobov, care a semnat, pe banii SIF Moldova, un bilet la ordin în favoarea sa, împrumut ce nu a fost niciodată returnat. Andrei Șerban. Și el a luat bani împrumut de la Bancorex, tot „pe barba” lui Iacobov, și a fost, la fel, sponsor al PSD. Bogdan Iuliu Dumitrescu. A fost director al Băncii „Unirea” și a avut de-a face cu prăbușirea acestei bănci. Banca „Unirea” a fost înființată chiar de către gașca lui Iacobov, pe când acesta era președintele FPP II Moldova, actualul SIF Moldova, fond de investiții implicat în trecut și în acționariatul RAFO. Marin Marin. A fost șeful APAPS Bacău, așadar, reprezentant al statului român. În momentul privatizării RAFO, în 2001, statul a decis ștergerea unor datorii și penalități la bugetul statului de peste 3.000 de miliarde de lei, rafinăria fiind, practic, făcută cadou firmei Imperial Oil a lui Iacobov. Condamnat la 6 ani în spatele gratiilor. Toader Găureanu. A fost director general al RAFO GmbH. A primit 7 ani de pușcărie în același dosar în care a fost condamnat și Iacobov. Toți ceilalți au fost apropiați ai aceluiași Iacobov, fiind legați prin afaceri de acesta și structurile create în jurul RAFO Onești. Iacobov a reușit, cu sprijinul Guvernului Năstase, o altă lovitură de proporții: în contul datoriilor, Ministerul Finanțelor și cel al Transporturilor au preluat, pentru scurt timp, rafinăria, primind acțiuni în schimbul datoriilor. Din VGB mai făcea atunci parte și Gabriel Bivolaru, primul parlamentar român condamnat la închisoare pentru fraudă și unul dintre apropriații lui Adrian Năstase. Adrian Năstase și Ion Iliescu au fost implicați în distrugerea RAFO Onești, și nu numai a acesteia. Oligarhii ruși. 3 ani mai târziu, în 2005, după ce Marian Iancu și Iacobov au fost trimiși în judecată pentru afacerile pe care le desfășuraseră la Onești, la RAFO și-au făcut apariția alți investitori misterioși. Firma Balkan Petroleum și-a schimbat acționarii într-o discreție totală. În locul lui Iancu, a intrat în firmă un avocat bulgar, Todor Batkov, care, între altele, a reprezentat interesele lui Mikhail Chernoy, om de afaceri rus căruia, la acea dată, îi era interzis accesul pe teritoriul Bulgariei, pentru desfășurarea unor activități de crimă organizată. Locul VGB a fost luat în firma din Londra de către o firmă olandeză, Calder-A International, care era deținută, la rândul ei, de firma austriacă Kru-Holding, în care erau implicați o seamă de oligarhi ruși, apropiați lui Vladimir Putin. Între aceștia, Iskandar Makhmudov, un magnat în piața metalelor neferoase din Rusia, și Andrey Bokarev, membru al Uniunii Ruse a Industriașilor și Investitorilor, organizație din care făceau parte și șefii de la Lukoil și Gazprom. În aceeași perioadă, „taurul galben” al RAFO a apărut pe pieptul fotbaliștilor de la Steaua, în timp ce numele Balkan Petroleum era inscripționat pe tricourile celor de la Poli Timișoara. În anii ce au urmat, oligarhii ruși au făcut mai multe mutări la RAFO, rafinăria ajungând, în cele din urmă, pe mâna unei alte firme situate tot în Viena, Petrochemical Holdings, compania care a și semnat certificatul de deces al combinatului din Onești. De fapt, drumul rafinăriei spre fier vechi a început și s-a încheiat la Viena, orașul unde, în urmă cu 14 ani, a pornit valsul corupt cu rafinăria românească, în care pașii au fost dictați de politicieni, afaceriști ajunși la pușcărie și oligarhi ruși din preajma lui Vladimir Putin – o anchetă Rise Project. Având în vedere că, în Constituția României, art. 136 interzice vânzarea proprietății publice, iar RAFO Onești era proprietate publică, vă adresez următoarele întrebări: 1. Vă solicit să îmi puneți la dispoziție contractele de privatizare ale rafinăriei RAFO Onești în integralitate, inclusiv clauzele care nu sunt publice, precum și actele care au stat la baza întocmirii contractelor de privatizare. 2. Vă solicit să îmi comunicați echipa de juriști care a redactat aceste contracte, precum și echipa de negociatori din partea României și a cumpărătorilor. 3. Vă solicit să îmi comunicați baza legală și constituțională care a fost avută în vedere la momentul privatizării rafinăriei RAFO Onești. 4. Având în vedere faptele penale care s-au săvârșit cu privire la privatizarea rafinăriei RAFO Onești, vă solicit să îmi comunicați care au fost demersurile efectuate de Guvern, ministere, instituțiile implicate pentru cercetarea faptelor penale și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de distrugerea avutului statului. Câți politicieni au fost anchetați și condamnați în acest caz? Au fost anchetați Președintele României, Ion Iliescu, prim-ministrul Adrian Năstase și miniștrii implicați, șefii SRI și SIE, pentru care există dovezi că s-au implicat în falimentarea RAFO Onești, precum și reprezentanții companiilor implicate, AVAS, Garda Financiară, ANAF și membri ai partidului PSD? 5. Ce vă reține să extindeți și acum cercetările cu privire la privatizarea ilegală și neconstituțională a rafinăriei RAFO Onești, mai ales față de politicienii menționați în prezenta, fostul președinte al României, prim-ministrul României implicat, oligarhi ruși, austrieci, englezi? 6. Vă solicit să îmi comunicați dacă există un raport al Curții de Conturi cu privire la privatizarea rafinăriei RAFO Onești și să mi-l remiteți. 7. Vă solicit să îmi comunicați de ce nu ați gândit să reînființați măcar o parte din rafinăria RAFO Onești, având în vedere platforma imensă de care dispunea, sau să o răscumpărați, de fapt, să vă judecați pentru recuperarea ei, având un plan de redresare – PNRR, bani sunt, iar o astfel de investiție ar fi fost profitabilă și ar fi ajutat și la crearea de locuri de muncă, mai ales în contextul războiului dintre Ucraina și Federația Rusă, care se extinde. În loc să plătiți 25 milioane de euro pe consultanță, nu credeți că ar fi fost mai profitabil să redresați industria României, după ce tot partidele dumneavoastră au distrus-o? 8. Cum este posibil ca SRI și SIE să fie implicate în distrugerea economiei naționale, fără să intervină pentru salvarea acesteia? Câți dintre cei care au condus serviciile de informații ale României, precum și angajații acestora au fost deferiți justiției? Cum aveți de gând să restructurați serviciile secrete, astfel încât să nu mai trădeze România? Ce au făcut serviciile secrete române pentru a apăra avutul statului român și a salva industria României? 9. Vă solicit să cereți intervenția Parchetului General, DNA, DIICOT pentru anchetarea acestor vânzări nelegale și neconstituționale și față de implicarea politicienilor care până acum nu au fost deferiți justiției. Oricum o voi face eu, dacă nu înțelegeți să o faceți dumneavoastră, urmând să solicit inclusiv anchetarea dumneavoastră pentru că nu ați efectuat aceste demersuri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Solicitare privind transmiterea poziției României referitoare la vizita Președintelui Ungariei în România, doamna Novák Katalin

Prima dintre ele, adresată domnului prim-ministru al României, domnului Nicolae Ciucă. Aceasta vizează o „Solicitare privind transmiterea poziției României referitoare la vizita Președintelui Ungariei în România, doamna Novák Katalin”. Domnule prim-ministru, Având în vedere declarațiile provocatoare lansate de Președintele Ungariei, doamna Novák Katalin, susținute pe perioada vizitei private derulate în România, potrivit cărora: „responsabilitatea mandatului său este de a asigura reprezentarea tuturor maghiarilor de pretutindeni”, vă rog să îmi transmiteți ce demersuri ați efectuat în vederea clarificării acestor declarații relativ... cel puțin relativ exagerate. Vă mulțumesc. Și, în încheiere, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde în scris. Domnule președinte, încă 30 de secunde, dacă îmi permiteți.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Solicitare privind transmiterea poziției României referitoare la aderarea Suediei și Finlandei la Alianța NATO

Adresată domnului Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe. Aceasta vizează o „Solicitare privind transmiterea poziției României referitoare la aderarea Suediei și Finlandei la Alianța NATO”. În contextul invaziei din Ucraina, domnule ministru, și al posibilității extinderii conflictului, încă două state au solicitat în mod oficial aderarea la Alianța Nord-Atlantică, respectiv Suedia și Finlanda. În acest context, solicitarea mea este de a-mi transmite care este poziția României referitor la extinderea NATO și la opoziția Turciei în acest context. În cazul în care și Republica Moldova va solicita o astfel de aderare, care va fi poziția României referitor la situația teritoriului din Transnistria? Vă mulțumesc. În încheiere,

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Autostrada Transilvania

Obiectivul întrebării mele este „Autostrada Transilvania” și este adresată domnului viceprim-ministru Sorin Mihai Grindeanu. Stimate domnule viceprim-ministru, După rezilierea de către CNAIR a contractului cu firma constructoare a porțiunii din județul Bihor a Autostrăzii Transilvania, bihorenii se întreabă, iarăși, indiferent de constructor și de guvernare, când pot spera să circule și ei pe un drum cu adevărat modern. În acest context, vă rog, domnule viceprim-ministru, să îmi transmiteți, pentru informarea bihorenilor, orizontul de timp realist pentru finalizarea lucrărilor din județul nostru la Autostrada Transilvania. Vă mulțumesc.

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația fabricii de zahăr de la Luduș

Întrebare adresată domnului Adrian-Ionuț Chesnoiu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Obiectul interpelării: „Situația fabricii de zahăr de la Luduș”. Ultima fabrică de zahăr din România, aflată în Luduș, deținută de un grup francez, a anunțat din 2021 oprirea activității de procesare a zahărului. Astfel, efectul negativ pe care îl va avea pe termen scurt și mediu este pierderea a până la 25% din producția internă, din consumul total al românilor de zahăr. Asta înseamnă că va trebui să creștem importul. Doar că și aici vom întâmpina dificultăți, în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, pentru că unul din principalii noștri furnizori era Ucraina. Din datele INS, România a importat în primele 10 luni ale anului trecut 366,4 mii de tone de zahăr din trestie sau din sfeclă de zahăr și zaharoză chimic pură, în valoare de 150,7 milioane de euro, și a exportat doar 25,1 mii de tone, în valoare de 11,8 milioane de euro. Am avut astfel un deficit de zahăr de 341,3 mii de tone. Fabrica de zahăr de la Luduș poate avea scenariul trist al celei mai prestigioase și renumite fabrici de zahăr din țară – Bucecea, din județul Botoșani. Fabrica de zahăr de la Bucecea era denumită perla coroanei din „imperiul zahărului”, așa cum era denumită zona județului Botoșani, cu producții record și o marfă de cea mai bună calitate, căutată mai ales la export. Mii de oameni trăiau din industria zahărului. Cu toate acestea, imperiul s-a prăbușit brusc, în mirajul privatizării. Astfel, sub acest scenariu, 150 de angajați ai fabricii pot rămâne fără loc de muncă și 350 de fermieri pot rămâne fără contracte, dacă grupul francez care deține fabrica de la Luduș o va închide și vinde pe bucăți la fier vechi. Având în vedere cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. Care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le va lua în scopul protejării a 350 de fermieri care cultivă sfeclă de zahăr, în contextul în care închiderea fabricii le va pune în pericol investițiile și activitatea? 2. În cazul în care negocierile cu grupul francez – care a luat decizia, în 2021, să închidă activitatea de producție a zahărului în România – vor eșua, ce alternative aveți pentru ca producția de zahăr a țării să nu aibă de suferit, iar România să nu depindă de importuri? 3. Aveți în vedere sprijinirea proprietarilor de terenuri (fermieri, asociații de fermieri, grupuri de producători, societăți comerciale agricole, autorități publice locale) pentru a extinde culturile de sfeclă de zahăr pentru a nu mai depinde de importuri, având în vedere că deficitul de zahăr este 341,3 mii de tone? Vă

Interpelare

Ion-Dragoș Popescu

Ministrul afacerilor interne este în eroare

Declarația mea politică se intitulează „Ministrul afacerilor interne este în eroare”. Stimați colegi, Periodic, la depozitele de deșeuri au loc incendii. Acestea sunt din ce în ce mai dese și din ce în ce mai vaste. Arderea acestor materiale provoacă, în funcție de materialul ars, degajări masive de fum cu concentrație de compuși toxici de până la 4.000 de ori mai mari față de cei degajați în urma arderii lemnului uscat. În multe situații, aceste incendii au loc chiar în orașe și afectează ore și zile în șir calitatea vieții românilor. Am putea spune că arderea a devenit o metodă de eliminare a deșeurilor, una total ilegală și care afectează viețile cetățenilor. Am adresat o întrebare Ministerului Afacerilor Interne în încercarea de a afla care au fost măsurile și consecințele legale dispuse în urma a trei incendii de proporții care au avut loc la depozitele mari din Glina, Remat Sector 6 și un depozit de deșeuri electrice și electronice din PopeștiLeordeni: – în luna martie 2022, la depozitul Remat din Glina au ars caroserii de autoturisme și material lemnos, pe o suprafață de 1.300 de metri pătrați, cu degajări mari de fum; – în luna iunie 2021, la Remat Sector 6 au ars resturi de caroserii, pe o suprafață de 500 de metri pătrați, incendiu care a dus la evacuarea unui întreg bloc de locuințe; – în decembrie 2021, în Popești-Leordeni au ars aproximativ 8.000 de metri cubi de deșeuri electrice și electronice, pe 3.000 de metri pătrați, cu flăcări de peste șase metri. Răspunsul Ministerului Afacerilor Interne este unul absolut halucinant. Din documentul semnat însuși de ministru, aflăm că, atât timp cât arderea de deșeuri se rezumă doar la deșeuri, este discutabil dacă evenimentele produse la operatorii care gestionează deșeuri ar putea fi catalogate drept incendii. Cum s-a ajuns la această dilemă la nivelul MAI? Au pornit de la definiția incendiului din Legea nr. 307/2006, care spune că incendiul este o ardere care produce pierderi de vieți omenești sau pagube materiale. De aici și până la gândul că deșeurile nu au valoare economică a fost cale scurtă pentru reprezentanții MAI. Măsurile dispuse la nivelul MAI? Păi, „măsurile care s-au impus”, bineînțeles, sintagma generică și netransparentă, care nu înseamnă în fapt nimic. MAI a comunicat către Ministerul Mediului că au avut loc aceste incendii și că ar trebui ca instituțiile să desfășoare controale comune la operatorii care desfășoară activități de colectare, reciclare prelucrare, valorificare sau depozitare de deșeuri. O altă scuză invocată de MAI este că depozitele de deșeuri nu trebuie să fie autorizate pentru securitatea la incendii. Asta în condițiile în care în fiecare an au loc astfel de evenimente. Aceste practici de eliminare ilegală a deșeurilor prin ardere sunt crime asupra mediului și afectează iremediabil întregi comunități. Ce-i mai dureros și scandalos este că acești agenți economici rămân nepedepsiți și-și vor continua practicile ilegale fără a fi trași vreodată la răspundere. Amintesc faptul că în România nu avem statistici centralizate privitoare la infracțiuni de mediu, la condamnări sau sancțiuni administrative impuse, iar însuși ministrul mediului trebuie să facă adrese la APM pentru a vedea autorizațiile de mediu pentru operatorii economici care încalcă legislația de mediu. Voi insista că este urgent necesar un registru național electronic de mediu și un cazier de mediu, lege pe care o avem în dezbatere în Camera Deputaților, pentru a putea începe să ținem în frâu aceste incidente criminale asupra mediului și a sănătății publice. Mulțumesc. Dragoș Popescu, senator de Dâmbovița.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Viitorul copiilor din zonele rurale și defavorizate, obiectiv guvernamental

Potrivit datelor furnizate de instituțiile financiare specializate, în primul trimestrul al acestui an România a înregistrat o creștere record a PIB-ului național. Vorbim de o creștere cu 6,5% în raport cu perioada similară din 2021 și, respectiv, cu 5,2% în raport cu ultimul trimestru al anului trecut, nivelul preconizat al PIB pentru 2022 fiind de aproximativ 265 de miliarde de euro. Este cel mai mare din istoria țării, cu o valoare dublă față de cea înregistrată în urmă cu 10 ani. Așa cum este și firesc, toate aceste plusuri pe palierul economic și financiar ar trebui să se reflecte și în ceea ce privește nivelul de trai al populației, cu atât mai mult atunci când vorbim de populația foarte tânără, de vârstă școlară, din zonele rurale sau defavorizate. ## Stimați colegi, Îmi permit să vă supun atenției o asemenea problematică, dat fiind faptul că în multe locuri din țară, mai ales în zonele rurale și defavorizate, se poate întâlni o realitate extrem de crudă în care tinerii de vârstă școlară abandonează școala și nu se pot concentra la învățătură pentru că sunt, pur și simplu, subnutriți. Și, da, chiar dacă o spun mai prozaic, este cât se poate de real, din nefericire! Acești copii nu pot învăța „cu burta goală”. Aceasta este, de altfel, una dintre cauzele pentru care, potrivit datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, numărul absolvenților de studii liceale a scăzut constant și semnificativ în ultimii doi ani. După anul 2010, doar opt din 10 elevi au reușit să devină absolvenți. Iar situația, stimați colegi, doamnelor și domnilor, nu este una mai fericită nici dacă ne raportăm la studiile gimnaziale. Astfel, conform unui raport de dată recentă al Fundației „World Vision România”, doar pe durata pandemiei, dincolo de scăderea dramatică a calității întregului proces de învățământ, „la fiecare 100 de copii din satele României, doi copii au abandonat cursurile școlare”. Fapt din care a decurs un întreg șir de consecințe nefaste, dintre care privarea tinerilor în cauză de dreptul la învățătură și, în perspectivă, diminuarea drastică a șanselor lor de acces la locuri de muncă calificate pe piața muncii. Iată de ce Partidul Social Democrat și-a fixat printre prioritățile de acțiune în sfera educației prevenirea, contracararea și „reducerea fenomenului abandonului școlar”, aspecte incluse în strategia Partidului Social Democrat în domeniu, intitulată „Învățământul românesc: măsuri și viitor”, care cuprinde în plus o serie de măsuri complementare și cuprinzătoare în acest sector. În aceeași logică, Partidul Social Democrat pledează pentru extinderea Programului „Masă caldă pentru elevi” în școală, mai ales în mediul rural și zonele defavorizate. Respectiv trecerea la o nouă etapă prin articularea unui program național mai amplu care să depășească cadrul actualului program-pilot, derulat în prezent în 150 de școli de stat, și care să fie finanțat din fonduri europene, cel puțin pe componenta de construcție a facilităților necesare servirii mesei, precum cantina, mobilierul, vesela, echipamentele specifice. Desigur, asigurarea în sine a unei mese calde pentru elevi este un pas mai mult decât necesar, mai ales acolo unde situația materială a părinților și aparținătorilor acestor copii este precară. Însă apreciez, totodată, că întregul demers este oportun să fie acompaniat și de o serie de măsuri complementare – stipulate, de altfel, și în strategia Partidului Social Democrat –, dintre care vă menționez: transport gratuit pentru elevi, incluzând toate tipurile de transport, cu referire expresă la situațiile în care unitățile de învățământ sunt situate relativ departe de comunele și satele în care domiciliază elevii, îmbunătățirea dotării unităților de învățământ, inclusiv a cabinetelor medicale școlare, „școala cu program prelungit”, mai ales în zonele rurale sau defavorizate, cu „posibilitatea pentru elevi de a servi o masă caldă”, sănătoasă și echilibrată din punct de vedere nutritiv, dublată de oportunitatea pentru elevi de a desfășura „activități de aprofundare, ore remediale și extracurriculare”. ## Stimați colegi, Doresc să concluzionez accentuând, încă o dată, asupra importanței deosebite a implementării pachetului de măsuri menționate, dincolo de orice dispută sau culoare politică, în ceea ce privește corectarea unor carențe mai vechi sau mai noi ale sistemului de învățământ din țara noastră. Și fac referire aici în mod expres la toate acele măsuri extrem de necesare și de urgente pentru stoparea sau reducerea abandonului școlar, combaterea analfabetismului funcțional, creșterea prestigiului și consistenței actului educațional, consolidarea bagajului de cunoștințe și deprinderi utile ale elevilor, utilizarea mai judicioasă, în folosul elevului, a timpului lui liber, extracurricular, cu degrevarea părinților sau aparținătorilor acestor elevi de responsabilități ce pot veni în coliziune cu activitățile profesionale ale acestora din urmă și, nu în ultimul rând, contracararea controversatului fenomen al meditațiilor, periodic mediatizat în spațiul public, dar nu totdeauna cu rezultate concrete. Voi considera mereu că, atunci când vorbim de copii, nicio măsură care să îi sprijine nu trebuie să fie omisă și niciun efort nu este prea mare pentru a le asigura prezentul și viitorul de care au nevoie. Vă mulțumesc pentru atenție. Senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Respect pentru medicii de familie

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Respect pentru medicii de familie”. Stimați colegi, Anul acesta am marcat pentru al 12-lea an consecutiv și în România Ziua internațională a medicilor de familiei. A fost o zi importantă, menită să sublinieze rolul și contribuția medicilor de familie și echipelor de îngrijire primară în sistemele de sănătate din toată lumea. Având în vedere rolul esențial pe care îl joacă în cadrul sistemului național de sănătate, consider că medicii de familie din România merită mult mai mult decât o zi pe an în care să ne aducem aminte de ei. Dacă prevenția este fundamentul sistemului sanitar, atunci medicii de familie sunt pilonul de bază al acestui sistem. Pentru că doctorul de familie este întotdeauna la datorie, gata să asigure îngrijirea medicală de care pacienții au nevoie. Acestea sunt cele trei elemente-cheie necesare pentru a depăși provocările momentului: „întotdeauna” – medicii de familie sunt prezenți întotdeauna, iar continuitatea este o caracteristică fundamentală a muncii lor. „Acolo” – ei sunt alături de pacienții lor, indiferent de moment și de loc. Și „îngrijire” – a fi medic de familie este atât un privilegiu, cât și o responsabilitate. Medicul de familie are grijă de pacienți și oferă ceea ce este necesar pentru protecția și bunăstarea lor. Hipocrate spunea: „Medicul are obligația de a vindeca uneori, de a trata deseori și de a alina de fiecare dată.” Medicul de familie trebuie să fie cu adevărat un prieten al familiei, o persoană pe care să o respectăm suficient de mult încât să-i încredințăm sănătatea noastră și a copiilor noștri. El ar trebui să ne cunoască în detaliu starea de sănătate și istoricul medical, să ne ofere primele consultații și îngrijiri, persoana care ne îndrumă pentru a avea un stil de viață sănătos. Tocmai de aceea cabinetul medicilor de familie ar trebui să aibă dotările necesare consultațiilor primare, dar și ale unor minime investigații. Din acest an, medicii de familie au fost implicați în testarea gratuită a persoanelor pentru COVID-19, iar, în conformitate cu noile politici sanitare, de la 1 iulie 2022 vaccinarea anti-COVID-19 va fi realizată numai în cabinetele medicilor de familie. În acest sens, mă bucură faptul că în anul 2022 am reușit să creștem, cu 22 de procente, bugetul alocat pentru medicina de familie. Bugetul de anul viitor va trebui să continue acest trend care să reflecte rolul principal al medicului de familie în asigurarea asistenței medicale. Toți factorii de decizie din domeniul sănătății, de la minister până la Parlament și autoritățile locale, trebuie să păstreze un parteneriat solid cu toți medicii de familie. Nu este suficient doar să transmitem mesaje la ceas aniversar, este important să și acționăm așa cum se cuvine, astfel încât respectul nostru pentru acești profesioniști să se concretizeze și în fapte. Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Este nevoie de o pereche de opinci pe Parlamentul din Budapesta

Declarația mea politică se intitulează „Este nevoie de o pereche de opinci pe Parlamentul din Budapesta”. Stimați colegi senatori, România fierbe. Mai are puțin și dă în clocot. În timp ce vă preocupați de soarta ucrainenilor, care au ajutoare, mai ales militare, din toate părțile globului, așa că numai de ajutorul nostru nu au nevoie, deși l-au avut peste puterile noastre economice, vecinii noștri de la vest, în cârdășie cu veșnicul pseudopartid de guvernare UDMR, atentează la siguranța națională și integritatea teritorială a României, precum încearcă să instige la violență, război interetnic între români și etnicii maghiari, care de secole trăiesc în liniște și pace. Firavele luări de poziție ale coaliției de guvernare, comunicatul Ministerului Afacerilor Externe transmis cu temerea să nu deranjeze cumva ungurii și rușii din spatele lor, lipsa de reacție a UDMR, ca și a serviciilor secrete române, mă fac să mă gândesc că planul conspirativ de rupere a României în cel puțin trei părți nu este departe de a fi implementat. Este nevoie de o scânteie aprinsă în centrul țării, un război civil este exact ceea ce urmăresc acești antiromâni. Evident că pe unii ciuci, măciuci, colaci nu îi putem suspecta de niscaiva inteligență. Sunt doar folosiți, în imensa lor stupiditate, pentru a distruge statul cel mai bogat în petrol și gaze din Europa, nemaipunând la socoteală metalele rare și pământul roditor care ar asigura independența economică a oricărui alt stat. Vizita Președintelui Ungariei, Katalin Novák, este o sfidare crasă față de România și poporul român, o încălcare gravă a relațiilor diplomatice dintre cele două țări, aceasta plimbându-se ca vodă prin lobodă prin România, de parcă ar fi fost pământul său, precum și o provocare mizerabilă a românilor și a etnicilor maghiari, o instigare la război civil. Pentru tăntălăii care habar nu au de legile ce guvernează relațiile diplomatice și cutumele dreptului diplomatic, trebuie câteva explicații, că altfel vor muri mai proști decât s-au născut și mai provoacă și daune României prin comportamentul lor de trădători inculți și infami. Un președinte de stat exercită această funcție și în somn, astfel că orice pas face îl exercită cu această calitate legată ca o piatră de moară de picior, chiar și în vacanță sau în vizitele neoficiale. Sfidarea Președintelui Ungariei nu este întâmplătoare, prima vizită trebuia să o facă la Cotroceni, să dea salutul cuvenit Președintelui României, pentru că așa saluta poporul român, pe al cărui pământ calcă, așa antiromân cum este el și mut, să anunțe care este programul și să fie însoțită de oficialități și serviciul de pază și protecție adecvat unui șef de stat. Nu a făcut-o. În schimb, a participat la acte de atentat la adresa siguranței naționale a statului român, asistând la premierea a doi etnici maghiari condamnați pentru acte de terorism împotriva statului și poporului român și cu concursul progresiștilor din USR, prin primarul din Alba Iulia, Gabriel Pleșa, în cadrul unui eveniment oficial au dezvelit, în inima cetății Marii Unirii realizate de domnitorul Mihai Viteazu la 1600, o statuie a unui guvernator maghiar în perioada de ocupație austro-ungară, exact la 150 de ani de când Crăișorul Munților, Avram Iancu, a decedat. Nimic întâmplător. Alba Iulia a fost aleasă special, cetatea Marii Uniri, ca o sfidare și o palmă dată, pentru a câta oară?, peste obrazul moților, acolo unde Horea, Cloșca și Crișan și-au dat viața pentru apărarea a tot ce înseamnă român și românesc în inima României, iar Avram Iancu ar fi trebuit să troneze imperial, nu un grof maghiar. Totul a fost aranjat ca o sfidare peste care nu se poate trece, doamna președintă dând mesajul inacceptabil că Ardealul ar aparține Ungariei, plimbându-se ca la ea acasă, în timp ce serviciile noastre secrete stau și dorm, acceptând provocarea mizerabilă a reprezentantului statului vecin în cârdășie cu UDMR, fiind complici ai trădării naționale. Sunt obligatorii demiterea conducerii serviciilor secrete, ambele eșaloane de conducere, și a celor care aveau obligația să preîntâmpine un astfel de act și trimiterea lor în judecată pentru înaltă trădare, alături de UDMR și conducătorii acestuia, precum și partidele de guvernare scoase în afara legii și condamnarea conducătorilor lor trădători de neam și țară. Mai mult, participarea ministrului UDMR Tánczos Barna la meciurile echipei de hochei a României, unde a intonat imnul unui așa-zis „ținut secuiesc”, inexistent vreodată în istorie, dar susținut de UDMR pentru a crea conflicte interetnice între români și etnicii maghiari și astfel să rupă din România cel puțin două județe, Harghita și Covasna, unde majoritari sunt tot românii, denotă faptul că UDMR este o formațiune antiromânească, care trebuie scoasă în afara legii. Refuzul ministrului Novák de a recita imnul României este în aceeași notă în care UDMR și mulți etnici maghiari instigați de această formațiune pseudopolitică consideră Ziua Națională a României, 1 Decembrie, drept zi de doliu național pentru maghiari și arborează steagul negru pe unde apucă. Arborarea steagului unui ținut inexistent, cu un steag inexistent și un imn inexistent în inima României nu sunt decât acte de înaltă trădare pentru care acești trădători ai României trebuie să plătească. Serviciile secrete ungare își fac firme în România, asociații și fundații și achiziționează imobile și finanțează echipe sportive, astfel încât implementarea Ungariei în România să se realizeze lent, dar sigur, în timp ce serviciile noastre tac și asistă, ba chiar ajută la destrămarea statului român. Domnilor de la UDMR, să vă intre bine în cap: aici noi, românii, v-am tratat cu respect și v-am dat funcții pe care Ungaria nu vi le-ar fi dat niciodată. Nu ați însemna nimic niciodată în Ungaria. Mai mult, dacă ați avea un astfel de comportament în Ungaria, ați fi considerați trădători și ați fi aruncați în închisoare pentru ani buni, până v-ați trata de morbul trădării. În loc să mulțumiți Domnului că sunteți respectați și asimilați pe teritoriul unde în urmă cu câteva sute de ani ați venit și ați fost primiți printre români, în schimb în alte țări nici nu puteți avea pretenții să fiți băgați în seamă, d-apăi să fiți implicați în guvernare, aici vă bateți joc de poporul și țara care v-au oferit dragoste și v-au primit cu mâinile larg deschise. Este imperios necesar ca UDMR să fie dat afară de la guvernare, parchetul să înceapă anchetele pentru înalta trădare a tuturor celor implicați, Ministerul Afacerilor Externe să ceară socoteală Ungariei pentru afrontul adus României și poporului român, să cheme pentru explicații ambasadorul Ungariei la București. Cerem ca Președintele Ungariei să ceară scuze publice României pentru afrontul și sfidarea aduse României și poporului român, iar acțiunea de instigare a românilor și etnicilor maghiari să înceteze de îndată. Totodată, solicit poporului român, acesta incluzând și etnicii maghiari, să nu dea curs acestor instigări în care sunt folosiți ca masă de manevră pentru interese politice meschine, care pot duce la război interetnic. Politicienii au produs numai rău și dezbinare, lăsați-i pe ei să-și rezolve diferendele, iar voi trăiți în continuare în pace și liniște, iubiți-vă ca frații și nu permiteți nimănui să vă instige la ură și dezbinare, la război și segregare. Cuvântul de ordine este „pace”. Nu dați curs provocărilor. Iubiți-vă și trăiți în armonie acolo unde trăiți împreună de sute de ani. Ardealul/Transilvania este România. Aici este România. _Punctum_ . „Și au intrat trupele noastre în Budapesta la începutul lunii august 1919. Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vânători. Șeful gărzii de la intrarea principală era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat și foarte vioi. Deasupra palatului a văzut Iordan cum fâlfâia în vânt flamura ungurească, roșuverde-alb. Faptul acesta nu l-a supărat prea tare, dar nici nu i-a plăcut. Dându-și capela pe ceafă și scărpinându-se după ureche, și-a zis: «Să dau jos steagul unguresc și să pun fanionul de companie? Asta ar ști și madama de la popota domnilor ofițeri să o facă. Dar am să chibzuiesc în așa fel ca să rămână de pomină și să fie talpa României răzbunată.» Zis și făcut. Chemând pe căprarul Bivolaru, s-au suit în norii Budapestei și au coborât steagul în lungul sforii drept la jumătatea steajerului și, luând apoi opinca răsuflată a căprarului, s-a urcat ca un pui de urs și a pus-o drept căciulă în capul steajerului, lăsându-i nojițele să atârne în vânt. Și așa a fâlfâit multă vreme în cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca românească deasupra lui.” (Gheorghe Mărdărescu, „Campania pentru dezrobirea Ardealului și ocuparea Budapestei”) _(Doamna senator Diana Iovanovici-Șoșoacă ține în mâini o pereche de opinci.)_ Vă mulțumesc. Senator neafiliat Diana Iovanovici-Șoșoacă. Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Trăiască opinca românească!

Interpelare

Adrian Hatos

Sporirea de urgență a finanțării activităților de cercetare și dezvoltare cu aplicabilitate în sectorul de apărare

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Sporirea de urgență a finanțării activităților de cercetare și dezvoltare cu aplicabilitate în sectorul de apărare”. Situațiile excepționale solicită măsuri excepționale. Suntem iubitori de pace și un popor, prin definiție, pașnic, dar ar trebui să ne fie clar că doar o bună pregătire pentru apărare poate să ne asigure pacea pentru mai multe generații. Vecinătatea unui război în care Rusia se comportă ca un agresor cu un partener al NATO, amenințările pe care le-a transmis recent întregii lumi ne demonstrează încă o dată valoarea dictonului latin _si vis pacem, para bellum_ . În acest sens, propunerile recente de sporire a investițiilor românești în apărare sunt salutare. Nu ne putem baza doar pe umbrela de securitate a NATO, care depinde în mare măsură de capacitățile de proiecție a puterii militare a Statelor Unite ale Americii, partenerul nostru strategic, trebuie să fim noi înșine un furnizor de siguranță în zona noastră. Suntem una dintre cele mai mari națiuni din regiunea aceasta a Europei și, în schimbul securității și prosperității pe care NATO și Uniunea Europeană ni le-au oferit și ni le garantează, avem o sarcină specială în participarea la securitatea colectivă. Aceasta înseamnă NATO. Aceasta înseamnă NATO – o alianță de națiuni loiale ideilor de democrație și libertate care se angajează să se protejeze reciproc. În același timp, investițiile suplimentare în sectorul de apărare trebuie să fie inteligente, să vizeze criterii de eficiență și de impact în sectoarele civile. Ele trebuie gândite de o manieră care se constituie un suport pentru resursele umane și capacitatea tehnologică și științifică a industriei românești. În acest sens, militez solid pentru ca o parte a investițiilor suplimentare în apărare să fie orientate către susținerea sectoarelor de cercetare și dezvoltare din domeniul militar și a celor cu aplicabilitate în apărare. Cercetarea din domenii precum industria aerospațială, tehnologia semiconductorilor, apărarea cibernetică, inteligență artificială și robotică, prostetică și chirurgia plastică, traumatologie și așa mai departe, în care avem deja capacități serioase, poate genera efecte de multiplicare în economie foarte benefice, nu doar prin inovații cu potențial comercial sau prin încurajarea indirectă a apariției de spin-offuri și start-upuri în aceste domenii, dar și prin sporirea resursei umane în aceste domenii atât de importante. Evident, toate aceste investiții trebuie să se desfășoare în spiritul responsabilității publice și al celei bugetare și cu obiective și ținte clare și relevante și, în măsura în care e posibil, transparent. În acest sens, solicit Guvernului să analizeze sporirea de urgență a finanțării activităților de cercetare și dezvoltare cu aplicabilitate în sectorul de apărare, astfel: 1. Să sporească finanțarea activității Agenției de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare, orientând resursele suplimentare către domeniile prioritare și conform nevoilor identificate, cu obiectivul fundamental de a asigura o eficiență cât mai mare a programelor de cercetare implementate. 2. Orientarea unor sume suplimentare către echipele din entitățile de cercetare și dezvoltare civile (institute naționale de cercetare-dezvoltare, universități, Academia Română), pe bază de finanțări competitive, pentru dezvoltarea unor tehnologii și soluții pentru probleme din domeniul civil, dar cu aplicabilitate în domeniul militar. Mă aștept, așadar, ca măsura să fie aplicată, pentru că avem nevoie de o bună pregătire pentru apărare. Mulțumesc.

Interpelare

Din sală

242!

Interpelare

Victoria-Violeta Alexandru

Mă opresc în curând.

Mă opresc în curând. Am avut discuții interesante inclusiv cu reprezentanții ANAP. Pentru situația în care nu s-ar prezenta cu o ofertă în cuantumul acestui 0,5 – întreprinderi sociale de inserție, am găsit o soluție acceptabilă de Autoritatea Națională de Achiziții Publice, în sensul în care autoritatea contractantă trebuie să facă o documentare înainte, după care va decide cu privire la acest aspect, adică de alocare a fondurilor respective. Aștept cu interes votul, urmând să mă bat și la Cameră pentru proiect. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

de reglementare obligația de a rezerva 0,5% din bugetul anual pentru autorități/entități contractante cu un buget anual de achiziții mai mare de 30 de milioane de lei, fără TVA, în vederea participării la procedura de atribuire, doar întreprinderilor sociale de inserție prevăzute

Dau citire raportului comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei economice, industrii și servicii. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare obligația de a rezerva 0,5% din bugetul anual pentru autorități/entități contractante cu un buget anual de achiziții mai mare de 30 de milioane de lei, fără TVA, în vederea participării la procedura de atribuire, doar întreprinderilor sociale de inserție prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială. Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au avizat favorabil acest proiect. În ședința comună din data de 16 mai 2022, membrii celor două comisii au analizat proiectul legislativ, punctele de vedere exprimate, avizele primite și au formulat și admis amendamente și au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cristian Bordei

întreprindere socială de inserție

Aș vrea să reamintesc, în ideea sprijinirii acestei inițiative legislative, pentru cei care încă nu sunt familiari cu termenul „întreprindere socială de inserție”, că acestea sunt acele entități care trebuie să îndeplinească anumite condiții, foarte stricte, pentru a putea funcționa. Printre cele mai importante: aceea de a avea minimum 30% din totalul angajaților persoane din categoriile vulnerabile, aceasta putând însemna persoane cu dizabilități fizice sau mentale, persoane cu adicții, persoane eliberate din penitenciar și altele, dar, în mare parte, persoane neangajabile sau foarte greu angajabile. O altă condiție – de a utiliza minimum 70% din profitul realizat în scopul social, precum și o serie de alte condiții. În statele Europei Occidentale, așa cum arăta și inițiatoarea, acest sector este foarte dezvoltat, pentru că autoritățile au înțeles marile avantaje ale funcționării acestor entități: pe de o parte, rolul lor în asigurarea unei vieți demne pentru persoanele vulnerabile prin scoaterea acestora din categoria asistaților social și integrarea lor pe piața muncii, având astfel posibilitatea de a se autoîntreține și de a face parte din structuri sociale ale persoanelor active, iar, pe de altă parte, statul, practic, nu numai că-și reduce cheltuielile sociale, ci chiar generează noi venituri prin taxele și impozitele plătite de aceste companii și angajații lor. Dar, în aceste state, autoritățile au înțeles și dificultatea majoră a acestor întreprinderi sociale de inserție de a rezista pe o piață liberă, în competiție cu companii care nu au aceleași obligații și de aceea au pus în practică un set de măsuri de suport, printre care și achizițiile sociale despre care vorbim astăzi, adică rezervarea unei părți din bugetul total al achizițiilor publice pentru achiziții țintite către întreprinderile sociale de inserție. Și avem exemple în Franța, Italia, Spania, cu procente care variază între 5% și 10%, campioană absolută fiind Primăria Barcelonei, care alocă anual 80% din bugetul de achiziții publice pentru acest tip de achiziții. Comparativ cu aceste prevederi din țările occidentale, ceea ce propune prezentul proiect legislativ, și anume alocarea a doar 0,5% din contractele de achiziții publice pentru entitățile care au bugete de peste 30 de milioane de lei, reprezintă doar un mic ajutor pentru întreprinderile sociale de inserție și de aceea cred că ar trebui să susținem cu toții la vot această măsură de suport. Grupul USR va vota pentru și vă invit și pe dumneavoastră la acest vot de conștiință. Mulțumesc.

Interpelare

Császár Károly Zsolt

În ședința din 10 mai 2022, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise. Amendamentele admise se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința din 10 mai 2022, membrii Comisiei pentru administrație publică au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise. Amendamentele admise se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, precum și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Victoria-Violeta Alexandru

tinerilor cu dizabilități

Aici nu stau chiar bine, în sensul în care, deși consider propunerea legislativă extrem de utilă – și am s-o descriu, pe scurt, în continuare –, adevărul este că există un aviz negativ de la Consiliul Legislativ, pe care l-am parcurs cu atenție. Avem viziuni diferite asupra acestei chestiuni. Și nici în comisii nu am primit, nereușind să particip la toate la care acest proiect a fost, nu am reușit să primesc raport pozitiv. Despre ce este vorba? În locul tinerilor cu dizabilități, care fac astăzi obiectul, care constituie astăzi grupul, unul dintre ele, desigur, dar grup susținut prin măsuri active de către ANOFM, adică sprijin pentru angajator ca să poată să-i integreze pe piața muncii, propun extinderea grupului cu persoane aflate în situații vulnerabile, respectiv persoane cu dizabilități, ceea ce include și tinerii, dar nu se limitează la tineri, experiența și realitatea arătând că mai degrabă persoanele de o anumită vârstă se confruntă cu situații neplăcute în încercarea de a se reprofila profesional și de a se reintegra. De altminteri, definiția pe care am propus-o e preluată din Legea economiei sociale, pe care dumneavoastră, Parlamentul, ați..., adică nici n-am inovat, am propus înlocuirea „tinerilor cu dizabilități” cu „persoane cu dizabilități” care să facă obiectul măsurilor de sprijin active din partea ANOFM pentru încadrarea pe piața forței de muncă. Și, în fine, vin cu o modificare cu privire la definiția angajatorului de inserție – așa se numește persoana juridică care preia persoane aparținând grupurilor vulnerabile –, integrând și întreprinderile sociale de inserție, pentru considerentele pe care le-am expus cu ocazia proiectului anterior prezentat. Eu, din respect pentru dumneavoastră și pentru că am convingerea că acest proiect poate să fie util pentru persoanele cu dizabilități, mai ales că se bazează pe o accesare de bani europeni și nu aș fi văzut nicio dificultate, eu mi-am făcut datoria să vin în fața dumneavoastră. Dar la fel de corectă voi fi și vă voi spune că nu din toate comisiile am primit raport, n-am ajuns la toate ca să mi-l susțin, respectiv punctul de vedere al Consiliului Legislativ este negativ, cu anumite observații, pe care eu le-am inclus în amendamente, dar aceasta este situația. Vă rog, luați decizia pe care o considerați înțeleaptă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Consiliul Legislativ dă un aviz negativ. Consiliul Economic și Social avizează favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii avizează negativ. În data de 17 mai, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere, cu amendamente respinse. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Dat fiind că am constatat că se pare că opoziția are majoritate în plen în acest moment, conform art. 91, vă solicit, din partea Grupului USR, să votăm modificarea ordinii de zi și să includem pe ordinea de zi și votul pe inițiativele legislative aflate acum pe ordinea de zi.

Dat fiind că am constatat că se pare că opoziția are majoritate în plen în acest moment, conform art. 91, vă solicit, din partea Grupului USR, să votăm modificarea ordinii de zi și să includem pe ordinea de zi și votul pe inițiativele legislative aflate acum pe ordinea de zi. Mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Explicația este următoarea, simplă: așa cum ați văzut și din primul vot și uitându-mă în sală, în acest moment opoziția în Senatul României are mai mulți senatori decât puterea, drept care, conform art. 91, solicităm să votăm modificarea ordinii de zi și să adăugăm pe ordinea de zi votarea tuturor i

Explicația este următoarea, simplă: așa cum ați văzut și din primul vot și uitându-mă în sală, în acest moment opoziția în Senatul României are mai mulți senatori decât puterea, drept care, conform art. 91, solicităm să votăm modificarea ordinii de zi și să adăugăm pe ordinea de zi votarea tuturor inițiativelor legislative, pentru că avem șansa să ni le trecem. Mulțumesc.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Având în vedere dispozițiile art. 91, invocate de către distinsul meu coleg lider al Grupului USR, ea este formulată într-un mod inadmisibil, în condițiile în care nu se justifică urgența unor... de introducere a unor proiecte pe ordinea de zi. Această urgență era obligatoriu a fi motivată pentru a

Având în vedere dispozițiile art. 91, invocate de către distinsul meu coleg lider al Grupului USR, ea este formulată într-un mod inadmisibil, în condițiile în care nu se justifică urgența unor... de introducere a unor proiecte pe ordinea de zi. Această urgență era obligatoriu a fi motivată pentru a putea discuta o modificare reală a ordinii de zi. Motiv pentru care Grupul PNL va vota împotrivă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Comisia pentru tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Comisia pentru tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Așa cum sărbătorim Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace sau Ziua olimpismului, consider că este important să avem și în România o Zi națională a sportului românesc. O zi specială pentru cei care au scris sau scriu istorie pentru România. O zi pentru ambasadorii adevărați ai țări

Așa cum sărbătorim Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace sau Ziua olimpismului, consider că este important să avem și în România o Zi națională a sportului românesc. O zi specială pentru cei care au scris sau scriu istorie pentru România. O zi pentru ambasadorii adevărați ai țării noastre: sportivi, antrenori, dar și pentru toți cei care activează în domeniul sportiv. Mai mult, aducem un plus de conștientizare în rândul copiilor noștri despre importanța practicării exercițiului fizic în mod independent. Stimați colegi, vă rog să susțineți această inițiativă legislativă. Grupul Partidului Social Democrat va vota pentru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Cu tot respectul, am vorbit cu mai mulți colegi, se solicită verificarea prezenței, pentru că sunt foarte multe cartele băgate în aparat, dar nu sunt persoanele respective.

Cu tot respectul, am vorbit cu mai mulți colegi, se solicită verificarea prezenței, pentru că sunt foarte multe cartele băgate în aparat, dar nu sunt persoanele respective. De aceea, vă rog frumos să verificați prin vot dacă avem cvorum. Mulțumesc.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Jocuri sportive

Îmi dați de aici? Mulțumesc. Mulțumesc frumos, domnule președinte. Această inițiativă a fost depusă în urma unei solicitări venite din partea Federației Române de Rugby și le mulțumesc pe această cale. Data de 4 mai are o însemnătate deosebită pentru rugbyul românesc: este prima participare a Echipei Naționale de Rugby la Jocurile Olimpice – 4 mai 1924. După o călătorie lungă de 3 zile, pe resurse financiare proprii, au jucat primul meci la olimpiadă din rugbyul românesc, dar au și adus pentru România singura medalie de bronz a unei echipe românești – categoria „Jocuri sportive”. Așadar, stimați colegi, vă rog să susțineți această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

completarea Ordonanței de urgență nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou articol, respectiv art. 3[1] .

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru transparența utilizării și eficienței sumelor din cadrul Programului pentru promovarea exporturilor, prin completarea Ordonanței de urgență nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat Expunerea legislativă are în fapt ca obiect completarea Ordonanței de urgență nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu un nou articol, respectiv art. 3[1] . Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect. Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul de act normativ. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Față de cele prezentate, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de respingere a propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

de reglementare abrogarea art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin eliminarea sporului de doctorat și creșterea cu 0,5 a coeficienților de salarizare pentru personalul cu funcții de predare în învățământul universitar, precum și pentru personalul cu funcții de execuție din dome

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea art. 14 din Legea-cadru nr. 153/2017, prin eliminarea sporului de doctorat și creșterea cu 0,5 a coeficienților de salarizare pentru personalul cu funcții de predare în învățământul universitar, precum și pentru personalul cu funcții de execuție din domeniul cercetării științifice. Consiliul Legislativ transmite aviz negativ. Comisia pentru știință, inovare și tehnologie, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital transmit avize negative. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, întrunită în ședința din 17 mai 2022, hotărăște, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. În consecință, propunem plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Acest spor nu se justifică.

La orice mă așteptam din partea USR, dar la un asemenea proiect legislativ sub nicio formă! Intrând pe expunerea de motive a inițiatorilor, citez – o remarcă jignitoare la adresa celor 30.000 de doctori din România la acest moment: „Acest spor nu se justifică.” Negați, practic, prezumția valorii crescute și a eficienței superioare a personalului deținător de titlu de doctor din învățământul preuniversitar, din învățământul universitar, din ministere, din administrațiile locale. A fost, am avut, am înregistrat și avem în continuare, din păcate, pe primele pagini scandalul plagiatelor. Dar de ce deținătorii de bună-credință ai titlului de doctor trebuie să plătească prin acest proiect de lege, date fiind greșelile unor așa-ziși „deținători” ai titlului de doctor, care, bineînțeles, au fentat sistemul? Dat fiind faptul că, cu siguranță, deținătorii de bună-credință sunt într-o cotă mult mai mare decât cei care au fentat sistemul și evident că, încetul cu încetul, lista deținătorilor titlului de doctor se va curăța. Mai mult decât atât, ați mai făcut niște remarci, chiar jignitoare, lipsite de sens, conform cărora acest spor ar fi închis într-un seif, ar fi ferecat, ar fi ascuns în masa celorlalte sporuri. Nu închide, nu a închis nimeni nimic prin sistemul legislativ. Este prevăzut clar în Legea nr. 153/2017 faptul că acest spor va fi luat în calcul la masa sau la totalul sporurilor, care nu trebuie să depășească un anumit cuantum, conform Legii nr. 153/2017. Cum spuneam, am avut o problemă a plagiatelor, însă scandalurile din presă, numărul redus al locurilor pentru doctorat acordat școlilor doctorale din ultimii ani au condus la o echilibrare a numărului de doctori care sunt declarați prin ordin de ministru în fiecare an. Am avut un maxim în anul 2012, în jurul a 6.000 de doctorate obținute, însă în ultimii 5 ani media s-a echilibrat undeva la 2.200 de titluri de doctor. Ce facem cu profesorii din învățământul preuniversitar pe care deja un ordin emis în vara anului trecut de Ministerul Educației, mă refer aici la Ordinul nr. 3993/2021, i-a afectat într-un mod extrem de grav? Dat fiind faptul că, deși Legea nr. 153/2017 prevedea acordarea indemnizației de doctor pentru aceștia în cazul în care titlul de doctor era echivalat cu gradul I înainte de 2017, începând cu aplicarea acestui ordin, indemnizația nu se mai acordă în prezent pentru deținătorii de titluri de doctor din învățământul preuniversitar. Și ce facem cu cei din învățământul universitar? Le luăm indemnizația care și așa nu reprezintă, valoric vorbind, decât 50% din salariul minim brut pe țară și le majorăm un coeficient salarial cu 0,5. Total injust. Și, cred eu, nu numai că vreți să luați, nu numai că nu puneți mare lucru în loc, ci nici nu încercați să validați alte forme de titluri științifice prin remunerarea corespunzătoare a acestora. Și aș mai vrea să adaug un singur aspect. Ați afirmat, dragi colegi de la USR, faptul că acest proiect legislativ reprezintă un demers, și citez acum: „care face parte dintr-un proiect mai larg de reașezare a sistemului de salarizare din sectorul public”. Cum vreți dumneavoastră să reașezați sistemul de salarizare din sistemul public când considerați acordarea acestei indemnizații de doctor absurdă, însă angajați în administrația locală, activul de partid USR, pe posturi care solicită încadrare de studii superioare, angajați activ USR cu studii medii? Și știți foarte bine scandalul de la Bacău, care continuă și va continua, și cineva va răspunde penal pentru ceea ce faceți. Vă înțeleg pragmatismul în acest context, dar nu vă înțeleg sub nicio formă logica. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

încetul cu încetul lista doctorilor se va curăța

Aș începe prin a remarca o frază care a fost rostită de la acest microfon: „încetul cu încetul lista doctorilor se va curăța”. Din păcate, acest „se va curăța” s-a demonstrat că nu există în România. Nimeni nu stă undeva liniștit, într-un șezlong, și lucrurile se curăță. Trebuie acțiune. Și, în niciun caz, șansa de a curăța ceva ce nu există, dacă nu ne oprim în a stimula astfel de practici. Situația este foarte dificilă. E nevoie de soluții. Putem fi de acord, poate că nu avem în față o soluție perfectă, dar sunt elemente, cum ar fi modul în care se echilibrează recompensa financiară, și am înțeles că au existat discuții în comisie și între membrii comisiei pe acest subiect. Ați menționat problema învățământului preuniversitar. Solicitarea Grupului USR este de retrimitere la comisie pentru o săptămână. Vă rog, domnule președinte, dacă puteți să supuneți la vot. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Doar o intervenție foarte scurtă, pentru că am ascultat cu atenție ce au spus cei de la Grupul USR și trebuie să fac din nou remarca că este un principiu la USR: dacă am prins blatist într-un tren, trebuie să oprim nu doar trenul, ci toată circulația trenurilor din România.

Doar o intervenție foarte scurtă, pentru că am ascultat cu atenție ce au spus cei de la Grupul USR și trebuie să fac din nou remarca că este un principiu la USR: dacă am prins blatist într-un tren, trebuie să oprim nu doar trenul, ci toată circulația trenurilor din România. Cam așa vor și de data asta. _(Aplauze.)_

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Eu nu știu de unde apar ideile astea năstrușnice, aș putea spune, în contextul în care ne batem toți cu pumnii în piept că educația reprezintă un element deosebit de important, iar când facem un document de cercetare, pentru că atunci când faci o teză de doctorat cercetezi, și nu un an-doi, ci chiar

Eu nu știu de unde apar ideile astea năstrușnice, aș putea spune, în contextul în care ne batem toți cu pumnii în piept că educația reprezintă un element deosebit de important, iar când facem un document de cercetare, pentru că atunci când faci o teză de doctorat cercetezi, și nu un an-doi, ci chiar 4 ani de zile, conform legislației în vigoare..., și venim acum să spunem că totul este derizoriu, că nu folosește la nimic și că – vezi Doamne! – o să le dăm ceva la salariu ca să nu se supere... Este absurd, stimați colegi! Și, când mai veniți cu astfel de idei, întrebați-vă în ce loviți, pentru că, în momentul de față, loviți în sistemul universitar. Ca să fii asistent universitar îți trebuie doctorat. Fără doctorat nu te poți angaja sau nu poți concura pe un post de asistent universitar. Nu mai vorbesc, șefi de lucrări, conferențiar, profesor etc. Ca atare, mai ușor cu astfel de probleme. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion-Narcis Mircescu

Domnule profesor, este în proiectul de lege: pentru mediul universitar, acolo unde se solicită doctorat, se include în salariul de bază. _(Discuții.)_

Domnule profesor, este în proiectul de lege: pentru mediul universitar, acolo unde se solicită doctorat, se include în salariul de bază. _(Discuții.)_

Interpelare

Laura Georgescu

Biroul permanent al Senatului a sesizat Comisia pentru muncă, familie și protecție socială pentru dezbaterea și elaborarea raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (8) al art. 151 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii.

Biroul permanent al Senatului a sesizat Comisia pentru muncă, familie și protecție socială pentru dezbaterea și elaborarea raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (8) al art. 151 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. Inițiativa legislativă își propune stimularea tinerelor familii de a avea cel puțin doi copii și pentru aceasta se urmărește ca la calculul punctajului lunar să se utilizeze integral câștigul salarial mediu brut lunar pentru perioadele în care au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului. Consiliul Legislativ transmite un aviz negativ. Consiliul Economic și Social avizează favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital transmite un aviz negativ. În data de 17 mai, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere. În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Având în vedere criza demografică pe care o traversează România în acest moment prin scăderea natalității, dar și prin migrația internațională accentuată, considerăm că această inițiativă este binevenită și încurajează tinerele familii în a avea cel puțin doi copii, astfel încât atunci când ajung la

Având în vedere criza demografică pe care o traversează România în acest moment prin scăderea natalității, dar și prin migrația internațională accentuată, considerăm că această inițiativă este binevenită și încurajează tinerele familii în a avea cel puțin doi copii, astfel încât atunci când ajung la pensie să aibă un calcul decent, pentru o pensie decentă. Partidul Social Democrat susține această inițiativă și va vota pentru.

Interpelare

Laura Georgescu

, potrivit expunerii de motive, adoptarea unor măsuri de sprijin destinate angajatorilor și angajaților în vederea consolidării pieței muncii concomitent cu prevenirea creșterii ratei șomajului la nivel național și asigurarea unei surse de venit salariaților.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind instituirea unor măsuri pentru stimularea ocupării pe piața muncii din România. Această propunere are ca obiect, potrivit expunerii de motive, adoptarea unor măsuri de sprijin destinate angajatorilor și angajaților în vederea consolidării pieței muncii concomitent cu prevenirea creșterii ratei șomajului la nivel național și asigurarea unei surse de venit salariaților. Consiliul Legislativ transmite aviz negativ. Consiliul Economic și Social transmite aviz favorabil. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital avizează negativ, iar Comisia economică, industrii și servicii avizează favorabil. În data de 17 mai, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere. În consecință, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Această propunere face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Victoria-Violeta Alexandru

Încă o dată vă mulțumesc, domnule președinte.

Încă o dată vă mulțumesc, domnule președinte. Dumneavoastră ați citit titlul din care se înțelege foarte clar despre ce e vorba. Eu aș mai adăuga doar un cuvânt ca să fie completă imaginea, e vorba de Kurzarbeit, dacă ați auzit în dezbaterea publică, în discuțiile publice, un mecanism pe care l-am utilizat în 2020, după ce am temporizat un pic șomajul tehnic, care e o formă pasivă, în sensul în care angajatul rămâne acasă, i se suspendă temporar contractul de muncă și când societatea își revine din activitate i se reactivează contractul. Kurzarbeit pe care l-aș dori reglementat și vin cu această propunere în alte situații excepționale de dificultate economică și o să explic de ce am avut această inițiativă – este o măsură activă. Firma nu se închide, angajatul nu este acasă, își reduce activitatea; pentru orele lucrate plătește angajatorul, pentru cealaltă fracție de muncă un procent este acoperit de stat. Un procent, nu integral. De ce am simțit nevoia să fac acest lucru? Este pentru că apreciez că dacă am fi avut în 2020 – dar cine să știe, că nu și-a pus nimeni problema și eu însămi sunt în culpă, dacă vreți, sub acest aspect –, dacă am fi avut un cadru legislativ care să stabilească care sunt definițiile acestui mecanism, cum se activează el, cui se adresează, pe ce durată, care sunt instituțiile care au un rol, ne-ar fi fost mult mai ușor. Așa, am făcut pe repede-înainte un cadru legislativ care să ne permită declanșarea mecanismului și am fost conștientă de atunci că situații excepționale pot apărea oricând, nu doar generate de COVID, ci, de exemplu, de criza cipurilor sau de alte situații, inundații, cutremure pe teritoriul unei regiuni, pe teritoriul unui județ, la nivel național, Doamne ferește! Deci pot apărea situații și atunci Parlamentul poate ajuta Guvernul pentru că, atrag atenția – în pofida punctului de vedere negativ pe care..., mă scuzați, căci faceți și dumneavoastră politică, ca mine, este absolut răutăcios –, pentru că nu se poate aplica fără guvern, doar creează cadrul general, stabilește niște reguli, după care vine Guvernul, printr-o hotărâre de guvern, și stabilește perioada, și stabilește cuantumul. A spune că te opui, deși în măsurile anunțate chiar de curând de coaliția de guvernare apare proiect de lege pentru Kurzarbeit, doar pentru că vine de la cineva din opoziție, care, întâmplător, a și gestionat acest mecanism în 2020 și știe ce vorbește, mi se pare doar o palmă politică. Dar, pe fond, repet, proiectul pe care vi-l propun se adresează angajatorilor și angajaților și îi protejează pentru orice altă situație decât stare de urgență/alertă, care au reglementări specifice, situații de dificultate economică în care firma își continuă activitatea, dar cu un program redus. Acum...

Interpelare

Victoria-Violeta Alexandru

la virgulă

Punct de vedere negativ de la Consiliul Legislativ, pentru că nu intru în detalii și spun cam ce situații excepționale pot apărea. Încă o dată subliniez, legea creează doar cadrul general. Guvernul va veni, se va autosesiza și va veni cu mecanismul concret și îl va defini în timp și va decide dacă se activează sau nu. Consiliul Legislativ îmi cere să dau o definiție „la virgulă” a tuturor acestor situații. Imaginați-vă că dacă fac acest lucru șansa să omit ceva sau să scap ceva la care nu m-am gândit, pur și simplu, că nu am de unde să știu ce situații de criză..., este destul de mare. Modelul german de Kurzarbeit, aplicat de zeci de ani, arată că aceasta este soluția ca firmele să-și continue activitatea în fața unei situații-limită și angajații să-și păstreze salariile, chiar dacă reduse, pentru că și programul lor de lucru pe o anumită perioadă este un program redus. Deci sunt...

Interpelare

Victoria-Violeta Alexandru

Înțeleg punctul de vedere al Consiliului Legislativ...

Înțeleg punctul de vedere al Consiliului Legislativ...

Interpelare

Victoria-Violeta Alexandru

...dar e vorba de o altă viziune...

Interpelare

Laura Georgescu

de reglementare, această propunere face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru aplicarea unor măsuri de sprijin pentru angajatori și salariați în situații de criză, altele decât cele din perioada stării de urgență, asediu sau alertă. Consiliul Legislativ transmite un aviz negativ. Consiliul Economic și Social transmite aviz favorabil. Comisia economică, industrii și servicii avizează negativ. În ședința din data de 17 mai anul curent, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de admitere. În consecință, comisia propune plenului Senatului un raport de admitere, cu amendamente admise. În raport cu obiectul de reglementare, această propunere face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

astfel cum este definită de fiecare stat membru

proteja locurile de muncă și pentru a limita efectele negative asupra economiei. Aș vrea să punctez o discuție pe care am avut-o la Comisia de muncă pe marginea acestei legi, și anume: s-a invocat faptul că nu e nevoie de o astfel de lege, pentru că Guvernul poate să dea ordonanțe de urgență. Eu vă propun să nu transformăm Parlamentul României într-o anexă a Guvernului. Sunt prea multe OUG-uri nejustificate, OUG-uri de modificare a modificării la alte OUG-uri. Am avut chiar, dacă vă uitați în OUG nr. 57/2022, o transpunere de directivă luată copy-paste, inclusiv cu sintagma: „astfel cum este definită de fiecare stat membru”, referindu-ne, evident, la legislația noastră națională. N-avea nicio legătură această sintagmă cu ordonanța respectivă. Deci haideți să ne facem treaba și să adoptăm legi pornite din Parlament care să faciliteze activitatea Guvernului și să nu mai așteptăm să ni le pună Guvernul pe masă. Vă invit să votați și să susțineți acest proiect. Mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Dacă nu mai sunt intervenții la acest punct, stimați colegi, am depășit ora 13.00, închidem aici dezbaterile.

Dacă nu mai sunt intervenții la acest punct, stimați colegi, am depășit ora 13.00, închidem aici dezbaterile. ## Ne vedem luni. Înainte de a declara ședința închisă, dați-mi voie să dau citire unei note privind pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. Conform art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi: 1. Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin – procedură de urgență; Vreau să-i mulțumesc domnului Petrean, care este prezent la balcon. Este în a 22-a zi de greva foamei. Reclamă un abuz care i s-a întâmplat de la mai multe instituții ale statului. El a fost demis ilegal dintr-o funcție de director și s-au comis multiple abuzuri. Se luptă cu acest sistem și vreau să-i mulțumesc pentru faptul că a putut fi prezent aici. Mulțumesc. _(Aplauze.)_