Stenogramă plen

Interpelare

Claudiu-Marinel Mureșan

Aș vrea să dau citire unei interpelări adresate primministrului României, domnului Nicolae Ciucă.

Aș vrea să dau citire unei interpelări adresate primministrului României, domnului Nicolae Ciucă. Domnule prim-ministru, Doresc să vă aduc în atenție necesitatea clarificării unor aspecte privind persoanele salariate care s-au autorecenzat prin intermediul internetului și au dreptul la o zi liberă, plătită de către angajator – măsură adoptată în scopul încurajării utilizării cu predilecție a acestei metode. Ordonanța de urgență nr. 19 din 4 februarie 2020 reglementează organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România de la sfârșitul anului 2021. Recenzarea populației și locuințelor se desfășoară etapizat, în perioada februarie–iulie 2022. Art. 49 alin. (3) prevede că: „Angajatorii persoanelor care fac dovada autorecenzării on-line au obligația de a le acorda acestora ziua liberă, plătită, la o dată stabilită de comun acord cu persoanele îndreptățite. Ziua liberă plătită se acordă în termen de maximum 12 luni de la data realizării cu succes a autorecenzării.” Pe de altă parte, nerespectarea termenului de transmitere a rezultatelor recensământului către Comisia Europeană (Eurostat) până la data de 31 decembrie 2022 ar putea avea ca efect demararea de către Comisie a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor – infringement – stabilite României prin regulamentele comunitare. Totuși, în nota de fundamentare a proiectului de act normativ, impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung, pe următorii 5 ani, este zero. Astfel, dacă obligația de a efectua recenzarea este obligația statului român, vă adresez rugămintea să clarificați cum se justifică punerea în sarcina angajatorilor din România, care, la rândul lor, plătesc contribuții, taxe și impozite pe venituri, a costurilor privind autorecenzarea și a costurilor referitoare la acordarea unei zile libere angajaților, ca urmare a autorecenzării. Totodată, solicit să-mi comunicați în scris măsurile și mijloacele prin care Guvernul României va soluționa această problemă, pentru a veni în sprijinul angajatorilor afectați de această măsură, în mod susținut, fără ca aceștia să fie nevoiți să suporte cheltuielile izvorâte din obligațiile statului român față de Uniunea Europeană. A doua interpelare, domnule președinte, este adresată domnului ministru Tánczos Barna. Stimate domnule ministru, România a fost importator net de energie electrică toată săptămâna trecută și toate prognozele sunt că, cel puțin pe termen scurt și mediu, prețul la energia electrică o să crească. În acest context, este esențial ca proiectele de stimulare a producerii de energie electrică din surse regenerabile și care nu aduc atingere mediului înconjurător să fie accelerate. Administrației Fondului pentru Mediu îi revine o sarcină extrem de importantă, și anume de a nu întârzia nepermis derularea programului de instalare a sistemelor fotovoltaice și stimularea instalării lor de cât mai multe persoane. Pe de altă parte, se pare că există întârzieri majore în derularea programului, domnule ministru. Prin urmare, aș vrea să vă rog să îmi comunicați următoarele: – Care este numărul la zi al dosarelor de la AFM care încă așteaptă să fie soluționate? – În contextul în care există întârzieri majore de procesare a dosarelor de către AFM pentru persoanele care doresc să-și instaleze panouri fotovoltaice, considerați că este necesar ca statul să ramburseze, proporțional cu Programul „Casa verde”, către prosumatorii care au realizat investiția din resurse proprii? – Vă rog, de asemenea, să-mi comunicați dacă există proiecte legislative menite să-i protejeze pe prosumatori în relația cu distribuitorii. Vă solicit să-mi comunicați răspunsuri în scris. Vă mulțumesc. Claudiu Mureșan, senator, Circumscripția nr. 34 Sibiu. Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Maricel Popa

Stadiu investiții stadioane și baze sportive din județul Iași

Am o interpelare adresată domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Attila Cseke. „Stadiu investiții stadioane și baze sportive din județul Iași” ## Domnule ministru, Sportul a fost unul dintre domeniile neglijate în ultimii ani de factorii decidenți, iar infrastructura din România încă are de suferit. Chiar dacă la nivel național au fost construite o serie de stadioane și baze sportive moderne, Iașiul nu a primit fondurile necesare pentru construirea unui stadion nou și a unei săli polivalente moderne. Dezvoltarea unei societăți sănătoase se face în primul rând asigurând locuitorilor baze sportive adecvate, unde sportul să poată fi practicat în cele mai bune condiții. Administrațiile locale din județul Iași, dar și alte autorități ieșene (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Primăria Iași) au depus o serie de proiecte pe componenta de sport pentru finanțare la Compania Națională de Investiții, care acum se află în diverse stadii de execuție sau urmează o serie de pași procedurali în vederea demarării investițiilor. Motivat de acest fapt, vă rog să transmiteți punctual, pentru fiecare proiect depus, aflat în execuție sau pe lista sinteză, care este stadiul investiției și care sunt perspectivele de finanțare. Domnule ministru, Iașiul este al doilea județ din România, a depășit un milion de locuitori. Rog să-mi transmiteți stadiul lucrărilor la sala polivalentă a municipiului Iași, precum și la stadionul municipal Iași. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași, Maricel Popa. - Vă mulțumesc. Domnule președinte... _(Microfon întrerupt.)_

Interpelare

Maricel Popa

Legume» – 2022

Am o întrebare adresată domnului ministru Adrian Chesnoiu. „Beneficiari programe «Tomata» și «Legume» – 2022” ## Domnule ministru, Programele de sprijin pentru legumicultorii din România încep să prindă din ce în ce mai multe rădăcini și sunt de un real ajutor pentru fermieri. Din acest motiv, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a alocat în acest an 225 de milioane de lei pentru susținerea producției de tomate și legume în spații protejate, respectiv: tomate, ardei gras, ardei capia, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac și ceapă verde. Programul (denumit generic „Tomata”) este împărțit în două cicluri de producție, iar tomatele pot fi cultivate în ambele cicluri. Valoarea sprijinului total este de 4.000 de euro/beneficiar, iar producțiile minime necesare trebuie să fie de 3.000 de kilograme pe 1.000 de metri pătrați. Recent, printr-un act normativ promovat în urma discuțiilor pe care le-ați purtat cu fermierii, s-a luat decizia să se prelungească termenul de valorificare pentru legumele în spații protejate, precum și perioada în care aceștia vor depune documentele justificative pentru primirea sprijinului (ciclul I de producție – 30 august, față de 30 iunie), și vă mulțumim. Apreciez toate aceste măsuri, care sunt cu adevărat de ajutor pentru fermierii români care caută să producă legume cât mai ecologice, fiind încurajată astfel producția autohtonă. Din acest motiv și pentru a avea o imagine de ansamblu asupra acestei activități, vă rog să precizați câți beneficiari a avut acest program de la început (anul 2017) și până acum (situația defalcată pe ani) și câți dintre aceștia sunt din județul Iași (situația defalcată pe ani). De asemenea, pentru județul Iași, vă rog să precizați și care sunt tipurile de legume pentru care au fost efectuate aplicațiile în cadrul programului.

Interpelare

Maricel Popa

PSD pornește investițiile de miliarde din bani europeni, prin PNRR, destinate regiunii Moldovei

Declarația mea politică de astăzi este pentru a dezvolta Moldova: „PSD pornește investițiile de miliarde din bani europeni, prin PNRR, destinate regiunii Moldovei”. Stimate domnule președinte, ## Dragi colegi, Săptămâna trecută au avut loc două evenimente importante pentru transportul rutier și feroviar spre și dinspre zona Moldovei. 1. Acum câteva zile au fost semnate la Buzău două contracte ce vor avea un mare impact pe axa sud–nord, Muntenia–Moldova. Unul dintre contracte a fost cel de finanțare – peste 3,8 miliarde de lei – pentru toți cei 63 km ai sectorului de autostradă Ploiești–Buzău, parte integrantă din A7. Al doilea contract s-a referit la construcția efectivă a tronsonului cuprins între Mizil și Pietroasele. Lotul are 28,3 km și intră în execuție. În acest caz, durata maximă în care trebuie finalizată lucrarea este de 20 de luni, investiția fiind încredințată, în urma unei licitații, unei asocieri de constructori români și bulgari. Segmentul Ploiești–Buzău din A7 este format din trei loturi: - Dumbrava–Mizil, 21 km; - Mizil–Pietroasele, 28 km; – Pietroasele–municipiul Buzău, 13 km. Întreaga autostradă A7 va avea 13 loturi, cu o lungime totală de 320 km. Finanțarea este asigurată prin Planul național de redresare și reziliență, zis PNRR. Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, a anunțat că vrea ca anul acesta să fie semnate contractele pentru toate aceste 13 secțiuni. Autostrada Moldovei, Ploiești–Pașcani, va fi prima din România care se va adapta cât mai mult normelor europene de mediu. Concret, de-a lungul ei vor fi amenajate 24 de spații destinate încărcării autoturismelor electrice. Totodată, vor fi plantate perdele forestiere anti-înzăpezire pe o lungime totală de peste 63 km și pe o suprafață de 160 de hectare. În plus, drumurile tehnologice vor putea fi folosite și ca piste pentru biciclete. 2. În consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor a fost avizată achiziția a încă 20 de trenuri electrice de lung parcurs. Procedura de licitație va fi derulată de Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Proiectul se va desfășura prin PNRR și are o valoare estimată de 180 de milioane de euro. Îmbunătățirea ofertei de transport prin creșterea frecvenței, a vitezei de deplasare, dar și prin oferirea unui confort sporit... sunt câteva dintre beneficiile pe care le vor avea călătorii. Asigurarea de legături directe și rapide între marile orașe ale României, dar și înlocuirea tracțiunii diesel cu cea electrică sunt alte avantaje identificate. Printre condițiile solicitate se vor regăsi: viteza maximă de 200 km/h, capacitatea minimă de 160 de locuri pe scaune, confort pentru deplasări de maximum 7–10 ore pe direcție. Noile trenuri electrice vor circula pe mai multe rute, cele care au legătură cu Iașiul urmând a fi: - Brașov–Sfântu Gheorghe–Miercurea-Ciuc–Bacău–Iași; - Galați–Mărășești (Focșani)–Bacău–Iași; – Iași–Bacău–Mărășești (Focșani)–Galați–Brăila–Constanța– Mangalia. În ambele cazuri fiind vorba despre proiecte finanțate prin PNRR, termenul-limită de implementare este sfârșitul anului 2026. Efectele acestor investiții sunt simplu de intuit: o mai bună mobilitate prin reducerea timpilor de deplasare, mărfuri transportate mai rapid, înființare de noi afaceri. În rezumat, creșterea calității vieții pentru locuitorii din Regiunea de NordEst a țării. Vă mulțumim, domnule ministru Grindeanu. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași, Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Izvorul Tămăduirii

Obiectul declarației politice: „Opriți demolarea Bisericii «Izvorul Tămăduirii» din municipiul Constanța!” Biserica cu hramul „Izvorul Tămăduirii” din Constanța este cunoscută ca „Biserica de pe trotuar”. În urmă cu un an, magistrații Judecătoriei Constanța au decis desființarea lucrărilor de construcție realizate fără autorizație de Arhiepiscopia Tomisului. Zilele acestea, Tribunalul Constanța a decis definitiv că această biserică trebuie demolată, respingând recursul formulat de arhiepiscopie. În decizia lor, judecătorii au admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul „Primarul Municipiului Constanța în contradictoriu cu pârâta Arhiepiscopia Tomisului”. Nu este singura biserică ridicată fără autorizație de construcție în acest oraș, ca de altfel nici singura clădire fără autorizație de construcție. Biserica a fost construită în anul 2002, iar de atunci a devenit mărul discordiei între municipalitate și arhiepiscopie, iar la sfârșitul anului 2021 decizia magistraților era ca această clădire să fie dărâmată în termen de 90 de zile. Au urmat o serie de contestații făcute în instanță de către Înalt Preasfinția Sa Arhiepiscopul Teodosie. Arhiepiscopia Tomisului a pierdut procesul prin care autoritățile locale cer demolarea lăcașului, ridicat fără autorizație de construcție. Demolarea unei biserici este cel mai infam lucru din ultimele decenii. În această biserică au fost botezați mii de copii și s-au întemeiat mii de familii. Niciun stat, niciodată în istoria lui, nu a trăit pierderi precum cele provocate de vestitul plan ceaușist de sistematizare, care a dus la dispariția a peste 40.000 de construcții – locuințe, edificii administrative, monumente de artă și cultură, mânăstiri și biserici. Nicolae Ceaușescu a ordonat distrugerea a 20 de lăcașe de cult, cele mai multe din categoria monumentelor istorice. Au existat inițiative de succes care au reușit să salveze de sub lama buldozerului câteva dintre bisericile încărcate de istorie. Inginerul Eugen Iordăchescu este cel care a coordonat mutarea a opt biserici din capitală, dintre cele 11 cărora le-a fost schimbat amplasamentul. În acest context, soluția este mutarea lăcașului de cult într-o zonă apropiată, așa cum solicită și reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului, întrucât există soluții tehnice în acest sens. Dacă nu va fi acceptată această solicitare în ceea ce privește mutarea lăcașului de cult, biserica va deveni prima construcție de acest gen ce va fi demolată după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Fac un apel către toate autoritățile de a opri demolarea Bisericii „Izvorul Tămăduirii” din Constanța. Vă mulțumesc. Senator Aelenei Evdochia.

Interpelare

Valentin-Rică Cioromelea

Pelican» peste partea marină a Rezervației Biosferei Delta Dunării

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Cseke Attila și se referă la „Situația suprapunerii perimetrului de exploatare, dezvoltare, explorare a gazelor «Pelican» peste partea marină a Rezervației Biosferei Delta Dunării”. Stimate domnule ministru, În cuprinsul Planului de amenajare a spațiului maritim (denumit, pe scurt, PASM), elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, am identificat cel puțin o incompatibilitate între diferitele utilizări ale spațiului maritim, care nu este menționată în cuprinsul documentului. La pagina 102 a PASM este prezentată o schiță cu perimetrele de exploatare și explorare a gazelor din Marea Neagră; astfel aflăm că insula Sacalin – care este arie naturală de protecție specială în cadrul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării și este patrimoniu UNESCO – face parte din perimetrul petrolier „Pelican”, descris ca „Acord petrolier – explorare, dezvoltare, exploatare”, pe care am anexat-o acestei întrebări. Statutul insulei Sacalin este atât de strict reglementat încât accesul turiștilor este interzis, fiind limitat chiar și pentru cercetători. Totuși, din PASM rezultă că aici se pot instala, într-un viitor oarecare, instalații de exploatare, explorare a gazelor. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos să ne transmiteți: 1. Dacă ministerul pe care-l conduceți a consultat, la elaborarea Planului de amenajare a spațiului maritim, Academia Română, Ministerul Mediului, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și ONG-urile implicate în problemele de mediu. 2. Presupunând că da, acestea au avizat favorabil includerea ariei protejate integral din insula Sacalin într-un perimetru petrolier „de explorare, dezvoltare, exploatare durabilă” care ar putea permite, în viitor, lucrări de explorare și de exploatare în rezervație? Vă rog să detaliați componenta „durabilă” a viitoarelor lucrări petroliere în aria de protecție specială. 3. Dacă PASM are legătură cu controversata Lege offshore, care cedează gazele naturale din Marea Neagră unor interese străine, sau dacă este doar o simplă coincidență. 4. Dacă aveți în vedere verificarea și corectarea acestor anomalii. Vă rog să ne spuneți cum. Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu stimă, Valentin-Rică Cioromelea, Circumscripția nr. 38 Tulcea, Partidul AUR.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Electroputere Craiova – un colos industrial de talie mondială vândut la metru

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului României, ministrului finanțelor, ministrului justiției, ministrului economiei, ministrului afacerilor interne, ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, ministrului investițiilor și proiectelor europene, ministrului transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării: „Electroputere Craiova – un colos industrial de talie mondială vândut la metru”. ## Stimați domni miniștri, Electroputere Craiova nu a fost construcție comunistă, ci una capitalistă, fiind proprietatea marelui industriaș Nicolae Malaxa, care a construit-o în 1940. Fabrica a fost naționalizată în 1949, atunci când la Craiova se reparau locomotive cu aburi. Pentru retehnologizarea ei s-au plătit 2 miliarde de dolari. La începutul anilor ’60, cinci mii de oameni dădeau țării locomotive produse după planuri suedeze și motoare copiate, sub licență, de la elvețieni. Tot aici au fost construite transformatoarele pentru centrala atomonucleară de la Cernavodă. Alegerea licențelor occidentale pentru producerea locomotivelor l-a deranjat cumplit pe liderul sovietic Nikita Hrușciov. În 1963, cu ocazia unei vizite la Craiova, nici măcar nu a vrut să se uite la locomotivele românești și le-a transmis liderilor de la București să nu se mai alieze tehnologic cu occidentalii. România a continuat să producă, în ciuda avertismentelor. Nicolae Ceaușescu era atât de mândru de realizările celor de la Electroputere că l-a adus la Craiova chiar și pe Președintele Franței, Charles de Gaulle. Uzina a început să exporte în America de Sud, Africa și în Orientul îndepărtat. Timp de 50 de ani, până în 1989, craiovenii s-au angajat la Electroputere. Au construit peste 1.400 de locomotive diesel-electrice și aproape 1.000 electrice – o medie de 48 de bucăți pe an, produse de 13.000 de angajați –, la care se adaugă motoare și transformatoare electrice. Numărul de salariați depășește 12.000 în anii ’80. Producția explodează. La Craiova se fac transformatoare, mașini rotative, generatoare și componente electrice ultraperformante. Centrala nucleară de la Cernavodă și Hidrocentrala Porțile de Fier pornesc și astăzi pe motoare produse de olteni. De la începutul anilor ’80, regimul Ceaușescu a oprit investițiile în industrie, inclusiv la Craiova. Locomotivele au devenit necompetitive. Din 1990, Electroputere începe să deraieze și este ținută în viață de stat, cu împrumuturi cu dobândă mare. Fabrica lucrează pentru CFR, o altă companie de stat aflată pe minus, pentru Metrorex și pentru întreprinderi din industria energetică. Ultima locomotivă electrică nouă a fost livrată în 1992. Din 1992 până în 2001, muncitorii s-au ocupat numai de reparații și întreținerea locomotivelor, fără să producă nimic. În 2001, atunci când fabrica ajunge să aibă datorii de 29 de milioane de dolari la furnizori și bugetul de stat, este scoasă la privatizare. General Motors, Asociația Salariaților și Compania de Transport Feroviar București se înscriu la licitație. Cea mai bună ofertă vine de la angajații din Craiova. Guvernul Adrian Năstase consideră că Asociația Salariaților nu are suficientă putere financiară pentru a merita contractul. Astfel, este ales următorul ofertant de pe listă – General Motors. Numai că nici gigantul american nu ar fi adus suficiente garanții, așa ca licitația este anulată. Doi ani mai târziu, în 2003, Executivul încearcă o altă privatizare: statul anunță condițiile, dar, după doar câteva zile, anulează din nou privatizarea. Cabinetul Năstase ajunge la concluzia că uzina Electroputere trebuie împărțită în bucăți și vândută separat, pentru a obține un profit cât mai mare. În 2005, datoriile ajung la 31 de milioane de dolari, iar Guvernul Tăriceanu încearcă a patra privatizare, de data aceasta prin negociere directă cu colosul german Siemens, cu Asociația Salariaților și cu DAB, o firmă necunoscută, al cărei acționar este un cetățean grec. După o serie de întâlniri, Guvernul decide să întrerupă negocierile. Acordul de preaderare la Uniunea Europeană, proaspăt semnat, prevedea că privatizările prin negociere directă sunt interzise. UE recomanda privatizarea prin licitație. În 2007 are loc ultima tentativă de privatizare. Sunt depuse șase oferte: jumătate de la firme românești, celelalte, străine, iar statul analizează ofertele timp de câteva luni. Printre cei interesați se afla și milionarul Ovidiu Tender. Acesta spune că nu a fost acceptat nici măcar la negocieri. Câștigători sunt desemnați cei de la Al Arrab Contracting Company, din Regatul Arabiei Saudite, care preiau 62,8% din acțiuni pentru 2,34 de milioane de euro. Celelalte acțiuni rămân ale angajaților, iar aceștia le pierd după ce saudiții își majorează capitalul. Printr-o schemă clasică, o majorare de capital, angajații sunt scoși de la masa acționarilor. În 2019, ultimii 500 de oameni sunt trimiși acasă. Azi, Electroputere mai are pe statele de plată doar câțiva muncitori la spații verzi. Președinte al consiliului de administrație este numit Fathi Taher, cel mai bogat om de afaceri arab din România, proprietarul Școlii Româno-Americane, Hotelului Marriott, firmei de asigurări AIG și fabricii de ciocolată KandiaExcelent. Acțiunile cumpărate de la stat au mers la pachet cu datoriile companiei, în valoare de 60 de milioane de euro, pe care investitorii și le-au asumat. O majorare de capital ulterioară le-a adus acestora 86,28 la sută din Electroputere. Fathi Taher le promite angajaților contracte cu țările arabe și un viitor prosper. La momentul achiziției, Al Arrab avea în derulare proiecte de infrastructură în zona Golfului, astfel că muncitorii urmau să producă locomotive pentru piața arabă. Unul dintre puținele lucruri pozitive întâmplate după privatizarea din 2007 a fost realizarea unei locomotive în parteneriat cu americanii de la Caterpillar. A fost prima după aproape două decenii și jumătate de stagnare a producției de locomotive, mult prea puțin pentru a mai opri inevitabilul – dispariția fabricii. În ciuda promisiunilor, nu se întâmplă nimic. Fabrica nu produce și încep disponibilizările. În 2010, proprietarii decid vânzarea a 12 hectare din incinta fostei uzine unui dezvoltator imobiliar, pentru construirea unui mall. Primul din Craiova. Prețul plătit – 30 de milioane de euro. În 2012, Electroputere vinde fabrica de locomotive către Grupul Feroviar Român. Suma vehiculată e de 6 milioane de euro, de aproape trei ori mai mult decât plătiseră investitorii în 2007. Nenumărate clauze din contract sunt confidențiale. Clădirile încă în picioare sunt azi doar o tristă amintire a ce era înainte, mândria Băniei. Stația de îmbuteliere a oxigenului a fost prima pusă la pământ, în locul ei a apărut o parcare, iar în halele în care se produceau transformatoare sunt găzduite acum centre comerciale. Chiar la 1 decembrie 2019, de Ziua Națională a României, mândria de altădată a Băniei a devenit istorie. După primul trimestru din 2021, România a acumulat un deficit comercial de 3 miliarde de euro. Asta înseamnă că am importat masiv produse prelucrate și am exportat produse neprelucrate. CFR era unul din cei mai mari clienți ai Electroputere Craiova. Numele uzinei din Bănie e scris pe majoritatea locomotivelor care încă circulă pe căile ferate române. De când fabrica și-a închis porțile, CFR și-a reparat parcul feroviar pe la Brașov sau pe la Cluj și și-a înnoit parcul rulant din import. În ultimii 10 ani, România nu a cumpărat niciun tren nou. La începutul lunii noiembrie 2021, italienii de la Alstom Ferroviaria Spa au fost desemnați câștigătorii licitației pentru achiziția a 37 de trenuri electrice de către Ministerul Transporturilor – 1,3 miliarde de lei, fără TVA, a fost oferta, iar ea include și mentenanța pentru următorii 15 ani. Curtea de Conturi a României susținea, în raportul public aferent anului 2015, că Al Arrab Contracting Company Limited a încălcat contractul de privatizare a Electroputere – SA Craiova, încheiat cu AVAS în anul 2007, prin care a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni, întrucât nu a îndeplinit angajamentele asumate, inclusiv pe cele legate de menținerea a 3.353 de salariați în cel de al cincilea an investițional. Potrivit sursei citate, în anul 2012, Electroputere Craiova mai avea 1.021 de salariați, în loc de 3.353, cum era prevăzut în planul de afaceri asumat de Al Arrab Contracting Company Limited la privatizare, însă prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nu s-a prevăzut o clauză penalizatoare pentru nerespectarea obligației privind menținerea în societate a numărului de personal prevăzut în acest plan de afaceri. Este foarte clar că investitorii au urmărit încă de la început un interes imobiliar. Din cauza crizei economice de după privatizare, au fost nevoiți să mai producă câte ceva. În anul 2019 au împărțit suprafața în 46 de parcele, oficial, cu cadastru, 32 de hectare pe care au luat peste 260 de euro pe metrul pătrat. În acest timp, politicienii au privit nonșalanți distrugerea economiei românești și au participat la devalizarea acesteia. Constituția României menționează că proprietatea publică este inalienabilă și nu poate face obiectul înstrăinării, astfel că nu exista posibilitatea vânzării acestui mamut, conform art. 136, raportat la art. 135 din Constituția României. Având în vedere cele menționate, vă solicit să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Vă solicit să îmi puneți la dispoziție contractele de privatizare ale Electroputere Craiova în integralitate, inclusiv clauzele care nu sunt publice, precum și actele care au stat la baza întocmirii contractelor de privatizare. 2. Care este motivul pentru care un astfel de contract are clauze confidențiale, în condițiile în care discutăm de avutul poporului român? 3. Vă solicit să îmi comunicați echipa de juriști care a redactat aceste contracte, precum și echipa de negociatori din partea României și a cumpărătorilor. 4. Vă solicit să îmi comunicați baza legală și constituțională care a fost avută în vedere în momentul privatizării Electroputere Craiova. 5. Având în vedere faptele penale care s-au săvârșit cu privire la privatizarea Electroputere Craiova, nerespectarea contractului de privatizare, vă solicit să îmi comunicați care au fost demersurile efectuate de Guvern, ministere, instituțiile implicate pentru cercetarea faptelor penale și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de distrugerea avutului statului. Câți politicieni au fost anchetați și condamnați în acest caz? Au fost anchetați Președintele României, prim-miniștrii și miniștrii implicați, șefii SRI și SIE, precum și reprezentanții companiilor implicate, Al Arrab Contracting Company Limited, AVAS, Garda Financiară și ANAF? 6. Ce vă reține să demarați și acum cercetările cu privire la privatizarea ilegală și neconstituțională a Electroputere Craiova? 7. Vă solicit să îmi comunicați raportul Curții de Conturi din anul 2015 cu privire la privatizarea Electroputere Craiova. 8. Care este motivul pentru care nu ați sesizat organele de anchetă după raportul Curții de Conturi? Vă solicit să sesizați de îndată parchetul competent pentru anchetarea oficialilor care nu au demarat aceste anchete. 9. Vă solicit să îmi comunicați de ce nu ați gândit să reînființați măcar o parte din Electroputere Craiova, având în vedere platforma imensă de care dispunea, sau să o răscumpărați, de fapt, să vă judecați pentru recuperarea a ceea ce a mai rămas din aceasta, având un plan de redresare – PNRR, bani sunt, iar o astfel de investiție ar fi fost profitabilă și ar fi ajutat și la crearea de locuri de muncă, mai ales în contextul războiului dintre Ucraina și Federația Rusă, care se extinde. În loc să plătiți 25 de milioane de euro pe consultanță, nu credeți că ar fi fost mai profitabil să fi redresat industria României, după ce tot partidele dumneavoastră au distrus-o? Cât ar costa reconstruirea Electroputere Craiova? 10. Cum este posibil ca Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe să fie implicate în distrugerea economiei naționale fără să intervină pentru salvarea acesteia? Câți dintre cei care au condus serviciile de informații ale României, precum și angajații acestora au fost deferiți justiției? Cum aveți de gând să restructurați serviciile secrete, astfel încât să nu mai trădeze România? Ce au făcut serviciile secrete române pentru a apăra avutul statului român și a salva industria României? 11. Și ultima. Vă solicit să cereți intervenția Parchetului General, DNA, DIICOT pentru anchetarea acestor vânzări nelegale și neconstituționale și față de implicarea politicienilor care până acum nu au fost deferiți justiției. Oricum o voi face eu, dacă nu înțelegeți să o faceți dumneavoastră, urmând să solicit inclusiv anchetarea dumneavoastră pentru că nu ați efectuat aceste demersuri. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Mihai Viteazul

Astăzi am o interpelare adresată domnului ministru Lucian Nicolae Bode, ministru al afacerilor interne. Stimate domnule ministru, Recent, Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, din județul Covasna, a anunțat public faptul că a decis să instaleze în fața Grupului statuar „Mihai Viteazul” un monument în memoria unui băiat de 12 ani, Vaszi Jánoska, decedat în 5 iunie 1984, când, la ora 12.35, s-a produs o explozie. Astfel: „În urmă cu 38 de ani, pe 5 iunie, un dispozitiv a explodat aici, luându-i viața lui Vaszi Jánoska. Nu știm exact ce s-a întâmplat, doar că un băiat nevinovat a murit. De-a lungul deceniilor au existat multe încercări de a afla cine a plantat dispozitivul, cine a fost responsabil pentru moartea unui copil nevinovat. Vaszi Jánoska este o victimă a dictaturii comuniste.” – acest citat îi aparține primarului Antal Árpád, care, în cadrul unei conferințe de presă organizate la fața locului, a prezentat și proiectul monumentului. Astfel, Puskás Attila, președintele Organizației Județene a Foștilor Deținuți Politici din Covasna, a petrecut mulți ani, după schimbarea regimului, încercând să afle circumstanțele exploziei. Îl citez: „Părinții lui Jánoska locuiau în piață, așa că acești copiii veneau des aici să se joace. La ora 12.35 a avut loc o explozie în spatele grupului statuar, iar oamenii de încredere ai Securității au invadat rapid piața. Mie mi-a revenit sarcina de a face cercetările, în care a fost implicată și Simó Erzsébet, o fostă jurnalistă a cotidianului Háromszék.” – își amintește Puskás Attila. El a spus că au mers la Tribunalul Brașov pentru a examina dosarele trimise acolo de Ministerul de Interne, dar nu li s-a permis să se uite la ele. Încă nu se știe care a fost motivul, povestea este complexă și este posibil ca explozia să fi fost o înscenare. Îl citez pe acesta: „Părinții lui Jánoska au murit acum șase ani. Cine a provocat explozia și de ce este încă necunoscut, nimeni nu poate fi tras la răspundere. Am un nume, dar, pentru că nu am suficiente dovezi, nu-l voi da până în ceasul morții mele.”, l-am citat pe Puskás Attila. Există suspiciunea rezonabilă că autoritățile locale din municipiul Sfântu Gheorghe încearcă instrumentalizarea cazului în interes politic. Pentru a exclude această suspiciune sunt necesare unele clarificări din partea Ministerului Afacerilor Interne. Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual: 1. Care au fost tipul, cauzele și autorul/autorii exploziei produse în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, în ziua de 5 iunie 1984, zi în care a decedat un copil? A fost vorba despre un accident, un atentat și cine se face responsabil de el? 2. În ce măsură este sau nu vorba despre un atentat îndreptat împotriva unor reprezentanți ai comunității maghiare din județul Covasna sau ai minorității maghiare din România? Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră oral și în scris. Cu respectul cuvenit, senator de Covasna al Alianței pentru Unirea Românilor, Ionuț Neagu. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Mihai Eminescu, asasinat la comandă politică de liberali – 133 de ani de la asasinarea lui Eminescu

Declarația mea politică se intitulează „Mihai Eminescu, asasinat la comandă politică de liberali – 133 de ani de la asasinarea lui Eminescu”. Stimați colegi senatori, Citez: „Universalitatea lui Eminescu este o certitudine universală. În primul rând prin numărul traducerilor în alte limbi. Ca urmare a formației sale culturale, germane, primele ediții ale operei eminesciene au fost realizate în limba germană, prin poezii traduse în această limbă chiar de Regina Carmen Sylva, care l-a chemat la Palatul Peleș pentru a-l determina să colaboreze la proiectele ei culturale. Eminescu n-a acceptat statutul de poet de curte, dar traducerile au rămas. La acestea s-au adăugat, de-a lungul celor 125 de ani care au trecut de la moartea sa, traduceri în limbile: franceză, engleză, spaniolă, portugheză, italiană, chineză, japoneză, arabă, hindi și maghiară. Statisticile relevă faptul că a fost tradus în 60 de limbi de pe toate continentele, una dintre acestea fiind limba Esperanto, într-o ediție apărută la Timișoara, la Editura Mirton, în 2001. «Luceafărul» a fost tradus chiar și în limba rromani (mai exact, în grai căldărăresc) în cadrul unui «Ghid de conversație româno-țigănesc», apărut la Editura Curtea Veche, în 2001, la inițiativa generalului Lazăr Cârjan, om de o aleasă cultură și mare colecționar de carte. Există însă mai multe fețe ale universalității lui Eminescu. Puțină lume știe, de pildă, că marele nostru poet se află în Guinness Book, pentru cel mai lung poem de dragoste («Luceafărul»).Deși mulți consideră că această încadrare ar vulgariza dimensiunea calitativă a operei sale, este de reținut totuși că și sub aspect cantitativ Eminescu reușește să fie «campion» cultural, profunzimea, frumusețea și densitatea filozofică a poemului fiind în afară de orice discuție. Un aspect al recunoașterii universalității sale este și acela că anul 1989 a fost declarat, de UNESCO, «Anul internațional Eminescu». Dar ceea ce este cu adevărat surprinzător e faptul că Uniunea Sovietică, aflată pe ultima sută de metri a existenței sale, a emis o monedă omagială cu portretul lui Eminescu, având valoarea nominală de o rublă. Moneda e rară și puțin cunoscută în România. Rubla Eminescu a fost pusă în circulație în URSS pe 26 decembrie 1989, în prima zi după execuția lui Ceaușescu. A fost bătută la monetăria din Leningrad (azi Sankt Petersburg), iar tirajul a fost de 2 milioane de monede, dintre care 200.000 de o calitate specială. Chipul lui Eminescu avea ca model imagologic fotografia acestuia din anul 1869. Universalitatea lui Eminescu are și o dimensiune cosmică, la propriu. Astfel, pe planeta Mercur, cea mai apropiată planetă de Soare, există un crater cu un diametru de 125 de kilometri care îi poartă numele. Și nu doar atât. În catalogul planetelor mici («Minor Planet Names – alphabetical list» compiled by L.D. Schmadel, ARI, Heidelberg), printre cele 233.943 de planete din univers care poartă un nume, la poziția 9495 se află planeta Eminescu... Planeta Micului Prinț, am putea spune, ca să facem o intersecție culturală cu opera unui alt scriitor universal, Antoine de Saint-Exupéry. Și mai există un aspect, surprinzător de-a dreptul, al universalității lui Eminescu. El a fost autorul unei teorii, al unui model de stat, pe care nici mass-media, nici sociologii nu-l cunosc, sau se fac că nu-l cunosc: statul organic. Această teorie, «risipită» prin articolele publicate de el în perioada 1869–1883, în publicațiile la care a lucrat, a fost încorporată de un discipol al său, marele economist român Mihail Manoilescu, în lucrarea intitulată «Noua teorie a protecționismului și schimbului internațional». Această lucrare, tradusă în 1932 în limba portugheză, a fost adoptată, în anii 1970, ca program economic în Brazilia. În 2003, José Jerônimo Moscardo de Souza, ambasadorul Braziliei la București, a făcut, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Academiei Române, o declarație cu valoare de recunoaștere istorică: «Vreau să mulțumesc României și în special domnului Eminescu, datorită căruia Brazilia a avut cea mai mare dezvoltare economică din lume.» Acestea ar fi, în rezumat, reperele dimensiunii universale a celui pe care Constantin Noica l-a numit «Omul deplin al culturii române». Dar, având în vedere reconsiderarea operei sale prin prisma actualității impresionante a gândirii eminesciene, se pare că adevărata universalitate a lui Mihai Eminescu abia acum începe să rodească. De altfel, paradoxal, cel care i-a semnalat în termenii cei mai elogioși statura universală a fost, încă din 1936, cel mai strălucit detractor al poporului român, românul Emil Cioran, în «Schimbarea la față a României»: „Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul e aproximativ. Niciunul nu ne-am lăudat cu el. Căci nu l-am declarat, cu toții, o excepție inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acel pe care și Buddha ar putea fi gelos? Fără Eminescu, am fi știut că nu putem fi decât esențial mediocri, că nu este ieșire din noi înșine și ne-am fi adaptat perfect condiției noastre minore. Suntem prea obligați față de geniul lui și față de turburarea ce ne-a vărsat-o în suflet.” Există două dosare de interdicție la viața publică a lui Mihai Eminescu. Unul, deja cunoscut, este Dosarul 968 din iulie 1883, iar celălalt, total necunoscut până în anul 2017, este Dosarul 645 din aprilie 1889. Ambele se află la Arhivele Naționale de pe Bulevardul Regina Elisabeta din București. Despre primul s-a scris relativ mult, dar destul de superficial s-a trecut peste denumirea în sine a dosarului. Căci interdicția lui Eminescu nu este o simplă metaforă sau o deducție din conținut, ci este chiar denumirea dosarului: «Interdicția Mihailu Eminescu»! Ceea ce mută discuția din planul dezbaterii de specialitate în planul unei realități tragice. Așa cum se știe, în fatidica zi de 28 iunie 1883, Eminescu a fost scos cu forța din viața publică și băgat în cămașă de forță. Apoi, imediat, i s-a construit dosarul unei boli false (Dosarul 968 din iulie 1883), pentru a justifica mârșăvia faptei. Al doilea dosar de interdicție (645 din 1889) este descoperirea senzațională a prof. univ. dr. Florin Cristian Gheorghe, președintele Asociației Europene a Cadrelor Didactice, Filiala România, care este și editorul revistei «Cugetarea europeană». Pornind pe urmele primului dosar, cel din 1883, distinsul profesor l-a descoperit, la Arhivele Naționale, pe cel de-al doilea. Împrejurarea care a determinat acest nou asasinat civil a fost publicarea de către Eminescu, în ziarul «România Liberă», a unui articol fulminant care a fost pe punctul de a dărâma Guvernul. Iată cum s-au desfășurat faptele în preajma acestui eveniment. După o tăcere publicistică forțată, impusă de acoliții lui Titu Maiorescu, Eminescu revine în 1888 la București, unde își reia pe neașteptate activitatea jurnalistică. Începe să scrie la «România Liberă», dar în același timp fondează, în calitate de redactor-șef, săptămânalul «Fântâna Blanduziei», împreună cu frații Alexandru, Ulpiu și Nerva Hodoș. Mottoul și deviza revistei era versul eminescian «Unde vei găsi cuvântul ce exprimă adevărul». Primul număr a apărut la 4 decembrie 1888, iar Eminescu a publicat în această revistă timp de șase numere, după care a dispărut definitiv din lumea publicistică. Revenirea sa în presă stârnise panică printre junimiști, foștii lui aliați, care s-au grăbit să-i astupe definitiv gura. Tulburării generale provocate de revenirea în forță a lui Eminescu i-a pus capac un articol nesemnat, apărut în numărul din 13 ianuarie 1889 al «României Libere». Editorialul, care era o analiză fină și severă a contextului politic al momentului, în care liberalii și conservatorii făcuseră o alianță politică (ceva în genul USL-ului) – sau PSD, PNL, UDMR de azi – într-o formulă de guvernare eterogenă, a avut efectul politic al unui taifun. Furios, liberalul George Gună Vernescu, care se simțea vizat direct, și-a dat demisia, pentru scurt timp, din funcția de ministru al justiției, pentru că «era tratat într-un mod prea adevărat pentru un organ ministerial», după cum a comentat presa din acea perioadă. L-a liniștit însă, imediat, conservatorul Petre Carp, spunându-i că articolul este scris de «bietul Eminescu» și că vor cere «rectificări». Ecourile articolului s-au văzut și în celelalte ziare în zilele următoare. În numărul din 14 ianuarie, «La liberté roumaine» a preluat integral articolul din «România Liberă», iar în 15 ianuarie «Lupta» scria, pe prima pagină, următoarele: „Ședința încă nu este deschisă, când domnul Vernescu intră furios cu un exemplar din «România Liberă» în care este înjurat. «Îmi dau demisia! Îmi dau demisia!», striga către amicii săi care în zadar încearcă a-l liniști. Miniștrii junimiști îl înconjoară și-l roagă să nu demisioneze, că se va face rectificare, îi și arată un bruion de rectificare, aruncând vina articolului în chestiune pe spatele bietului Eminescu. D. Vernescu se liniștește, ba încă se prea liniștește, și aceasta foarte repede. O furtună într-un cap de avocat. Ședința se deschide.” Și ziarul „Națiunea” a relatat scandalul de la ședința de Guvern: „În urma articolului apărut ieri în «România Liberă», în care D. Vernescu era tratat într-un mod prea adevărat pentru un organ ministerial, Domnia Sa și-a dat demisia azi dimineață. Însă, în urma asigurărilor domnului Carp cum că va dezavua – ceea ce a și făcut, în numărul de azi al oficioasei – pe domnul Eminescu, autorul articolului în chestiune, domnul Vernescu și-a retras demisiunea. Uite popa, nu e popa.” În urma acestui scandal, Mihai Eminescu a fost căutat, găsit și internat din nou în sanatoriu, dar nu se știe exact când. Abia la începutul lunii februarie, „România Liberă” anunța că fusese dus la Ospiciul Mărcuța, dar că direcțiunea a decis că nu-l mai poate ține, pentru că nu este plătită spitalizarea. De la Mărcuța a fost dus, ca și în 28 iunie 1883, la clinica privată a doctorului Șuțu. La 13 aprilie 1889, procurorul Mavros cerea primului președinte al Tribunalului Ilfov constituirea unei curatele pentru pacientul Mihai Eminescu. S-a constituit un consiliu compus din Maiorescu, Dem Laurian, Ștefan Mihăilescu, Ion Luca Caragiale, I. Gr. Valentineanu și Mihail Brăneanu, care, convocați conform art. 440 din Procedura Civilă (jurnalul 2783/89), depun la secția a doua a tribunalului un proces-verbal în care sunt de părere că «boala fiind în recidivă, reclamă interdicția pacientului și rânduirea unui tutor care să poată primi de la stat pensia lui viageră și să poată îngriji de întreținerea interzisului». Procesul-verbal al consiliului a fost scris în întregime și depus de Titu Maiorescu, care era și avocat. Niciunul dintre membrii familiei, deși erau în viață și Harieta, și Matei Eminescu, nu a făcut parte din consiliul de curatelă, așa cum cerea legea. Eminescu trebuia ținut departe de familie și sub observația directă a lui Titu Maiorescu. La 30 mai 1889 a avut loc incidentul de la Spitalul Caritatea, cu acel nebun, Petre Poenaru, care i-a dat lui Eminescu cu o piatră în cap, în curtea spitalului, în timp ce se plimba pe alei cu frizerul său. N-a murit însă atunci. Vitalitatea lui a învins și de data asta. Pentru scurtă vreme însă. La 15 iunie 1889, la clinica privată Caritatea, a doctorului Șuțu, înceta din viață, în urma unui stop cardio-respirator provocat de o intoxicație cu mercur, «cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc», așa cum spunea George Călinescu. Cazul Eminescu nu este însă încheiat. Documentele descoperite de profesorul Florin Cristian Gheorghe, altele decât cele deja menționate, vor determina, mai mult ca sigur, rescrierea literaturii române în privința vieții și morții lui Mihai Eminescu. Timp de peste 100 de ani ni s-a livrat o imagine falsă a poetului național, întreținută, prin complicitate voluntară sau involuntară, de mediul academic. Adevărul a ieșit însă la iveală și în curând va deveni o certitudine absolută: Eminescu a fost asasinat.” Text preluat din cartea „Eminescu agent secret, traficant de cărți interzise și alte necunoscute din viața marelui poet”, Editura Geto Dacii, 2017 – revista „Certitudinea”. Vă mulțumesc. Senator neafiliat, Partidul S.O.S. România, Diana Iovanovici-Șoșoacă. Două secunde, domnule președinte. În încheiere, am să declar că astăzi voi depune o inițiativă legislativă pentru ca ziua de 15 iunie să fie Ziua Mihai Eminescu, pentru tot ceea ce a însemnat și înseamnă Mihai Eminescu pentru România. Pe 15 ianuarie, în loc să se declare Ziua Eminescu, s-a declarat Ziua culturii naționale. E foarte bine, dar Eminescu, fiind un geniu universal, trebuie să aibă ziua lui personală. Astfel că vă voi solicita să votați, când va fi cazul, ca 15 iunie, ziua când se comemorează data la care a decedat, să fie numită Ziua Mihai Eminescu și să fie elogiat așa cum merită cel mai mare poet universal, prozator, filozof, om politic și jurnalist. Vă mulțumesc din suflet. Doamne-ajută!

Interpelare

Ionuț Neagu

Kós Károly

Vreau să-i mulțumesc domnului Emanuel Petran, care se află în această sală. Declarația mea politică este despre viața acestui om și lucrurile pe care le trăiește. Doamnelor și domnilor senatori, Am vorbit de mai multe ori de la această tribună a Camerei superioare a Parlamentului României despre așa-zisul plan „Kós Károly”, derulat de Ungaria, în mod sfidător, în 16 județe ale României, în răspăr cu norma juridică și bunele practici europene, cadrul politico-juridic bilateral și legislația noastră națională. Puțină lume cunoaște că Planul „Kós Károly” este susceptibil, în mod rezonabil, de practicarea para-ndărătului în beneficiul unor structuri și persoane de la Budapesta, cum ar fi, bunăoară, partidul de guvernământ FIDESZ al prim-ministrului Viktor Orbán. Aduc în atenția publică un caz revoltător de încălcare flagrantă a drepturilor omului în România, cazul Emanuel Mureșan-Petran, actor al Teatrului Național din Cluj-Napoca „Lucian Blaga”, regizor și fost director al Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca. Acest caz a devenit cunoscut după ce Emanuel Mureșan-Petran a ținut greva foamei timp de mai bine de 3 săptămâni, în semn de protest față de un șir de decizii contrare legislației luate în privința sa, mai multe dosare judiciare fabricate împotriva sa, față de cazuri grave de corupție și delapidare a banului public și hărțuirea politică la care a fost supus de către reprezentanți ai UDMR și complicii acestora. După ce a fost mulți ani manager al Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca, cu rezultate excepționale, evaluate periodic cu note între 9,33 și 10,00, având o prestație ireproșabilă, inclusiv recunoscută public de către Guvernul României acum un an, Consiliul Județean Cluj, printr-o dispoziție a președintelui Alin Tișe, reprezentantul PNL, a încetat contractul de management încheiat în 2016. Cazul ar fi părut unul strict individual dacă nu ar fi scos la iveală nereguli financiare grave în cadrul Planului „Kós Károly”, asupra căruia planează suspiciunea rezonabilă de practicare a para-ndărătului în beneficiul unor persoane sau structuri de la Budapesta. Să revenim însă la cazul Mureșan-Petran. Totul a pornit de la faptul că o fundație guvernamentală din Ungaria, fundația „Gábor Bethlen”, care acționează ca un braț geocultural al statului maghiar în România, dar și ca o mașină de spălat bani, această entitate a decis, în 2019, finanțarea cu circa 45-50.000 de euro a Asociației „Apropo” din Cluj-Napoca, apropiată de UDMR. Urma ca ONG-ul „Apropo” să primească și să gestioneze banii alocați de la Budapesta, iar directorul teatrului, Emanuel Mureșan-Petran, să semneze contractul de finanțare, asumându-și răspunderea ca unic beneficiar, în realitate Asociația „Apropo” propunându-i teatrului o așa-zisă „donație” în valoare de 1.000 de euro, iar diferența până la 50.000 de euro să rămână acestui ONG. De precizat că proiectul a fost refuzat prin hotărârea Consiliului administrativ al Teatrului de Păpuși, din care fac parte și etnici maghiari, pentru motivul simplu și rezonabil că nu-ți poți asuma răspunderea pentru o subvenție de 50.000 de euro, când în realitate vei beneficia de o donație de 1.000 de euro. Fără să fi dorit, poate, Asociația „Apropo” a scos la suprafață o schemă dubioasă de finanțare susceptibilă, în mod rezonabil, de practicarea para-ndărătului uzitat de guvernanții de la Budapesta. Altminteri, fundația guvernamentală „Gábor Bethlen” ar semna contracte directe cu orice beneficiar, fără intermediari care să rețină peste 95% din sumele alocate. Cerând explicații, directorul Emanuel Mureșan-Petran a fost subit evaluat ca manager de către o comisie pusă sub președinția vicepreședintelui Consiliului Județean Cluj, udemeristul István-Valentin Vákár. Încetarea contractului de management a fost însoțită de o campanie de denigrare în presă și de intentarea de procese de judecată pentru pretinse discriminări pe criteriul etnic de către președintele Asociației „Apropo”, Eugen Urmanczi, actor și șef al secției maghiare a Teatrului de Păpuși din Cluj-Napoca, precum și a altor reprezentanți ai acestui ONG, angajați ai teatrului. De asemenea, deputatul UDMR de Cluj Botond Csoma, împreună cu vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, István Vákár, au exercitat, în mod suspect, presiuni asupra directorului Emanuel Mureșan-Petran ca acesta să semneze proiectul din fondurile fundației guvernamentale maghiare „Gábor Bethlen”, fără ca teatrul să primească suma din contract, aceasta revenind în proporție covârșitoare Asociației „Apropo”. În mod evident, evaluarea finală a fost trucată, managerul Emanuel Mureșan-Petran a fost depunctat prin fraudă, atribuindu-i-se nota de 8,87, sub pretexte care nu rezistă criticii, inclusiv că secția maghiară a teatrului ar fi fost discriminată. Au urmat contestarea rezultatului evaluării și adresarea în instanță. 36 de angajați ai Teatrului de Păpuși „Puck”, români și maghiari deopotrivă, au formulat un protest adresat Consiliului Județean Cluj prin care s-a arătat că până și Consiliul Național pentru Discriminare a stabilit că nu există nicio discriminare și nu a fost încălcat niciun drept în ceea ce privește secția maghiară a teatrului. De asemenea, angajații teatrului au cerut desemnarea domnului Emanuel Mureșan-Petran în calitate de manager interimar până la finalizarea acțiunii în instanță. Concluziile pe care le tragem din acest caz trist și, totodată, revoltător sunt următoarele: 1. În cadrul așa-zisului plan „Kós Károly”, Ungaria își finanțează clientela politică din 16 județe ale României sub pretextul că ar subvenționa cultura și limba maghiară a minorităților maghiară și secuiască din țara noastră. 2. Partidul FIDESZ din Ungaria recurge sau tolerează, în cadrul așa-zisului plan „Kós Károly”, la scheme de finanțare prin intermediari. Acești intermediari rețin cea mai mare parte din sumele alocate, existând suspiciunea rezonabilă că acestea se întorc în Ungaria, beneficiar fiind partidul de guvernământ FIDESZ al premierului Viktor Orbán. 3. Partidul Național Liberal răspunde comandamentelor UDMR, acceptând pe linie politică satisfacerea oricărei cereri abuzive a exponenților UDMR din teritoriu, cu pretextul încălcării legislației, demonstrând opacitate la adevăr și dreptate. 4. Pentru reprezentanții PNL Cluj și cei ai UDMR, viața și sănătatea unui om care recurge la greva foamei ca măsură extremă de protest contra abuzurilor și ilegalităților nu valorează absolut nimic, nici măcar după 24 de zile de greva foamei. Dat fiind că sumele importante alocate de fundația guvernamentală „Gábor Bethlen” unor structuri intermediare din 16 județe ale României provin din fondurile bugetare ale Republicii Ungare, facem apel către Curtea de Conturi a Republicii Ungare și organele de combatere a corupției ca, pornind de la cazul Emanuel Mureșan-Petran, să verifice gestionarea și eficiența utilizării fondurilor în toate cazurile de subvenționare a unor persoane și entități din România. De asemenea, ne adresăm procurorului-șef al Parchetului European, doamna Laura Codruța Kövesi, să se autosesizeze asupra acestui caz, dispunând cele de rigoare, conform normelor și practicilor europene în domeniu. Nu în ultimul rând, cer președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, să se retragă din complicitățile politice cu UDMR și să pună capăt persecuției domnului Emanuel Mureșan-Petran, care a acționat corect, în interesul legii și al societății. Vă mulțumesc. Senator de Covasna Ionuț Neagu.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Din partea Grupului USR, un anunț privind schimbări în comisii:

Din partea Grupului USR, un anunț privind schimbări în comisii: – în Comisia pentru educație, în locul domnului Cosmin Poteraș, o vom avea pe doamna Simona Spătaru, care se alătură acestei comisii, iar funcția de secretar va fi preluată de domnul Ștefan Pălărie; – iar la Comisia pentru muncă, în locul domnului Poteraș, îl vom avea membru pe domnul Aurel Oprinoiu. Mulțumesc.

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Vreau să vă fac un anunț: în urma demisiei mele din partidul USR, începând de astăzi nu voi mai fi membru în Grupul parlamentar USR.

Vreau să vă fac un anunț: în urma demisiei mele din partidul USR, începând de astăzi nu voi mai fi membru în Grupul parlamentar USR. Voi continua acest mandat ca senator neafiliat. Mulțumesc. _(Aplauze.)_ Vă mulțumesc.

Interpelare

Sebastian Cernic

Aș vrea să-mi indicați articolul din Regulamentul Senatului unde spune că putem începe lucrările plenului Senatului și dezbaterea cu 35 de persoane.

Aș vrea să-mi indicați articolul din Regulamentul Senatului unde spune că putem începe lucrările plenului Senatului și dezbaterea cu 35 de persoane. Mulțumesc mult. _(Discuții la prezidiu.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Este o chestiune care cred că privește poporul român: astăzi se împlinesc 133 de ani de la moartea celui mai mare poet al României, Mihai Eminescu.

Este o chestiune care cred că privește poporul român: astăzi se împlinesc 133 de ani de la moartea celui mai mare poet al României, Mihai Eminescu. De aceea, vă rog frumos să vă ridicați în picioare, să ținem un moment de reculegere pentru cel care a fost nu numai cel mai mare poet, dar și filosof, publicist, om politic, jurnalist – Mihai Eminescu. Vă mulțumesc frumos. Vă rog să vă ridicați.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Interpelare

Liliana Sbîrnea

de reglementare simplificarea procedurii de evaluare a activității desfășurate de către stagiar, pentru ca această măsură să devină mai accesibilă și mai atractivă pentru angajator.

Încă din anul 2020, România s-a angajat, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, să ofere tuturor tinerilor cu vârsta sub 30 de ani o ofertă de formare continuă, de ucenicie sau stagiu, pentru o perioadă de patru luni de la momentul în care au devenit șomeri sau au părăsit educația formală. Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior facilitează tranziția de la școală la piața muncii și crește capacitatea de inserție profesională. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare simplificarea procedurii de evaluare a activității desfășurate de către stagiar, pentru ca această măsură să devină mai accesibilă și mai atractivă pentru angajator. Partidul Social Democrat va vota pentru.

Interpelare

Laura Georgescu

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă au fost sesizate pentru dezbaterea și elaborarea raportului

Comisia pentru învățământ și Comisia pentru muncă au fost sesizate pentru dezbaterea și elaborarea raportului

Interpelare

Ștefan Pălărie

Stagiatura este și ar trebui să reprezinte o foarte bună posibilitate pentru ca absolvenții sistemului de învățământ românesc să intre în contact cu nevoile și cu pretențiile angajatorilor. Din acest motiv, considerăm că acest pas făcut e un pas bun.

Stagiatura este și ar trebui să reprezinte o foarte bună posibilitate pentru ca absolvenții sistemului de învățământ românesc să intre în contact cu nevoile și cu pretențiile angajatorilor. Din acest motiv, considerăm că acest pas făcut e un pas bun. De asemenea, în textul propunerii, inițiativei legislative vedem că mai degrabă avem măsuri care abrogă și elimină elemente de birocrație. Un nou lucru bun pe care-l avem în acest proiect. Tocmai de aceea, și parlamentarii senatori membri ai Grupului USR vor vota în favoarea acestei inițiative. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Comisia pentru muncă, nu pentru... Suntem la L305. Comisia pentru muncă a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România și a Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României. Consiliul Legislativ transmite aviz favorabil. Consiliul Economic și Social transmite aviz favorabil. Comisia pentru politică externă transmite un aviz negativ. În ședința din data de 24 mai anul curent, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

La proiectul legislativ dezbătut acum raportul este de respingere, lege ordinară...

La proiectul legislativ dezbătut acum raportul este de respingere, lege ordinară...

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Vă mulțumim frumos.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și de la Comisia pentru buget și finanțe.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și de la Comisia pentru buget și finanțe. La dezbaterea propunerii legislative a participat și președintele Federației Române de Oină. În ședința din 24 mai 2022, membrii Comisiei pentru tineret și sport au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente. Comisia pentru tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

Doar un minut, stimați colegi,

Doar un minut, stimați colegi, Vreau să profit de prezența președintelui Federației Române de Oină, sportul nostru tradițional, care este prezent astăzi alături de noi. Domnule președinte, vă mulțumim frumos. _(Aplauze.)_ Așadar, stimați colegi, vă rog să susțineți această inițiativă legislativă, pentru că este vorba despre sportul nostru tradițional românesc. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

acte de malpraxis medical, valoarea cererii este mai mare de 200.000. Ca atare, se propune ca aceste dosare să ajungă direct la tribunal și să nu mai ajungă la judecătorie.

Este vorba de raport comun cu Comisia juridică. În majoritatea deciziilor având ca obiect acte de malpraxis medical, valoarea cererii este mai mare de 200.000. Ca atare, se propune ca aceste dosare să ajungă direct la tribunal și să nu mai ajungă la judecătorie. Cele două comisii au votat cu majoritate de voturi acest lucru și supun plenului, la categoria legilor ordinare, acest proiect de lege și, respectiv, legea. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Într-adevăr, în cazurile de malpraxis ar trebui să mergeți către tribunal. Însă nu cred că avem completuri specializate pentru așa ceva. Și vă spune un avocat specializat pe malpraxis de peste 15 ani. La judecătorie, cel puțin exista posibilitatea și existau judecători care aveau deschiderea de a an

Într-adevăr, în cazurile de malpraxis ar trebui să mergeți către tribunal. Însă nu cred că avem completuri specializate pentru așa ceva. Și vă spune un avocat specializat pe malpraxis de peste 15 ani. La judecătorie, cel puțin exista posibilitatea și existau judecători care aveau deschiderea de a ancheta efectiv aceste cazuri, de a face, de a pune, efectiv, umărul la decelarea adevărului. La tribunal, din păcate, nu o să vedeți aceeași deschidere. Și, mai mult decât atât, dacă tot adoptați astfel de modificări, încercați să creați completuri specializate pe malpraxis medical. Limbajul este foarte greoi, vă spun, am avut audierea a șapte medici într-un caz de malpraxis medical pe ortopedie. S-au audiat de la ora 8.00 dimineața, complet special realizat de către o judecătoare de la Judecătoria Sectorului 1, și am terminat la ora 11.00 noaptea. Nu vă spun cât au stat acești medici să explice ce înseamnă fiecare lucru pe care-l exprimau în limbajul specializat medical. Efectiv, au spus că nici măcar la examenele medicale nu au fost nevoiți să facă un asemenea exercițiu. Deci degeaba le duceți la tribunal, pentru că să știți că la judecătorie totuși aceste dosare se lucrau mult mai bine. La tribunal se lucrează pe repede înainte și nu au obișnuința judecătorilor de la judecătorie. Iar aceste cazuri ar trebui să fie judecate de către judecători cu cel puțin 15 ani vechime și care să fi avut dosare de malpraxis medical. Sunt foarte grele, necesită specializare, necesită cunoștințe medicale profunde. Și de la INML avem probleme cu rapoartele de expertiză, care durează și un an, un an jumate până ajung, apoi faci contraexpertiză și ajungi trei ani de zile să te judeci pe expertiză. Sunt foarte bune, dar nu pot fi aplicate. Și o să avem grave probleme la tribunal, vă spun foarte clar lucrul ăsta.

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

Interpelare

Laura-Mihaela Fulgeanu-Moagher

de reglementare completarea art. 156 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în sensul acordării unităților administrativ-teritoriale a dreptului de preempțiune pentru bunurile imobile afla

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 156 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 156 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, în sensul acordării unităților administrativ-teritoriale a dreptului de preempțiune pentru bunurile imobile aflate în teritoriul lor și care se vând în cadrul unei proceduri de lichidare. Față de cele prezentate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări împreună cu Comisia economică, industrii și servicii supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de respingere a propunerii legislative. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Este vorba de înființarea unor rețele naționale pentru fiecare categorie de boală sau afecțiune alergică, eliberarea

Este vorba de înființarea unor rețele naționale pentru fiecare categorie de boală sau afecțiune alergică, eliberarea unor adeverințe medicale care pot fi date și de medicul specialist, nu doar de medicul alergolog, introducerea posibilității de decontare a analizelor și testelor specifice, înființarea de rețele regionale interdisciplinare și multidisciplinare. Comisia pentru sănătate din Senat, analizând această propunere legislativă, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise. Legea face parte din categoria legilor ordinare și, ca atare, propunem Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai

de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate în sensul oferirii unei modalități alternative de suplinire a acordului celuilalt părinte, în situația în care există neînțelegeri în cazul părinți

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate în sensul oferirii unei modalități alternative de suplinire a acordului celuilalt părinte, în situația în care există neînțelegeri în cazul părinților divorțați sau separați de fapt, atât pentru eliberarea pașaportului simplu electronic, cât și pentru ieșirea din țară a minorului, prin emiterea unui aviz favorabil de către Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului. Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o negativ. Consiliul Economic și Social a analizat propunerea legislativă și a avizat-o nefavorabil. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și Comisia pentru românii de pretutindeni au transmis aviz negativ. La dezbaterea propunerii legislative a participat, în conformitate cu art. 63 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, doamna Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe; cei de la Interne au fost reprezentați de doamna comisar Cristina Cojocariu, director general adjunct al Direcției Generale de Pașapoarte. Comisia pentru politică externă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului prezentul raport, cu respingere, și propunerea legislativă. Potrivit... În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie adoptată...

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Intenția de a simplifica procedurile în beneficiul copiilor este una importantă și o apreciem. Modul de punere în aplicare însă, în această problemă, este deficitar, pentru că nu credem că trebuie să substituim justiției un organism precum DGASPC-ul și de aceea credem că soluția adevărată este o efi

Intenția de a simplifica procedurile în beneficiul copiilor este una importantă și o apreciem. Modul de punere în aplicare însă, în această problemă, este deficitar, pentru că nu credem că trebuie să substituim justiției un organism precum DGASPC-ul și de aceea credem că soluția adevărată este o eficientă funcționare a justiției, nu translatarea de responsabilități către o instituție care nu are competența să lucreze în aceste verificări care sunt propuse. Drept care Grupul USR se va abține. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Deci nu poți să pui DGASPC-ul să decidă în loc de instanță. Instanța este singura care poate să decidă, în urma administrării unui probatoriu complex. Nu se poate ca DGASPC-ul, mai ales cu problemele pe care le are în România – și avem și comisie pentru anchetarea acestora –, să decidă în locul pări

Deci nu poți să pui DGASPC-ul să decidă în loc de instanță. Instanța este singura care poate să decidă, în urma administrării unui probatoriu complex. Nu se poate ca DGASPC-ul, mai ales cu problemele pe care le are în România – și avem și comisie pentru anchetarea acestora –, să decidă în locul părinților, pentru că DGASPC nu judecă. DGASPC-ul, eventual, întocmește un raport, pe care îl deferă justiției, astfel încât judecătorul să poată să ia act de opinia DGASPC-ului. Protecția copilului nu poate investiga fiecare act în parte al fiecărei familii, astfel încât să ne trezim, mai ales cum sunt și supuși mituirii, că vine unul dintre părinți, mituiește pe nu știu cine de la DGASPC și fuge cu copilul și nu-l mai prindem. Cu tot respectul, dar nu se poate așa ceva, pentru că treceți peste Codul de procedură civilă, Codul civil, Legea nr. 272/2004, care ar fi trebuit toate modificate; și mai ales ar fi trebuit modificată o directivă europeană, care a fost transpusă prin 272/2004 și care vă interzice așa ceva. Mulțumesc.

Interpelare

Laura Georgescu

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată pentru dezbaterea și elaborarea raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a fost sesizată pentru dezbaterea și elaborarea raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Consiliul Legislativ transmite un aviz negativ, Consiliul Economic și Social transmite un aviz favorabil, iar Comisia pentru buget avizează negativ. În data de 7 iunie, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, întocmirea unui raport de respingere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Liliana Sbîrnea

Este vorba de salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, care ar fi trebuit să beneficieze de nivelurile salariale prevăzute prin Legea nr. 153/2017.

Este vorba de salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, care ar fi trebuit să beneficieze de nivelurile salariale prevăzute prin Legea nr. 153/2017. Din păcate, în ultimii doi ani nu au avut loc majorări salariale, conform legii, și la acest moment există un acord între prim-ministru și sindicatele din educație privind eșalonarea acestor măriri salariale. Partidul Social Democrat nu susține inițiativa legislativă de pe ordinea de zi. Și cei care au propus, au venit cu această inițiativă ar fi trebuit să aibă grijă de cadrele didactice, pentru că, în ultimii doi ani, nu au mărit aceste salarii, așa cum au promis în campania electorală. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Doream doar să ne clarificăm, din punct de vedere juridic, dacă încadrarea acestei legi de modificare a grilei de salarizare pentru învățământul preuniversitar poate fi corect încadrată la ordinare sau, de fapt, este de natură organică. În continuare avem o mică dezbatere cu colegii din stafful tehn

Doream doar să ne clarificăm, din punct de vedere juridic, dacă încadrarea acestei legi de modificare a grilei de salarizare pentru învățământul preuniversitar poate fi corect încadrată la ordinare sau, de fapt, este de natură organică. În continuare avem o mică dezbatere cu colegii din stafful tehnic. Dar hai să presupunem că ar fi la nivelul încadrării ordinare. Problema nu e una de natură tehnică, ci problema este ceea ce reglementează și ceea ce se pregătesc senatorii partidelor aflate la putere să facă. Se pregătesc să supună la vot un raport de respingere a unei propuneri legislative care își dorește să aducă o brumă de normalitate în România. Această brumă de normalitate are legătură cu modul în care sunt valorizați, plătiți, este constituit un statut social... pentru cei care ne educă astăzi copiii. Și aș vrea doar să lămurim câteva elemente de natură tehnică. Și o să pun aici patru eugenii și o să explic de ce aceste patru eugenii au ajuns astăzi la prezidiul sălii Senatului. Inițiativa își propunea să facă o normalitate, și anume să aducă măcar salariul profesorului debutant la valoarea coșului minim, undeva pe la 2.500 și ceva de lei. De ce? Pentru că asta spune Avocatul Poporului, astăzi, că este suma minimă necesară unui adult pentru a nu cădea sub pragul sărăciei. Dincolo de politicianisme, fac un apel la oamenii din sală să facă acest mic exercițiu de imaginație. Astăzi avem cadre didactice plătite cu 2.000 de lei. Imaginați-vă că, din acești 2.000 de lei, undeva, poate, 1.000 de lei se duc către o chirie sau către o rată la bancă. Imaginați-vă că restul de bani, 1.000 de lei, ar trebui să acopere mâncarea, dacă se poate, ar trebui să mai acopere, de asemenea, utilitățile, ar trebui să mai acopere, dacă se poate, materiale și, dacă a ajuns luna aceea în care pantofii profesorului s-au rupt, mai trebuie să pună deoparte 200 de lei pentru o pereche de pantofi. Astăzi, în mod oficial, statul batjocorește profesorii de la catedrele din toată țara. Având niște salarii de mizerie, încercăm în Parlament să aducem inițiative care să corecteze măcar simbolic și moral această situație de fapt. Ce primim? Primim un raport de respingere la această inițiativă. Și de ce am adus patru eugenii? Am adus patru eugenii pentru că – am și bonul în spate – acest produs încă mai poate fi cumpărat cu 1 leu. De multe ori, profesorii ajung să mănânce, poate, o eugenie sau, poate, o pungă de pufuleți. Dar știți ce este mai trist? Că nu o cumpără pentru ei, o cumpără pentru copiii lor de la clasă și ajung să dea tot copiilor ultima brumă de bani pe care o mai au, pentru ca acei copii de la clasă să continue să vină la școală. În situația asta suntem, stimați senatori, care primiți indemnizații de peste 10.000 de lei net, în timp ce profesorii mor de foame, unii dintre ei. Dacă au „norocul” să se îmbolnăvească și au nevoie de mai mult decât paracetamol, trebuie să se împrumute pentru banii din luna viitoare. Aș mai adăuga un ultim argument, ca să știe toată țara ce se întâmplă astăzi la Cluj-Napoca, într-un municipiu, oraș care este considerat pol economic de dezvoltare. Peste 400 de angajați ai creșelor din Cluj-Napoca astăzi sunt în grevă de avertisment, au banderole albe la mână pe care scrie „Grevă”, iar părinții care vin să-și înscrie copii văd că acest personal face grevă. De ce fac grevă? Pentru că Ordonanța nr. 100/2021 a ministrului Cîmpeanu îi obligă să se mute, ca încadrare salarială, de la anexa nr. 2 din Legea nr. 153 în zona de învățământ preuniversitar. Și oamenii ăștia, când s-au prezentat și au vorbit cu noi, ne-au spus: „O să ne scadă veniturile cu 40%.” Cum putem să acceptăm în Parlamentul României ca o ordonanță..., într-un an în care sărăcia explodează și prețurile au ajuns la 14,5% inflație, să le diminuăm cu până la 40% veniturile? Le-am spus, cu lacrimi în ochi, acolo, că ce putem face este măcar să ne batem în Parlament măcar pentru o lege de revizuire a grilei de salarizare în învățământul preuniversitar. Asta facem acum. Vom vota împotriva raportului de respingere și, după ce termin această luare de cuvânt, voi veni să înmânez fiecărui lider de grup de la celelalte partide această eugenie simbolică. Poate o pot mânca dumnealor, ca să voteze liniștiți împotriva creșterii salariilor din învățământul preuniversitar. Vă mulțumesc foarte mult. Și rușine celor care vor vota împotriva acestei legi! _(Aplauze.)_

Interpelare

Eugen Țapu Nazare

modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Cele două comisii sesizate pentru raport, Comisia economică și Comisia pentru antreprenoriat și turism, s-au întâlnit în ședințe separate și au luat în dezbatere propunerea legislativă care are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, punctele de vedere exprimate, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere. Precizez că la dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Economiei. Față de cele prezentate, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism supun plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de respingere și propunerea legislativă. Precizez că legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Să știți că am fost cu mâna ridicată încă de când ați întrebat dacă sunt reprezentanți ai Guvernului aici, în sală.

Să știți că am fost cu mâna ridicată încă de când ați întrebat dacă sunt reprezentanți ai Guvernului aici, în sală. Bun. Deci avem un proiect de lege inițiat de către colegul meu deputat Adrian Wiener. E un proiect simplu: modificare la guvernanța corporativă. Practic, propunerea este de a micșora cu doi plafonul pentru reprezentanții celor care formează consiliul de administrație, consiliile de supraveghere și directoratele, pentru că suntem într-un moment în care vrem să reducem risipa banului public. Și adevărul este că tocmai am aflat de la Ministerul de Finanțe că, deși Ordonanța nr. 109 este din 2011 și ar fi trebuit să fie finalizată procedura de selecție pe 109, pentru un număr de 100 de întreprinderi publice centrale, din cele 144, nu avem încă finalizată procedura de selecție. Mai precis, avem interimate, acele interimate din 4 în 4 luni, unde își găsesc un adăpost călduț rude, cunoștințe și oameni care nu își găsesc în sistemul privat un loc de muncă, pentru că nu sunt suficient de pregătiți. Și, așa, ajungem să avem în presă, la rubrica „Așa nu!”, CV-uri care nu s-ar califica nici pentru o profesie și nici pentru a avea expertiză în domeniul în care funcționează aceste companii de stat. Bineînțeles, dacă ne uităm la rezultatele acestor companii de stat, ajungem la concluzia dureroasă că multe dintre ele înregistrează pierderi și nu au o performanță așa cum ne-am dori. Prin urmare, această propunere simplă nu face decât să diminueze plafonul maxim cu doi, repet, astfel încât să avem organizații mai suple. Și, da, scopul ar fi ca toate aceste proceduri de selecție să fie finalizate, astfel încât să putem după aceea să vedem ce funcționează și ce nu. Grupul senatorilor USR va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

Interpelare

Constantin-Bogdan Matei

În ședința din 7 iunie 2012, membrii Comisiei pentru tineret și sport au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, care se regăsește în anexa prezentului raport.

În ședința din 7 iunie 2012, membrii Comisiei pentru tineret și sport au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis, care se regăsește în anexa prezentului raport. Comisia pentru tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

George Cătălin Șerban

Ministerul Justiției, prin secretar de stat George Șerban. Cu privire la Legea pentru modificarea Legii nr. 134 privind Codul de procedură civilă, vom spune că susținem adoptarea formei proiectului rezultată din dezbaterile Comisiei juridice a Senatului din 30 mai 2022 și consemnată în raportul aces

Ministerul Justiției, prin secretar de stat George Șerban. Cu privire la Legea pentru modificarea Legii nr. 134 privind Codul de procedură civilă, vom spune că susținem adoptarea formei proiectului rezultată din dezbaterile Comisiei juridice a Senatului din 30 mai 2022 și consemnată în raportul acestei comisii, prin care, în scopul punerii de acord a soluțiilor legislative din proiect cu Decizia Curții Constituționale nr. 56/2022, s-a propus, pe de o parte, păstrarea art. II în forma inițială a proiectului de lege, astfel cum aceasta a fost adoptată de Guvern, iar pe de altă parte, eliminarea art. III din proiect. Deci susținem, cu observațiile anterioare. Vă mulțumesc.

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

În temeiul art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și Comisia pentru constituționalitate au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Legii pentru modifica

În temeiul art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, precum și Comisia pentru constituționalitate au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 56 din 16 februarie 2022. Ascultând și rezumatul Ministerului Justiției, ați observat, colegi, că, în ședința din 30 mai 2022, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, a Legii pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Amendamentele admise se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport. Așadar, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru constituționalitate supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, a Legii pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Mulțumesc.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Încep prin a spune că este vorba de COM-ul 179 din 2022...

Încep prin a spune că este vorba de COM-ul 179 din 2022...

Interpelare

Angel Tîlvăr

Da.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Vai, a trimis România arme! Mă retrag.

Bun. Deci Rusia a atacat Ucraina. E vinovată. Dar vă întreb: dacă sunt atâtea probleme, ce fac restul țărilor ca să oprească acest atac armat și ce fac toate aceste țări din lume pentru a provoca pacea, nu războiul? A trimite nonstop arme în Ucraina înseamnă că rușii vor ataca nonstop, Ucraina la fel și este un război între cele două mari puteri – să ne ferească Dumnezeu să intre și China! –, din care văd că noi avem de suferit. Dar tot noi trimitem armament, toate țările membre NATO. Și acum se face totul pe față. Dacă vreți să reușim ceva, haideți să provocăm pacea, nu războiul, pentru că acest război văd că se va prelungi la nesfârșit. Noi suntem cei..., popoarele, de fapt, sunt prejudiciate. Degeaba adoptăm noi COM-uri! Și, apropo, domnule președinte, cu tot respectul, nu trebuie să aprobăm COM-urile. Nu trebuie nimic! Dacă nu vrem, nu aprobăm, că încă mai suntem stat suveran, eu așa am citit în Constituția României, iar Tratatul de aderare la Uniunea Europeană a fost semnat de către România în calitate de stat suveran. Deci, dacă vreți să fie bine pentru popoarele noastre, ale întregii Europe, eu zic să facem ceva să avem pace. Când o să avem... Și e pentru prima dată în istorie când ONU văd că nu militează pentru pace. ONU susține trimiterea de armament, astfel încât toți ne implicăm în acest război. Ăsta este adevărul: cu cât se vor trimite mai multe arme, cu atât războiul se va prelungi și cred că, pentru prima dată, ar trebui să recunoașteți că acolo este o problemă care nu ne privește. Nu-i lăsați pe ruși, dar, dacă voi tot timpul trimiteți arme, voi credeți că ăia nu or să meargă mai departe?! O să zică Putin: „Vai, a trimis România arme! Mă retrag.” Pe bune?! Voi chiar nu vedeți că, de fapt, noi amplificăm acest război? Păi, am zis „COM din 2022 – 179 final”.

Interpelare

Angel Tîlvăr

E în regulă.

E în regulă. Propunerea introduce următoarele măsuri pentru atenuarea consecințelor agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei asupra activităților de pescuit și pentru diminuarea efectelor perturbării pieței cauzate de respectiva agresiune militară. Comisia noastră consideră că această criză are consecințe grave asupra aprovizionării Uniunii cu cereale, uleiuri vegetale și pește alb din Ucraina și Rusia, conducând Vă rog să sintetizați.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Încercați să aveți discuții pentru pace, nu pentru război, și, atunci, n-o să mai avem astfel de probleme.

Încercați să aveți discuții pentru pace, nu pentru război, și, atunci, n-o să mai avem astfel de probleme.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Nu intenționam să intervin pe punctul acesta, dar la discursul colegei noastre nu am putut să mă abțin. Și am o întrebare pentru doamna senator și pentru toți cei care susțin Rusia în conflictul cu Ucraina: dacă mâine Rusia ar pretinde bucăți din teritoriul României, stimată doamnă senator, ce județ

Nu intenționam să intervin pe punctul acesta, dar la discursul colegei noastre nu am putut să mă abțin. Și am o întrebare pentru doamna senator și pentru toți cei care susțin Rusia în conflictul cu Ucraina: dacă mâine Rusia ar pretinde bucăți din teritoriul României, stimată doamnă senator, ce județe ați ceda? Mulțumesc. _(Aplauze, discuții.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

România dodoloață

Stimate domn, lăsați populismele! Nu am ținut în viața mea cu Rusia! Apropo, voi, cei care țineți acum cu Ucraina, ce faceți cu teritoriile României din Ucraina, unde românii sunt bătaia de joc a lui Zelenski și a ucrainenilor? Pe ei i-ați apărat vreodată? Sau acum, pentru că vă spune Soros și vă spun globaliști, ați început să militați iar împotriva românilor din Ucraina? Nu este un război care să ne privească. Nu voi ceda nimic, din contră, mi-aș lua toate teritoriile înapoi, să fac „România dodoloață”, dacă știți ce-i aia.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Proiectul de directivă urmărește, în ansamblu, integrarea durabilității în sistemele de guvernanță corporativă și în elaborarea deciziilor de afaceri, fiind vizate intervenții directe ale statelor în managementul companiilor.

Proiectul de directivă urmărește, în ansamblu, integrarea durabilității în sistemele de guvernanță corporativă și în elaborarea deciziilor de afaceri, fiind vizate intervenții directe ale statelor în managementul companiilor. În urma examinării, membrii comisiei noastre apreciază că prezenta propunere are meritul de a evita fragmentarea generată de proliferarea legislațiilor naționale ale statelor membre privind diligența necesară a întreprinderilor, oferind un cadru juridic unitar și coerent, capabil să asigure securitatea juridică pentru acestea în cadrul pieței unice. În aceste condiții, propunem un vot pentru acest COM, în urma dezbaterii, votul din comisie fiind unanim.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Așa cum ați menționat citind titlul COM-ului, prezenta propunere urmărește prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, iar, în urma dezbaterilor pe care le-am avut în comisii în data de 10 mai, considerăm că propunerea eficientizează actualele instrumente juridice ale Uniunii Europene car

Așa cum ați menționat citind titlul COM-ului, prezenta propunere urmărește prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, iar, în urma dezbaterilor pe care le-am avut în comisii în data de 10 mai, considerăm că propunerea eficientizează actualele instrumente juridice ale Uniunii Europene care prezintă relevanță pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice și că această propunere creează o convergență, ascendență și acoperă lacunele în materie de protecție, acces la justiție, sprijin, prevenție, precum și în materie de coordonare și cooperare și aliniază dreptul Uniunii la standardele internaționale consacrate. Propunem un vot, iar în cadrul comisiei votul a fost în unanimitate pentru acest COM. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

egalitatea de gen

Noi, Partidul AUR, susținem protejarea, încurajarea familiilor prin politici pro viață și pro natalitate și ne opunem oricăror violențe în familie. Afirmăm clar că violența domestică și actele de brutalitate împotriva femeilor, a copiilor și, în general, a oricărei persoane sunt barbare și inacceptabile. Suntem, în mod clar, împotriva oricăror violențe și manifestări de discriminare, așa cum le enumeră COM 105: violența domestică, orice formă de comportament ce implică violență sexuală, violul, rănirea sau mutilarea femeilor, avortul sau sterilizarea forțată, căsătoria forțată, traficul de ființe umane în scopul exploatării sexuale, hărțuirea sexuală, femicidul, orice infracțiune cu implicații sexuale, violența online, cyberbullyingul _et cetera_ , însă respingem interpretările ideologizate. Cele 70 de pagini ale COM 105 abundă în sintagme precum: „egalitatea de gen”, „stereotipuri de gen”, „roluri de gen”, „strategie privind genul”, „planul de acțiune privind genul”, „discriminarea pe bază de gen”, „indexul egalității de gen”, „Institutul European pentru Egalitatea de Gen” _et cetera_ . Se face cu bună știință o confuzie între sex și gen, creându-se astfel un echivoc, o ambiguitate străină de limba și cultura română. Este un discurs care disjunge niște drepturi speciale, dându-le forță imperativă, prin prezentarea lor ca drepturi fundamentale. E un discurs hegemonic al unor grupuri particulare care vor să-și impună o agendă ideologică asupra tuturor. E o distorsionare a unor criterii precum orientarea sexuală – neprevăzut în majoritatea instrumentelor tratatelor internaționale. Nu avem nicio problemă cu persoanele LGBTIQ+, ci doar cu o agendă ideologică promovată în numele lor și în scopul remodelării societății. Respingem tentativa de a folosi forța coercitivă a statului pentru a reprima anumite comportamente și relații sociale, prezentându-le drept constructe social-culturale prin inginerii sociale. Amalgamarea unor fenomene distincte sub numele legitimei combateri a violenței domestice introduce o confuzie care ar avea consecințe pe termen lung asupra societății românești. Din acest motiv, ne poziționăm contra COM 105, pentru că respingem manipularea limbajului prin care se introduce perspectiva de gen alături de problematica legitimă a violenței domestice, contaminând-o ideologic. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Pe lângă ce a spus colegul meu, vreau să vă spun un lucru: că și noi avem drepturi în țara asta și nu o să permitem niciodată ca o minoritate să treacă peste drepturile majorității și ale normalității.

Pe lângă ce a spus colegul meu, vreau să vă spun un lucru: că și noi avem drepturi în țara asta și nu o să permitem niciodată ca o minoritate să treacă peste drepturile majorității și ale normalității. De când ne știm, Dumnezeu a făcut Adam și Eva, nu Adam și Adam și Eva și Eva. Cu tot respectul, există aceste lucruri de când e lumea, dar sunt chestii de budoar, țineți-le în dormitor, că nu cred că vreodată când vă înscrieți pe lista unui partid politic vă întreabă cineva cum faceți sex. Vă întreabă ce aveți în cap și ce, așa ar trebui să vă întrebe, și ce ați făcut la viața voastră. Da? Doi la mână, nu ne mai implicați în chestiuni de gen. Există sex feminin și sex masculin. Și, trei la mână, conform dreptului meu la credință religioasă, drept fundamental, instituit prin Constituția României și prin Carta europeană, Cartea fundamentală a drepturilor Uniunii Europene și Carta fundamentală a drepturilor omului, dreptul la religie trebuie respectat. Iar religia noastră, a celor peste 90% din România, creștinortodocși, vă spune că așa ceva nu vom admite niciodată. Și peste Dumnezeu nu trece nimeni _. (Aplauze.)_

Interpelare

Angel Tîlvăr

În principiu, noi am considerat, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut în comisia noastră, că perioada de un an propusă de Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei de aplicare, prevăzută la art. 17 din Regulamentul nr. 953, este mare, dat fiind faptul că vaccinurile actuale nu acoperă noile

În principiu, noi am considerat, în cadrul discuțiilor pe care le-am avut în comisia noastră, că perioada de un an propusă de Comisia Europeană pentru prelungirea perioadei de aplicare, prevăzută la art. 17 din Regulamentul nr. 953, este mare, dat fiind faptul că vaccinurile actuale nu acoperă noile tulpini circulante și că până anul viitor pot apărea și alte tulpini. În aceste condiții, recomandăm, conform avizului Comisiei pentru sănătate, ca termenul perioadei de aplicare să nu depășească data de 30 iunie 2022. În aceste condiții, membrii comisiei noastre au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la acest COM 55 final. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Nu, spun după aceea. Nu. Mulțumesc frumos.

Nu, spun după aceea. Nu. Mulțumesc frumos. Cred că această Comisie Europeană are nevoie să se ducă să se refacă, din toate punctele de vedere. Am ajuns să ne cedăm suveranitatea în fața OMS-ului. Încă de la aprobarea Legii nr. 136/2020, când ni s-a comunicat prin acel act total ilegal, neconstituțional, anormal și cum vreți dumneavoastră, care încalcă toate drepturile și libertățile fundamentale și care a iscat atâtea probleme și încălcări și abuzuri ale drepturilor omului, că România certifică pandemia atunci când spune OMS-ul. Cine este OMS-ul să-mi spună mie când e pandemie? A încetat starea de alertă, pandemia continuă. Acest lucru nu poate fi acceptat. De ce nu spuneți oamenilor, tot invocați vaccinurile, de ce nu spuneți oamenilor care sunt efectele adverse ale vaccinurilor? Că se văd. Avem morți nenumărați după vaccinurile acestea. Avem sportivi de performanță a căror performanță s-a alterat. Dumneavoastră ce faceți? Păi, sunt boli mai grave, contagioase, pentru care nu instituiți astfel de obligații. Acesta nici măcar nu trebuia să existe, nu să existe până la 30 iunie 2022. Efectiv, faceți ceea ce făceau sau au făcut această Comisie Europeană și Uniunea Europeană. Au decis să facă exact ce făceau naziștii pe vremuri, să arăți un act ca să poți să circuli. Deci madam Ursula von der Leyen cred că ar trebui deferită justiției și mă întreb doamna Kövesi de ce nu anchetează dosarul Ursulei von der Leyen pentru achiziționarea acelor vaccinuri anti-COVID de pe urma cărora ea s-a îmbogățit, iar soțul ei este angajat la o companie ce ține de Pfizer. Toate converg către același interes financiar, iar bătaia de joc sunt cetățenii. Iar dumneavoastră nu faceți altceva decât să faceți jocul acestor abuzatori...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

...și va trebui să plătească.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Este legat și de COM-ul anterior.

Este legat și de COM-ul anterior. Recomandăm din nou, conform avizului Comisiei pentru sănătate, ca termenul perioadei de aplicare să nu depășească 30 iunie. În urma dezbaterii, membrii comisiei noastre au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unei opinii la acest COM. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Am vorbit cu colegii și vreau să vă întrebăm: noi în acest moment votăm pentru sau împotriva COM-ului ori pentru sau împotriva opiniei menționate?

Am vorbit cu colegii și vreau să vă întrebăm: noi în acest moment votăm pentru sau împotriva COM-ului ori pentru sau împotriva opiniei menționate? Pentru că opinia e bună, raportat la prostiile Uniunii Europene.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Păi, nu e raport negativ, atenție. Este o pro... Deci noi votăm propunerea comisiei.

Păi, nu e raport negativ, atenție. Este o pro... Deci noi votăm propunerea comisiei.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Bun, mulțumesc.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Vă rog să-mi permiteți să fac o precizare.

Vă rog să-mi permiteți să fac o precizare. Este supusă votului plenului Senatului României propunerea de opinie pe care am făcut-o, care contrazice propunerea făcută din partea Comisiei Europene și adaptează, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu distinșii noștri colegi din Comisia pentru sănătate și cu Ministerul Sănătății din România; am găsit de cuviință să facem această propunere, pe care sperăm să o votați, și vă mulțumesc foarte mult. În ceea ce privește punctul 17, vreau să spun că temeiul juridic al propunerii este art. 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede adoptarea de măsuri pentru a asigura instituirea și funcționarea pieței interne și considerăm că stabilirea unui nivel minim obligatoriu de gaze în instalațiile de înmagazinare va consolida securitatea aprovizionării, înainte de iarna 2022–2023. În aceste condiții, membrii comisiei noastre au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la acest COM final 135. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cristian Bordei

Această propunere de regulament este extrem de importantă, stabilește un nivel minim în instalațiile de înmagazinare de gaze. Aceasta este o măsură care ne va ajuta să nu ne mai confruntăm cu situația din anul trecut, când numai faptul că au fost niște temperaturi destul de ridicate pentru iarnă ne-

Această propunere de regulament este extrem de importantă, stabilește un nivel minim în instalațiile de înmagazinare de gaze. Aceasta este o măsură care ne va ajuta să nu ne mai confruntăm cu situația din anul trecut, când numai faptul că au fost niște temperaturi destul de ridicate pentru iarnă ne-a salvat de o posibilă lipsă de gaze în sistem. Dar, pe de altă parte, există și riscul ca în momentul în care toate țările Uniunii Europene vor începe să se ocupe de asigurarea acestui nivel minim al volumului de gaze în instalațiile de înmagazinare să se producă un impuls pentru o nouă creștere a prețului la gaze, din cauza creșterii cererii. Astfel că, pentru a evita acest risc, solicit Guvernului să trateze cu maximă seriozitate acest subiect și să se ocupe de asigurarea acestui nivel minim al depozitelor de gaze în timp util și fără să tărăgăneze prea mult. Mulțumesc.

Interpelare

Angel Tîlvăr

iv general să contribuie la o piață internă mai consolidată și mai echitabilă și la crearea unei piețe mai eficiente și mai stabile pentru decontare în Uniunea Europeană.

Prezenta propunere are ca obiectiv general să contribuie la o piață internă mai consolidată și mai echitabilă și la crearea unei piețe mai eficiente și mai stabile pentru decontare în Uniunea Europeană. Întrucât consolidarea convergenței în materie de supraveghere a piețelor de decontare poate sprijini dezvoltarea unor piețe de capital mai consolidate și mai integrate. În urma dezbaterii, membrii comisiei noastre au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM-ul 120 final. Vă mulțumesc.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Propunerea urmărește să contribuie la o economie circulară, curată și verde a Uniunii Europene, permițând consumatorilor să ia decizii de cumpărare în cunoștință de cauză, și, prin urmare, să contribuie la un consum mai durabil. Aceasta vizează, de asemenea, practicile comerciale neloiale, care îi i

Propunerea urmărește să contribuie la o economie circulară, curată și verde a Uniunii Europene, permițând consumatorilor să ia decizii de cumpărare în cunoștință de cauză, și, prin urmare, să contribuie la un consum mai durabil. Aceasta vizează, de asemenea, practicile comerciale neloiale, care îi induc în eroare pe consumatori, îndepărtându-i de alegerile de consum durabile. În plus, asigură o aplicare mai bună și mai coerentă a normelor UE privind protecția consumatorilor. În aceste concluzii, după discuții care au avut loc în comisia noastră, votul a fost unanim în formularea unui raport la COM-ul 143 final. Vă mulțumesc.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Comunicarea prezintă acțiuni prin care UE ajută statele membre să răspundă nevoilor persoanelor care fug din calea războiului.

Comunicarea prezintă acțiuni prin care UE ajută statele membre să răspundă nevoilor persoanelor care fug din calea războiului. Și în cadrul comisiei noastre am considerat că trebuie să susținem și să afirmăm că România a răspuns pozitiv încă de la izbucnirea conflictului solicitărilor de sprijin ale Ucrainei și s-a implicat activ în gestionarea fluxului de persoane deplasate din Ucraina, atât pe linie umanitară, cât și în domeniul migrației și azilului. În urma dezbaterii, membrii comisiei noastre au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 131 final. Vă mulțumesc.

Interpelare

Angel Tîlvăr

Din nou, domnule președinte, vreau să afirmăm că autoritățile române cu responsabilități în domeniul gestionării frontierei cu Ucraina și Moldova au adoptat măsurile necesare pentru întărirea controlului și supravegherii sporite. Și, totodată, în cadrul comisiei am salutat semnarea planului operațio

Din nou, domnule președinte, vreau să afirmăm că autoritățile române cu responsabilități în domeniul gestionării frontierei cu Ucraina și Moldova au adoptat măsurile necesare pentru întărirea controlului și supravegherii sporite. Și, totodată, în cadrul comisiei am salutat semnarea planului operațional semnat de Agenția pentru Azil al Uniunii Europene și România privind protecția temporară, primirea refugiaților și transferul persoanelor strămutate. În aceste condiții, în urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport la COM 107 final. Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine.

Am o precizare atât la punctul acesta, cât și la punctul anterior. Art. 3, Constituția României, alin. (4): „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populații străine.” Mulțumesc.

Interpelare

Ionuț Neagu

Pe procedură.

Pe procedură. Domnule președinte, vreau să verificați dacă colegul nostru Țapu Nazare a fost prezent în sală la exprimarea votului de la punctul 16, ulterior. Mulțumesc.