Stenogramă plen

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Calendarul modificărilor prevăzute în proiectele de lege

La data de 27.02.2023 au fost publicate pentru dezbatere publică legile educației pentru învățământul preuniversitar și universitar. Conform expunerii de motive a Proiectului legii învățământului preuniversitar: „Numărul mare de ore petrecute la școală și conținuturile stufoase ale programelor școlare nu răspund așteptărilor, conținuturile disciplinelor nu sunt corelate, predarea și evaluarea nu se realizează transdisciplinar. Legea educației naționale nr. 1/2011 a înlocuit, în teorie, învățarea bazată pe livrarea de cunoștințe și a statuat dezvoltarea competențelor-cheie, recomandate la nivel european. În practică, angajarea în practici didactice relevante, care conduc la dezvoltarea efectivă a acestor competențe, s-a dovedit a fi mult mai dificilă.” – acesta este un citat din expunerea de motive. Având în vedere această situație, vă adresez următoarele întrebări: Care este calendarul acestor modificări prevăzute în expunerea de motive a proiectului de lege? Care sunt măsurile pe care le va lua Ministerul Educației anul acesta pentru dezvoltarea competențelor elevilor? Când vor fi reduse conținuturile stufoase ale programelor școlare? Doresc să vă asigur de întreaga mea disponibilitate la dialog și colaborare.

Interpelare

Dorinel Cosma

Condițiile improprii în care sunt transportați elevii din satele și comunele din proximitatea municipiului Dorohoi

Astăzi voi prezenta o întrebare adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării: „Condițiile improprii în care sunt transportați elevii din satele și comunele din proximitatea municipiului Dorohoi”. Stimate domnule ministru, Aduc în atenția dumneavoastră o problemă stringentă, reprezentată de condițiile de transport improprii oferite de operatorii de transport rutier public de persoane, respectiv de transportatorii autorizați, elevilor din satele și comunele din proximitatea municipiului Dorohoi care fac naveta către unitățile de învățământ. Zilnic, în drumul lor către școli sau licee, viețile sutelor de elevi sunt puse în pericol, aceștia fiind transportați înghesuiți ca sardinele, în autocare sau microbuze aflate într-o stare tehnică deplorabilă. În consecință, pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente tragice, rog autoritățile abilitate să ia măsuri necesare pentru ca acești elevi să călătorească în siguranță și în condiții decente. De asemenea, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. La ce interval de timp sunt verificate sau inspectate flotele de autovehicule – operatorii de transport rutier public de persoane, respectiv transportatorii autorizați? 2. Care sunt măsurile concrete pe care le veți întreprinde pentru ca elevii din această zonă care fac naveta către unitățile de învățământ să fie transportați în condiții optime, în mijloace de transport sigure? Vă solicit... în scris și vă mulțumesc. Cu deosebită considerație, Dorinel Cosma, senator AUR de Botoșani. - Vă mulțumesc.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Când organizarea administrativă și cheltuielile publice vor fi acordate la realitatea unei populații tot mai scăzute și mai îmbătrânite?

Am o interpelare adresată domnului Attila-Zoltan Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Obiectul interpelării: „Când organizarea administrativă și cheltuielile publice vor fi acordate la realitatea unei populații tot mai scăzute și mai îmbătrânite?” Domnule ministru, Din datele care s-au publicat în urma unui recensământ al populației reiese că organizarea administrativă și cheltuielile publice ale României au rămas în urma proceselor de diminuare a locuitorilor comunităților locale. Astfel, recensământul din 2022 arată că autoritățile locale din 80 de orașe și municipii din țara noastră sunt în situația de a începe demersuri pentru a retrograda statutul administrativ al localităților. Consecințele colaterale ale unor decizii de retrogradare vor diminua cheltuielile publice și, totodată, vor reduce nivelul de salarizare al funcționarilor publici și al personalului contractual. Cu toate că nu sunt plăcute, cred că măsurile de ajustare a organizării administrative și a cheltuielilor publice la realitățile actuale trebuie acordate cât mai grabnic. Cu durere, suntem nevoiți să luăm cunoștință de inversarea trendului; dacă în trecut procesul era de trecere a localităților la un rang mai înalt, acum trebuie să retrogradăm o mulțime de comune, orașe și municipii. Dar nu avem ce face decât să ne ajustăm cheltuielile la ceea ce se petrece pe teren. Am așteptat din partea ministerului pe care îl conduceți să vină cu un program de rezolvare a acestei situații, dar nu am avut parte decât de o tăcere absolută, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Consider că este timpul să porniți la treabă și să propuneți Guvernului și Parlamentului soluțiile de reglementat și implementat. Nu este normal să mai continuăm cu municipii și orașe care nu au numărul de rezidenți prevăzut de standardele legale, ca cetățenii să plătească taxe de oraș sau municipiu, dar să trăiască în condiții de sat sau comună, și nici să plătim salarii la un nivel ce nu se cuvine. Nu se mai aude nimic de reforma mai generală a administrației românești. Asupra unor astfel de probleme

Interpelare

Sorin Lavric

Protopopul Vasile Hotico

Protopopul Vasile Hotico a fost una din figurile marcante ale rezistenței greco-catolice din Maramureș în timpul prigoanei comuniste. S-a născut la 28 noiembrie 1922, în comuna Ieud, de pe Valea Izei, din părinții Grigore și Ileana. După ce a făcut clasele primare în satul natal, s-a mutat la Școala Normală de Învățători de la Sighet. După absolvire, s-a înscris, în 1946, la Academia Teologică din Oradea. În 1947 s-a căsătorit cu Iuliana, născută Dăncuș, nepoata părintelui Grigore Dăncuș, având împreună șase copii. În același an a fost hirotonit preot, fiind numit în parohia Borșa 2. Odată cu începerea prigoanei în 1948, unul dintre primii arestați dintre preoții din Maramureș a fost Vasile Hotico, împreună cu sora Pelagia Iusco, tot din Ieud. A fost închis pentru două săptămâni la închisoarea Sighet, sub acuza de „tulburări împotriva unificării religioase”. A fost anchetat și torturat de căpitanul de Securitate Samuel Retezaru, unul din monștrii care au terorizat Maramureșul. În urma torturii i-au fost zdrobite încheieturile mâinilor și a rămas cu un tremurat al degetelor pe care îl puteai vedea și după 40 de ani. După eliberare, a fost nevoit să stea ascuns pentru câteva luni, dar asta nu l-a împiedicat să continue oficierea liturghiilor, într-o formă clandestină. Este arestat din nou în 1949, fiind învinuit de sprijinirea partizanilor din grupul Popșa, cel mai important punct de rezistență anticomunistă din Maramureș. Ancheta a avut loc la Sighet, timp în care a fost torturat cu cruzime. A petrecut 3 ani și 3 luni în închisorile de la Oradea, Cluj, Aiud și apoi a fost trimis la muncă forțată în regim de exterminare la Canalul Dunăre–Marea Neagră, în coloniile Poarta Albă și Capul Midia. Eliberat în 1956, a fost arestat din nou după numai 3 ani, alături de mai mulți maramureșeni care executaseră deja o condamnare politică, fiind acuzați că au înființat o nouă organizație anticomunistă, cu sprijin din afara țării. În timpul detenției în închisoarea Satu Mare i-a avut drept colegi de celulă pe profesorul Aurel Vișovan și pe elevii de la Liceul „Dragoș Vodă” din Sighet. Aici tinerii deținuți au trăit momente înălțătoare de rugăciune colectivă. În 1959, preoteasa a rămas cu cei șase copii, fără niciun sprijin material, Securitatea supraveghind casa, pentru a împiedica să fie ajutați de cineva. Și totuși, în ciuda izolării, preoteasa găsea dimineața la ușă o sticlă de lapte sau un borcan cu smântână. Cine erau binefăcătorii nu avea să afle niciodată. După eliberarea din 1961, și-a continuat misiunea preoțească oficiind în secret căsătorii, botezuri, parastase, servicii de înmormântare, liturghii în Maramureș și în Satu Mare. În ciuda represaliilor, a cutreierat neobosit satele Maramureșului pentru a menține aprinsă flacăra credinței greco-catolice în sufletele românilor și speranța în redobândirea libertății de cult. După legalizarea Bisericii Greco-Catolice în 1989, Vasile Hotico și-a asumat menirea de paroh și protopop de Sighet, deschizând parohiile greco-catolice din satele maramureșene, dar și din satele românești din dreapta Tisei. A condus comunitatea din orașul Sighet, a deschis capela de la Casa de Cultură și a demarat construcția noii biserici, petrecându-și ultimii 30 de ani de viață la domiciliul din oraș. Și-a continuat misiunea până în ianuarie 1995, când a trecut la cele veșnice. Figură martirică a Bisericii Greco-Catolice, Vasile Hotico rămâne un exemplu de devoțiune față de neam și față de cruce. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pomenesc numele protopopului Vasile Hotico. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR.

Interpelare

Evdochia Aelenei

Să ne îngrijim și să ne bucurăm de ceea ce avem: acum, Delta Dunării!

Declarația mea politică se numește „Să ne îngrijim și să ne bucurăm de ceea ce avem: acum, Delta Dunării!”. Doamnelor, domnilor senatori, Unul din cele mai frumoase și interesante locuri pe care România le are este Delta Dunării – o minunăție naturală, obiectiv turistic, piscicol, cinegetic, economic și etnografic. Când bunicii mei au venit în deltă din Rusia, nu le-a trebuit ca să supraviețuiască decât un acoperiș deasupra capului, pe care l-au improvizat ușor din materialele oferite, ca stuf și papură, de bălțile deltei. Aceasta oferea tot ce era strict necesar: loc izolat, apărat natural, pește, animale, lemn de foc, apă, materiale de construcții, pentru a putea lua viața în piept și a reclădi un nou început de civilizație. Cum v-am mai spus, sunt o fiică a deltei. M-am născut și am copilărit într-o localitate din județul Tulcea. Mama mea trăiește și acum în această localitate. În prezent eu locuiesc la Năvodari, dar la două săptămâni merg s-o văd pe mama. Sunt atașată natural și sufletește de acest ținut mirific. Așa că am îndreptățirea mai mult decât alții, și chiar mă simt datoare, să mă pronunț pentru apărarea acestui mic rai, deopotrivă natural, dar și locuit și construit de oamenii deltei. Asupra deltei s-au comis și se comit mai multe agresiuni și neglijențe, unele chiar de către cetățenii români, coproprietari ai deltei. Aceasta a fost și este continuu afectată de intervențiile neinspirate ale unor oameni. Nu putem vorbi acum de toate. Sper să găsim timp să discutăm serios și aceste aspecte. Dar deocamdată dragarea canalului ucrainean este un risc iminent de distrugere a acestui monument cu care ne-a înzestrat Dumnezeu. Domnul președinte Iohannis ne spune să nu-i certăm pe ucraineni, în schimb dumnealui îi critică pe românii care se pronunță în apărarea deltei. Nu îi supărăm pe austrieci, nu îi certăm pe ucraineni, dar nu noi am început. Eu nu pot să tac și să mă prefac că nu văd pericolul produs de furtul apei, de distrugerea unui ecosistem unic în Europa. Noi, românii, avem datoria să nu tăcem. Suntem primii chemați să venim în ajutorul deltei, chiar dacă nu oferă un teren schiabil. Nu cred că sprijinirea, pe care eu o susțin, și situarea de partea Ucrainei în războiul de apărare față de agresiunea Rusiei includ și cedarea în fața distrugerii Deltei Dunării. Avem și noi liniile noastre roșii. Avem și noi o țară și un pământ de apărat. În acest loc al vărsării Dunării au supraviețuit în pace, s-au întrajutorat și au colaborat ruși, români, ucraineni și alte neamuri. Cu toții îndrăgim și ne mândrim cu frumusețile naturale ale deltei, iar dacă acestea sunt puse în pericol, cu toții trebuie să le apărăm! Eu așa gândesc și, dacă greșesc, consimt să fiu corectată. În ciuda unor aluzii și indicații, în ultimele zile s-a vorbit, cu sau fără voie, despre oprirea dragării canalului ucrainean care adună apa din deltă. Eu nu le reiau aici, îi felicit și le mulțumesc celor care au avut bunăvoința și curajul de a se exprima pe această temă. În plus, delta nu poate fi salvată cu vorbe. Cred că autoritățile românești trebuie să lucreze la proiecte concrete, materiale tehnico-științifice, pe teritoriul României de apărare a Deltei Dunării, inclusiv de oprire a scurgerii apei din canalele, lacurile și bălțile deltei. Putem și noi înălța diguri și săpa canale. Au făcut-o și alții. Nu este prima dată și poate nu va fi nici ultima când vecinii noștri, din dorința de a-și face lor bine, ne fac nouă rău. Avem obligația să ne apărăm. Fără a lungi declarația mea, o închei repetând datoria vitală de a ne apăra ceea ce avem, ceea ce ne-a dat natura, ceea ce ne-au lăsat moștenire strămoșii, să ne apărăm țara cu tot ce are ea, câmpiile, munții, apele, pădurile, iar acum, mai mult ca orice, Delta Dunării. Mulțumesc. Senator Aelenei Evdochia, Constanța.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Pericolul calității aerului din Oradea pentru cetățeni

Voi începe cu întrebarea și voi vorbi astăzi despre... întrebarea mea are ca obiectiv „Pericolul calității aerului din Oradea pentru cetățeni”. Este adresată domnului ministru Tánczos Barna, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Stimate domnule ministru, Ministerul Mediului a anunțat acum 3 ani că 11 orașe mari din România, printre care și Oradea, erau obligate să ia urgent măsuri împotriva poluării, în caz contrar România riscând amenzi de până la 400.000 de euro pe zi din partea Comisiei Europene. Din păcate, conform semnalelor primite de la cetățeni, în Oradea aceste probleme nu par a fi rezolvate. Astfel, în data de 15 februarie, la ora 22.37, o oră fără trafic intens sau alte lucrări majore, o aplicație de profil semnala calitatea aerului ca fiind nesănătoasă, cu 147 micrograme de substanțe poluante pe metrul cub. Aceasta, în condițiile în care presa locală, citând un articol din „The New York Times”, informează că unul dintre cele mai devastatoare incendii de vegetație din istoria Californiei a înregistrat un maxim de 200 de micrograme pe metrul cub. Oradea, repet, la ora 22.37, într-o seară de miercuri, ajungea la 147 de micrograme! În acest context, consider ca întemeiate îngrijorările exprimate de cetățenii care s-au adresat cabinetului meu parlamentar și vă rog, domnule ministru, față de cele exprimate de Ministerul Mediului în ianuarie 2020, să îmi comunicați: 1. Dacă Oradea și-a rezolvat problemele de poluare semnalate de Comisia Europeană. 2. Dacă Primăria Oradea se află în contact cu Ministerul Mediului pentru monitorizarea și îmbunătățirea calității aerului din municipiu. 3. Dacă cifrele de poluare semnalate și de mine, acum, constituie un pericol ascuns pentru sănătatea sau viața oamenilor. 4. Și, nu în ultimul rând, ce inițiative intenționați să demarați cu privire la aspectele semnalate. Vă mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Despre respect și războiul din Ucraina

Voi vorbi astăzi „Despre respect și războiul din Ucraina”. Stimați colegi, Recent s-a împlinit un an de la invazia Rusiei în Ucraina, o agresiune militară condamnabilă, care a produs numai nenorociri: sute de mii de morți și răniți, milioane de refugiați și o țară distrusă. România a fost alături de poporul ucrainean încă de la început. Am primit milioane de refugiați, le-am acordat sprijin, casă, hrană, locuri de muncă, educație pentru copii, facilități

Interpelare

Liviu Brătescu

Locul României este și va rămâne în Uniunea Europeană și NATO, oricât de mult ar încerca propaganda de factură putinistă să susțină altceva. Dezvoltarea economică a țării noastre a explodat, practic, de când ne-am alăturat selectului club al Uniunii Europene.

Locul României este și va rămâne în Uniunea Europeană și NATO, oricât de mult ar încerca propaganda de factură putinistă să susțină altceva. Dezvoltarea economică a țării noastre a explodat, practic, de când ne-am alăturat selectului club al Uniunii Europene. România a primit cu 50 de miliarde de euro mai mulți bani decât a contribuit la bugetul european. O sumă uriașă, care se vede astăzi în localitățile țării: asfaltul, apa și canalizarea, dacă ne referim doar la condițiile minime de modernitate, au ajuns în locuri în care în urmă cu 20 de ani părea că nu vor ajunge niciodată. Ca parte a unei piețe economice comune, România a crescut și este astăzi inclusă în topul mondial al țărilor dezvoltate. Desigur, mai sunt multe lucruri de rezolvat. România este clar pe drumul cel bun, dar orice drum presupune o îmbunătățire constantă a tuturor problemelor care vin din trecut, dar și a celor care apar astăzi. Cele de mai sus nu le spun doar eu. Cel mai recent eurobarometru menționează faptul că 62% dintre români se arată optimiști în legătură cu viitorul Uniunii Europene. De asemenea, un procent similar arată faptul că locul României este în Uniunea Europeană. Dar acest optimism nu reprezintă un cec în alb. Din contră, constatăm cu îngrijorare faptul că nivelul de euroscepticism al românilor este în creștere. Dacă, de pildă, în 2019 doar 15% vedeau apartenența la Uniunea Europeană ca pe un lucru rău, în 2021 acest procent a crescut la 19%, iar în 2022 el a ajuns la 23%. Cel mai recent eurobarometru, din ianuarie–februarie 2023, arată faptul că România înregistrează cel mai mare procent de respondenți care dezaprobă ajutorul umanitar pentru ucraineni: 25% se opun. Aceasta este cea mai mare proporție dintre toate țările membre ale Uniunii Europene. Inclusiv față de țări cu o atitudine pro-Rusia tradițională. Degradarea s-a petrecut foarte repede. Pe de o parte, este de înțeles această situație, pentru că am trecut prin 3 ani foarte grei, ai pandemiei, ai războiului și ai crizei economice și limitărilor cu care cele două au venit la pachet. Mulți dintre noi au obosit. Pe de altă parte, propaganda și agresiunea față de valorile europene venite din partea Rusiei, Chinei și a reprezentanților lor utili sau inutili din România au crescut uriaș și au început să-și arate colții periculos de mult. Nu mai există postare pe Facebook care să vorbească despre ajutorul pe care noi trebuie să îl acordăm Republicii Moldova și Ucrainei care să nu fie atacată de troli. Dar, în ciuda oboselii și a presiunilor, nu trebuie să cedăm. Uitați-vă cât regretă britanicii ieșirea din Uniunea Europeană. Românii nu vor să piardă libertatea de a călători în Uniunea Europeană, posibilitatea de a munci în state membre, dar mai ales de a colabora, economic și uman, cu o Europă a prosperității și democrației. În plus, în acest context complicat și cu multe vulnerabilități, este important ca România să-și mențină stabilitatea politică. De aceea a fost și este nevoie de această coaliție aflată astăzi la guvernare, pentru că în joc este însuși viitorul țării. Fără unitatea partidelor democratice din Parlament nu vom reuși să păstrăm linia dreaptă. Vă mulțumesc pentru atenție. Liviu Brătescu, senator PNL Iași.

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

Cine nu ascultă de Comisia Europeană este pedepsit și nu mai primește plata din PNRR! Este vorba despre Legea avertizorului de integritate, subiect pe care l-am dezbătut cu toții chiar aici, în Senat, doar acum câteva luni. Această lege nu a trecut de porți doar o dată, ci este a treia oară când vom

Cine nu ascultă de Comisia Europeană este pedepsit și nu mai primește plata din PNRR! Este vorba despre Legea avertizorului de integritate, subiect pe care l-am dezbătut cu toții chiar aici, în Senat, doar acum câteva luni. Această lege nu a trecut de porți doar o dată, ci este a treia oară când vom trece prin ea în Parlament. Sper ca de data asta să fie luate în considerare observațiile primite de la Bruxelles și de la USR. Nu este de mirare că instituțiile europene nu mai au, pur și simplu, răbdare cu noi. Nerealizarea jalonului numărul 430 din PNRR este motivul pentru care 3 miliarde de euro se află acum blocați. Utilitatea și necesitatea acestei sume nici nu este nevoie să fie menționate. Acești bani sunt integrați deja în bugetul țării – este o altă eroare –, iar poporul este cel care va avea de suferit. România strigă după ajutoare și finanțare, iar chiar aici, în Senat, dorința de a proteja corupția, din păcate, are prioritate. În loc să încurajeze avertizorii de integritate pentru a scoate la lumină cazurile de corupție, legea, în forma în care aceasta a fost adoptată, nu îndeplinește acest lucru. Este și normal ca o lege care descurajează semnalarea să fie întâmpinată cu nemulțumire de la Bruxelles și să existe repercusiuni. Cineva a fost prins cu corupția în sac! Mă văd obligat să vă întreb și să menționez următoarele: dragii mei colegi din coaliția de guvernare, voi nu cunoșteați faptul că această lege venea cu observații din partea Comisiei Europene? Sau au fost ignorate intenționat? Noi, cei din USR, împreună cu mai multe ONG-uri am reclamat faptul că noua formă a legii este neconstituțională, reprezintă un pas înapoi și o încălcare a oricărei legislații relevante. Chiar mai mult, legea care a părăsit Senatul a fost o încălcare a oricărei reguli de bun-simț. Este cineva în această sală care a crezut că Bruxelles-ul nu se va sesiza când, practic, a fost eliminată posibilitatea raportărilor anonime? Este cineva care consideră că divulgarea informațiilor către presă, deci către popor, nu ar trebui să fie permisă? Haideți să facem lucrurile mai bine de data asta. Haideți să nu mai sprijiniți corupția, dragi senatori PSD și PNL, și să lucrăm împreună cu țara, așa cum este în datoria fiecăruia dintre noi. Mulțumesc. Cristi Berea, senator USR de Iași.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

O solicitare de retrimitere la comisie pentru punctul 21 de pe ordinea de zi; este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea uno

O solicitare de retrimitere la comisie pentru punctul 21 de pe ordinea de zi; este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 21/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul sănătății (L33/2023). Avem o problemă tehnică de rectificat. Până săptămâna viitoare. Marți o introducem în comisie, săptămâna viitoare va avea raport. Mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Punctul 21 de pe ordinea de zi.

Interpelare

Dănuț Bica

Propunem pentru punctele 4 – L826/2022 – și 6 – L818/2022 – de pe ordinea de zi prelungirea cu 60 de zile a timpului rezervat dezbaterilor. _(Discuții.)_

Propunem pentru punctele 4 – L826/2022 – și 6 – L818/2022 – de pe ordinea de zi prelungirea cu 60 de zile a timpului rezervat dezbaterilor. _(Discuții.)_

Interpelare

Dănuț Bica

Scuzați-mă, retrimiterea la comisie pentru 60 de zile.

Scuzați-mă, retrimiterea la comisie pentru 60 de zile.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Luni, 6 martie, la ora 15.00, domnul prim-ministru Ciucă trebuie să vină la ora prim-ministrului. Și cred că trebuie să fie clar specificat în programul de lucru.

Luni, 6 martie, la ora 15.00, domnul prim-ministru Ciucă trebuie să vină la ora prim-ministrului. Și cred că trebuie să fie clar specificat în programul de lucru. Vă rog să facem această modificare. Mulțumesc.

Interpelare

Radu-Mihai Mihail

Cererea către domnul Ciucă a fost trimisă de către Senatul României. Conform Regulamentului Senatului, domnul prim-ministru trebuie să vină la Parlament luni, la ora 15.00.

Cererea către domnul Ciucă a fost trimisă de către Senatul României. Conform Regulamentului Senatului, domnul prim-ministru trebuie să vină la Parlament luni, la ora 15.00. Faptul că s-a omis, după ce am solicitat acest lucru în Comitetul liderilor, să fie inclus în programul pe care l-ați menționat poate fi o omisiune. În acest caz, vă solicit să supuneți la vot în plen să facem această modificare. Plenul poate face acest lucru. Mulțumesc.

Interpelare

Ion Rotaru

Așa este, Comisia pentru muncă, împreună cu colegii de la Comisia pentru drepturile omului, a elaborat un raport suplimentar comun pe această temă a Proiectului de lege privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, ca urmare a retrimiterii la comisie – și această sol

Așa este, Comisia pentru muncă, împreună cu colegii de la Comisia pentru drepturile omului, a elaborat un raport suplimentar comun pe această temă a Proiectului de lege privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, ca urmare a retrimiterii la comisie – și această solicitare a fost îndeplinită. Este, într-adevăr, un proiect de lege extrem de important, care vizează dispoziții referitoare la această menținere a copilului în familie, stabilind o serie întreagă de atribuții, de competențe, de sarcini în materie, pentru a preveni și a monitoriza situația copiilor aflați în dificultate. În urma dezbaterilor, au fost votate o serie de amendamente. Astfel, a fost elaborat un raport comun suplimentar, votat cu majoritatea de voturi ale membrilor celor două comisii. Pe cale de consecință, vă supunem votului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Fac precizarea că legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Interpelare

Titus Corlățean

Grupul senatorial al Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestei legi și a raportului suplimentar, cu amendamente admise.

Grupul senatorial al Partidului Social Democrat va vota în favoarea adoptării acestei legi și a raportului suplimentar, cu amendamente admise. Vreau să salut ceea ce Guvernul a făcut, prin Ministerul Familiei și Autoritatea pentru Protecția Copilului. Este un proiect de lege mai mult decât binevenit, din multe puncte de vedere. Dincolo de PNRR – care e important –, dincolo de cele 50 milioane de euro – și ele sunt importante – pentru crearea centrelor de zi, este vorba de filosofia, de ideea acestui proiect de lege, ca statul să-și angajeze cu adevărat responsabilitatea în sensul susținerii integrității familiei, pentru că, da, în viața reală, din păcate, apar situații de risc de separare a copiilor de părinți și de restul familiei, fie că sunt motive de natură economică, socială, care țin de starea de sănătate, de nivelul de educație. E foarte important ca, prin planul de măsuri care este propus în acest proiect de lege, statul să susțină familia, să ofere soluții, să asiste părinții pentru ca familia să rămână împreună, părinți și copii. Și mai ales că am avut, din păcate, și avem în continuare multiple situații de separări forțate și, nu o dată, abuzive ale copiilor din familii de români care trăiesc în diferite state ale Europei de Vest – uneori sunt și motive, alteori însă și prejudecăți și intervenții abuzive – și știți bine că statul român a trebuit să ducă niște lupte pentru a garanta, a reface integritatea unor familii fie din state nordice, fie din alte state vest-europene, așa încât vreau să salut această inițiativă. Și, încă odată, colegii social-democrați vor vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

Avem de-a face cu un raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru cultură, și, în conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, cele două comisii au fost sesizate pentru a discuta și a emite un raport cu privire la Propunerea legislativă pentru completarea art. 29 din Legea nr.

Avem de-a face cu un raport comun, Comisia juridică și Comisia pentru cultură, și, în conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, cele două comisii au fost sesizate pentru a discuta și a emite un raport cu privire la Propunerea legislativă pentru completarea art. 29 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea. În principiu, această propunere _de lege ferenda_ vizează modificarea dispozițiilor legale și pleacă de la o decizie recentă a Organizației Mondiale a Sănătății potrivit căreia dependența de jocuri de noroc a fost introdusă în categoria bolilor psihice extrem de grave, precum și de la incidente tot mai numeroase înregistrate în România în ceea ce privește sinuciderile, pierderi materiale iremediabile, pierderea locurilor de muncă, destrămarea familiilor, pierderea tutelei copiilor. Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil. Consiliul Concurenței a emis un punct de vedere, făcând trimitere, practic, și la legislația europeană, prin care limitarea comerțului, precum și a publicității poate fi realizată. Consiliul Economic și Social a avizat favorabil. Consiliul Național al Audiovizualului – aviz favorabil, cu observații. Comisia juridică și Comisa de cultură, în ședința comună din 28 februarie 2023, au analizat propunerea legislativă, amendamentele primite și au emis un raport de admitere, cu amendamente admise, cu majoritate de voturi. Fac mențiunea că amendamentele depuse de către AlinaȘtefania Gorghiu, Cătălin-Daniel Fenechiu, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, subsemnatul, Viorel-Richard Badea au fost admise de către cele două comisii. De asemenea, amendamentul depus de către domnul senator Turos Lóránd a fost admis. Precizez, în final, că avem de-a face cu o lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Rodica Boancă

Fii responsabil!

M-am bucurat când am auzit de această inițiativă legislativă, mai ales că este semnată și susținută și de parlamentari AUR. Însă, deși mă așteptam ca ea să treacă în forma inițială, am constatat cu surprindere că amendamentele admise – despre care vorbea și domnul președinte anterior – sunt foarte îndulcite, îndulcesc foarte mult situația. Așa că, nu, nu vom scăpa de publicitatea în ceea ce privește jocurile de noroc. Și s-a punctat anterior faptul că aceste jocuri de noroc reprezintă un flagel – da? –, reprezintă o situație prin care foarte multe familii se destramă, copiii devin dependenți, tinerii devin dependenți. Și am documentat această situație la fața locului. Am văzut elevi sub 18 ani intrând fără nicio problemă în sălile de jocuri. Nu există niciun fel de control asupra intrării, participării și, ulterior, bineînțeles, marcării lor – nu? – și devenirea lor în victime, până la urmă, ale acestui viciu. Din punctul nostru de vedere, legea trebuia să treacă așa cum era, adică fără publicitate, nici în online, nici la TV, nici pe clădiri, pentru jocurile de noroc. Pentru că a lăsa în continuare un interval orar – da? – în care, după ora 23.00, de exemplu, să existe astfel de reclame, de asemenea, viciază, pentru că sunt foarte mulți tineri care rămân și foarte multe persoane care rămân active în mass-media sau online. Totodată, bannerele și panourile, da, vor avea 30 de metri pătrați, adică s-a redus dimensiunea lor, dar tot vor fi vizibile de departe și de toată lumea. Să mai amintesc și de faptul că orice publicitate la asemenea jocuri va trebui însoțită de mesajul „Fii responsabil!”. Nu cred, sincer, că un asemenea mesaj îi va determina pe aceia care practică jocuri de noroc să fie mai responsabili. Trebuie măsuri concrete. Mesajele de genul acesta ajung la foarte puțini, pentru că aceste mesaje... S-a văzut și din felul în care au fost utilizate în cazul combaterii consumului de tutun, da? Fumează tinerii noștri, nu au nicio treabă. Și oamenii și... Peste tot se fumează. Nu a combătut mesajul de pe pachetele de țigări absolut deloc consumul de tutun. AUR va vota acest proiect și transmit un mesaj către colegii de la Camera Deputaților: să revină asupra formei inițiale, pe care să o voteze, pentru ca într-adevăr să tăiem răul din rădăcină. Adică fără publicitate, nici în mass-media, nici în online, nici pe blocuri, nici pe clădiri, pentru jocurile de noroc. Vă mulțumesc.

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

Cunoaștem deja faptul că orașele și satele României sunt împânzite de reclamă la jocurile de noroc. Oriunde întorci capul, găsești aceste reclame înalte cât un bloc, mari cât să acopere orice denumire a unei comune, a unui sat, peste tot acolo unde oamenii merg să-și facă cumpărăturile sau în apropi

Cunoaștem deja faptul că orașele și satele României sunt împânzite de reclamă la jocurile de noroc. Oriunde întorci capul, găsești aceste reclame înalte cât un bloc, mari cât să acopere orice denumire a unei comune, a unui sat, peste tot acolo unde oamenii merg să-și facă cumpărăturile sau în apropierea școlilor și așa mai departe. Fiindcă Organizația Mondială a Sănătăți a documentat și a emis această decizie prin care această dependență de jocuri este consfințită a fi o boală gravă, avem această obligație de a lua măsuri. USR a început acest șir de reglementări, aceste inițiative legislative prin care dependența la jocurile de noroc să fie mult scăzută, mult diminuată. Ne-am adresat cu o inițiativă pentru a proteja minorii, pentru a nu fi aproape de școli aceste locuri în care se desfășoară jocurile de noroc. Acum, am coinițiat și susținem această inițiativă pe care o avem în discuție – și toate partidele înțelegem că o susțin –, prin care dorim ca reclamele de la televizor, reclama stradală să nu mai fie tot timpul în atenția adulților sau chiar a minorilor, așa cum se întâmplă acum: când deschizi televizorul, e peste tot, de asemenea. Singura neplăcere, ca să-i spun așa, a fost ieri, când s-a dezbătut raportul pe această inițiativă în ședința comună – cultură cu Comisia juridică –, când, prin amendamentele PNL, s-a dat, din păcate, un bonus industriei jocurilor de noroc, pentru că s-a apreciat că nu este momentul să interzicem de tot reclamele la acest tip de industrie, ci ar fi permise după ora 23.00. Cunoaștem cu toții însă că după ora 23.00 și copiii sunt încă expuși. Cunoaștem cu toții care sunt cifrele adulților care sunt la acest moment afectați de această dependență. Există dovezi clare că sunt cazuri de sinucideri pe acest subiect, destrămare de familii. În general, oamenii cu venituri foarte mici sunt expuși. Așadar, corect ar fi fost ca inițiativa să rămână exact în forma în care s-a depus și, pentru o perioadă, să existe această interzicere (pentru ca noi să putem măsura efectele ei) și să nu existe aceste amendamente. Sper ca, până la..., la Camera Deputaților, PNL să și le retragă și să nu mai fie susținute, pentru că adulții trebuie apărați, minorii trebuie apărați, și nu industria jocurilor de noroc. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cosmin-Marian Poteraș

Inițiatorii au propus o lege pentru interzicerea reclamelor la jocurile de noroc, o lege foarte bună, pe care aș fi votat-o cu drag. Din păcate, prin amendamente, ea s-a întors la 180 de grade, nu mai are nicio treabă cu interzicerea reclamelor la jocurile de noroc.

Inițiatorii au propus o lege pentru interzicerea reclamelor la jocurile de noroc, o lege foarte bună, pe care aș fi votat-o cu drag. Din păcate, prin amendamente, ea s-a întors la 180 de grade, nu mai are nicio treabă cu interzicerea reclamelor la jocurile de noroc. Probabil că vă pasă mai mult de încasările la buget decât de o problemă socială și chiar medicală pe care românii, mare parte dintre români, o au astăzi. Concluzia mea este că vrem să reglementăm, dar fără să se modifice nimic. Mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Voiam să nu mai iau cuvântul după intervenția dumneavoastră. Voi spune doar atât și voi face un apel ca, atunci când nu citim legea, să nu avem intervenții în plen pe lângă lege.

Voiam să nu mai iau cuvântul după intervenția dumneavoastră. Voi spune doar atât și voi face un apel ca, atunci când nu citim legea, să nu avem intervenții în plen pe lângă lege. Vă mulțumesc. Noi vom vota acest proiect.

Interpelare

Turos Lóránd

UDMR salută această propunere legislativă și, să fiu sincer, dacă câțiva dintre partenerii noștri de coaliție, inițiatorii, ne-ar fi consultat privind această propunere, cu siguranță, am fi fost și noi coinițiatori, pentru că îmbrățișăm această idee. Dar nu asta e important. E important să legiferăm

UDMR salută această propunere legislativă și, să fiu sincer, dacă câțiva dintre partenerii noștri de coaliție, inițiatorii, ne-ar fi consultat privind această propunere, cu siguranță, am fi fost și noi coinițiatori, pentru că îmbrățișăm această idee. Dar nu asta e important. E important să legiferăm acest lucru și să nu lăsăm piața de publicitate să promoveze, practic, fără nicio regulă, jocurile de noroc, respectiv pariurile sportive. Eu mă bucur că UDMR a contribuit, prin amendament, la această lege. Totodată, vreau să precizez: nu interzicerea publicității privind jocurile de noroc și pariurile sportive rezolvă această problemă; e o parte din rezolvarea problemei, dar până atunci, cât timp în fiecare oraș, în fiecare localitate din România, la fiecare colț găsim păcănele, în baruri, în diferite locații, și posibilități de a juca aceste jocuri, până atunci nu am rezolvat problema. Cred că problema e una mult mai complexă și, pe lângă reglementarea publicității, trebuie să ne gândim foarte bine și să avem o discuție foarte sinceră în societate: avem noi nevoie de păcănele în fiecare localitate, în fiecare bar din țara asta? Nu cred. Cred că trebuie să reglementăm într-un mod în care să nu fie la îndemână acest joc păcătos. Da, sunt unii care vor să joace, vor să cheltuie bani în acest sens; au tot dreptul, nu e ilegal, dar nu trebuie să ducem în ispită fiecare tânăr, fiecare adolescent din țara asta. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionel-Dănuț Cristescu

de reglementare instituirea derogării de la prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, pentru crearea cadrului juridic necesar participării României la garanțiile acordate de statele membre pentru asistența macrofinanciară excepț

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea derogării de la prevederile art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, pentru crearea cadrului juridic necesar participării României la garanțiile acordate de statele membre pentru asistența macrofinanciară excepțională din partea Uniunii Europene, în temeiul deciziei Uniunii Europene 2022/1.628 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 septembrie 2022 privind acordarea de asistență macrofinanciară excepțională Ucrainei și consolidarea fondului comun de provizionare prin garanții din partea statelor membre și provizionare specifică pentru anumite datorii financiare legate de Ucraina. În ședința din data de 21 februarie 2023 membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

voluntară

Grupul senatorial AUR se va abține la votul pe marginea acestui proiect de lege, pe următoarele considerente. Întâi de toate, contribuția, numită „voluntară”, a României de peste 60 de milioane de euro a fost stabilită într-un mod neclar de către Comisia Europeană, atâta vreme cât o economie comparabilă cu a noastră – mă refer la Ungaria – are stabilită o contribuție de doar 38 de milioane de euro. De asemenea, garantarea cu suma de peste 60 de milioane de euro va avea ca efect creșterea datoriei publice guvernamentale, în condițiile în care țara noastră se confruntă cu un deficit financiar acut și recurge ea însăși la împrumuturi de pe piețe financiare externe, de multe ori la dobânzi exagerate. Să nu uităm că România a atins un record istoric în ceea ce privește datoria publică, mai ales sub guvernarea PNL cu tovarășii lui, situația noastră fiind incomparabil mai proastă decât a altor state membre. Potrivit celor două acorduri de împrumut semnate de Comisia Europeană cu Ucraina, unul de un miliard de euro, celălalt de 5 miliarde de euro, acestea au ca destinație stabilizarea economiei ucrainene, îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor Ucrainei, lupta împotriva corupției, precum și implementarea unor reforme constituționale electorale și judiciare. Altfel zis, împrumuturile în valoare totală de 6 miliarde de euro acordate Ucrainei nu au legătură cu războiul de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, ca să existe o justificare a acestei garanții la care suntem chemați cu toții, statele membre ale Uniunii Europene. Punctul 2.3 din proiectul Acordului de garanție cuprinde următoarea clauză: „Garantul se angajează ca obligațiile sale în temeiul prezentului document să aibă în orice moment rang _pari passu_ ...” – adică pe picior de egalitate – „...cu toate celelalte obligații prezente și viitoare, directe, necondiționate, nesubordonate și negarantate ale garantului în cauză.” Stimați colegi, Nu cred că ne putem asuma, ca stat, obligații viitoare, directe, necondiționate, nesubordonate și negarantate față de acest împrumut și cele care probabil vor urma. Aceste obligații vizează inclusiv cuantumul contribuției voluntare a României, în calitate de garant. Deci suma ar putea fi majorată oricând unilateral de către Comisia Europeană. Această clauză anulează însăși ideea de contribuție voluntară a statelor, Comisia acționând peste voința guvernelor și popoarelor. De aceea, încă o dată, noi ne vom abține. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ion Rotaru

E o eroare aici și haideți să o corectăm!

E o eroare aici și haideți să o corectăm! Pe procedură, ar fi trebuit nu retrimiterea la comisie, ar fi trebuit scoaterea de pe ordinea de zi și prelungirea termenului la 60 de zile. Pe cale de consecință, vă rog să supuneți la vot această propunere. Mulțumesc.

Interpelare

Császár Károly Zsolt

În ședința din data de 21 februarie 2023 membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

În ședința din data de 21 februarie 2023 membrii comisiei au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere. Comisia pentru administrație publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Császár Károly Zsolt

Da, da, vă mulțumesc.

Da, da, vă mulțumesc. În ședințe separate, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, avizele primite și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Mihail Genoiu

Este vorba de o completare a Codului administrativ în privința art. 150, pentru că, în ceea ce privește jurământul depus de primar, Codul administrativ prevede că acest lucru se întâmplă în ședința ceremonială odată cu depunerea jurământului de către consiliul local sau, dacă acest lucru nu se întâm

Este vorba de o completare a Codului administrativ în privința art. 150, pentru că, în ceea ce privește jurământul depus de primar, Codul administrativ prevede că acest lucru se întâmplă în ședința ceremonială odată cu depunerea jurământului de către consiliul local sau, dacă acest lucru nu se întâmplă, în termen de 60 de zile, în fața judecătorului delegat, în camera de consiliu. Însă practica a demonstrat că sunt și situații în care ședința ceremonială de depunere a jurământului de către consiliul local s-a întrunit, iar primarul, din diverse motive și, în special, în ultima perioadă motivele au fost legate de pandemia de COVID, nu a putut participa la această ședință. Mai departe, Codul administrativ, în forma actuală, nu prevede ce se întâmplă, de aceea venim și completăm. În această situație se va depune jurământul la fel ca în situația anterioară, în camera de consiliu, în fața judecătorului delegat. Vă mulțumesc.

Interpelare

Andrei Postică

Menționez că nu este o completare, ci este o reducere a termenului de depunere a jurământului de la 60 de zile la 30 de zile.

Menționez că nu este o completare, ci este o reducere a termenului de depunere a jurământului de la 60 de zile la 30 de zile. Grupul USR susține această modificare legislativă și va vota raportul de admitere, însă vă aduc la cunoștință că această modificare legislativă nu este una completă, din motivul următor: textul propus spre a fi modificat, ne referim la art. 150, în ceea ce privește termenul de 30 de zile, nu este corelat cu dispozițiile art. 113 din Ordonanța de urgență nr. 57, în care consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfășurării alegerilor autorităților administrației publice locale. Menționez că și acest lucru trebuie corectat în viitor. Mulțumesc.

Interpelare

Eugen Țapu Nazare

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism, prin adresa nr. L787/2022, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism, prin adresa nr. L787/2022, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 147/2022 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului, inițiat de Guvernul României. Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a fost adoptat în Camera Deputaților, ca urmare a depășirii termenului de 30 de zile, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituția României, republicată. Prin prezenta ordonanță de urgență se reglementează înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și coordonarea primului-ministru, prin reorganizarea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, prin divizare parțială, prin preluarea activității posturilor și personalului Direcției de investiții străine și Departamentului de comerț exterior, cu excepția Direcției politici comerciale. Agenția răspunde de aplicarea politicii Guvernului pentru atragerea investițiilor străine directe și de portofoliu în România: promovarea comerțului exterior, inclusiv a serviciilor românești, exclusiv domeniul turismului, precum și pentru urmărirea investițiilor românești în străinătate. Finanțarea agenției se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Conducerea agenției este asigurată de un președinte, cu rang de secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizia prim-ministrului. Președintele este ajutat în activitatea sa de un vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, numit și eliberat de același premier. Totodată, se preconizează modificarea Ordonanței Guvernului nr. 43 privind înființarea, organizarea, funcționarea agențiilor pentru întreprinderi mici și mijlocii, atrageri de investiții și promovarea exportului, în sensul schimbării denumirii agențiilor și reorganizării atribuțiilor acestora aferente activității din domeniul investițiilor străine și promovării exportului. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Comisiile de specialitate au dat toate aviz favorabil. În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Senatului, republicat, la dezbateri au participat reprezentanții Ministerului Antreprenoriatului și Turismului. În ședințele desfășurate separat, în 7 februarie, respectiv 14 februarie, membrii celor două comisii au analizat proiectul de lege, punctele de vedere exprimate, avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere, fără amendamente. Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru antreprenoriat și turism supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Proiectul de lege este un proiect de lege organică și Senatul este prima Cameră sesizată.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Promovarea exporturilor și încurajarea investițiilor, sigur că da. Numai că discuția aceasta a lipsit din comisie la momentul acestui proiect de lege. Ce e cert este că înființăm o nouă agenție, avem undeva la 250 de posturi, avem 76 de pensii speciale și o mașină la doi angajați, un parc auto gener

Promovarea exporturilor și încurajarea investițiilor, sigur că da. Numai că discuția aceasta a lipsit din comisie la momentul acestui proiect de lege. Ce e cert este că înființăm o nouă agenție, avem undeva la 250 de posturi, avem 76 de pensii speciale și o mașină la doi angajați, un parc auto generos, de 125 de mașini, pentru cei 250 de angajați. Nu e foarte clar însă care sunt responsabilitățile și ce vom urmări, care sunt acei indicatori pe care-i urmărim astăzi, în așa fel încât să ne asigurăm că vom avea și exporturi mai multe, dar și investiții mai multe. Grupul senatorilor USR va vota împotriva acestui proiect de lege. Încă un ultim element pe care l-aș menționa este că, printr-o adevărată transformare, Ministerul Antreprenoriatului pierde câteva sute de posturi, însă numărul de secretari de stat rămâne același. Mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, prin adresa nr. L850/2022, au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului, în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 165 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă. Consiliul Economic și Social a transmis un aviz favorabil, în timp ce ONG-urile au dat un aviz nefavorabil. Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a transmis un aviz negativ. Prin punctul de vedere al Ministerului Sănătății se susține adoptarea propunerii legislative. În urma dezbaterilor din data de 14.02.2023 și, respectiv, 21.02.2023, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, raportul comun de admitere, cu un amendament admis. Menționăm că amendamentul admis este de competența decizională a Camerei Deputaților. Comisia pentru sănătate și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supun spre dezbatere și, respectiv, adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă. În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (7) pct. 2 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Pălărie

abținere

O să spun din capul locului că Grupul senatorial USR va vota „abținere” la această propunere. Sunt câteva elemente de lămurit în continuare. Îi mulțumesc domnului senator că, atunci când a prezentat raportul anterior, a menționat atât avizele pozitive, cât și pe cele negative, inclusiv criticile venite chiar de la nivelul Guvernului privitor la această situație. Pe scurt, se dorește o creare a unei soluții, s-o numim așa, referitoare la prevederile Codului fiscal, de a considera ca personalul medical, care este... joacă și un rol de... didactic, educațional, predau, să aibă o dublă încadrare atunci când se află în spital. Referitor la observațiile nefavorabile, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, atenție!, scrie aici explicit: „Angajatorul are obligația achitării muncii prestate efectiv.” Discutăm despre o muncă care se desfășoară într-un singur loc. În momentul în care se creează această soluție, de a considera că profesorii universitari, atunci când se află în spital, execută în egală măsură și în același timp, concomitent și simultan, cele două munci distincte, ajungem să creăm o discriminare între cadrele didactice, personalul medical cu funcții de conducere și cel fără funcție de conducere. Așadar, creăm o soluție doar pentru o categorie de personal, iar această soluție, cum spuneam mai devreme, este discriminatorie. În concluzie, așa cum spuneam, vom avea un vot de abținere. Mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

Este o problemă cât se poate de importantă și este momentul să vedem cine susține învățământul medical din România și cine nu.

Este o problemă cât se poate de importantă și este momentul să vedem cine susține învățământul medical din România și cine nu. Până acum nu s-a înțeles că aceste cadre didactice îi învață pe studenți la patul bolnavului, și nu în altă parte, nu pe stradă și nu în alte locuri. Dacă nu mai dorim să avem învățământ medical în România, atunci putem să ne abținem sau să votăm contra. Dacă dorim să avem un învățământ medical în România, atunci cadrul didactic, profesorul, conferențiarul, șeful de lucrări, asistentul lucrează la patul bolnavului în aceeași perioadă de timp în care asigură asistența medicală. Așa a fost și până acum, dintotdeauna, inclusiv de pe vremea comunismului. Nu cred că trebuie să ne trezim noi acum să facem cu totul și cu totul altceva, pentru că asta înseamnă distrugerea învățământului medical din România. Vă mulțumesc.

Interpelare

Adrian Streinu Cercel

modificarea și completarea Legii nr. 95/2006. Intervențiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, îmbunătățirea raportului de colaborare dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv casele județene de asigurări de sănătate și profesioniștii din domeniul

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, Comisia pentru sănătate, prin adresa L848/2022 din data de 29.12.2022, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății – L848/2022. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 95/2006. Intervențiile legislative vizează, potrivit expunerii de motive, îmbunătățirea raportului de colaborare dintre Casa Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv casele județene de asigurări de sănătate și profesioniștii din domeniul sănătății care asigură implementarea serviciilor medicale și farmaceutice care fac obiectul contractelor-cadru dintre case și furnizorii de servicii medicale și farmaceutice. Iar prezența reprezentanților organizațiilor profesionale în organismele de conducere ale caselor de asigurare ar putea permite evitarea de situații precum cele prilejuite de Decizia Curții de Conturi a României nr. 8/2016, validată prin Decizia ÎCCJ nr. 2.858/2022, respectiv reducerea situațiilor în care necesită intervenția Comisiei de arbitraj, prevăzută la art. 37 din Legea nr. 95/2006. Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social au avizat favorabil propunerea legislativă. Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a avizat favorabil. În ședința din 14.02.2023 membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere, cu amendamente respinse. Amendamentele respinse se găsesc în anexa la prezentul raport. Comisia pentru sănătate supune pentru dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

mititica

Inițiativa legislativă este extrem de simplă, dar vine într-un context extrem de complicat. Și, după o istorie extrem de învolburată a casei, cel puțin a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, despre care știm foarte bine prin ce scandaluri a trecut, unul dintre cele mai mari și de notorietate fiind acela al unui fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate trecut pe la „mititica”, cum ne place nouă să-i spunem, și care a devalizat, cu multe milioane de euro, această instituție. Din păcate, în Comisia de sănătate această inițiativă a primit raport nefavorabil. Vreau să cred că nu a fost un vot politic, chiar dacă așa a fost. Și vreau să vă citesc puțin din ceea ce prevede, în momentul acesta, legea. Membrii Consiliului de administrație al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: - șase reprezentanți ai statului, dintre care doi desemnați - de președinte, iar patru de prim-ministru; - un membru numit de confederații patronale (deci de cei - care vând, probabil, medicamente); - un membru numit de confederații sindicale (sindicate nu - știm exact ale cui); – un membru numit de prim-ministru, cu consultarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice. Și vă spun extrem de sincer: nu știam că există această instituție și nu știu, nu înțeleg, sper să mă lămurească cineva ce persoane sunt incluse sau pe ce criterii sunt alese aceste persoane din Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice. Vorbim aici de reprezentativitate în cadrul consiliilor de administrație ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, consilii de administrație ale caselor județene de asigurări de sănătate. Și noi am propus ca aceste consilii de administrație să fie completate cu membrii din: - Colegiul Medicilor din România, care este înființat și - funcționează conform legii; - Colegiul Medicilor Stomatologi din România, care - funcționează conform legii; - Colegiul Farmaciștilor din România, care funcționează - conform legii. La fel, pentru a da cât mai mare reprezentativitate: – și membru din cadrul asociațiilor de pacienți, asupra cărora deciziile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate impactează, bineînțeles. Dacă noi nu ne dorim completarea acestor consilii de administrație cu profesioniști din domeniu, care știu despre ce este vorba, nu mai am comentarii de făcut. Dar aș vrea să mai precizez un singur lucru. Faptul că ne dorim completarea acestor consilii de administrație este, din punctul nostru de vedere, un lucru foarte bun. Nu numai reprezentativitatea – și aș vrea să fac aici o devoalare, să spunem, a motivelor pentru care..., a unora dintre motivele pentru care a fost dat raport de respingere în Comisia de sănătate, și anume faptul că am complicat foarte mult arhitectura acestor consilii de administrație. Nici pe departe, nici pe departe. E vorba de trei sau patru locuri suplimentare în consiliul de administrație. Nici măcar nu putem vorbi de buget, de impactul bugetar, pentru că, știm foarte bine, indemnizațiile de ședință sunt extrem de mici, undeva la câteva zeci de lei pentru un membru aparținând acestor consilii de administrație. Și, atunci, nu înțeleg de ce, repet, din punct de vedere politic, a fost dat raport de respingere. Eu sper totuși ca în acest plen să dăm un vot pozitiv acestei legi, pentru că senatorii de la USR vor vota împotriva raportului de respingere și pentru lege. Vă mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Respingerea acestei legi nu s-a făcut nici pe criterii politice și nici pe criterii financiare, ci, pur și simplu, din punct de vedere practic; știm foarte bine că un consiliu de administrație, cu cât este mai suplu și cu un număr de membri mai mic, funcționează mai bine și poate fi convocat mai bin

Respingerea acestei legi nu s-a făcut nici pe criterii politice și nici pe criterii financiare, ci, pur și simplu, din punct de vedere practic; știm foarte bine că un consiliu de administrație, cu cât este mai suplu și cu un număr de membri mai mic, funcționează mai bine și poate fi convocat mai bine. În formula propusă prin această inițiativă legislativă se urmărea, practic, creșterea numărului de reprezentanți de la nouă la 13. Acesta este motivul pentru care în comisie a primit aviz negativ și, în consecință, vom vota pentru avizul negativ și respingerea legii. Mulțumesc.

Interpelare

Ion Rotaru

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere această Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere această Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Propunerea vizează, așa cum a precizat și inițiatoarea, introducerea ca beneficiar al prezentei legi a persoanelor care nu au un loc de muncă, sunt victime ale violenței domestice și sunt sub incidența unui ordin de protecție. Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului. Pe cale de consecință, comisia a adoptat un vot de admitere a propunerii legislative, este raport de admitere. Deci legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

Victimele violenței domestice nu au nevoie de ajutor pentru a-și găsi un loc de muncă.

Felicit inițiatorii pentru acest proiect de lege, după cum mă bucur că în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială raportul de admitere a fost votat în unanimitate. E foarte important să includem victimele violenței domestice, alături de șomeri, alături de tinerii NEET, în categoria beneficiarilor Legii nr. 76/2002. Vor beneficia de cursuri de formare profesională, după cum angajatorii vor fi sprijiniți în primul an de la angajare cu o sumă lunară de la stat. Astăzi, de multe ori, avem parte de indiferență față de victimele violenței domestice și acest factor încurajează, de fapt, agresiunile. Dependența materială față de agresor este una dintre probleme și împiedică de multe ori victimele fie să depună plângere, fie să scape din acel mediu dăunător. Din păcate, în comisie am avut un punct de vedere consternant dinspre Ministerul Muncii, un punct de vedere care spunea așa: „Victimele violenței domestice nu au nevoie de ajutor pentru a-și găsi un loc de muncă.” Nu doar că este total fals, ci arată o lipsă de empatie și o lipsă de înțelegere a situațiilor reale. O persoană agresată, o persoană victimă a violenței domestice trebuie sprijinită în mod activ pentru a se reintegra pe piața muncii. Poate ne e greu să ne imaginăm asemenea cazuri și, uneori, pare ușor să trimitem aceste persoane la interviuri și pe piața muncii precum pe oricine altcineva. Noi susținem ferm această inițiativă. Vom vota pentru și sperăm să avem o unanimitate astăzi în Senat. Mulțumesc.

Interpelare

Ion-Narcis Mircescu

Este un pas înainte, însă nu rezolvăm nimic dacă nu facem și alți pași

USR a votat pentru inițiativa legislativă dezbătută. USR a pus reflectorul pe acest fenomen al jocurilor de noroc din România și a venit cu două inițiative legislative. Și sunt de acord cu colegul meu Turos Lóránd, care a spus: „Este un pas înainte, însă nu rezolvăm nimic dacă nu facem și alți pași”; sunt la îndemâna noastră. USR a depus o lege care este în Senat, din păcate, stă în comisii. Părerea mea: că ar fi trebuit de mult votată și trimisă către Camera Deputaților legea care interzice funcționarea păcănelelor în apropierea școlilor. De asemenea, a depus o inițiativă legislativă care să interzică publicitatea stradală și continuăm să credem că această publicitate stradală nu ar trebui să mai conțină reclame la jocurile de noroc. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș

iresponsabili

Mi-ați și luat ideea, ați simțit că asta vreau să spun, dar, în primul rând, vreau să mulțumesc tuturor senatorilor că au votat această propunere. Ea a fost modificată într-un mod substanțial de către membrii Comisiei juridice și membrii Comisiei de cultură, raportat la amendamentele depuse de către liberali și de către UDMR. Pentru asta mulțumesc dezbaterii și schimbului de argumente, care a determinat o modificare semnificativă, dar extrem de utilă pentru ca această lege să fie aplicabilă în România. În altă ordine de idei, vreau doar să-i transmit colegei mele Simona Spătaru, care în comisiile reunite ne-a făcut „iresponsabili” legat de acest vot: vă mulțumesc, doamna Simona Spătaru, că ați revenit la o situație de normalitate și ați votat și dumneavoastră, așa, „iresponsabil”, cum am votat noi. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Elena-Simona Spătaru

Știu însă, stimate coleg, că ești mai galant decât această intervenție și îți amintesc că întotdeauna în comisie fac ceea ce trebuie, sunt în interesul copiilor, adulților, care trebuiau să fie protejați prin această inițiativă, și, cu siguranță, veți renunța la aceste amendamente care nu fac bine i

Știu însă, stimate coleg, că ești mai galant decât această intervenție și îți amintesc că întotdeauna în comisie fac ceea ce trebuie, sunt în interesul copiilor, adulților, care trebuiau să fie protejați prin această inițiativă, și, cu siguranță, veți renunța la aceste amendamente care nu fac bine inițiativei depuse și susținute și de USR. Mulțumesc. _(Aplauze. Discuții.)_