Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 27 septembrie 2023 · monitorul.ai

Mulțumesc și eu. Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Tiberius-Marius Brădățan** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși membri ai Senatului din Parlamentul României, Câteva lucruri doar să mai spicuiesc, pentru că domnul președinte al Comisiei de sănătate a prezentat în mare.

Prezentul act normativ creează cadrul legal astfel încât, începând cu data de 1 august 2023, să fie acordate indemnizații personalului de specialitate medico-sanitar care efectuează gărzi în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă și personalului de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar care asigură asistența medicală.

În vederea asigurării continuității asistenței medicale, pentru gărzile efectuate peste durata normei legale de muncă medicii vor încheia cu unitatea sanitară publică un contract individual de muncă cu timp parțial pentru activitatea prestată în linia de gardă și vor beneficia numai de drepturile aferente activității prestate în linia de gardă.

De asemenea, pentru a elimina inechitățile și discrepanțele în rândul salariaților din unitățile sanitare publice, prin prezentul act normativ se propune acordarea contravalorii voucherelor de vacanță pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice, precum și în cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, prin transferul către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, cu excepția personalului ale cărui vouchere se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, în conformitate cu prevederile din Legea nr. 95/2006.

Vă mulțumesc și vă rog să acordați un vot favorabil prezentului proiect de act normativ. Vă mulțumesc.

Eugen-Remus Negoi

#30494

Mulțumesc, domnule președinte.

În spiritul consacrat al bâlbâielilor și neputinței Guvernului PSD–PNL, inițiativa pe care o discutăm azi a fost deja înlocuită cu altă OUG, cu exact aceleași prevederi, sub indicativul L472/2023.

Pentru că, sub nicio formă, nu ar fi rezolvat problemele personalului medical nici prezenta inițiativă, nici cealaltă, USR a depus amendamente la L472, prin care creșteam indemnizațiile personalului medical cu 50%, amendamente respinse, bineînțeles, de majoritatea PSD și PNL, refuzând astfel plata corectă pentru orele lucrate de personalul medical de gardă.

Acum Guvernul dorește ca, începând cu 1 august 2023, personalul medico-sanitar și auxiliar sanitar să beneficieze de o indemnizație lunară pentru activitatea în linia de gardă, indiferent de numărul contractelor individuale de muncă cu timp parțial. Adică nu se măresc salariile de bază, ci li se acordă o indemnizație, asta însemnând că e o măsură ca să evite creșterea sporurilor.

Știm cu toții că de foarte mult timp România se confruntă tot mai mult cu lipsa acută de medici, mai ales în spitalele din provincie. Mulți dintre medicii și asistenții care efectuează gărzi își depun demisiile de la activitatea din linia de gardă pentru că Guvernul a redus cu o treime sporurile pentru gărzi, acordând o sumă fixă brută, indiferent de numărul contractelor. Din nou vorbim despre neaplicarea Legii salarizării, așa-zis unitară. Din nou Guvernul vine cu derogări și formule inventate pentru nerecompensarea unor activități vitale pentru cetățeni sau pentru societate. Sporurile pentru domeniul sănătate prevăzute de Legea nr. 153/2017 se aplică și în prezent doar la nivelul de bază stabilit încă din 2018.

De altfel, știm cu toții că tocmai pentru domenii de importanță majoră pentru cetățeni Legea salarizării nu a fost niciodată aplicată unitar. E aceeași ticăloșie, patentată de Guvern, prin care acesta vrea să facă economii pe spatele profesioniștilor, păstrând în același timp sinecuri sinistre precum Academia (Pseudo)Oamenilor de Știință, Institutul Revoluției Române din Decembrie ’89, cadou pentru Ion Iliescu, sau Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, cadou pentru Emil Constantinescu.

Și vă întreb, colegi din PSD și PNL: cine ne va acorda asistența medicală de urgență? Dumneavoastră, ca politicieni, sau cei care beneficiază de pensii speciale?

Guvernul PSD–PNL vrea neapărat să rămânem fără medici de gardă prin această cârpeală de lege care umilește personalul medical.

Mulțumesc.

Lucian Trufin

#38676

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, cu bucurie și încredere, susțin în plen Programul INVESTALIM, o inițiativă importantă pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agricol și rural din România, un pas semnificativ către consolidarea capacității naționale de producție în sectoare-cheie.

Este important să subliniem că Programul INVESTALIM este primul program concret de finanțare a industriei alimentare din România care se încadrează în noul concept guvernamental „patriotism economic”, o viziune promisă și susținută ferm de către premierul Marcel Ciolacu. Această abordare patriotică a economiei noastre ne îndeamnă să investim în resursele noastre interne, să susținem producția locală și să promovăm bunurile românești.

Bugetul total alocat Programului INVESTALIM este de 2.921 de milioane de lei, pe o perioadă de 5 ani. Această inițiativă oferă posibilitatea investitorilor să dezvolte capacitățile de producție în prelucrarea și fabricarea produselor din carne, prelucrarea și conservarea peștelui, procesarea cartofilor, producția de sucuri din fructe și legume, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, produse lactate și brânzeturi, produse de morărit, fabricarea pâinii și produselor de patiserie, precum și producția de zahăr, printre altele.

Mă bucur că Ordonanța de urgență nr. 65/2023 aduce un sprijin semnificativ județelor care au un profil economic preponderent agrar, precum și județelor în care venitul salarial mediu este redus. Din acest punct de vedere, județul Botoșani, pe care îl reprezint, este favorizat.

Prin urmare, îndemn fermierii și reprezentanții industriei alimentare din întreaga țară să se implice activ în accesarea fondurilor destinate dezvoltării economiei durabile. Este o oportunitate unică de a sprijini producția locală, de a crea locuri de muncă și de a consolida economia națională.

Cu încredere în potențialul acestui program, Grupul PSD susține și votează Programul INVESTALIM. Vă mulțumesc.

Lucian Trufin

#45686

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cu curaj și determinare, Guvernul României condus de Marcel Ciolacu a adoptat o măsură importantă, începând cu data de 30 iulie, pentru a reduce costurile alimentelor și a combate inflația, plafonând la 14 alimente de bază adaosurile comerciale la 20% pentru o perioadă de 3 luni.

Măsura Guvernului poate părea una extremă pe o piață comercială așa-zis liberă, în care prețul este stabilit de cerere și ofertă. Doar că datele statistice ne oferă crunta realitate, din care reies următoarele:

– în țara noastră se comercializează alimente produse în străinătate într-un procent mult mai mare decât cele fabricate în România;

– formarea prețului pe lanțul comercial este stabilită neconcurențial de veriga finală, cei care au monopol pe această piață, și anume supermarketurile, de pe rafturile cărora se vând peste 75% din alimentele cumpărate de români;

– mai mult de atât, distribuția profitului pe verigile din lanțul agroalimentar este invers proporțională cu efortul depus pentru producerea și comercializarea hranei.

Astfel, pe veriga finală, supermarketul, cel care deține sfântul raft, adaosul comercial și profitul sunt cele mai mari, marje care scad până la pierderi totale pe celelalte verigi din lanț, și anume: procesatorii, producătorii și fermierii români, diferențe care au crescut alarmant după începerea războiului, când piața produselor agroalimentare a fost total perturbată.

Dar cel mai afectat este consumatorul român, care suportă, fără voia lui, acest tip de comerț modern, care se bazează încă pe practici comerciale neloiale.

Cunoscând aceste realități, Guvernul României a adoptat prezenta ordonanță, prin care s-au impus următoarele:

– producătorii au fost restricționați să aplice un adaos comercial de 20%;

– întreg lanțul de distribuție poate practica un adaos comercial cumulat de maximum 5%;

– comerciantul final poate aplica un adaos comercial de maximum 20% față de prețul de achiziție, inclusiv remizele și risturnele.

Rezultate: în august 2023 prețurile alimentelor de bază au scăzut semnificativ în marile lanțuri de magazine, conform datelor Institutului Național de Statistică, dar cel mai important rezultat constă în stoparea creșterilor nejustificative la prețurile de vânzare a alimentelor în România.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură, am adoptat un amendament prin care se prelungește termenul de plafonare a adaosurilor comerciale până la data de 31 decembrie 2023.

Așadar, felicit Guvernul României pentru adoptarea acestei ordonanțe, prin care toți românii au de câștigat! Grupul PSD susține și votează acest proiect legislativ. Vă mulțumesc.

George Scarlat

#49650

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul a explicat, atât cât s-a explicat din partea ministerului – îmi pare rău!

Da, n-aș fi... Aș fi început cu mulțumiri... Și încep cu mulțumiri pentru colegii mei din Comisia pentru agricultură, întrucât au fost de acord la amendamentul pe care l-am dus vizavi de prorogarea termenului de adoptare... de aplicare a ordonanței de urgență, care este de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial – aproximativ 26, 27 octombrie ea ar trebui să înceteze ca valabilitate, am prorogat până la sfârșitul anului.

Tehnic, nu am să intru aici să-i explic colegei mele, cu drag, din Comisia economică ce ar însemna să faci un inventar pe 26 ale lunii. Dar, pentru că discutăm de un segment de consumatori vulnerabili, așa cum au fost ei definiți în cadrul ordonanței, și țintă a fi beneficiarii acestui act normativ cu privire la acele produse de bază, cred că nu este nici măcar de puțin interes să spunem și să cunoaștem faptul că sunt foarte puține sectoare din agricultura românească și din industria alimentară românească care merg cu marje mai mari de 20%.

V-aș da câteva exemple, nu vreau să monopolizez aici timpul, dar cred că și industria de panificație, cred că și industria alimentară a procesării cărnii și a laptelui merg cu sub... cu mult sub 20% marjă. Ei ar vrea să vândă cu 20%, din păcate, nu au posibilitatea să ajungă cu aceste marje la raft. Discutăm... alte dezbateri cu acest subiect în cadrul Comisiei economice.

În schimb, am ținut să amendăm această ordonanță, întrucât cred că vine în sprijinul, cu adevărat, al românilor care au venituri foarte mici și care nu-și permit decât ținând cont de aceste subvenții oarecum indirecte, plafonând prețul la raft al produsului. Că discutăm de pâine, că discutăm de ulei, că discutăm de ouă sau alte produse de bază, lactate, cred că este în avantajul consumatorului român vulnerabil astăzi. Vom analiza noi, cu toții, e de datoria noastră.

Și felicit Guvernul pentru această măsură luată în cadrul ordonanței!

Grupul Partidului Național Liberal va susține și va vota acest proiect de lege.

Și, în cadrul Comisiei de agricultură, să știți, dragi colegi, că sunteți invitați să dezbatem și dacă nu sunteți și nu faceți parte din cadrul comisiei. Pentru că și la actualul proiect am reintrodus proiectul pe ordinea de zi și acele amendamente ale colegului secretar Cernic – să știți, stimate coleg, că au fost introduse și, dacă ați fost atent, raportul a fost în unanimitate.

Vă mulțumesc.

12 · Dezbatere proiect de lege

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2023 pentru stabilirea unor măsuri la nivelul structurii organizatorice aferente unităților sanitare, precum și stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul sanitar public și pentru completarea unor acte normative în domeniul sănătății și în domeniul fiscal (L419/2023) Pagina 2–3; 4 2; 3 2; 3 3 3; 11 3–4 4 4–5 5; 11 5; 11 5–6; 11

1 discurs

<chair narration>
#65160
12. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Kuweit privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 7 decembrie 2022.
Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun de la data depunerii – astăzi, 27 septembrie 2023.
Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – data de astăzi, 27 septembrie 2023.
Lucrările plenului fiind epuizate, declar închisă ședința Senatului, ședința de astăzi a Senatului.
Stimați colegi,
Interpelare
Dănuț Bica
Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată de pe teritoriul județului Argeș
Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării: „Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată de pe teritoriul județului Argeș”. Stimate domnule ministru, Infrastructura feroviară din România are un număr de aproximativ 5.000 de treceri la nivel, echipate în patru configurări, respectiv cu bariere automate, cu sisteme de semnalizare a apropierii trenului, cu bariere mecanice sau cu indicatoare rutiere. În acest context, ținând cont de angajamentele asumate de țara noastră în ceea ce privește implementarea specificațiilor tehnice de interoperabilitate în domeniul transporturilor (inclusiv implementarea Sistemului de gestionare a traficului feroviar), precum și faptul că la noi se produc numeroase accidente la joncțiunile drum–cale ferată, modernizarea trecerilor la nivel reprezintă o prioritate majoră a programului de investiții pentru îmbunătățirea siguranței circulației. Drept urmare, Guvernul a aprobat și demarat Proiectul „Modernizarea trenurilor la nivel cu...” „Modernizarea trecerilor” – mă scuzați! – „la nivel cu calea ferată”, care face parte din Master Planul General de Transport al României și este propus pentru finanțare în perioada 2021–2030. Implementarea acestuia reprezintă una dintre măsurile esențiale atât pentru creșterea securității circulației trenurilor și autovehiculelor, cât și pentru confortul participanților la trafic. Având în vedere cele prezentate anterior și ținând cont de faptul că și pe teritoriul județului Argeș se găsesc numeroase treceri la nivel de cale ferată a căror modernizare este imperios necesară și așteptată de mulți ani, vă solicit următoarele informații: 1. Câte treceri la nivel cu calea ferată există în prezent pe raza județului Argeș? Câte dintre acestea sunt amplasate pe linii aflate în exploatare? 2. Câte treceri la nivel cu calea ferată din județul Argeș necesită efectuarea lucrărilor de modernizare? 3. Câte dintre trecerile la nivel cu calea ferată din județul Argeș au fost modernizate până în prezent? Unde sunt amplasate acestea și în ce au constat investițiile realizate? 4. Câte treceri la nivel cu calea ferată existente pe teritoriul județului Argeș vor fi modernizate în fiecare an, până în 2030? Unde sunt amplasate acestea și care va fi specificul lucrărilor ce vor fi executate?
Interpelare
Florian-Dorel Bodog
Rolul României în discuțiile privind reforma Uniunii Europene
Întrebarea mea de astăzi este adresată doamnei ministru Luminița-Teodora Odobescu, ministrul afacerilor externe, și are ca titlu: „Rolul României în discuțiile privind reforma Uniunii Europene”. Stimată doamnă ministru, Săptămâna trecută, un raport comun comandat de către guvernele Franței și Germaniei a lansat în discuție, în contextul nevoii de reformă a UE, ideea retrogradării unor state membre la statutul de țări de mâna a doua. Astfel, așa cum știți, raportul sugerează crearea a patru cercuri: cel interior (zona euro și Schengen), alte state membre, membri asociați și Comunitatea Politică Europeană. Dat fiind că România nu are cum să facă parte din așa-zisul cerc interior, câtă vreme Guvernul austriac se opune în mod ticălos integrării României în Schengen, vă rog să îmi comunicați: 1. Poziția MAE față de propunerea pusă în discuție de raportul franco-german. 2. Inițiativele concrete ale României în contextul discuțiilor care vor urma privind reformarea UE – de exemplu, la nivel de MAE, Reprezentanța permanentă a României pe lângă UE, dialog cu europarlamentarii români, contribuții proprii ale României și idei de reformă et cetera. 3. Dacă au existat contacte cu cele două guverne, francez și german, privind propunerile lansate în spațiul public și cu ce rezultat. 4. Dacă, la nivelul experților MAE, există suspiciuni privind un scenariu asemănător celui din dosarul Schengen, atunci când România va îndeplini și criteriile de aderare la zona euro. Vă mulțumesc.
Interpelare
Evdochia Aelenei
Asumarea responsabilității sau girarea companiilor de stat în dauna mediului privat
Am o interpelare adresată domnului prim-ministru al României, Marcel Ciolacu. Obiectul interpelării: „Asumarea responsabilității sau girarea companiilor de stat în dauna mediului privat”. Stimate domnule prim-ministru, Din momentul în care ați preluat mandatul de prim-ministru, ați amenințat, pur și simplu, mediul privat cu un pachet de măsuri fiscale menit să aducă mai mulți bani în visteria Guvernului. Mai mult de atât, în ultima perioadă, văzând că nu aveți adepți pentru această implementare a pachetului de măsuri fiscale, ați ieșit public și ați menționat că vă asumați răspunderea pentru ca aceste măsuri draconice să fie puse în practică. Toate aceste măsuri preconizate nu fac decât să îngroape mediul privat, în timp ce companiile de stat stau nepăsătoare, cu impozitele neplătite de ani de zile. În această situație se încadrează și SC Neptun Olimp – SA. Compania a fost înființată în anul 1990, prin hotărâre de guvern, iar acționariatul este compus din: Ministerul Turismului, care deține 52,22% din capitalul social, SIF Transilvania – 41,18% și persoane fizice și juridice – deținătoare ale unei cote procentuale de 6,60. În urma unui control demarat de ANAF în urmă cu mai bine de ani, s-a constatat faptul că societatea are obligații fiscale suplimentare de plată, în cuantum de 197.159 de lei, reprezentând taxe pe profit și valoarea TVA. De atunci și până în prezent, compania de stat nu și-a plătit acest debit. SC Neptun Olimp – SA a declarat pentru anul fiscal 2022 cel mai mare profit din ultimii 12 ani, respectiv 576.945 de lei, la o cifră de afaceri de 714.671 lei, iar datoriile au fost pe măsură. Societatea de stat a înregistrat cele mai mari datorii din istoria sa, respectiv 3.475.442 de lei (dublu față de 2022 și de 10 ori mai mari față de 2020). În acest context, societatea de stat a cumulat pierderi de zeci de milioane de lei în ultimii ani, având datorii la stat ce datează din 2012 și se speculează o posibilă intrare în insolvență, astfel încât datoriile să dispară. Astfel, conform prerogativelor conferite de funcția pe care încă o dețineți, vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări: 1. Aveți în vedere ca, pentru acoperirea găurilor din buget, să impuneți încasarea sumelor restante ce reprezintă datorii fiscale ale companiilor de stat? 2. Măsurile fiscale pe care doriți să vă asumați răspunderea de ce nu încep prin a forța companiile de stat să-și plătească datoriile? 3. Ce alte companii de stat mai au datorii către bugetul de stat? 4. Care este planul prin care Guvernul dorește să recupereze sumele restante de la companiile de stat? - Vă mulțumesc.
Interpelare
Evdochia Aelenei
Bine. Nicio problemă. Mulțumesc.
Interpelare
Constantin-Bogdan Matei
Gardianul, poleitul AUR și taberele ororilor
Declarația mea de astăzi se intitulează „Gardianul, poleitul AUR și taberele ororilor”. Despre taberele organizate de partidele politice auzim, vedem la televizor și comentăm în fiecare an. Au fost situații în care tinerii noștri au și exagerat prin modul de înțelegere a termenelor de socializare sau cunoaștere ori au confundat bătălia politică cu mesajele suburbane prin dedicații manelizate. Cu astfel de situații sunt convins că ne vom mai întâlni, timpul ne va dovedi acest lucru, însă de la organizarea de tabere de vară politice, destinate dezvoltării carierelor politice ale tinerilor, până la transformarea acestora în tabere ale ororilor, nu credeam că putem să trăim în România politică a anului 2023. Situația acestor zile, în care o minoră în vârstă de 17 ani a fost violată la o tabără de vară organizată de partidul AUR, este greu de descris în cuvinte. Tabăra ororilor a celor de la AUR ne arată direcția de neimaginat prin care bădăranii cu chip de monștri aleg să se manifeste, cruțând astfel destine, distrugând vieți, asemenea huliganilor instigatori la violențe și fapte de nedescris. Lipsa de educație și de respect, agresivitatea verbală a gardianului-șef, paznic al poleiților în aur, președintele Simion, ne arată, în fapt, un comportament deviant. „Nu contează fapta sau acțiunea, eu, George Simion, sunt aici să te apăr!” Principala condiție de a beneficia de apărarea gardianului-șef este aceea de a fi poleit în aur. În concluzie, că tot ignorați legea, vă întreb, domnule George Simion: microbuzele școlare au fost achiziționate cu destinația clară de a transporta poleiții în aur și violatorii din taberele ororilor? Vă mulțumesc.
Interpelare
Claudiu-Vasile Răcuci
ivele asumate prin proiectele de finanțare? Senator Claudiu Răcuci.
Apreciez faptul că, în ședința Guvernului României din data de 14 septembrie 2023, a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea procedurii de implementare a Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare – INVESTALIM aferent perioadei 2023–2026. Acest program național vizează dezvoltarea și consolidarea industriei alimentare din România, sub presiunea tuturor crizelor pe care le traversează economia noastră: importul de cereale din Ucraina, criza produselor energetice, creșterea prețurilor unor materii prime et cetera. Apreciez, de asemenea, faptul că acestui program i s-a alocat un buget consistent, de aproximativ 600 de milioane euro. Având în vedere faptul că la nivelul județului Alba vor exista foarte mulți antreprenori care activează deja în acest sector industrial care vor dori să se dezvolte și care vor fi interesați să acceseze oportunitățile financiare aduse de program și luând în considerare că ne apropiem de intrarea în ultimul trimestru al anului 2023, vă solicit, domnule ministru, următoarele informații: 1. Care este data la care potențialii beneficiari se vor putea adresa Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale? 2. Dată fiind adresarea de aproximativ 147,5 milioane euro anual, vă rog să precizați ce măsuri au fost adoptate pentru încadrarea în termene și utilizarea acestor surse până la finalul anului 2023. 3. În condițiile în care achiziția de echipamente noi de procesare a produselor agricole (în special din străinătate), care și ea afectează... de comenzile mari, de instabilitatea prețurilor și de unele blocaje de transport, ce măsuri veți adopta pentru a sprijini beneficiarii programului să își realizeze obiectivele asumate prin proiectele de finanțare? Senator Claudiu Răcuci. Am și o declarație politică. Vă rog să-mi dați voie s-o citesc imediat.
Interpelare
Claudiu-Vasile Răcuci
Sunt tare bucuros ori de câte ori văd că un antreprenor român reușește să înfrunte dificultățile economice și să pună în picioare o unitate de producție în România. Acest lucru este cu atât mai important cu cât România a avut și are tradiție în industria materialelor de construcții, în industria con
Sunt tare bucuros ori de câte ori văd că un antreprenor român reușește să înfrunte dificultățile economice și să pună în picioare o unitate de producție în România. Acest lucru este cu atât mai important cu cât România a avut și are tradiție în industria materialelor de construcții, în industria constructoare de mașini, în industria alimentară și în multe asemenea sectoare strategice și poate deveni una dintre economiile puternice ale Europei. Ca parlamentar de Alba, trebuie să recunosc faptul că județul nostru s-a dezvoltat foarte puternic în ultimii ani, la acest lucru concurând, deopotrivă, o administrație județeană performantă, axată pe investiții majore pentru județ, precum și unele administrații locale care s-au arătat deschise către investitorii români și străini, dornici să deschidă fabrici în Alba. La Alba avem și investiții germane puternice, și din alte state UE, dar și investiții românești pe măsură, și ne dorim ca acestea să fie și mai numeroase și mai puternice. ## Stimați colegi, Sectorul economic, de care se bucură o mare parte a județului Alba, a fost adus și de finalizarea unor proiecte mari de infrastructură, cum ar fi punerea în circulație a sectoarelor din autostrada Sibiu–Deva, Sebeș–Turda. De asemenea, proiectele de extindere a rețelelor de utilități – apă, canalizare, gaze naturale au reprezentat un impuls suplimentar pentru operatorii economici să-și dezvolte afacerile. Mă bucur și că președintele Senatului, PNL, domnul Nicolae Ciucă, a avut ocazia să cunoască performanța românească de la fabrica de pavaje de la Petrești din județul Alba și a constatat că puterea economiei românești se formează cu acele capitaluri românești care se formează la nivel local. În acest context, îmi exprim dorința fermă ca actuala coaliție de guvernare să continue în același ritm investițiile din ultimii ani, să sprijine derularea investițiilor derulate de comunitățile locale, să elimine orice obstacol din calea marilor proiecte. Acolo unde există investiții, acolo unde există infrastructură de calitate, există și capital românesc puternic și un standard de viață ridicat pentru români. Vă mulțumesc. Claudiu Răcuci, senator PNL de Alba.
Interpelare
Cristinel-Gabriel Berea
Criza dronelor
Astăzi, stimați colegi, am să vreau să vă vorbesc despre „Criza dronelor”. Încă un eșec din partea autorităților române, pe data de 13 septembrie a mai căzut o dronă rusească pe teritoriul României. În doar câteva săptămâni, trei drone care erau menite să lovească portul ucrainean Ismail au căzut pe teritoriul nostru, punând în pericol viața a mii de oameni care locuiesc în localitățile de graniță. Faptul că autoritățile române nu sunt în stare să identifice și să intercepteze aceste drone, având în vedere că au avut loc deja trei incidente de acest fel, ne dă de înțeles faptul că oricine poate intra în spațiul nostru aerian, fără să fie depistat sau deranjat de către autoritățile noastre. Un aspect alarmant al acestei situații, pe lângă posibila pierdere de vieți omenești din cauza exploziilor, este și riscul de transportare a unor substanțe interzise pe teritoriul României, fără a exista vreun risc pentru traficanți. Faptul că aceste vehicule aeriene ce pot transporta cu ușurință substanțe chimice sau droguri nu sunt interceptate de către autoritățile competente crește pe zi ce trece riscul ca acest lucru să devină realitate. Județe de graniță, precum județul Iași, întâmpină un risc ridicat când vine vorba de astfel de probleme. Intruziunea dronelor pe teritoriul României, în special în zonele de frontieră precum Iașiul, fără identificare și interceptare adecvată, reprezintă o amenințare reală la adresa siguranței naționale. Acestea pot fi folosite pentru a colecta informații sensibile și pentru a perturba comunicațiile, astfel încât securitatea județului Iași poate să sufere. Este imperativ ca Guvernul și autoritățile noastre să facă demersurile necesare pentru a împiedica compromiterea siguranței naționale a românilor. Cristi Berea, senator USR de Iași. Mulțumesc.
Interpelare
Laura Georgescu
Categoriile de elevi care pot beneficia de bursă socială
Am o singură întrebare – adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educației. Obiectul acestei întrebări: „Categoriile de elevi care pot beneficia de bursă socială”. Stimată doamnă ministru, În conformitate cu art. 108 alin. (8) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023: „Bursele sociale se acordă în baza unor condiții privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitului pe venit, conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).” – și articolul curge mai departe. Ordinul nr. 6.238/2023 privind aprobarea Metodologieicadru de acordare a burselor precizează, la capitolul IV – art. 10, care sunt categoriile de elevi care pot beneficia de bursă socială. Dacă pentru elevii care nu provin din familii monoparentale sunt impuse condiții de venit pentru obținerea acestei burse, cei proveniți din familii monoparentale pot solicita bursa socială indiferent de venitul mediu net pe membru de familie. În practică se ajunge la situații absurde, în care un elev care are ambii părinți nu poate beneficia de bursa socială, pentru că venitul mediu net pe membru de familie este doar cu puțin mai mare decât 50% din venitul minim net pe economie, iar un elev care are părinții divorțați poate obține bursa socială, indiferent de veniturile familiei. Acesta din urmă se bazează, de regulă, atât pe veniturile părintelui care îl are în grijă, cât și pe alocația primită de la celălalt părinte. Mai mult, sunt multe cazuri în care părintele divorțat care are în grijă copilul minor se poate situa în prevederile art. 5 alin. (2) din Ordinul ministrului educației nr. 6.238/2023, fapt care nu poate fi verificat de unitățile de învățământ. Or, în această situație, bursa socială se acordă doar în condițiile privind venitul mediu net. Vă adresez următoarele întrebări: 1. Care este justificarea eliminării condiției de venit mediu net pe membru de familie, prevăzut de art. 108 alin. (8) din Legea învățământului preuniversitar, pentru familiile monoparentale? 2. Care este numărul elevilor care au solicitat până în prezent burse sociale și care provin din familii în care părinții sunt divorțați? 3. Care este numărul elevilor care au solicitat până în prezent burse sociale și care se încadrează în prevederile art. 10 alin. (1) literele a), b), c), e) și f)? 4. Având în vedere că numărul elevilor proveniți din familii cu părinți divorțați este destul de mare, care sunt demersurile pe care trebuie să le facă unitățile de învățământ pentru a putea stabili categoriile în care se încadrează elevii respectivi? Vă mulțumesc.
Interpelare
Eugen-Remus Negoi
Sf. Apostol Andrei
Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Necesitatea construirii unor spitale în România este stringentă. În mod particular, necesitatea realizării unui obiectiv destinat în mod special îngrijirii și tratării medicale a copiilor a fost semnalată de foarte mulți ani și în județul Constanța, a cărui infrastructură de sănătate, reprezentată de actualul Spital Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța, furnizează servicii medicale curative permanente, în mod direct, pentru o populație de peste 760.000 locuitori ai județului, asigurând totodată asistență medicală și pentru județele învecinate (Tulcea, Călărași, Ialomița și Brăila), precum și celor peste un milion de turiști care vizitează anual litoralul românesc în sezonul estival, inclusiv partenerilor NATO aflați în vecinătate. În acest sens, la începutul lunii februarie 2022 a fost finalizată achiziția serviciilor de elaborare a unei documentații tehnico-economice – faza studiu de fezabilitate (SF), pentru edificarea unui nou obiectiv de acest gen, achiziție în cadrul căreia au participat patru operatori economici interesați, contractul fiind semnat la finalul lunii februarie 2022. Varianta finală a proiectului vizează următorii indicatori – pentru tot ce înseamnă acest proiect finanțat din PNRR: – un obiectiv sau corp nou cu funcțiunea de spital (Departamentul de Sănătate „Mama și Copilul”); - un număr total de 365 paturi; - două blocuri operatorii; - două unități primiri urgențe; - 110 locuri de parcare noi, la un cost total de 148.500.000 de euro plus TVA. De curând, a apărut în spațiul public decizia Ministerului Sănătății de eliminare de la finanțarea gratuită, prin PNRR, a acestui program. Ținând cont de importanța majoră a Departamentului de Sănătate „Mama și Copilul” din Constanța (care trebuia finanțat din fonduri gratuite din PNRR) și de stadiul foarte avansat al acestui proiect, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce criterii generale și ce criterii specifice au stat la baza selecției spitalelor pentru care se va realiza finanțarea acestora? 2. Care este clasamentul celor 27 de proiecte de spitale, pe baza punctajului obținut în urma aplicării acelor criterii? Vă mulțumesc. Senator Remus Negoi, Circumscripția Constanța.
Interpelare
Liliana Sbîrnea
campioană în Europa la decarbonizare
Am o întrebare adresată domnului Sebastian-Ioan Burduja, ministrul energiei. Domnule ministru, După cum este cunoscut, PNRR-ul își înscrie la loc de frunte, alături de promovarea digitalizării, promovarea obiectivelor economiei „verzi” și ale decarbonizării, context în care țara noastră și-a asumat o serie de reforme curajoase în domeniu. Firește, nimeni nu poate nega binefacerile incontestabile ale economiei verzi și ale decarbonizării, din perspectiva asigurării unui mediu ambiant cât mai curat și mai sănătos. Domnule ministru, Anumite afirmații, de dată foarte recentă, făcute în media de exponenți de frunte ai Ministerului Energiei, conform cărora țara noastră ar fi „campioană în Europa la decarbonizare”, de parcă decarbonizarea ar fi un scop în sine, indiferent de realitățile și de necesitățile reale de dezvoltare ale economiei țării... În plus, România ar urma să ajungă, la orizontul anului 2026, la o pondere de 0,3% din producția națională de energie provenită din cărbune, față de circa 14% în prezent. Sau, ca să citez aprecieri pertinente din mass-media, „o adevărată decarbonizare forțată” a țării, care ignoră riscurile de falimentare, la fel de forțată, a multor agenți economici români! Față de cele de mai sus, vin și vă întreb, domnule ministru: 1. Cum își propune în mod concret Ministerul Energiei să armonizeze demersurile de reformă în sfera decarbonizării și necesitățile reale de dezvoltare ale economiei țării și ale agenților economici români, pe termen scurt și mediu? 2. Care sunt oportunitățile de afaceri, precum și de noi locuri de muncă – din perspectiva Ministerului Energiei – pe care o tranziție inteligentă către o economie bazată pe o energie cât mai verde le poate oferi economiei naționale și în ce măsură se regăsesc asemenea facilități în momentul de față în mod concret implementate, inclusiv pe dimensiunea conlucrării mediul public–mediul privat? 3. Care sunt nivelul fondurilor europene accesate de țara noastră în sfera decarbonizării și perspectivele concrete în domeniu, inclusiv în ceea ce privește sporirea eficienței energetice, prin programul RePowerEU?
Interpelare
Rodica Boancă
Vrem o țară ca afară!
Voi da citire mai întâi interpelării. Interpelarea este adresată domnului ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu. Stimate domnule ministru Sorin Grindeanu, Când vorbim despre drumurile din România, pe mulți dintre noi ne cuprinde neputința. Am crezut, ca niște naivi, tot ce ne-au servit în toate campaniile electorale acești politicieni și am rămas doar cu promisiunile, neputința și dorința – „Vrem o țară ca afară!” Azi, mi-aș permite să rectific puțin sloganul acesta electoral și aș spune așa: „Cărați-vă din țară!” – voi, toți aceia care v-ați perindat prin toate funcțiile politice și nu ați făcut concret nimic. Domnule ministru Grindeanu, acum o săptămână a avut loc o tragedie pe tronsonul A7 Moldova. Au murit patru oameni în urma unei explozii pe unul dintre șantierele ce aparțin ministerului dumneavoastră de resort. Nu prea s-a făcut mare vâlvă, totul a fost cât mai rapid tranșat, inclusiv de mass-media, și mă întreb: de când viața oamenilor nu mai contează?! Sau ar trebui să schimbăm optica și să înțelegem că, atunci când vine vorba de compania constructorului român UMB, ar trebui să fim mai tăcuți în exprimarea publică? Nu! La fel ca în alte cazuri, trebuie să știm adevărul, să vedem ce măsuri ați luat, cine se face cu adevărat vinovat de moartea celor patru muncitori de pe șantier. Explozia în care au murit patru muncitori și alți cinci au fost răniți grav, incident petrecut pe tronsonul Bacău–Focșani al autostrăzii care va străbate Moldova, ar fi putut să fie evitată dacă autoritățile și firmele implicate nu luau șase decizii care ar fi putut favoriza incidentul. Însă, în urma acestor tragedii, descoperim greșelile pe care le faceți și cum se desfășoară activitatea în teren: – Orice lucrare de construcție are și un „diriginte de șantier”, care, în cazul unor astfel de lucrări, este un fel arbitru care urmărește ca firma de construcții să respecte planul pentru care a fost angajată de beneficiar. – Conducerea companiei de stat a ales ca serviciile de dirigenție de șantier să fie asigurate de specialiștii de la Direcția Regională din Iași a CNAIR – 13 persoane au primit această responsabilitate, așa cum am aflat de la autoritate. Acei bugetari nu au ture de noapte, pentru a supraveghea lucrările. UMB lucrează în trei schimburi. – Una dintre marile probleme ale acestui tronson de autostradă era tocmai intersectarea de 14 ori cu magistrala de gaz care leagă centrul țării cu Moldova. „Proiectul a fost respins de trei ori de către CTE Transgaz. Trebuia să fie ședință pentru reanalizarea acestui proiect tehnic, apoi relocarea efectivă a conductei și abia după aceea aveau voie să treacă la construcția autostrăzii.” – ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Transgaz, Alexandru Macoveiciuc. – Transportatorul de gaze, Transgaz, mai acuză public constructorul „că nu a respectat avizul de amplasament, că nu avea voie să lucreze deloc în zona rețelei de gaze care intersectează autostrada și că nu avea avizul Transgaz pentru operațiunile de relocare/deviere a conductelor”. – Potrivit Transgaz, constructorul Autostrăzii Focșani–Bacău nu a respectat prevederile avizului de amplasament emis de companie. Așadar, pe cine protejați, domnule Grindeanu? Acei muncitori au acasă familii, unul dintre tinerii carbonizați în explozie doar ce se căsătorise și urma să devină tată, dar oare aveți suflet să înțelegeți drama acestor oameni? Sau doar vă place să ieșiți public și să vă atribuiți merite precum „am atins borna de 1.000 km de autostradă”! După cum presa precizează, vă place să țineți prima pagină a ziarelor, dar nu cum ne-am aștepta, cu fapte notabile – nu! –, ci cu toate vacanțele dumneavoastră de lux pe banii contribuabililor. Și nicidecum singur, căci doar ce-i frumos și lui Dumnezeu îi place – domnișoare consiliere precum Cătălina Miriță sau, mai nou, fotomodelul Roxana Ilie. Întrebat cum a ajuns un fotomodel de 24 de ani să fie numit în funcția de consilier, ați răspuns: „Sunt criteriile mele, nu vreau să intru în amănunte.” Și mai interesant este faptul că mandatul Cătălinei Miriță a încetat la ANCOM odată cu plecarea lui Sorin Grindeanu. Lăsăm românii să identifice aceste criterii! În timp ce dumneavoastră fugiți în vacanțe de lux prin țări exotice, departe de ochii muritorilor de rând din România, aici, pe plaiuri mioritice, mor oamenii pe șosele, tocmai din cauza lipsei de infrastructură – suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de morți în accidente rutiere. Ar fi greu să vă cer să înțelegeți, nu aveți cum de la înălțimea funcției dumneavoastră, însă vă solicit următoarele: – Cine se face vinovat de moartea celor patru lucrători și cei cinci răniți din explozia de la Călimănești? – Cerem raportul public în urma anchetei! – De ce podul de la Brăila, inaugurat cu mare fast, nu a fost finalizat în totalitate și, cu toate astea, l-ați deschis traficului? – Câți bani din PNRR a pierdut până acum Ministerul Transporturilor? – Când vor avea parte de călătorii decente și cei care circulă pe căile ferate? – Când vor fi despăgubiți pentru întârzierile produse de CFR? Vă mulțumesc.
Interpelare
Rodica Boancă
Violul și mușamalizarea AUR
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Violul și mușamalizarea AUR”. Trebuie să le spunem femeilor că vocile lor contează! România a rămas, mai ales în politică, în Evul Mediu în ceea ce privește respectul față de fete și femei. Încă sunt bărbați de stat, aleși de acest popor, care gândesc că femeia este o ființă inferioară, care tratează femeile sau tinerele drept obiecte sexuale! De aceea, să nu ne mire dacă România este pe primul loc la numărul de violuri reclamate și tot acolo se află în cazul nesoluționării dosarelor de agresiune sexuală. O femeie din patru a fost măcar o dată în viață victima unui abuz fizic sau verbal. Desigur, aici intră și hărțuirea sau abuzul economic ori discriminarea asupra femeilor. Din nenorocire, 55% dintre români sunt de părere că violul este un act sexual normal, nu o formă de violență. În această categorie se încadrează inclusiv lucrători din poliție, procuratură sau judecători, după cum se vede și în aceste zile, când se discută despre cazul unei fete violate de niște brute la o tabără de tineret organizată de un partid politic. De ce trebuie să devină episodul violului de la școala de vară AUR un studiu de caz, o temă de discuție și dezbatere publică? De ce trebuie insistat pe violența asupra femeilor? Pentru că în România se trafichează minore și femei, cu toleranța politicienilor și a organelor de poliție. Deoarece în România niciun mediu nu mai e sigur pentru fetele noastre. Pentru că zilnic apar răpiri, șantaje, violuri, amenințări, loviri, agresiuni de tot felul, violență acceptată de această societate care se consideră creștin-ortodoxă. Vă reamintesc și cazul Caracal, când două fete au fost răpite, cel mai probabil violate și posibil ucise, caz în care nu au intervenit politicienii locului pentru apărarea familiilor, susținerea lor și incriminarea reală a faptelor. Nici până azi nu se cunoaște adevărul, iar întrebările sunt mii. Revenind la violul unor membri AUR asupra unei minore de 17 ani din municipiul Slobozia, se constată câteva elemente cel puțin dubioase: 1. Modul în care fata a fost racolată și trimisă la acest eveniment. 2. Acțiunea puternică de mușamalizare pe care o încearcă partidul AUR în acest caz, când ar fi putut să dea agresorii pe mâna poliției chiar din noaptea când a avut loc agresiunea, deoarece Poliția Constanța a fost acolo după abominabilul act, chemată de mama fetei. 3. Minciunile AUR că posibilii agresori nu sunt membri, lucru infirmat chiar de ei. Lipsa de empatie a liderilor AUR și a altor membri ai partidului, care nu au luat apărarea victimei, s-au dezis de ea și au abrutizat-o iar, prin faptul că au prezentat-o ca fiind chiar vinovată de producerea actului. Acțiunile Poliției Constanța, care, ajunsă la fața locului după odiosul act de agresiune sexuală, găsind o fată în stare de ebrietate, incoerentă, o lasă în continuare acolo, nu constată infracțiunea primirii de minori la un eveniment politic, nu cer camerele, nu duc fata la unitate de primiri urgențe pentru supraveghere, nu iau declarații. Lentoarea derulării anchetei ulterioare plângerii tinerei agresate, de asemenea, naște multe semne de întrebare. Mama este avizată de un polițist care se ocupă de dosar să nu mai vorbească public despre caz, astfel nu se mai anchetează. Documentele constatatoare, certificatul medicolegal întârzie să apară, iar același polițist se pare că invocă nevoia de conservare a probelor. Ei bine, considerând toate aceste aspecte, cum să tac? Nu doar că nu tac, ci întreb: Domnule Predoiu, de ce avem asemenea anchetatori? De ce nu există programe de protecție pentru victime? Ce ascunde AUR? De ce vinovații sunt încă liberi? Nu sunt oare ei niște pericole publice? De ce țara aceasta apără violatorii, interlopii, traficanții, corupții, dar nu îi pasă de copilele care cad zilnic pradă în mâinile prădătorilor sexuali? De ce, domnule George Simion, nu ați oferit tot suportul victimei pentru a trece mai ușor peste acest șoc, ba dimpotrivă, v-ați pus oamenii partidului să o discrediteze, spunând că a avut un comportament indecent? Așa vreți să conduceți România, cu violență, cu agresiune, cu răutate, cu sfidare, cu manipulare și mușamalizare? Dragi români, dragi bărbați, dragi tați, dragi mame, spuneți fetelor voastre, femeilor din viața voastră, fiilor voștri, vouă înșivă, dacă este nevoie, că violul este o agresiune abominabilă, care afectează viața unei femei pentru totdeauna! Educați-vă pe voi înșivă și pe copiii voștri că „Nu” înseamnă „Nu”, că femeia și bărbatul sunt egali, că iubirea nu se forțează, că respectul reciproc este fundamental! O societate care nu tratează femeia pe picior de egalitate cu bărbatul, care nu respectă dreptul femeii de a spune nu, care tratează violul drept ceva minor are grave probleme de educație morală și creștină! Cred cu tărie că pentru această tânără și multe altele ca ea trebuie să se facă dreptate, cei ce abuzează să răspundă în fața legii pentru faptele lor, deoarece violul lasă traume adânci. Condamn cu fermitate orice gest de violență fizică, verbală, sexuală și psihică. Nu ar trebui să fie o surpriză, având în vedere natura imobilității induse de frică, faptul că majoritatea victimelor violului descriu în mod previzibil că se simt paralizate, uneori și sufocate și incapabile să se miște. Faptul de a fi ținut la pământ și terorizat de cineva mult mai mare, mai puternic și mai greu este, practic, garantat să inducă o imobilitate de lungă durată și, astfel, o traumă. Violul nu numai că forțează o persoană să stea nemișcată, ci induce o imobilitate interioară din cauza terorii. Într-un studiu, 88% dintre victimele agresiunii sexuale din copilărie și 75% dintre victimele agresiunilor sexuale la adulți au raportat niveluri moderate sau ridicate de paralizie în timpul agresiunii. În plus, din cauza nivelurilor ridicate de disociere, este probabil ca multe victime să nu-și amintească faptul că s-au simțit paralizate sau să nege paralizia pentru că se simt vinovate că nu au ripostat. Vă cer să nu fiți părtași la un astfel de gest infam și mizer. Vă cer să stați un moment și doar să vă imaginați teroarea, neputința, durerea unei victime și să vă revoltați, așa cum am făcut și eu din poziția de femeie, de mamă a unei adolescente. Astăzi nu a fost victimă fiica mea, nici a ta, dar fiica altcuiva a fost. Vă mulțumesc.
Interpelare
Dorinel Cosma
Situația economică și emigrația masivă a românilor
Azi voi prezenta o întrebare adresată doamnei LuminițaTeodora Odobescu, ministrul afacerilor externe, și doamnei Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii și solidarității sociale, doamnei Ligia Deca, ministrul educației, și domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății. Obiectul întrebării: „Situația economică și emigrația masivă a românilor”. Vom discuta o problemă gravă și prelungită, cu care se confruntă țara noastră: deteriorarea continuă a situației economice și emigrația masivă a românilor. Această problemă afectează în profunzime societatea noastră și are implicații majore pentru viitorul României. Românii se confruntă cu un moment de cotitură în istoria țării noastre, în care tot mai mulți aleg să părăsească țara natală, dezamăgiți și descurajați de condițiile de trai tot mai grele. Din păcate, vedem cum, zilnic, românii hotărăsc să ia calea străinătății, să-și părăsească familiile, prietenii și rădăcinile, pentru a căuta un viitor mai bun în alte țări. Acest exod este alimentat de o serie de factori, iar unul dintre cei mai semnificativi este deteriorarea dramatică a situației economice din România. Prețurile cresc fără încetare, inflația ne sfâșie economiile, iar costul vieții devine tot mai apăsător pentru cetățenii noștri. Tot mai mulți români se simt umiliți în propria lor țară, în care muncesc din greu și plătesc taxe și impozite, dar văd cum viața devine tot mai grea și mai puțin sigură. Acest fenomen afectează atât mediul urban, cât și mediul rural, iar aducerea unor mase mari de imigranți din Asia pentru a acoperi deficitul uriaș de forță de muncă accentuează sentimentul de străinătate în propria noastră țară. Prin urmare, este esențial să evaluăm în profunzime această situație și să obținem răspunsuri concrete pentru a dezvolta politici și măsuri care să asigure un viitor mai bun pentru toți românii din țara noastră. În acest context, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. Ministerul Afacerilor Externe: - Câți români au emigrat până în prezent, din 2021 până - în 2023? - Câți români trăiesc și muncesc în alte state la ora - actuală? - Câte persoane au renunțat la cetățenia română în - această perioadă? - Câți români au dobândit dublă cetățenie sau domiciliu - temporar în alte țări? 2. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: - Câți cetățeni asiatici lucrează în România și care este - statistica lor în perioada 2021–2023? - Care sunt programele și măsurile guvernamentale - pentru integrarea acestor lucrători în societatea românească și pentru protecția drepturilor acestora? - Câte persoane au plecat din mediul urban și câte din - mediul rural în această perioadă? - Care sunt măsurile pentru combaterea exodului - populației din mediul rural și pentru dezvoltarea infrastructurii în aceste zone? 3. Ministerul Educației: - Cum influențează emigrația masivă din România - abandonul școlar și calitatea educației? - Există programe sau strategii pentru atragerea tinerilor - talentați înapoi în țară? ## 4. Ministerul Sănătății: - Cum afectează emigrarea sistemul de sănătate din - România, în special în ceea ce privește disponibilitatea și calitatea serviciilor medicale? - Există planuri pentru îmbunătățirea accesului la - serviciile de sănătate în zonele rurale și urbane? Vă solicit un răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, Dorinel Cosma, senator AUR Botoșani. Dacă permiteți, domnule președinte, mai am și o declarație politică. Dacă nu este timp, spuneți-mi.
Interpelare
Dorinel Cosma
Nu. Dacă este scurtă... O prezint cu altă ocazie.
Nu. Dacă este scurtă... O prezint cu altă ocazie.
Interpelare
Dorinel Cosma
E mai lungă, da.
Interpelare
Gheorghe-Adrian Cătană
Forța de muncă din comunitățile istorice și revenirea românilor din diaspora
Întrebarea mea parlamentară de astăzi este adresată domului Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, doamnei Luminița Odobescu, ministrul afacerilor externe, domnului Ștefan-Radu Oprea, ministrul economiei, antreprenorialului și turismului, domnului Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, și domnului Gheorghe-Florin Cârciu, secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Obiectul interpelării: „Forța de muncă din comunitățile istorice și revenirea românilor din diaspora”. Stimate domnule ministru, Anul 2023 a marcat un record negativ pentru conducerea României din ultimii 30 de ani. Pentru prima dată în istorie, imigranții veniți la muncă în România au reprezentat principala cauză a creșterii populației din țară, conform datelor publicate la finalul lunii august de Institutul Național de Statistică. Statul român a încheiat, în ultimii ani, mai multe acorduri cu țări precum Republica Federală Democrată Nepal, pentru a suplimenta forța românească emigrată în ultimii 30 de ani. În lipsa unei perspective naționale de ansamblu, am putea crede că rezolvarea găsită de guvernanți este una chiar de lăudat. Însă, când ne lărgim orizontul, descoperim că România importă forță de muncă fără o legătură identitară cu poporul nostru. Ba, mai mult, apelăm la o asemenea soluție în timp ce avem o sursă consistentă de muncă în cadrul comunităților istorice de români din Ucraina (Bucovina de Nord, Maramureșul Istoric, Bugeac), Ungaria, Bulgaria, Serbia (regiunea Voivodinei și Valea Timocului), Albania, Grecia și Macedonia de Nord, care însumează peste 5 milioane de români și care aparțin organic de filonul identitar românesc. Aducerea lor în țară ar însemna păstrarea identității românești, în condițiile în care școlile în limba maternă li se închid ori chiar nu există, ca în cazul aromânilor din Grecia. Avem datoria să le creăm condiții ca să muncească în țara-mamă. Una dintre aceste condiții este acordarea cetățeniei românești. În prezent, în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie lucrează 17 funcționari, care trebuie să gestioneze un volum imens de cereri pentru acordarea cetățeniei, circa 400 de mii. După calculele noastre, dacă ANC ar funcționa normal, dublându-și numărul de funcționari, instituția ar intra într-un proces normal de rezolvare a cererilor. Totodată, recordul negativ ne pune în față problema revenirii în țară a diasporei românești. Având în vedere cele de mai sus, vă rog respectuos să-mi răspundeți la următoarele întrebări ce țin de competența dumneavoastră: 1. Credeți că este oportun importul de forță de muncă din comunitățile istorice românești, respectiv Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord și Grecia, pentru compensarea emigrării forței de muncă din țară? Dacă răspundeți afirmativ, menționați cel puțin trei măsuri concrete pentru aducerea în țară a forței de muncă din comunitățile istorice. 2. Care este volumul din prezent al cererilor de acordare a cetățeniei române la Autoritatea Națională pentru Cetățenie și de cât personal ar mai fi nevoie pentru reducerea volumului și intrarea în normalitate? 3. Cât durează, în medie, aprobarea unei cereri de acordare a cetățeniei? 4. Care sunt principalele trei măsuri abordate de instituția pe care o conduceți pentru readucerea în țară a românilor din diaspora, respectiv Italia, Spania, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Austria, Franța et cetera? 5. Câți români s-au întors acasă prin programele implementate de instituția pe care o conduceți? Vă solicit să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu, Gheorghe Adrian-Cătană. Mulțumesc. Domnule președinte, mai am și eu o declarație.

Cuprins

Stenograma

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra legilor depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2023 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023–2026 (L421/2023)

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață (L407/2023; retrimitere la Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism)

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2023 pentru modificarea Legii monumentelor de for public nr. 120/2006 (L465/2023; retrimitere la Comisia pentru cultură și media)

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 2–7 octombrie

Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente ale Senatului

Aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere și adoptare a unor inițiative legislative

Numirea unor membri ai Consiliului Național de Integritate

Adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 21 septembrie 2023, a unei inițiative legislative

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Palestinei privind cooperarea în prevenirea și combaterea criminalității organizate, a terorismului și a altor infracțiuni, semnat la 19 iulie 2022 la București (L397/2023)

Dezbaterea și adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, a Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor și a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție (L370/2023)

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2023 pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T), precum și pentru prorogarea unui termen (L420/2023)