Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 21 noiembrie 2023 · monitorul.ai

Interpelare

Dorinel Cosma

Granița României și a Europei se schimbă anual, România se micșorează în fiecare an

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată domnului Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministru al României, și domnului Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor! Obiectul interpelării: „Granița României și a Europei se schimbă anual, România se micșorează în fiecare an”. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru, România pierde în fiecare an aproximativ un hectar din teritoriul țării. În patru decenii, România a pierdut deja circa 60 de hectare din teritoriu, în județele Botoșani și Galați. În satul Baranca, din comuna Hudești, județul Botoșani, o localitate situată chiar la granița cu Ucraina, râul Prut rupe constant din malul românesc. După cum a afirmat primarul comunității locale, din anii comunismului și până acum, peste 60 de hectare din malul românesc au dispărut. Pierderea de teritoriu românesc, prin eroziunea râului Prut, a fost constatată și în județul Galați. Între anii 2016–2017, Administrația Națională „Apele Române” a efectuat o serie de cercetări privind cauzele și evoluția acestui fenomen. Conform studiului elaborat atunci, zona râului Prut în dreptul trecerii de frontieră dintre România și Republica Moldova este cea mai erodată zonă, ceea ce a dus la această situație îngrijorătoare: pierderea anuală de teritoriu. În zona Galați dispar anual circa doi metri liniari din teren, iar în decurs de zece ani, circa jumătate de hectar din teritoriu. Iată cum, anual, granița României și, implicit, granița de nord-est a Europei, se modifică în fiecare an. În urmă cu aproape 15 ani, au existat mai multe proiecte privind consolidarea digurilor și a malurilor Prutului. Dar problema a rămas actuală de peste trei decenii. Deci este cunoscută de fiecare guvern succedat la timona acestei țări. Având în vedere această scurtă expunere, vă adresez rugămintea de a răspunde următoarelor întrebări: 1. Care sunt datele oficiale privind acest fenomen care conduce la pierdere anuală din teritoriul național? 2. Ce demersuri și ce soluții au fost identificate anterior pentru stoparea acestui fenomen nefericit pentru Romania și de ce nu au fost implementate? 3. Ce măsuri aveți în vedere și ce proiecte veți derula pentru ca România să nu-și mai modifice granițele în fiecare an? 4. Există și alte zone în care, din motive similare sau altele, România pierde teritoriu? Vă

Interpelare

Maricel Popa

Raport asupra situației create după reabilitarea Bojdeucii lui Ion Creangă de la Iași

Am o interpelare adresată Ministerului Culturii – doamna ministru Raluca Turcan! „Raport asupra situației create după reabilitarea Bojdeucii lui Ion Creangă de la Iași” Stimată doamnă ministru, Proiectul de restaurare a unui monument istoric din municipiul Iași a devenit, în numai câteva zile de la anunțul finalizării, un motiv de ample controverse, cu conotații naționale. Administrația penelistă de la Consiliul Județean Iași, de numele căreia se leagă numai nenorociri în ultimii trei ani, a dat din nou, așa cum se spune în Moldova, cum spunea Ion Creangă, cu „mucii în fasole” și a mai comis o gafă de proporții. Iașiul revine în atenția opiniei publice, însă din nou în context negativ. O parte determinantă a patrimoniului cultural al capitalei Moldovei a fost supusă unei ciunteli teribile de către vremelnicii conducători din Casa Pătrată. Bojdeuca lui Ion Creangă, unul dintre monumentele istorice de referință pentru toți românii, a fost reabilitată în urma implementării unui proiect cu finanțare europeană de către Consiliul Județean Iași, proiect depus când eram președinte la consiliul județean, în 2018. După terminarea investiției, foarte mulți istorici și specialiști au criticat lucrările realizate, catalogând realizarea drept „butaforie de lux” sau „pensiune banală de două margarete”. Având în vedere aceste aspecte, am apreciat faptul că ați trimis imediat Corpul de control de la minister pentru a verifica modul în care a fost implementat acest proiect și, mai mult, dacă a fost respectat proiectul tehnic, precum și legalitatea avizelor emise de către instituțiile statului. Pentru o bună informare a ieșenilor, dar și a iubitorilor de istorie și cultură, vă rog să transmiteți care au fost concluziile acestui raport și dacă au fost efectuate modificări ale proiectului tehnic pe parcursul implementării investiției. Vă mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

Liberalul penal Costel Alexe a făcut iar Iașiul de râs. Impostorul trebuie să plece de la șefia consiliului județean!

Declarația mea politică, domnule președinte, stimați colegi, este cu un subiect care acum, pe rețelele de socializare, este la ordinea zilei: „Liberalul penal Costel Alexe a făcut iar Iașiul de râs. Impostorul trebuie să plece de la șefia consiliului județean!” Stimate domnule președinte, Dragi colegi, Prostie, incompetență și corupție. Toate acestea s-au lipit ca timbrul de scrisoare în cazul liberalului Costel Alexe, vremelnic președinte al Consiliului Județean Iași. Ultima săptămână a consfințit dezastrul: 1. Specialiștii și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu lucrările de restaurare desfășurate la Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău, prima casă memorială din România, primul muzeu literar din România. Au fost folosite corespunzător materialele și metodele de lucru? Sunt sau nu supraevaluate investițiile? Mai are Bojdeuca parfumul de epocă de odinioară? Sunt doar câteva întrebări. Chibiții de pe rețelele de socializare au transformat amenajările de la Bojdeucă într-o miștocăreală generală. Alexe ne-a făcut încă o dată de râsul întregii țări. Explicațiile pe care șefii consiliului județean le-au oferit în ultimele zile nu sunt deloc convingătoare. Consider că este necesară efectuarea unei expertize, realizată de specialiști independenți, deoarece nu cred că se știa pe vremea lui Ion Creangă de încălzirea în pereți. Nu știu și nu cred. N-avea priză electrică? Cu siguranță, nu, doar scria toate poveștile, „Amintiri din copilărie” la opaiț. Dar Consiliul Județean Iași va împrumuta aproximativ 10 milioane de euro pentru a finanța lucrările la drumul alternativ Iași-Suceava. Această investiție de mare anvergură, demarată cu fonduri europene, a început în mandatul meu, mandatul Partidului Social Democrat de la Consiliul Județean Iași. Liberalii au preluat puterea locală în iarna anului 2020. De atunci s-au întâmplat trei lucruri, toate negative: amenajările pe șantier au întârziat foarte mult, finalizarea trebuia să fie în 2021, nici acum nu s-a finalizat; pe câteva porțiuni au fost executate lucrări de proastă calitate, iar valoarea totală a proiectului s-a majorat considerabil, cu aproape 30 de milioane de euro. Ca o concluzie: târziu, prost și scump! Așa s-a mers pe axa Iași-Suceava în mandatul liberalului Costel Alexe, cel mai mare drum județean din țară, 170 de kilometri, cu o valoare de 130 de milioane de euro acum: eu l-am lăsat la 100 de milioane, finalizat 80%, și, din păcate, acum este un dezastru. Săptămâna trecută, inspectorii Agenției Naționale de Integritate au anunțat că au făcut o sesizare la parchet în ceea ce-l privește pe Costel Alexe. Citez de pe site-ul ANI: „Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența unor indicii referitoare la posibila săvârșire de către Costel Alexe, fost ministru al mediului, apelor și pădurilor, a infracțiunii de fals în declarații prevăzute de art. 326 din Codul penal. Persoana evaluată nu a declarat în declarațiile de avere depuse în anul 2020 împrumutul în valoare de 107.600 lei, reprezentând creditarea unei societăți comerciale în cadrul căreia soția acestuia deținea calitatea de asociat și funcția de administrator.” Acest incident de integritate pe numele lui Costel Alexe se adaugă celor două dosare penale care au intrat pe rolul instanțelor de judecată: cel de luare de mită, furt de tablă și de cherestea și cel de abuz în serviciu în care a angajat la Apele Române o ospătăriță. Probabil avea experiență lucrând la bar, nu la bară. Vă mulțumesc.

Interpelare

Lucian Trufin

Modificarea criteriilor de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene în domeniul energiei regenerabile, conform Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 484/2023

Pentru astăzi am pregătit o interpelare, iar obiectul acesteia este: „Modificarea criteriilor de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene în domeniul energiei regenerabile, conform Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 484/2023”. Stimate domnule ministru Florin-Ionuț Barbu, Permiteți-mi să vă felicit pentru eforturile dumneavoastră la conducerea Ministerului Agriculturii, în special pentru inițiativele de finanțare axate pe investițiile în energie regenerabilă. Aceste măsuri sunt vitale pentru accelerarea tranziției către un viitor sustenabil și pentru dezvoltarea tehnologică necesară în abordarea eficientă a provocărilor climatice actuale. Energia regenerabilă joacă un rol-cheie în contextul schimbărilor climatice și al nevoii acute de durabilitate. Investițiile în acest domeniu nu numai că protejează mediul, dar oferă și oportunități economice semnificative, stimulând crearea de locuri de muncă și avansul tehnologic. În plus, acestea sunt rentabile pe termen lung datorită costurilor reduse de operare, comparativ cu sursele de energie tradiționale. În acest context, doresc să vă aduc în atenție un aspect important legat de criteriile de eligibilitate impuse solicitanților în vederea accesării fondurilor europene alocate pentru înființarea capacităților noi de producere a energiei electrice din surse solare sau eoliene, prin „Schema de ajutor privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produse din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare”. Mă refer în mod specific la criteriul care impune încărcarea de documente legate de procedura de identificare a terenului sau construcției prin cartea funciară. O problemă majoră identificată ține de mențiunea pe care ați impus-o în ghidul de finanțare la lit. k) din rubrica „Eligibilitatea Proiectului de Investiții”. Consider că ar fi o problemă majoră, întrucât introducerea mențiunii: „nu se acceptă la depunerea ofertei extrasul de carte funciară pentru informare cu mențiunea «imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă datorită lipsei planului parcelar»”, este o condiție pe care o consider restrictivă, deoarece potențialii beneficiari de bună-credință, proprietari/utilizatori de imobil, nu sunt vinovați de nivelul scăzut de realizare a Planului național de cadastru și carte funciară. Mai mult de atât, această condiție impusă nu este în concordanță cu criteriile specifice... în capitolul 1 al aceluiași ghid – „Informații despre procedura de selecție a proiectelor”, la paragraful: „Condiții privind statutul terenului/clădirii pe care se realizează investiția”, unde ați stabilit clar criteriile impuse prin care se face dovada dreptului de folosință. Având în vedere că această problemă o regăsim la nivelul teritoriului național și, cu preponderență, în Regiunea de Nord-Est, cunoscând totodată faptul că situația înregistrării sistematice prin Programul național de cadastru și carte funciară este, la acest moment, într-un procent mic la nivel național și foarte mic la nivelul Regiunii de Nord-Est, solicităm reconsiderarea acestei condiții restrictive. Interpelare: Stimate domnule ministru, Considerați oportună modificarea ghidului de finanțare pentru a permite accesarea finanțării și solicitanților care depun documente de proprietate care au mențiunea „imobil înregistrat în planul cadastral fără localizare certă din cauza lipsei planului parcelar”, urmând ca, după declararea eligibilității la finanțare, beneficiarul să își asume, în termen prestabilit prin ghidul de finanțare, realizarea unui plan avizat de OCPI, pentru eliminarea acestei mențiuni și stabilirea certă a amplasamentului sau eliminarea totală a acestei mențiuni? Doresc să subliniez faptul că aplicarea neuniformă a legilor fondului funciar în ultimii 30 de ani a generat complicații în identificarea clară a amplasamentelor terenurilor din extravilan, însă acest aspect nu ar trebui să limiteze accesul la finanțare. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei probleme și așteptăm cu interes un răspuns favorabil, care să contribuie la dezvoltarea sustenabilă și la promovarea energiei regenerabile uniform în România.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Apărarea națională a României – sita prin care se scurge bugetul național și se zdrențuiesc independența și suveranitatea țării!

Interpelarea se numește „Apărarea națională a României – sita prin care se scurge bugetul național și se zdrențuiesc independența și suveranitatea țării!”. Stimați domni miniștri, De ce au fost desființate unitățile de artilerie antiaeriană din organica diviziilor mecanizate și cele patru mari unități de artilerie antiaeriană de tip brigadă din organica armatelor de arme întrunite, având în vedere că aceste unități militare aveau un profil pur și strict defensiv și era de așteptat ca evoluțiile ulterioare ale fenomenului militar și întrebuințarea în luptă a mijloacelor aeriene să impună folosirea, în scopul apărării și contracarării mijloacelor aeriene de atac, tocmai cu unități înzestrate cu tehnica de luptă specializată în acest scop, care tocmai au fost desființate? Evident că aceste întrebări i le adresăm: domnului prim-ministru, Ion-Marcel Ciolacu, ministrului apărării, Angel Tîlvăr, și ministrului afacerilor interne, Marian-Cătălin Predoiu. De ce au fost desființate zecile de subunități de tip baterie și pluton de mitraliere antiaeriene cu două și, mai ales, patru țevi? De ce au fost reconfigurate regimentele de rachete antiaeriene KUB din organica trupelor de uscat și de ce au fost desființate parte din regimentele și divizioanele de artilerie antiaeriană și de rachete antiaeriene cu bătaie mijlocie din organica apărării antiaeriene a teritoriului? De ce a fost desființat – prin acțiuni conexe de desființare și diminuare a numărului mijloacelor radiotehnice și de radiolocație – Sistemul centralizat de informare și înștiințare despre situația aeriană generală, organizat anterior în cadrul celor două divizii de apărare antiaeriană a teritoriului, fiecare având în organică și o brigadă radiotehnică? Astfel, ați reușit să distrugeți și Sistemul național de informare asupra pericolului atacurilor aeriene executate asupra obiectivelor militare, civile și industriale aflate pe teritoriul național. Unde se află tehnica militară de artilerie, rachetele antiaeriene din unitățile militare de profil desființate, sutele de tunuri și mitraliere antiaeriene, zecile de instalații de lansare a rachetelor antiaeriene cu bătaie mijlocie, mică și apropiată, împreună cu întreaga aparatură tehnică specială conexă?! Deoarece în ultima perioadă au apărut foarte multe semne de întrebare, atât pe plan intern, cât și în plan internațional, referitoare la necesitatea existenței României în NATO, cumpănind avantajele și dezavantajele acestui act, vă adresez următoarele întrebări, însoțite de solicitarea expresă de a ne răspunde în plenul Parlamentului, referitoare la cum s-a desfășurat procesul de aderare la NATO, de la A la Z, cu referire detaliată la reducerea drastică, cu un discernământ îndoielnic, a forțelor armate române și, mai ales, la desființarea marilor unități, a unităților și subunităților de apărare antiaeriană, astfel: – Cifrele reducerilor, referitoare la personal, mari unități, unități și categorii de tehnică militară, au fost impuse de NATO? – Care au fost persoanele implicate în acest proces, atât din Parlament, cât și din Ministerul Apărării Naționale? – Desființarea unităților industriale de producere a tehnicii militare din cadrul industriei naționale de apărare a fost impusă prin Tratatul de aderare la NATO? – A impus NATO ca România să renunțe la proiectele aflate deja în derulare de construire în țară a tehnicii de luptă? – Mai există liniile de producție și documentația tehnică aferentă proiectelor tehnice respective? – A impus NATO României să nu mai desfășoare activitățile specifice pregătirii populației, teritoriului și economiei naționale pentru apărare? – Este prevăzut în Tratatul de aderare la NATO ca salarizarea militarilor români activi să se situeze în coada grilei naționale de salarizare unitară, iar militarii în rezervă și în retragere să fie discriminați din punct de vedere biologic pe principiul vârstei și apartenenței anterioare la Tratatul de la Varșovia și, ulterior, la NATO? – Cine se face vinovat de încheierea contractelor de achiziție a tehnicii militare din import pe baza configurării unor priorități operative aiuristice, neconforme cu amenințările militare reale la care România este supusă? Reamintesc doar două aspecte: primul, faptul că F-16 este mai vechi din punct de vedere tehnologic decât MiG-29 și, al doilea, referitor la faptul că România nu mai dispune de trupe teritoriale în măsură să apere teritoriul național împotriva unor agresiuni externe. În încheiere, domnilor miniștri, domnule prim-ministru, vă reamintesc tuturor că, în cazul unui război generalizat, european sau chiar mondial, fiecare stat își va retrage trupele și tehnica de luptă pentru apărarea teritoriului național! Tratatele internaționale, militare sau de altă natură, vor fi reconfigurate și va prima dreptul celui puternic! ## Vă mulțumesc.

Interpelare

Adrian Costea

Reiterarea apelului pentru centre medicale de permanență în județul Ialomița

Am o interpelare adresată Ministerului Sănătății. Obiectul este: „Reiterarea apelului pentru centre medicale de permanență în județul Ialomița”. Stimate domnule ministru, Răspunsul pe care l-am primit la interpelarea precedentă, adresată în ședința Senatului din data de 5.09.2023, venit mult peste termenul legal de răspuns, este unul nesatisfăcător. Documentul (semnat de un domn secretar de stat) este unul cu caracter general și care cuprinde baza legală privind înființarea de centre medicale de permanență, informații care pot fi accesate din surse deschise cu ajutorul motoarelor de căutare pe internet. Aș dori ca acest răspuns să nu reprezinte poziția oficială a Ministerului Sănătății cu privire la situația medicală a județului Ialomița, una destul de delicată, cu doar două spitale funcționale la o populație de aproximativ 200.000 de locuitori, cu un mediu rural fără medici de familie, implicit, fără asistență medicală. În satele ialomițene, majoritatea medicilor de familie se apropie de vârsta de pensionare, neexistând nicio strategie pentru atragerea de cadre medicale care să ocupe posturile ce vor rămâne vacante după pensionarea celor din prezent. Problema atragerii de medici este prezentă chiar și în mediul urban, aceasta fiind cauza evenimentelor neplăcute petrecute în această vară la Spitalul Municipal din Urziceni, unitate care, din lipsă de personal, ajunsese să-și restrângă activitatea. Sunt informații confirmate și de reprezentanții Direcției de Sănătate Publică din Ialomița, instituție care nu poate prezenta strategii concrete pentru viitor, cu o conducere politizată și preocupată mai degrabă de conflictele interne, mai puțin de situația alarmantă din județ. ## Stimate domnule ministru, Situația medicală a județului Ialomița este una a unei părți însemnate a României. Centrele medicale de permanență sunt o soluție de compromis, una care poate aduce îmbunătățiri calității vieții oamenilor din județ. Pentru înființarea acestora este nevoie de voință politică, personal medical dispus să se constituie într-o echipă completă, este nevoie de strategie și de viziune. Prin urmare, reiterez interpelarea din septembrie, cu următoarele întrebări: 1. Ce strategie are Ministerul Sănătății pentru asigurarea personalului medical în zonele rurale? Cum îi veți convinge pe absolvenții de medicină să vină să lucreze și în alte zone decât marile centre universitare? 2. Cum vă veți implica pentru înființarea unor centre medicale de permanență în județul Ialomița, așa cum am propus, la Căzănești (localitate cu statut de oraș) sau în alte zone rurale izolate. Cu deosebită considerație, senator Costea Adrian. Dacă mai este timp, și o scurtă declarație politică.

Cuprins

Stenograma

Întrebări, interpelări și răspunsuri

Declarații politice

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra unei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată