Stenogramă plen

Interpelare

Evdochia Aelenei

Prețuri pentru milionari la legume și alte produse agroalimentare!

Am o interpelare adresată domnului ministru Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Iar obiectul interpelării: „Prețuri pentru milionari la legume și alte produse agroalimentare!”. Domnule ministru, Aveți dreptate când ne îndemnați să mâncăm produse românești. Sunt de acord și cu îngrijorarea dumneavoastră pentru buzunarul cumpărătorilor, care văd cum kilogramul de ceapă a ajuns la 7 lei. Spun că „văd”, pentru că de cumpărat nu prea mai au bani, după ce Guvernul a liberalizat iresponsabil piața energiei și toate prețurile au luat-o razna. Dar cred că de la un ministru se cere ceva mai mult decât îngrijorare în public și atingerea pe umăr a fermierilor și producătorilor. Mai ales că anul acesta românii își vor lua adio și de la legumele trufandale de sezon, la care se cer prețuri astronomice. Nu mai bine ați face dumneavoastră și Guvernul din care faceți parte un program de corelare a producției agroalimentare și a comercializării acesteia în concordanță cu puterea de cumpărare a majorității cetățenilor români? Consumatorii români nu-și mai permit nici măcar legătura de ștevie și urzici (care au ajuns la 50 lei). Românii au fost sărăciți de politicile guvernamentale, în schimb prețurile la mâncare sunt făcute ca pentru milionari. Lucrurile acestea par scăpate de sub control și, în această situație, vă solicit un punct de vedere despre cum socotiți dumneavoastră că românii o vor scoate la capăt cu prețurile la produsele agroalimentare în această primăvară și tot anul acesta. Aveți politici, strategii și de domolire a inflației în domeniul alimentar? Atunci, să le vedem aplicate.

Interpelare

Dorinel Cosma

La mulți ani!

Vă urez un călduros „La mulți ani!” tuturor domnișoarelor, doamnelor și soțiilor din România. De asemenea, voi prezenta o interpelare adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării: „Starea rețelei feroviare din România”. ## Stimate domnule ministru, Pe fondul nivelului scăzut al investițiilor în transportul feroviar din România în ultimii 30 de ani, starea rețelei feroviare se degradează pe zi ce trece, o mare parte a infrastructurii Căilor Ferate Române aflându-se în paragină. Potrivit datelor colectate din multiple surse, cifrele care indică depășirea termenelor de scadență la reînnoirea componentelor rețelei feroviare sunt: 73% în cazul liniilor de cale ferată curente și directe, 53% în cazul podurilor și podețelor, 84% din instalațiile de semnalizare în liniile curente, 90% din liniile electrice de joasă tensiune, 65% din substațiile de tracțiune electrică, 71% din posturile trafo și 92% în cazul instalațiilor de semnalizare în stații. De asemenea, conform informațiilor furnizate de Căile Ferate Române, situația în cazul tunelurilor este la fel de gravă; din 187 de tuneluri existente la momentul actual în România, scadența la reînnoire a fost depășită în cazul a 65 dintre acestea, 20% având o vechime mai mare de 100 de ani, iar 64% o vechime cuprinsă între 40 și 100 de ani. În consecință, procentele menționate mai sus sunt alarmante și indică faptul că transportul feroviar în România nu se mai realizează în condiții de siguranță. Față de cele expuse mai sus, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Care sunt demersurile inițiate de ministerul pe care îl conduceți pentru remedierea situației dezastruoase în care se află în prezent rețeaua feroviară din România? 2. Care este cuantumul fondurilor alocate pentru reînnoirea și modernizarea transportului feroviar? 3. Când estimați că vor fi reînnoite componentele rețelei feroviare care au depășit termenul de scadență la reînnoire? 4. Câte componente ale rețelei feroviare au depășit, în momentul actual, termenul de scadență la reînnoire la nivelul județului Botoșani? Vă

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Și eu vă transmit multă sănătate, nu numai dumneavoastră, ci și doamnelor și domnișoarelor din familia dumneavoastră.

Și eu vă transmit multă sănătate, nu numai dumneavoastră, ci și doamnelor și domnișoarelor din familia dumneavoastră. Eu aș fi avut și două interpelări de prezentat, pot începe cu ele?

Interpelare

Ionela-Cristina Breahnă-Pravăț

Solicitare privind transmiterea situației instruirii elevilor din județul Bacău în caz de cutremure, respectiv de situații de urgență

Prima dintre acestea este adresată doamnei ministru al educației, doamnei Ligia Deca, iar obiectul acesteia constă într-o „Solicitare privind transmiterea situației instruirii elevilor din județul Bacău în caz de cutremure, respectiv de situații de urgență”. ## Stimată doamnă ministru, Având în vedere creșterea numărului de cutremure de intensitate medie în zone diferite din țara noastră, zone care până de curând nu erau predispuse la astfel de evenimente, vă solicit să-mi transmiteți dacă ați solicitat reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne desfășurarea de exerciții de instruire a elevilor și a cadrelor didactice pentru pregătirea acestora în vederea însușirii regulilor de comportare în astfel de situații de urgență, și nu numai, precum și a tuturor standardelor în vigoare, a măsurilor și acțiunilor menite să contribuie la diminuarea riscului asociat unor astfel de fenomene. În încheiere, vă solicit să-mi răspundeți în scris, atât pe adresa grupului senatorial, cât și pe adresa de e-mail personală. A doua interpelare, dacă îmi permiteți, este adresată domnului ministru Adrian Câciu, ministrul finanțelor. Ea vizează o „Solicitare privind transmiterea situației împrumuturilor contractate de municipiul Bacău”. Domnule ministru, Profit de oportunitatea prezentei interpelări pentru a vă solicita să îmi transmiteți o scurtă analiză privind evoluția gradului de îndatorare a municipiului Bacău din anul 2020 și până în prezent. Fac o paranteză și menționez că această solicitare vine în contextul în care, nu mai departe de începutul anului 2023, primarul USR al municipiului Bacău a încercat să îndatoreze municipiul Bacău pe o perioadă îndelungată, prin contractarea unor credite care erau, cumva, destinate implementării unor proiecte europene pentru care deja municipiul Bacău are finanțare. O finanțare care probabil va fi pierdută, din cauza faptului că, timp de doi ani și jumătate de mandat, acesta nu a catadicsit să facă eforturi în sensul implementării eficiente a acestora. De asemenea, îl rog pe domnul ministru să furnizeze și informații care vizează: – valoarea totală a creditelor contractate de UAT municipiul Bacău pentru fiecare exercițiu bugetar începând cu anul 2020 și până în exercițiul curent (la data prezentei); ## și – care este structura și valoarea, pe categorii de credite, a creditelor contractate de către UAT municipiul Bacău pentru fiecare exercițiu bugetar începând cu anul 2020 și până în exercițiul curent (la data prezentei). În încheiere,

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Consorțiile de învățământ dual

Întrebarea mea de astăzi este adresată doamnei ministru Ligia Deca și poartă ca titlu „Consorțiile de învățământ dual”. Stimată doamnă ministru, Așa cum antreprenorii români s-au exprimat în mod repetat, consorțiile de învățământ dual reprezintă prima șansă adevărată pentru o cuplare reală între sistemul educațional și piața muncii, adică șansa de a nu mai pregăti șomeri, ci viitori angajați de care firmele românești au nevoie. Și subliniez: firmele românești, pentru că, de ani de zile, România califică, pe banii ei, forță de muncă pentru străinătate. Totuși, conform datelor publicate de presă, foarte puține firme sunt interesate de această oportunitate, în ciuda deficitului acut de forță de muncă. Astfel, se spune într-un articol recent, doar nouă firme din cele 77.000 înregistrate în Cluj-Napoca au ales să participe la înființarea acestor consorții. La Sibiu, șase din 54.000 de firme, la nivel de județ. În acest context, vă rog să îmi comunicați: 1. câte cereri de avizare pentru constituirea consorțiilor de învățământ dual a primit Ministerul Educației până în prezent; 2. câte dintre acestea sunt din județul Bihor; 3. dacă veți considera oportun să încurajați aceste inițiative și cum. Vă mulțumesc. -

Interpelare

Sorin Lavric

Măriuca Vulcănescu

Tema declarației mele politice de astăzi este „Măriuca Vulcănescu”. La 1 iulie 1933 s-a născut, la București, Maria Ioana Vulcănescu, fiica Margaretei și a lui Mircea Vulcănescu. Din cauza împrejurării ingrate că l-a avut tată pe strălucitul intelectual, viața Măriucăi, căci așa o numeau apropiații, avea să intre în zodia represaliilor bolșevice. Mircea Vulcănescu a fost arestat în 1946, pe când Măriuca avea 13 ani. Cât timp a fost în arestul preventiv de la Arsenal, Măriuca a avut voie să-și viziteze tatăl. Putea să-l vadă în fiecare zi, mergând cu de-ale gurii. Acolo își petrecea timpul ascultând poveștile tatălui. A luat aminte la tot ce a auzit în acele zile, simțind că Vulcănescu încerca să o întărească pentru viitorul care o aștepta. Deși era pe atunci doar o copilă, a observat cum, slăbind foarte tare, starea tatălui se degrada pe zi ce trece. La 9 octombrie 1946, Mircea Vulcănescu a fost condamnat la 8 ani de temniță grea. A fost trimis la Văcărești, apoi la Aiud. De atunci, Măriuca nu și-a mai văzut tatăl niciodată. În noaptea de 14 spre 15 aprilie 1952, la domiciliul familiei, Securitatea a descins pentru o percheziție amănunțită. Margareta Vulcănescu avea să le predea de bunăvoie securiștilor pumnalul de paradă al soțului ei „cu lama lucioasă, dar boantă, și cu cap de vultur semeț”. Percheziția s-a întins pe durata nopții, familia fiind obligată să părăsească locuința din strada Popa Soare, fără să poată să ia vreun lucru, oricât de mic, din casă. Spre dimineață, Măriuca Vulcănescu este invitată la Securitate, chipurile, pentru o „simplă declarație”, dar e luată și dusă la colonia Ghencea, un fost lagăr de tranzit pentru prizonierii germani, devenită colonie pentru indezirabilii autohtoni. Va fi internată disciplinar 24 de luni, considerând că „menținerea sa în stare de libertate ar aduce prejudicii intereselor statului”. Măriuca avea pe atunci 19 ani. A trecut prin mai multe locuri de detenție: Ghencea, Popești-Leordeni, Pipera, Dumbrăveni. La început, Măriuca Vulcănescu a fost trimisă la munca câmpului, împreună cu alte 40 de femei, în colonia Popești-Leordeni, fiind repartizată într-un grup format din rude de foști polițiști sau rude ale luptătorilor anticomuniști. Odată cu venirea iernii, femeile au fost transferate în colonia Ghencea, iar Măriuca Vulcănescu a fost mutată în primăvara anului următor la colonia Pipera. Aici le-a întâlnit pe Gabriela Moța, Marion Cantacuzino, Mihaela Catargi, Lili Jora, Lena Constante. În urma unui protest venit din străinătate, care a dezvăluit faptul că Măriuca nu fusese condamnată penal, a fost repartizată alături de alte deținute la Penitenciarul Dumbrăveni. Condițiile dure din penitenciar, suprimarea dreptului la vorbitorul lunar, iarna cumplită din acel an și-au pus amprenta puternic pe sănătatea ei. În lagăr fiind, a primit știrea decesului lui Mircea Vulcănescu în temnița Aiudului. Chiar dacă această veste era mai mult un zvon, Măriuca, care-l visase într-o noapte că o mustra părintește cu degetul, a văzut în acest semn un ultim mesaj de la tatăl ei. După expirarea celor 24 de luni de pedeapsă, Măriuca Vulcănescu a fost eliberată pe 19 aprilie 1954. În toamna aceluiași an, împreună cu familia, a plecat la Aiud, spre a găsi mormântul tatălui. Căutările trupului s-au dovedit zadarnice, drept care au ridicat o cruce simplă de fier, undeva pe Dealul Robilor. În anii următori, Măriuca a reușit să se angajeze ca preparatoare la o catedră a Institutului de Mine. Apoi a fost mutată la Catedra de mecanică și rezistență, condusă de Gabriela Țițeica. Cu sprijinul inimoasei profesoare, Măriuca a reușit să se înscrie la Școala Tehnică de Arhitectură, după ce îi fusese refuzat accesul la Facultatea „Ion Mincu”. Dar periplul rătăcirilor de la o instanță la alta nu avea să se încheie, căci Măriuca purta stigmatul de a fi copila tatălui. În consecință, s-a angajat la un institut de proiectare, pentru ca apoi să renunțe la proiectarea industrială în numele vocației culturale. Așa a ajuns desenatoare în cadrul Institutului de Etnografie și Folclor, lucrând la întocmirea Atlasului Etnografic al României. Dar campania bolșevică de eliminare a indezirabililor a luat-o din nou drept țintă, Măriuca trezindu-se iarăși pe drumuri. Așa se face că a ajuns în atelierul de machete condus de arhitectul Dan Bota, de unde s-a pensionat în 1990. Chiar dacă a avut posibilitatea să părăsească țara, sora ei fiind mutată la Paris, a ales să rămână în București, în apartamentul din cartierul Titan. În anii 2018–2019, Măriuca Vulcănescu a cerut ca o instanță judecătorească să constate caracterul politic al condamnării tatălui. Tribunalul București i-a dat câștig de cauză, însă ulterior Curtea de Apel București a respins definitiv solicitarea. Au fost două decizii contradictorii, fără precedent pe rolul instanțelor din România. Dacă în cazul lui Mircea Vulcănescu solicitarea a fost respinsă, în schimb, pe data de 17 ianuarie 2000, un complet de nouă judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a reabilitat pe Gheron Netta, ministrul finanțelor în Guvernul Antonescu. Completul de nouă judecători a admis un recurs în anulare declarat de procurorul general al României. De ce Gheron Netta, superiorul ierarhic al lui Vulcănescu, a fost reabilitat, iar Mircea Vulcănescu, un amărât de subsecretar de stat, aflat în subordinea ministrului Netta Gheron, continuă să fie persecutat? Motivul e simplu: Gheron Netta era evreu, iar Vulcănescu era român. Amândoi au fost declarați criminali de război și amândoi au murit la Aiud. Iată cum unul este mumă și celălalt este ciumă! Până astăzi, sufletul Măriucăi e copleșit de tristețea acestei inechități strigătoare la cer. Dar într-o zi partidul AUR va înlătura această nedreptate. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pomenesc numele Măriucăi Vulcănescu. Sorin Lavric, senator AUR. _(Aplauze.)_

Interpelare

Evdochia Aelenei

Nivel de trai mai puțin decât modest!

Declarația mea politică se intitulează „Nivel de trai mai puțin decât modest!”. În comunicarea publică a partidelor de la putere se vorbește despre un trai decent. În realitate, ele nu sunt în stare să guverneze decât menținând cetățenii români la un trai în deplină sărăcie, cu alte cuvinte un trai cât mai modest. În ultimele luni ale anului trecut oamenii de rând din țara noastră, adică majoritatea salariaților și a pensionarilor, și-au luat adio de la traiul decent. Guvernul a liberalizat anapoda piața energiei, după care au urmat valuri de creștere a prețurilor. Avalanșa inflaționistă a durat toată iarna trecută, continuă în prezent și nimeni nu știe când se va opri. În fața acestei avalanșe, românilor li s-a spus să se descurce fiecare cum poate: să mai sară o masă, chiar dacă foamea roade stomacul, să mai renunțe la un bec și să mai pună o haină în plus pe ei. Iar acum și-au epuizat consecințele domesticoeconomice și aceste măsuri paliative. După cine și felul în care s-a condus de 30 de ani România, era inevitabil să ne lovim de un impas. S-a ajuns aici pentru că guvernanții au avut grijă de interesele electorale pe termen scurt, de cariera politică personală, să se îmbogățească pe seama veniturilor și a activelor publice, să crească prețurile pentru a asigura venituri bugetare din care guvernanții să-și ia partea leului, precum și profituri fabuloase unor companii românești și străine, sponsori politici, să crească indemnizațiile și lefurile primarilor, consilierilor și ale bugetarilor. Guvernanții adună bani din impozite și taxe de la toți cetățenii și îi împarte preferențial, cu o parte redusă dintre ei; se împrumută în numele tuturor, dar la distribuirea bugetelor cetățenii contribuitori sunt lăsați la urmă, pentru a li se oferi cu țârâita ce mai rămâne după ce reprezentanții și agenții puterii sunt îndestulați. Așa se face că salariul minim încasat azi de un român, de 1.900 de lei, este cu 1.000 de lei mai mic decât pragul pentru un trai decent. Iar valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent pentru o persoană adultă singură este de 2.708 lei pe lună. La acest nivel și peste se situează doar aceia din jurul puterilor statului care încasează mii de euro lunar. Ar fi mai corect să se recunoască incapacitatea și lipsa dorinței autentice a guvernanților actuali de a le asigura românilor un trai decent. De remarcat că chiar organismele Uniunii Europene s-au sesizat cu privire la indolența unor guverne naționale de a le asigura cetățenilor lor un nivel de trai decent. În acest sens poate fi citată hotărârea Uniunii Europene de a impune un salariu minim european. Directiva europeană pentru venitul minim european adecvat a fost adoptată de către Parlamentul European în toamna anului trecut, Directiva nr. 2.041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar, din momentul intrării în vigoare a acesteia, statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile în legislația locală. Dar, când este vorba să se acorde unele drepturi cetățenilor români, Guvernul cu premier PNL se preface că nu aude până nu vine UE din nou cu o amenințare de infringement. Din această primăvară vom vedea cum vor merge lucrurile și cu un premier PSD. Personal, mă aștept să se arunce mingea tot în terenul coaliției. O să auzim că PSD vrea, dar se opune partenerul de coaliție. Prin urmare, românii vor asista la aceeași comedie cu actori politicianiști și demagogi, care își schimbă rolurile, dar joacă aceeași falsă piesă. Această politică falimentară pentru traiul românilor trebuie să înceteze. Ne apropiem de viitoarele rânduri de alegeri și este timpul ca românii să conștientizeze fundătura politico-economică în care a fost dusă țara de marile partide care s-au aflat la putere în ultimii 30 de ani, să nu le mai acorde votul pentru accederea în Parlament și la guvernare, să-i lase acasă, să vadă cum se trăiește cu venitul minim la prețurile de azi și de mâine. Votarea celor care fac promisiuni și pomeni electorale se dovedește o alegere greșită, pentru că ce s-a dat în precampanie se ia după, ce s-a promis nu se mai poate acorda și așa rămânem cu regretul că din nou am ales împotriva intereselor noastre. La rândul lor, partidele din opoziție trebuie să propună programe care să conțină soluții, să îndrepte societatea și economia spre realizarea unui trai mai bun al românilor. Stimați colegi din opoziție, Nu ne putem lăsa doar în baza unui vot negativ acordat guvernanților, care și-au făcut plinul și acum nu le mai pasă de soarta țării. Este necesar să dovedim că avem valoare politică, că suntem pregătiți să dăm un impuls înnoitor și calitativ vieții din țara noastră. Electoratul român a devenit mai exigent și cere politicienilor profesionalism, implicare, integritate, competență și eficiență. Oferta noastră politico-electorală va răspunde acestei exigențe, caz în care schimbarea în bine poate avea și rost, și loc. Vă mulțumesc. Senator Aelenei Evdochia.

Interpelare

Silvia-Monica Dinică

Ligia Deca face birocrație cu două mâini și reformă cu niciuna

Obiectul declarației mele politice este către Ministerul Educației și titlul este „Ligia Deca face birocrație cu două mâini și reformă cu niciuna”. După 8 ani de atenție și îngrijorare pe subiectul educației cum doar Cotroceniul ne poate oferi, au ieșit în lume și primele rezultate ale proiectului de țară „România Educată”: două legi strâmbe și voit ambigue. Am dezbătut mult, atât în mediul politic, cât și ca societate, măsurile nocive din legile educației creionate după uși ferecate, măsuri precum examenele suplimentare pentru admiterea la liceu sau împământenirea baroniadei rectorilor printr-un an adăugat cadou la mandat. Astfel de propuneri sunt clar enunțate în legi. Înțelegem ce a vrut să spună autorul când citim, deci le putem și critica constructiv și, respectiv, modifica. Mă tem însă că, dacă legile sunt adoptate de coaliție așa cum au venit de la minister, nu ne vom mai plânge nici de examene și nici de rectori, căci vom fi înțeles că diavolul s-a ascuns tot timpul în detalii, că ce nu am văzut din legile educației poate fi mult mai periculos decât ce am avut nenorocul de a citi deja. Doar Legea învățământului preuniversitar menționează în treacăt înființarea sau reorganizarea a peste 20 de instituții. Detalii multe despre ele nu primim – doar numele, o descriere vagă și înțelegerea că ele vor putea fi create prin legislație secundară, abia după ce legile educației intră în vigoare. Cunoaștem dragostea Guvernului pentru proceduri greoaie și ineficiente, dar și pentru maximizarea aparatului de stat prin posturi fără număr oferite către apropiații de partid. Cunoaștem și că doamna ministru nu și-a dovedit încă vreo superioritate morală față de guvernul din care face parte. Ca deducere a ce cunoaștem, recunosc că viitorul arată sumbru. Educația este deja dictată prin proceduri complicate și ineficiente. În loc să debirocratizeze sistemul prin care se oferă servicii și resurse spre școlile din țară, vedem că se încearcă fix opusul. Noul ministru vrea noi instituții cu aparat administrativ propriu și birouri teritoriale, care se vor hrăni toate din bugetul educației. Acel buget mic de care ne plângem cu toții, pe bună dreptate, că nu ajunge pentru elevi și profesori, va trebui să susțină și un munte de plimbători de dosare. Bursele școlare, banii de transport sau de mese calde în școli au pierdut mereu lupta pentru resurse în fața menținerii dosarului cu șină și a funcționarului care să-l plimbe prin birouri. Odată ce dosarul cu șină este mai bine împământenit chiar în sistemul de învățământ, ne putem aștepta oare la un alt rezultat? Prin dorința de a crea noi forme fără fond ale aparatului de stat sau a le redenumi pe cele existe, ați uitat de elevi, doamnă ministru? Când începeți oare să guvernați și pentru ei? Silvia Dinică, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Poftim?

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Bazele militare NATO în România și legătura cu canalul Bîstroe

Am înțeles. Mulțumesc frumos. Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru al României, Nicolae-Ionel Ciucă, domnului Bogdan Lucian Aurescu, Ministerul Afacerilor Externe, domnului Barna Tánczos, ministrul mediului, apelor și pădurilor, domnului Sorin Mihai Grindeanu, viceprim-ministru, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, domnului Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale. Obiectul interpelării: „Bazele militare NATO în România și legătura cu canalul Bîstroe”. Stimați domni, Flux 24 a difuzat pe 17 februarie o știre de la Radio Europa liberă, post finanțat de Congresul american, despre această bază americană în Delta Dunării. „Un proiect de lege aflat în Senatul Statelor Unite trasează criteriile de care ar urma să țină cont administrația de la Washington în finalizarea și aplicarea viitoarei strategii de dezvoltare și securitate a regiunii Mării Negre. Documentul intitulat «Black Sea Security Act of 2022» a fost introdus în Senat vara trecută de senatori din ambele partide – republican și democrat – și a fost adoptat în decembrie de Comisia pentru relații externe a Senatului Statelor Unite ale Americii. «Black Sea Security Act of 2022» punctează nevoia unei prezențe maritime NATO «stabile, rotaționale în Marea Neagră». Este unul dintre punctele de dezacord cu Turcia, care nu este dispusă să ia în discuție o modificare/adaptare la realitățile curente ale Convenției de la Montreaux din 1936. Aceasta limitează accesul în Marea Neagră al navelor care nu aparțin statelor riverane, iar Turcia controlează accesul prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Într-o analiză publicată în octombrie de Iulia Joja, directorul Programului pentru Marea Neagră al Middle East Institute, organizație cu sediul la Washington, împreună cu fostul ambasador al Georgiei în SUA, Batu Kutelia, cei doi pledează pentru găsirea unor soluții de eludare a cadrului strict al convenției.” Astfel, s-a menționat: „«Dacă Convenția de la Montreaux nu poate fi anulată sau modificată, o flotă NATO ar putea opera sub pavilion românesc.» Dar, adaugă autorii analizei, ar trebui, de fapt, ca Statele Unite să ia în considerare o a patra bază în care forțele sale să fie prezente, pe lângă cele de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. Această a patra bază, cu o componentă maritimă în Delta Dunării, «ar necesita o investiție din partea Statelor Unite – și contribuții din partea aliaților săi – într-o flotă mică, flexibilă a Mării Negre, cu componente de apărare și supraveghere aeriană», recomandă Iulia Joja și Batu Kutelia.” Având în vedere cele menționate, vă solicit să îmi comunicați care este motivul pentru care nu ați informat Parlamentul cu privire la aceste aspecte care țin de securitatea națională. Care este motivul pentru care nu ați informat cetățenii români cu privire la aceste planuri, care deja sunt votate în Statele Unite ale Americii? Care este motivul pentru care nu a fost prezentat Parlamentului României un astfel de plan și de ce nu a fost supus votului parlamentarilor? Care este motivul pentru care UNESCO nu este sesizat cu privire la aceste acte care distrug Delta Dunării? Cine a aprobat construirea celor trei baze militare ale Statelor Unite ale Americii în România: Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii? Care este regimul juridic al terenurilor pe care sunt amplasate bazele militare ale Statelor Unite ale Americii în România? Suntem cumva o colonie a Statelor Unite ale Americii, de permitem astfel de acțiuni pe teritoriul nostru? Care este motivul pentru care România nu are baze militare în Statele Unite, pentru a se respecta principiul reciprocității? Având în vedere situația prezentată, solicit de urgență construirea unor baze militare române în Statele Unite ale Americii, exact câte deține și Statele Unite pe teritoriul României, cu același regim juridic ca ale acestora, pentru a se respecta principiul internațional al reciprocității. Spun în continuare sau revin?

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Școala Ardeleană

Pe scurt, domnule președinte, mai am o întrebare, cu privire la „Distrugerea grupului statuar «Școala Ardeleană»”. Pe scurt, am să menționez că iluștrii... Având în vedere cele menționate de iluștrii oameni de cultură cu privire la grupul statuar „Școala Ardeleană”, realizat de Romulus Ladea și amplasat în fața Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pentru care nici măcar universitatea nu a pledat să fie apărat, mai mult, luarea de poziție a domnului Tudor Giurgiu față de această campanie de distrugere pe care a exercitat-o primarul Emil Boc, vă solicit... Le-am solicitat de urgență să se dispună refacerea soclului așa cum era realizat de sculptorul Romulus Ladea și să redea de urgență clujenilor și tuturor românilor sculptura în măreția și construcția sa originală. Mai mult, am solicitat dispunerea refacerii spațiului verde care încadra grupul statuar, care..., în conformitate cu cele menționate de către oameni de cultură, acesta era special creat ca să împlinească întregul grup statuar. Cine a dat aprobare pentru tăierea arborilor care se ridicau semeți spre cer și care încadrau acest grup statuar? Care e motivul pentru care s-a distrus întregul spațiu? Pentru că nici nu poate fi vorba de modernizare. Modernizarea prin distrugere este un act infracțional. Am solicitat de urgență corp de control la Primăria Cluj și la toate instituțiile implicate, care aveau obligația să se implice pentru conservarea și prezervarea statuii „Școlii Ardelene”, însă au distrus-o. Care este motivul pentru care universitatea nu s-a implicat în protejarea acestui monument și a spațiului verde din jur, în care se încadra perfect? Am solicit Academiei Române să se implice pentru refacerea întregului grup statuar și a zonei care îl încadra. Și am învederat Academia Română, Primăria Cluj-Napoca, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Ministerul Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură Cluj și Prefectura Cluj că voi sesiza organele penale competente pentru a lua toate măsurile care se impun împotriva celor care au distrus grupul statuar și locul în care era încadrat, având în vedere infracțiunea de distrugere. Și, domnule președinte, am declarația politică cu privire la Ziua femeii și aș dori să urez la mulți ani tuturor femeilor din România – din Parlamentul României – și tuturor femeilor din lume, mamelor, în primul rând! Am auzit aici nenumărate declarații politice despre felul în care le sunt încălcate drepturile femeilor. Eu m-am gândit ca astăzi declarația politică să aducă în atenția publicului și, mai ales, a bărbaților care discriminează femeile..., dar mai ales a femeilor, să le dăm un pic de curaj... și să le aduc la cunoștință ce femei minunate a avut România și încă are, recunoscute la nivel internațional, care au schimbat soarta omenirii.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Da, vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare

Ion-Narcis Mircescu

zero taxe

Am să vorbesc împreună cu colegii mei din Comisia de buget, Anca Dragu și Claudiu Mureșan. Domnule ministru, mulțumim că ați dat curs invitației. Deși am avut o iarnă ușoară și piețele internaționale de energie s-au detensionat, inflația continuă să rămână ridicată. Avem peste 15% inflația generală și 22,5% inflația pentru produsele alimentare, care contează atât de mult în această perioadă. Inflația este gestionată la fel ca o mașină cu două volane, să spunem: pe de o parte – de la Banca Națională, pe de altă parte – de la Guvern. În măsura în care din zona BNR-ului s-au mișcat lucrurile, din păcate, Guvernul și, într-o mare măsură, ministerul dumneavoastră, Ministerul de Finanțe, nu și-au făcut treaba și, de aceea, continuăm să avem scumpiri foarte mari, pe care românii trebuie să le suporte zilnic atunci când achiziționează produse și servicii și, în special, produse alimentare. Guvernul nu și-a făcut treaba, pentru că avem deficite foarte mari. Nu și-a făcut treaba, pentru că nu reușește să implementeze acele reforme structurale care ar putea reduce cheltuielile publice. Avem un deficit extern care anul trecut, domnule ministru, a depășit 9%. Asta în condiții în care țări vecine, cum ar fi Cehia și Polonia, au un deficit al balanței comerciale undeva la 4%, mai puțin de jumătate decât România. Guvernatorul BNR spunea: când deficitul de cont curent ajunge la 10%, trebuie să ciulim urechile. De fapt, când economia cheltuie cu aproape 10% mai mult, suntem extrem de vulnerabili din punct de vedere macroeconomic. Și cu actuala guvernare deficitul va continua să crească, iar vulnerabilitatea de asemenea. ## Domnule ministru, Ce aveți de gând să faceți pentru a opri scumpirile? Sau vă bucurați de banii suplimentari pe care îi încasați la buget pe seama greutăților cu care se confruntă astăzi românii? Ați dat aviz negativ pe proiectul „zero taxe” al USR, care ar fi lăsat mai mulți bani în buzunarele românilor. În schimb, ați ales să măriți taxele, inclusiv taxele pe muncă, cele legate de munca part-time. Veți continua să măriți taxele? Veți aplica vestita taxă de solidaritate pentru toate companiile, care a tot fost vehiculată de partidul care v-a susținut în poziția ministerială pe care o ocupați? Și, dacă tot vorbim de taxa de solidaritate, puteți măcar astăzi să ne spuneți cine va plăti taxa de solidaritate, deja în vigoare, legată de partea de companii energetice? Mulțumesc.

Interpelare

Claudiu-Marinel Mureșan

La mulți ani dumneavoastră, colegelor senatoare și tuturor doamnelor și domnișoarelor!

La mulți ani dumneavoastră, colegelor senatoare și tuturor doamnelor și domnișoarelor! Domnule ministru, vă mulțumesc că sunteți prezent și că ați acceptat invitația noastră. România pierde anual 6-7 miliarde de euro încasări la buget reprezentând TVA taxat, dar pe care, din păcate, ANAF nu-l încasează niciodată. Asta înseamnă că România pierde zilnic 20 de milioane de euro. Sau, altfel spus, pierdem la fiecare 3 ani câte un PNRR. Aș vrea să vă rog să îmi spuneți, domnule ministru: de când sunteți dumneavoastră ministru, ce ați făcut ca să nu pierdem atâția bani și cât evaluați că vom rata în 2023 din neîncasarea taxei pe valoarea adăugată? Aș vrea să vă întreb și despre SAF-T, fișierul standard de audit pentru taxe: care este situația la noi cu aplicarea acestuia? După cum probabil știți, în Ungaria acesta deja se aplică. Ungaria a redus deficitul de încasare cu 5%, iar Polonia cu 10%. Ne-ar prinde tare bine și nouă să nu mai pierdem 35% din taxa pe valoarea adăugată, pe care o taxăm în fiecare an. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Sprijin pentru România

Sigur, tema dezbaterii pe care a propus-o Grupul USR era referitoare la taxa de solidaritate. Și eu vreau să vă pun o întrebare: avem nevoie de etică în afaceri? Avem nevoie de justiție socială și de responsabilitate? Avem nevoie de echilibru în societate? Eu zic că da! Pentru că sunt în această sală mai mulți colegi care cred în Milton Friedman și în ceea ce spunea el, că singura responsabilitate socială a unei companii este aceea de a face profit. Am simplificat un pic tot citatul. Dar între timp lucrurile au evoluat și au evoluat, vorbind despre responsabilitatea socială a companiilor, care înseamnă că ele trebuie să vină și să fie parte activă a societății și să dea mult mai mult decât acest simplu lucru de a face profit, care poate pleca oriunde astăzi, în toată lumea. Trebuie să întoarcă, prin etica companiei respective, celor care lucrează efectiv pentru ei sau zonei din care provin sau țării unde se face profitul. Și, atunci, vin și vă întreb. Atunci când avem o situație de criză și sunt companii care fac profituri foarte mari, speculând acea situație de criză, profituri mult mai mari în comparație cu media profiturilor pe care le-au avut înainte de criză și când își permiteau, pe planul lor de afaceri, să facă și investiții, să vină și cu partea de CSR, știți, tot marketingul pe care-l are oricare astfel de companie mare și care se poziționează pentru a arăta cât de implicați sunt în viața societății, acele profituri foarte mari trebuie să fie impozitate; este normal ca nu doar profiturile să fie privatizate și pierderile să fie socializate; nu este normal ca doar oamenii care au salarii mici sau din ce în ce mai mici să fie cei care țin tot costul crizei. Este normal ca și companiile să fie alături de cei care lucrează, sunt în echipa lor sau care le cumpără produsele. Și, atunci, o taxă, o contribuție, dacă vreți, mai degrabă de solidaritate într-o perioadă de criză cred că face bine în oricare societate care vrea să aibă un parteneriat corect între mediul de afaceri și cetățeni. Și de aceea spun, ca socialdemocrat, că fără justiție socială, fără echilibru în societate lucrurile nu vor funcționa bine niciodată. Sigur că este o temă care vine în sprijinul politicilor sociale pe care sau cu care noi am venit la guvernare și pe care împreună cu partenerii de coaliție le-am implementat – vorbim aici despre „Sprijin pentru România” și efectele le-ați văzut cu toții, efectele bune –, iar fără sprijinul Ministerului de Finanțe astfel de politici publice nu ar fi putut fi implementate. Eu vă mulțumesc.

Interpelare

Florin-Vasile Cîțu

de astăzi, ca să fie foarte scurtă.

Am să am o intervenție structurată în două părți, una, în primul rând, despre tema de astăzi, ca să fie foarte scurtă. Taxa de solidaritate, pentru colegii social-democrați, colegii de Parlament: orice taxă plătim astăzi este o taxă de solidaritate, adică susținem un aparat bugetar neperformant, susținem pierderi din sectorul bugetar de ani de zile și sunt companii care-și bat joc de banii românilor. Nu mai este nevoie de încă o taxă de solidaritate, să fie justificată pentru același lucru. Întâi să facem curățenie în aparatul bugetar, să reducem aparatul bugetar și să avem o performanță mai bună și după aceea putem să discutăm despre alte taxe. Revenind la Ministerul Finanțelor. Domnule ministru, în primul rând, un curaj nebunesc să veniți astăzi în fața românilor după ce ați avut cel mai dezastruos mandat din istorie la Ministerul Finanțelor, cu dobânzi de 30 de miliarde de lei într-un singur an, dublu față... sau de două ori cât s-a plătit în doi ani de zile, și cu o sumă de împrumut de 149,4 miliarde de lei, cea mai mare din istorie împrumutată vreodată. Acestea... Și trebuie să știți că astăzi nu veniți în fața Parlamentului României, veniți în fața românilor și lor trebuie să le explicați. Și o să am doar trei întrebări. În primul rând, cum de ați fost de acord, domnule ministru, să avizați încă o reducere sau facilitate pentru sectorul agricol, pentru oamenii din sectorul agricol, pentru angajații din sectorul agricol, când știați că în PNRR este o condiție clară de eliminare a acestor facilități? De ce ați fost de acord să sfidați Comisia Europeană? Și azi ne întrebăm de ce Comisia Europeană nu este foarte relaxată cu noi. A doua întrebare: la rectificarea bugetară, domnule ministru, știați foarte bine că dobânzile sunt mari, că v-ați împrumutat foarte mult și totuși ați crescut deficitul bugetar pe cash cu încă 3 miliarde și apoi cu încă 3, ați ajuns la 6 miliarde în plus față de inițial. Trebuie să explicați românilor de ce dumneavoastră ați luat decizia de a crește suma împrumutată, când dobânzile știați deja – era luna august – că sunt foarte mari. Trebuie să le explicați românilor, nu nouă, în Parlamentul României. Și în al treilea rând, domnule ministru, trebuie să le explicați românilor de ce în 5 ianuarie 2023, la o zi după ce Ungaria s-a împrumutat pe piețele internaționale, ați fost de acord și ați semnat să ne împrumutăm cu dobânzi mai mari cu 1% față de Ungaria? Ungaria, care avea inflație 23%, condiții economice foarte proaste! Și totuși dumneavoastră i-ați îndatorat pe români în dolari, la 7%, prin decizia dumneavoastră. Puteați să anulați acea licitație, știați foarte bine că Ungaria se împrumutase mai ieftin. Nu puteam noi să arătăm mai rău decât Ungaria pe piețele internaționale! Acestea sunt motivele pentru care piețele ne pedepsesc, nu cele... declarațiile politice pe care dumneavoastră le făceați înainte, foarte mult, când nu erați ministru. Vă mulțumesc.

Interpelare

Anca Dana Dragu

În primul rând, eu aș vrea să apreciez faptul că domnul ministru Câciu a venit astăzi în Parlament, pentru că pe domnul ministru al economiei îl așteptăm de un an și tot nu-l vedem; poate, poate își face curaj și vine și dumnealui. _(Aplauze.)_

În primul rând, eu aș vrea să apreciez faptul că domnul ministru Câciu a venit astăzi în Parlament, pentru că pe domnul ministru al economiei îl așteptăm de un an și tot nu-l vedem; poate, poate își face curaj și vine și dumnealui. _(Aplauze.)_ Să discutăm despre deficitul bugetar. Ați reușit performanța, domnule ministru, în luna ianuarie 2023 să faceți cel mai mare deficit de după criza din 2008. Aveți un deficit bugetar de 4 miliarde de lei, aproape 0,25% din PIB, pentru că TVA-ul, colectările din TVA au mers foarte rău, pentru că accizele, colectările din accize merg foarte rău, ceea ce arată că aveți probleme serioase la ANAF, dar și pentru că ar trebui să faceți rambursări de TVA, pentru că 2022 l-ați închis în cifre cât de cât decente, pentru că ați amânat rambursările de TVA. Practic, ați băgat mâna în buzunarul firmelor. Despre finanțarea deficitului spuneați, domnule ministru, că e vina opoziției, că nu știu ce, că vă critică și de aia cresc prețurile. Nu! Ați făcut împrumuturi în 2023, până la zi, de peste o treime din necesarul pentru 2023, la costuri foarte mari, au spus și antevorbitorii mei. Deci ați împrumutat România cu peste 50 de miliarde, la care se adaugă peste 35 de miliarde de lei dobânzi și vom plăti aceste împrumuturi până la 30 de ani de acum încolo. Adică vom plăti vreo trei, patru autostrăzi, cam atâta costă această distracție. Dar voiam să vă întreb: de ce ați mers cu împrumuturi atât de mari în primele două luni ale anului? Explicația, singura explicație ar fi: nu de frica opoziției, ci de frica, de frica certurilor politice ce vor urma între dumneavoastră, între PNL și PSD, și știți bine că aceste presiuni, certuri politice duc la creșterea riscului de țară și la creșterea costului de finanțare. Deci probabil că ați făcut o evaluare și ați zis: OK, în mai, iunie, va fi mult mai rău decât acum și va fi mult mai rău..., situația economiei se va... va fi mult mai rea, așa că trebuie să ne împrumutăm acum, chiar dacă ne împrumutăm mai scump decât Ungaria, mai scump decât țări care din punct de vedere economic și politic, aparent, stau mai rău decât noi. Și aș vrea să fac o observație: spuneați că toate, în toată lumea, dobânzile au crescut. E adevărat. Numai că, deși România are, să zicem, a opta cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, are cea mai mare rată a dobânzii sau a doua cea mai mare. Asta înseamnă că cei care împrumută statul român nu au încredere în politicile actuale ale Guvernului României. Asta înseamnă că aveți un uriaș deficit de încredere, care se reflectă în costuri mari, care se reflectă, de fapt, pe umerii noștri, ai plătitorilor de taxe și impozite. Și ultimul comentariu l-aș face legat de calitatea răspunsurilor din partea Ministerului Finanțelor, atunci când întrebăm prin Comisia de buget: este o calitate foarte slabă, arată un dispreț total, și nu față de mine, față de Anca Dragu, senator USR, ci față de cetățenii care pe mine m-au votat și m-au trimis în Senatul României. Deci, stimate domnule ministru, v-aș invita să acordați mai multă atenție calității acestor răspunsuri, pentru că, de fapt, este respectul pe care dumneavoastră îl acordați românilor. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

La mulți ani!

Întâi de toate, stimate colege, vă urez un sincer „La mulți ani!” tuturor! Și, de asemenea, domnilor, vă urez la mulți ani pentru doamnele, domnișoarele din viața dumneavoastră! Stimați colegi, ## Domnule ministru, Am mai pierdut un an. Încă un an în care mediul de afaceri din România a fost îngenuncheat, resursele țării au fost înstrăinate, încrederea românilor în capacitatea Guvernului de a identifica soluții s-a năruit. Unul dintre promotorii acestei politici dezastruoase este, din păcate, și ministrul de finanțe, domnul Adrian Câciu. Și spun „din păcate” pentru că unii români au investit în domnia-sa speranțe atunci când a fost numit, având în vedere prestația domniei-sale de la televiziuni și din presă dinainte de a fi fost numit. Credeam că este omul potrivit, în sfârșit. Dar, din păcate, rezultatele nu-l arată astfel. Românii știu de multă vreme și simt pe pielea lor că prognozele optimiste ale Ministerului Finanțelor și cifrele triumfaliste prezentate de actualul guvern nu sunt decât vorbe goale. Cu toții suntem mai împovărați de taxe, impozite și diferite lipsuri. PSD și PNL au abandonat total România – sau cel puțin asta este impresia pe care o lasă –, în favoarea jocurilor politice. Această guvernare toxică se remarcă printr-un singur lucru, și anume că a sărăcit România. Guvernul acesta este un guvern al sărăciei. Aceasta este realitatea și nu trebuie să ne ascundem după degete. Lipsa măsurilor oneste și eficiente a distrus economia României, astfel încât România se împrumută astăzi excesiv, la dobânzi uriașe, prețurile de consum au explodat, iar ratele la bănci au crescut într-un ritm galopant. Cea mai revelatoare problemă a fost și rămâne chestiunea energiei; și nu aduc în discuție în mod inutil, ci pentru că, dacă este un beneficiar direct și masiv al acesteia, acesta este Ministerul de Finanțe. S-au liberalizat în cel mai iresponsabil mod prețurile la energie, provocând un șoc major la nivelul întregii economii, cu impact direct asupra populației, din ce în ce mai sărăcită. Ministrul Câciu s-a declarat conștient de gravitatea acestei probleme, însă aceasta nu îl face mai puțin complice la pauperizarea românilor și la îmbogățirea „băieților deștepți”. Soluțiile sunt simple și au fost întotdeauna la îndemână. De mai bine de un an încoace, partidul AUR a susținut răspicat revenirea la piața reglementată, însă puterea actuală a refuzat această soluție cu obstinație multă vreme, până în momentul în care țara risca să se prăbușească efectiv. Numai în fața acestui pericol iminent s-au luat măsuri de reglementare parțială a pieței. De ce a trebuit să târâm țara și populația prin acest calvar al prețurilor la energie, în condițiile în care statul este marele producător de energie? Fiindcă asta a fost o metodă de îmbogățire rapidă și de suprataxare a întregii populații, prin inflație. Lăcomia și responsabilitatea sunt dincolo de puterea de înțelegere a oricărui om rațional. Însă ministrul Câciu a mers și mai departe. În 2021, când actuala coaliție a preluat guvernarea, a promis că nu vor fi majorate taxele și impozitele. Prin modificările semnificative aduse Codului fiscal de sinistra Ordonanță nr. 16/2022, actualul guvern a crescut taxele și impozitele și a eliminat anumite facilități, totul, chipurile!, pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. Această ordonanță afectează regimul microîntreprinderilor, impozitul specific, dividendele, contribuțiile sociale, impozitul pe venit, TVA-ul, accizele, taxele și impozitele locale.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Modificările pe care le-a adus această ordonanță... Doamna președinte, mă apropii de final; mai am și câteva întrebări.

Modificările pe care le-a adus această ordonanță... Doamna președinte, mă apropii de final; mai am și câteva întrebări.

Interpelare

Claudiu-Richard Târziu

Încerc.

Încerc. România se află mai mereu pe ultimele locuri în Europa în privința salariilor și a puterii de cumpărare. Voi scurta, la sugestia doamnei președinte de ședință și președinte interimar al Senatului, pentru că ce vorbesc eu aici este despre o realitate pe care o simțim cu toții, poate unii dintre dumneavoastră mai puțin, dar, în marea lor majoritate, românii, cu siguranță, o resimt din plin. Și, atunci, mă îndrept spre întrebări. Domnule ministru, nici dumneavoastră și nici restul Guvernului nu v-ați asumat situația catastrofală în care a ajuns România și prin felul în care dumneavoastră ați guvernat. Nu spun că este doar vina dumneavoastră, veniți după un șir de guverne iresponsabile și incompetente, din păcate. Dar dumneavoastră parcă puneți bomboana pe colivă. ## Și vă voi întreba: Puteți să ne răspundeți care este nivelul datoriei interne a statului român și care este nivelul datoriei externe? Care este valoarea împrumuturilor care ajung la scadență în acest an, care vor fi refinanțate, precum și ponderea lor în totalul datoriei publice? De asemenea, ce opinie aveți cu privire la riscul creșterii costurilor de împrumut pentru finanțarea datoriei publice? Astfel, în raport cu datele transmise de Banca Centrală Europeană, cum vedeți evoluția ratei dobânzii pe termen lung pentru România față de media europeană? Având în vedere strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2021–2023, care sunt nivelul anticipat al dobânzii de contractare, precum și maturitatea medie a împrumuturilor? Care este impactul bugetar, ca urmare a majorării impozitelor pe dividende de la 5% la 8%, precum și ca urmare a diminuării plafonului impozitelor pe veniturile microîntreprinderilor de la 1 milion de euro la 500.000 de euro? Aceste măsuri riscă să întoarcă o parte a economiei într-o zonă gri. Ce măsuri ați luat în considerare pentru a evita o atare evoluție? În fine, aș mai avea o ultimă întrebare. Pe site-ul ANAF a fost lansat, în dezbatere publică, proiectul de ordin al președintelui ANAF privind persoanele fizice cu averi mari. Potrivit acestuia, persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deține o avere atât în România, cât și în străinătate estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro. L-aș ruga pe domnul ministru dacă poate să ne spună care a fost raționamentul aplicat în alegerea pragului de 25 de milioane de euro. Și câte persoane fizice rezidente fiscal în România dețin o avere estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro. Vă mulțumesc.

Interpelare

Mircea Dăneasă

Încerc să transform în procedură ideea.

Încerc să transform în procedură ideea. Vă mulțumesc, doamna președintă, și la mulți ani tuturor celor care trebuie felicitate astăzi! S-au uitat domnișoare, soții, doamne, eventual, amantele prietenilor. Vă mulțumesc. Și acum rapid. Domnule ministru, eu aș vrea să vă propun un dialog neconflictual, chiar o dispută neconflictuală... _(Rumoare.)_

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

E! Cu mine aveți mereu probleme, dar până una-alta...

E! Cu mine aveți mereu probleme, dar până una-alta...

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Nu. Dumneavoastră vă măguliți.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

La mulți ani totuși! Lăsați-o mai moale azi.

La mulți ani totuși! Lăsați-o mai moale azi. Domnule ministru, la colectarea TVA suntem pe ultimul loc în Europa, ca procent. Colectăm mai puțin de 50%. Se fură în vămi. Toți vameșii au vile dintr-un salariu mediu de 3.000-4.000 de lei lunar și ne întrebăm de ce nu se ridică gradul de colectare a impozitelor de natură fiscală. La 10 TIR-uri intrate în țară se taxează jumătate din ele și astfel își permit să aibă prețuri mai mici și fac concurență neloială la producătorii autohtoni. A doua chestiune: de ce nu se realizează o reformă fiscală prin care să fie eliminată intervenția ANAF, exact ca în Turcia, în domeniul comerțului cu amănuntul și alimentației publice în cazul restaurantelor? Să se plătească în luna ianuarie pentru tot anul și să nu se mai facă atâtea controale. Știm foarte bine că atunci când se pornesc controalele nu se mai opresc și vin o groază de instituții, până când omul respectiv este redus efectiv la imposibilitatea de a-și mai exercita actele de comerț. Astfel ar câștiga și statul, care nu s-ar mai împrumuta atât de mult. Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Adrian Câciu

O să încerc să fiu tot conciliant și echilibrat, dar nu pot să nu mă arăt surprins, pentru că aveți în față un ministru care vine în fața Parlamentului, foarte corect și care respectă instituțiile acestei țări și dă explicații și pentru consecințele pe care le resimte pentru ceea ce au făcut alții î

O să încerc să fiu tot conciliant și echilibrat, dar nu pot să nu mă arăt surprins, pentru că aveți în față un ministru care vine în fața Parlamentului, foarte corect și care respectă instituțiile acestei țări și dă explicații și pentru consecințele pe care le resimte pentru ceea ce au făcut alții înaintea lui, care au generat deficite de 9,4% și costuri de finanțare ulterioare mari, pentru că cine nu știe economie poate să creadă că atunci când ai un stoc de datorie de doar 35% vei avea... sau dacă îl crești la 50%, costul de finanțare îți va rămâne același. Haideți, că, dacă deschidem cartea de economie și trecem de partea de introducere, cred că putem să vedem. Dar ceea ce... Îmi exprim speranța... Și eu, încă o dată, sunt om echilibrat și destul de relaxat, mai ales cu foștii miniștri de finanțe, îmi exprim speranța că un dialog este calea către progresul acestei țări. Restul, să ne arătăm unul altuia cât de buni suntem, cred că nu folosește țării. Să știți că nu este ușor să vii cu un stoc de datorie majorat cu 200 de miliarde de lei! Nu este ușor să vii, după ce n-ai finanțat o țară 6 luni de zile, să recâștigi investitorii la masă. Dar nu asta contează pentru români. Pentru români contează, până la urmă, ceea ce reușim, ca guverne, să aducem ca rezultate. Dar ceea ce sper este că, în sfârșit, după doi ani de zile și de maturitate politică și guvernamentală a tuturor celor care încearcă să mai împungă, cred că s-a făcut diferența între ceea ce înseamnă bugete paralele și, de fapt, bugetele oficiale ale României, bugetul cash și bugetul ESA. Și mă opresc aici cu înțepăturile, pentru că eu cred că suntem oameni de stat. Am fost întrebat de ce am făcut această prefinanțare masivă în prima lună. Pentru că noi avem un război la graniță. Anul trecut, când acest război a izbucnit, poate unii vor să vadă, poate unii nu vor să vadă, piețele financiare au devenit extrem de volatile, iar România a avut de suferit pe finanțare între luna martie și luna mai. Nu mai spun de explozia costurilor de finanțare. Și nu numai România, toate țările din regiune. Războiul nu s-a oprit la graniță. O prudență ne îndeamnă ca, atunci când avem posibilitatea să ne finanțăm, pentru că există lichiditate în piața internă și externă, să o facem preventiv, în contextul în care nu știm dacă situația din zonă se va deteriora sau nu. Costurile de finanțare la care ne-am împrumutat nu sunt altele decât cele care sunt prevăzute în strategia fiscalbugetară, pe care, cu tot dragul, ați avut-o la dispoziție când am aprobat împreună bugetul și dumneavoastră, ca Parlament, ca Senat, ați fost în comisii și Parlamentul a aprobat acest buget. Practic, nimic din ceea ce se întâmplă n-ar trebui să fie o surpriză pentru cei care cunosc. Iar dacă este să explicăm cum vom finanța anumite lucruri vom explica. Nu o să răspund la toate întrebările, dar referitor la datoria publică externă, domnule senator... Vreau să vă spun, domnule senator Târziu, că mă așteptam la inițiații acestei țări sau așa-zișii analiști economici și politicieni să observe că datoria publică externă este pentru prima oară, după 3 ani, când scade, cu 2%, e adevărat, după ce a crescut cu 46% în 2020. Este o realitate. Dar valoarea ei este de 58 de miliarde de euro. Datoria publică totală iar, la fel. Mă așteptam ca cei care critică... Pentru că e ușor să faci politică dacă faci doar critică. Să observăm că astăzi, cu publicarea PIB-ului nominal, datoria publică a României scade, ca pondere PIB, la 47,2%! _(Discuții.)_ Oameni buni! Oameni buni! Oameni buni! Mi-aș fi dorit ca dumneavoastră să scădeți ponderea datoriei publice în PIB. Nu ați făcut-o! Ați crescut-o. _(Discuții.)_ ## **Domnul Radu-Mihai Mihail** _(din sală)_ **:** Nu contează ponderea.

Interpelare

Adrian Câciu

Domnule Mihail! Domnule Mihail, meseria e meserie! Ca să ne înțelegem... Nu vă supărați, nu vă cert, dar meseria e meserie, da? Finanțele nu sunt pentru oricine, vă asigur. _(Rumoare.)_

Domnule Mihail! Domnule Mihail, meseria e meserie! Ca să ne înțelegem... Nu vă supărați, nu vă cert, dar meseria e meserie, da? Finanțele nu sunt pentru oricine, vă asigur. _(Rumoare.)_ ## Din perspectiva dobânzilor. După cum observați, dobânzile intră într-o zonă de stabilizare și asta și pe fondul în care se stabilizează partea de inflație care, să spunem, este cea conjuncturală, partea structurală rămâne încă ridicată, iar costurile cu dobânzile, din perspectiva nivelului ratei dobânzilor, vor fi similare în prima parte a anului și mai mici în partea a doua a anului, față de anul trecut. Important este că s-a stabilizat situația. În situații de genul acesta îi îndemn pe toți să se uite cum se întâmplă în Ungaria, cum se întâmplă în Polonia, în Cehia, în Bulgaria, să vadă cum au evoluat dobânzile. Dacă discutăm numai de dobânzi, vreau să vă spun că o țară nu se finanțează cum finanțezi ca un broker de credite; capitalul contează. Și am mai spus asta la tribuna acestui Senat și la tribuna Parlamentului, este o diferență de capital. Dacă aveam mai puțin capital de refinanțat, cu siguranță, aveam costuri mai scăzute la dobânzi. Și m-ați întrebat: care este valoarea capitalului pe care trebuie să-l refinanțăm sau a datoriei de refinanțat în acest an? 100 de miliarde de lei. Este mare. Este o consecință a trecutului. De aceea toți, împreună, pentru că nu-i vorba de ministrul de finanțe, v-am spus, eu nu sunt pe persoană fizică și nici ca nume, e vorba de Guvern și de țară, toți, împreună, trebuie să încercăm să reducem deficitele, fiecare pe partea lui. _(Discuții.)_ Da, da, da. Noi ne facem treaba noastră, dumneavoastră ne veți ajuta ca să reducem deficitul, să nu mai dăm atâtea facilități fiscale, pentru că o țară fără taxe se duce în faliment și, atunci, cred că împreună putem să avem o traiectorie, o ajustare și o consolidare fiscală, în primul rând, fiscalbugetară a țării, dar mai ales în beneficiul cetățenilor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan-Radu Oprea

Am următoarea solicitare: să introducem astăzi L71 pe poziția 1 pe ordinea de zi, iar de pe poziția 26 L89 să devină poziția 2, urmând ca apoi restul ordinii de zi să continue așa cum este, cum o aveți și dumneavoastră pe site. Mulțumesc.

Am următoarea solicitare: să introducem astăzi L71 pe poziția 1 pe ordinea de zi, iar de pe poziția 26 L89 să devină poziția 2, urmând ca apoi restul ordinii de zi să continue așa cum este, cum o aveți și dumneavoastră pe site. Mulțumesc.

Interpelare

Nicoleta Pauliuc

Nu am ordinea de zi, să vedem exact care este poziția, dar aș dori, dacă se poate, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, adică L21, dacă se poate, de pe poziția în care

Nu am ordinea de zi, să vedem exact care este poziția, dar aș dori, dacă se poate, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2023 pentru modificarea art. 11 din Legea nr. 50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, adică L21, dacă se poate, de pe poziția în care e la ordinea de zi, să-l aducem în poziția 6.

Interpelare

Marius Humelnicu

Avem și de la Guvern, doamna președinte, dacă... Din partea Guvernului, da.

Avem și de la Guvern, doamna președinte, dacă... Din partea Guvernului, da.

Interpelare

Marius Humelnicu

de reglementare organizarea și funcționarea Sistemului informatic național de semnalizări și participarea României la Sistemul de informații Schengen.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Sistemului informatic național de semnalizări și participarea României la Sistemul de informații Schengen. Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ urmărește asigurarea cadrului juridic necesar participării României la schimbul de date cu statele membre Schengen, cu scopul de a contribui la întărirea cooperării între autoritățile române competente și cele din statele membre, astfel cum este reglementat de prevederile europene în domeniu. Membrii Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și ai Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat proiectul de lege, forma adoptată de Camera Deputaților, avizele primite, amendamentele depuse și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale senatorilor prezenți, un raport comun de admitere, cu amendamente admise. Amendamente admise se regăsesc în anexă... care fac parte integrantă din prezentul raport. Proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice, Senatul este Camera decizională. Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelare

Laura-Mihaela Moagher

de reglementare modificarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției În ședința din 28 februarie 2023, Comisia juridică a luat în dezbatere propunerea legislativă și avizele primite și a hotărât, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Se urmărește asigurarea respectării, în cursul procesului adopției, a principiului interesului superior al copilului și, subsecvent, a principiului celerității la îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopției. Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia pentru drepturile omului au transmis aviz favorabil. Comisia juridică, în ședința din 28 februarie 2023, a dat un raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la raportul prezent. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laura-Mihaela Moagher

Da, este o propunere a mea, este o propunere de suflet, în care trebuie aduse anumite reglementări, să zic așa, este o zi specială, Ziua femeilor, Ziua mamelor, în primul rând, și sunt sigură că voi avea susținerea dumneavoastră la aceste modificări.

Da, este o propunere a mea, este o propunere de suflet, în care trebuie aduse anumite reglementări, să zic așa, este o zi specială, Ziua femeilor, Ziua mamelor, în primul rând, și sunt sigură că voi avea susținerea dumneavoastră la aceste modificări. Vă spun scurt despre aceste modificări în sensul în care începe procedura adopției. Din păcate, în unele familii poate interveni divorțul sau decesul unuia dintre părinți și, atunci, cred că este corect și trebuie să susținem să continue această procedură a adopției, să ajutăm atât familiile, cât și copiii. Vă mulțumesc. Sunt sigură că voi avea ajutorul dumneavoastră.

Interpelare

Vasile Dîncu

O să mulțumim Biroului permanent pentru că au ajuns COM-urile noastre la începutul listei de astăzi.

O să mulțumim Biroului permanent pentru că au ajuns COM-urile noastre la începutul listei de astăzi. O să încerc, fiindcă sunt 22 de puncte, să fac o sinteză la fiecare, foarte rapidă, și o să precizez acolo unde avem, la punctele de pe noua ordine de zi – 14, 15, 16 și 19, unde avem opinii ale României pentru Comisia Europeană, o să precizez acolo. Deci la punctul acesta este vorba de Propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul european al competențelor 2023. Prezenta propunere a apărut la sesizare și pentru Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care nu au avut observații. Propunerea se întemeiază pe art. 149 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea conform Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, art. 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport pozitiv la COM 526 final. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Nu știu de ce nu comentăm, pentru că aici este vorba de piața forței de muncă.

Nu știu de ce nu comentăm, pentru că aici este vorba de piața forței de muncă. Înțeleg că suntem obligați să elaborăm o strategie coordonată de ocuparea forței de muncă, dar nu știu dacă ați văzut, în ultimul timp, că în România vin enorm de mulți muncitori necalificați, efectiv necalificați, din Asia și din Africa. Nu știu dacă ați văzut prin București, mai ales în zilele libere, români nu mai sunt, în schimb, sunt străini. Văd că vreți să ridicați numărul de contingente de oameni aduși din afara spațiului european pentru a ocupa funcții aici, în timp ce românii noștri..., jumătate din România este plecată în afara granițelor țării. Înțeleg că există o strategie, dar strategia ar fi ca aceleași condiții pe care le au acești străini să fie aplicate românilor care se întorc în țară. Dar – ce să vezi? – o să îi calificăm pe români pentru a pleca în străinătate, unde au ce munci, pentru că noi nu mai avem absolut nimic. Este o strategie foarte bună pentru celelalte țări din Uniunea Europeană, care, de fapt, o să dea bani pentru pregătirea forței de muncă, pentru ca românii să se ducă efectiv în țările lor, pentru că aici nu mai sunt locuri de muncă. Și vă spun pentru că la Iași vin foarte mulți români care s-au întors din Italia. Nu știu dacă știți, dar în cei 3 ani de zile de pandemie s-au întors peste 1.250.000 de români; nu au locuri de muncă, pentru că acestea sunt ocupate de către asiatici și africani, și nu știu dacă i-ați văzut și la restaurante cum, în loc să apuce frumos paharul, vă spun doar un exemplu, de jos, ei își pun mâinile și degetele murdare direct pe buza paharului. Cu tot respectul, v-am dat un exemplu. Deci cumva trebuie făcut în așa fel încât să asigurați locurile de muncă... Nu este de râs, din păcate, este de plâns. Să știți că românii aceia plâng, nu râd, domnule de la USR! Este inacceptabil să văd cum râdeți de soarta unor români care nu mai au unde munci și care trebuie să trăiască departe de familiile lor, în străinătate, iar noi pregătim forță de muncă pentru alte țări, în niciun caz pentru România. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Comisia de afaceri europene a fost sesizată în temeiul Protocolului nr. 2 privind Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește Propunerea de regulament al Parlamentului European, al Consiliului, de modificare a Regulamentului nr. 389/2012 în ceea ce privește schimbul de informații păstrate în registr

Comisia de afaceri europene a fost sesizată în temeiul Protocolului nr. 2 privind Tratatul de la Lisabona în ceea ce privește Propunerea de regulament al Parlamentului European, al Consiliului, de modificare a Regulamentului nr. 389/2012 în ceea ce privește schimbul de informații păstrate în registrele electronice în legătură cu operatorii economici care deplasează produse accizabile între membrii statelor din Uniunea Europeană, cu scopuri comerciale. Comisiile permanente sesizate, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială nu au avut observații. În urma expertizei, membrii comisiei constată că termenul juridic al acestei propuneri îl constituie art. 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea și prin această propunere statele membre aliniază procedura privind schimbul de date ale operatorilor economici care deplasează produse cu suspendarea accizelor la schimbul de date în Uniunea Europeană. Susțin că propunerea de regulament va favoriza urmărirea mai facilă a deplasării de produse accizabile, într-un procedeu unitar și o digitalizare a datelor, fiind de natură să sprijine combaterea evaziunii fiscale în acest domeniu. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unui raport pozitiv la COM 539 final. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Eu nu o să am o intervenție pe acest proiect de lege, ci pe procedură.

Eu nu o să am o intervenție pe acest proiect de lege, ci pe procedură. A durat câteva minute să pot să-mi revin după afirmațiile pe care le-am auzit spuse în Senatul României, faptul că persoane din Africa sau persoane din Asia își bagă mâinile murdare în pahare sau în vesela românilor. Este cutremurător. Este un rasism în spatele acestor cuvinte care nu ar trebui să existe sau să fie... niciodată acceptat, în niciun loc de pe această planetă. E un apel la președintele de comisie și la președinte... pardon, de ședință, și la președinții de ședință, să intervină vehement. În activitățile sportive, când auzim lozinci sau strigăte rasiste, sunt consecințe grave, inclusiv oprirea meciului. În momentul în care există parlamentari care ar face orice pentru vizibilitate și like-uri pe Facebook, ar putea să spună cele mai rasiste replici aici, ei trebuie să fie opriți. Și aș mai spune încă un singur lucru, cu tristețe. Românii noștri, atunci când au plecat peste hotare, căutându-și oportunități economice și locuri de muncă, unii dintre ei erau tratați așa, li se spunea că au mâinile murdare pentru că sunt din altă țară sau din Estul Europei. Haideți, din respect pentru acești oameni, să nu ajungem să vorbim despre oameni de pe alte continente sau din alte țări, sau de alte etnii ca fiind oameni mai puțin curați decât românii. Și vă rog încă o dată, doamnă președinte...

Interpelare

Ștefan Pălărie

...să interveniți pentru astfel de situații. Sunt de neacceptat în orice țară civilizată. _(Aplauze.)_

...să interveniți pentru astfel de situații. Sunt de neacceptat în orice țară civilizată. _(Aplauze.)_ _(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Diana Iovanovici-Șoșoacă.)_

Interpelare

Vasile Dîncu

Comisiile care au fost sesizate, alături de Comisia de afaceri europene, sunt Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, care nu au avut observații.

Comisiile care au fost sesizate, alături de Comisia de afaceri europene, sunt Comisia de buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, care nu au avut observații. Dezbaterile s-au făcut în prezența reprezentanților Guvernului. Constatăm că prezenta propunere este binevenită, întrucât stabilește mecanisme și proceduri care să facă posibilă pregătirea pentru potențiale crize și perturbări ale unei bune funcționări a pieței unice, precum și soluționarea acestora. În contextul unei crize, piața unică poate fi afectată de apariția perturbării și a deficitelor specifice inerente crizei respective. Susținem că instrumentul pentru situații de urgență pentru piața unică asigură transparența în cadrul pieței interne, asigurând și faptul că întreprinderile și cetățenii care se bazează pe drepturile lor de liberă circulație au la dispoziție informații adecvate cu privire la măsurile aplicabile în aceste situații. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, formularea unui raport pozitiv. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Comisia de afaceri europene a fost sesizată pentru COM 480 final. Au fost sesizate și alte comisii: Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru politică externă, care nu au transmis observaț

Comisia de afaceri europene a fost sesizată pentru COM 480 final. Au fost sesizate și alte comisii: Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru politică externă, care nu au transmis observații. Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a transmis un aviz la propunerea aceasta de regulament. Prezenta propunere de regulament este în concordanță cu prioritățile Strategiei Uniunii Europene privind o uniune a securității și ale Strategiei UE pentru combaterea criminalității organizate în perioada 2021–2025 și totodată vizează punerea în aplicare a Planului de acțiune al Uniunii Europene privind traficul de arme de foc din perioada 2020–2025. Prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea și considerăm că: – introduce elemente clare privind schimburile de date și controale coordonate între statele membre pentru asigurarea trasabilității armelor de foc esențiale pentru prevenirea și combaterea traficului de arme; – face o distincție clară între autoritățile competente și autoritățile vamale și stabilește modalități de cooperare. Membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport pozitiv pentru COM 480 final. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Pe lângă Comisia de afaceri europene au fost sesizate comisii permanente cum sunt: Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Comisia pentru știință, inovare și tehnologie, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care nu au transmis

Pe lângă Comisia de afaceri europene au fost sesizate comisii permanente cum sunt: Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Comisia pentru știință, inovare și tehnologie, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care nu au transmis observații. În urma examinării, membrii comisiei constată că se respectă prevederile privind Cadrul european de interoperabilitate. De asemenea, respectă subsidiaritatea și proporționalitatea. Membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 720 final. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Am fost sesizați cu privire la COM 454 final.

Am fost sesizați cu privire la COM 454 final. Au mai fost sesizate Comisia pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială și Comisia economică, industrii și servicii, care nu au transmis observații. Propunerea de regulament se întemeiază pe art. 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectă subsidiaritatea și proporționalitatea. Prezenta propunere de regulament are în vedere crearea condițiilor pentru dezvoltarea unor produse sigure, cu elemente digitale, prin asigurarea accesului la piață al produselor hardware și software cu mai puține vulnerabilități. Membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport pozitiv. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Am fost sesizați cu privire la COM 659 (2022) final. Comisii sesizate au mai fost Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru antreprenoriat și turism, care nu au transmis observații.

Am fost sesizați cu privire la COM 659 (2022) final. Comisii sesizate au mai fost Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru antreprenoriat și turism, care nu au transmis observații. Prezenta propunere prezintă anumite norme de etichetare specifice privind hrana pentru animale de companie. Prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea și se întemeiază pe art. 43 alin. (2) din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport pozitiv. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Pentru COM 571 final din 2022 au mai fost sesizate Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, pentru industrii și servicii, care nu au avut observații.

Pentru COM 571 final din 2022 au mai fost sesizate Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, pentru industrii și servicii, care nu au avut observații. Temeiul juridic al acestei propuneri îl constituie art. 114 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene. Am constatat că prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport pozitiv la COM 571 final din 2022. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Pentru COM 546 final din 2022 comisiile permanente sesizate au fost Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, care nu au avut observații.

Pentru COM 546 final din 2022 comisiile permanente sesizate au fost Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, care nu au avut observații. Temeiul juridic al acestei propuneri îl constituie art. 114 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene. Prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea. Considerăm că inițiativa aceasta va îmbunătăți eficiența pieței plăților de mică valoare și va permite ca cetățenii și întreprinderile din Uniunea Europeană să profite pe deplin de beneficiile plății instant. Membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, în unanimitate, să formuleze un raport pozitiv pentru 546 final. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

iv general este de a oferi asistență financiară pe termen scurt, sub forma unor împrumuturi în condiții foarte avantajoase, acordate în mod previzibil, continuu, ordonat și prompt pentru a finanța reabilitarea și a sprijini inițiativele de reconstrucție postbelice sau, după caz,

Pentru COM 597 final din 2022 comisii sesizate au mai fost Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, pentru industrii și servicii, care nu au transmis observații. Prezenta propunere instituie un instrument de sprijin pentru Ucraina, al cărui obiectiv general este de a oferi asistență financiară pe termen scurt, sub forma unor împrumuturi în condiții foarte avantajoase, acordate în mod previzibil, continuu, ordonat și prompt pentru a finanța reabilitarea și a sprijini inițiativele de reconstrucție postbelice sau, după caz, cu scopul de a sprijini Uniunea Europeană pe... în... integrarea europeană. Această inițiativă are un temei juridic – art. 212 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene – și reprezintă un temei juridic adecvat pentru programul de asistență financiară acordat țărilor terțe. Consideră că propunerea de regulament are ca scop instituirea unui instrument de sprijin pentru Ucraina din partea Uniunii Europene (asistență macrofinanciară) pentru 2023, prin intermediul căruia va fi furnizată asistență financiară pe termen scurt și, de asemenea, pentru reconstrucția postbelică. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor, formularea unui raport pentru COM 597 final din 2022. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Înțeleg că este un interes major pentru ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Însă mă întreb, așa, că tot vorbeam de discriminări: oare noi, românii, am avut aceleași facilități când am aderat la Uniunea Europeană? Că nouă ni s-au impus la condiții... Și am dat tot ce am avut. Iar, mai mult, acu

Înțeleg că este un interes major pentru ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Însă mă întreb, așa, că tot vorbeam de discriminări: oare noi, românii, am avut aceleași facilități când am aderat la Uniunea Europeană? Că nouă ni s-au impus la condiții... Și am dat tot ce am avut. Iar, mai mult, acum UE hotărăște că OMV-ul nu mai trebuie să plătească nici măcar taxa de solidaritate. Pentru unii mumă, pentru alții ciumă! Suntem totuși stat membru al Uniunii Europene cu drepturi depline. Suntem egali în drepturi cu toți ceilalți, dar noi nu avem dreptul la Schengen. Mă aștept ca, la anul, Ucraina să fie țară membră UE și să fie și în Schengen înaintea României. Nu vă supărați, mie mi se pare o discriminare inacceptabilă față de membri ai Uniunii Europene. Să știți că și România, la felul în care arată cifrele, zici că este după un război. Oricum, în țara asta numai război a fost și, de 33 de ani, ne ducem cât mai în adâncul prăpastiei, dar pentru noi UE nu acordă astfel de facilități. Vă mulțumesc.

Interpelare

Titus Corlățean

Grupul senatorial PSD va vota proiectul de hotărâre propus, cu unanimitate, de Comisia pentru afaceri europene. Și aș dori două categorii de comentarii, pe scurt, să fac.

Grupul senatorial PSD va vota proiectul de hotărâre propus, cu unanimitate, de Comisia pentru afaceri europene. Și aș dori două categorii de comentarii, pe scurt, să fac. Categoric, aderarea la Uniunea Europeană pentru oricine se bazează pe criterii și pe îndeplinirea criteriilor. Și vă asigur că, dincolo de aspectele strategice, acest lucru va reprezenta o poziție constantă a României pentru orice stat candidat. În cazul României, vreau să aduc aminte, pentru că am avut șansa să fac parte din echipa care a lucrat, alături de domnul ministru Dîncu și de alți... distinse sau distinși domni, pentru aderarea României la Uniunea Europeană, că au existat fonduri importante, consistente de preaderare – fondurile ISPA și alte instrumente care au fost disponibile – și că, la momentul finalizării negocierilor de aderare, negociatorul-șef, Vasile Pușcaș, a reușit să securizeze introducerea în Protocolul de aderare la Uniunea Europeană pentru România, la mijlocul ciclului bugetar, 11 miliarde de euro, care au fost garantate juridic prin tratat, deși nu eram la începutul bugetului Uniunii Europene, deci, în mod normal, n- am fi avut această garanție. Revenind însă la Ucraina, la două luni de la începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, deci 24 februarie..., undeva pe finalul lunii aprilie, într-o discuție la Paris, oficială, publică, cu statele membre și aspirante, candidate, inclusiv România, la OCDE, evaluarea OCDE-ului la acel moment, la doar două luni de la începerea agresiunii ruse, spunea că distrugerile din Ucraina practicate de soldatul rus eliberator se situau undeva la 1.000 de miliarde de euro. De atunci a trecut un an de zile. Sunt foarte multe mii de miliarde de euro care vor trebui investite, printr-un efort internațional de solidaritate, în reconstrucția Ucrainei, în condițiile în care – și aici cifrele diferă un pic – undeva spre 40-50% din suprafața locuibilă sau din zona locuită în Ucraina a fost pur și simplu distrusă, rasă, în condițiile în care spre jumătate din infrastructura critică, începând cu cea energetică, a fost distrusă, rasă, în condițiile în care până și spitale și orfelinate au fost bombardate de soldatul rus eliberator și în condițiile în care români cu suflet, organizații neguvernamentale – de exemplu, cei din zona Sucevei, din zona Bucovinei, Fight for Freedom, menționez un singur ONG – au făcut numeroase treceri, asumându-și riscuri de securitate în teritoriul ucrainean în conflict, pentru a evacua, în colaborare, în cooperare cu autoritățile ucrainene, copiii din orfelinate, vorbim de orfelinate care au fost bombardate. Sunt undeva, doar în zona Sucevei, în trei centre, vreo 200 de copii care sunt crescuți, educați și în limba maternă – și termin imediat, doamna președinte – de acești oameni cu suflet. Eu cred că este un gest minimal de demonstrare a solidarității cu un stat candidat la Uniunea Europeană, în condițiile unei agresiuni, de a vota acest proiect de hotărâre, din partea Senatului României, și vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

În vederea examinării proiectului de act legislativ au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene.

În vederea examinării proiectului de act legislativ au fost analizate punctele de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene. Propunerea legislativă vizează introducerea unor modificări privind extinderea a patru coridoare europene de transport către Ucraina și Republica Moldova și înlocuirea hărților orientative privind modificarea rețelei TEN-T din Ucraina. La această propunere legislativă România are o opinie structurată și o să sintetizez, foarte scurt, propunerile pe care le face România în acest sens. Propunem ca noul regulament european să menționeze explicit utilizarea ecartamentului de 1.435 de milimetri pe noile căi ferate TEN-T ce vor traversa Republica Moldova. Apreciem că un asemenea demers va sprijini considerabil evoluția Republicii Moldova și va constitui un pas concret în dezvoltarea strategiei de cooperare cu Uniunea Europeană, precum și consolidarea politicii europene de vecinătate. Propunem, de asemenea, introducerea Portului Sulina în cadrul rețelei TEN-T globale de căi navigabile interioare, luând în considerare localizarea Portului Sulina, ce servește ca singurul port de acces al județului Tulcea. Propunem, de asemenea, introducerea municipiului Suceava în lista nodurilor urbane din cadrul rețelei TEN-T, având în vedere că a înregistrat în anul 2022 peste 100.000 de locuitori (121.786 – populație pentru municipiu, de domiciliu), îndeplinește criteriul de a avea peste 100.000 de locuitori. În schimb, nu îndeplinește al doilea criteriu – municipiul Suceava este municipiu reședință de județ, dar nu este cea mai importantă localitate la nivelul NUTS 2 din Regiunea Nord-Est (aici fiind încadrat și municipiul Iași). De asemenea, propunem asocierea porturilor Midia și Mangalia cu Portul Constanța în cadrul rețelei TEN-T globale. Propunem, de asemenea, și solicităm Comisiei Europene angajament ferm că implementarea regulamentului european propus nu va dăuna Deltei Dunării. Cu aceste observații, cu această opinie, în urma dezbaterii, membrii Comisiei de afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unei opinii la acest COM și formularea unui referat. Mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Solicităm Comisiei Europene angajamentul ferm că implementarea regulamentului european propus nu va dăuna Deltei Dunării.

La punctul IV, spuneți: „Solicităm Comisiei Europene angajamentul ferm că implementarea regulamentului european propus nu va dăuna Deltei Dunării.”, ceea ce înseamnă că acest regulament până și dumneavoastră v-a ridicat semne de întrebare și suspiciuni. Și mă întreb: care sunt demersurile pe care le face România pentru a ne asigura că acest regulament european nu ne va crea asemenea daune? Pentru că știm foarte bine că trebuie să ne găsim niște aliați pentru a susține acest lucru. Deci să înțeleg că totuși Uniunea Europeană face niște regulamente fără să se gândească la repercusiunile pe care aceste regulamente le pot avea asupra statelor deja membre, pentru a ajuta state nemembre? Pentru că, dacă nu o să se ia în considerare raportul dumneavoastră și nu aveți aliați care să vă susțină acest raport – că știm cum merg treburile la Bruxelles –, atunci noi ce facem? Rămânem cu un regulament care ne afectează? Cum ieșim din această problemă? Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Titus Corlățean

Trebuie să remarc că membrii Comisiei de afaceri europene au propus spre adoptare o opinie, ceea ce înseamnă că, pe lângă actul în sine evaluat, se adaugă niște lucruri de fond care, să spunem, reprezintă puncte de interes ale statului român. Și vreau să felicit membrii Comisiei de afaceri europene

Trebuie să remarc că membrii Comisiei de afaceri europene au propus spre adoptare o opinie, ceea ce înseamnă că, pe lângă actul în sine evaluat, se adaugă niște lucruri de fond care, să spunem, reprezintă puncte de interes ale statului român. Și vreau să felicit membrii Comisiei de afaceri europene pentru elementele de substanță adăugate. Și spun foarte serios. Și sunt obligat să fac, așa, din memorie, o comparație cu un alt episod de neutilizare a instrumentelor financiare potențiale la dispoziție, inclusiv a României. În alți ani, un fost președinte al României cu mandat... care, după lupte seculare care au durat vreun an și jumătate, a acceptat să meargă la Bruxelles cu un mandat formulat de Guvernul României pentru o dezbatere pe bugetul pe ciclul următor de 7 ani – s-a întâmplat să fiu, cu titlu de excepție, invitat ca ministru de externe în delegația prezidențială de la Consiliul European –, domnia-sa a uitat sau a evitat să promoveze ceea ce era în mandat: obținerea unor compensații financiare care ar fi trebuit solicitate de la Uniunea Europeană pentru zone care erau într-o categorie evaluată ca fiind slab dezvoltate, în regiuni slab dezvoltate. La acel moment, Guvernul României propusese introducerea zonei de nord-est, cu județe care știm că, economic, în România, sunt mult mai jos. Au fost alte state, la acel moment, foarte sărace de felul lor, Germania, doamna cancelar, care a cerut pentru zona foarte subdezvoltată Leipzig, de unde domnia-sa avea o anumită sensibilitate – Germania de Est, așa cum Belgia a cerut pentru slab dezvoltata Valonie și aș putea continua cu Ungaria – zona Szeged, un miliard și ceva obținut de guvernul de dreapta de la Budapesta, că a cerut. În cazul României, domnul președinte a uitat să ceară și să respecte mandatul statului român pe care noi l-am propus la acel moment. E un lucru foarte bun ceea ce Comisia de afaceri europene a făcut în clipa de față, pentru că merge pe instrumente financiare la dispoziția noastră, unde noi avem nevoie într-adevăr de finanțare suplimentară. Grupul senatorial PSD va vota opinia propusă de Comisia de afaceri europene. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Dezbaterile pentru COM 461 pe 2022 au avut loc în cadrul mai multor ședințe cu reprezentanții Guvernului și cu reprezentanții unor alte comisii, participând la fiecare dintre ele Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Externe.

Dezbaterile pentru COM 461 pe 2022 au avut loc în cadrul mai multor ședințe cu reprezentanții Guvernului și cu reprezentanții unor alte comisii, participând la fiecare dintre ele Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Externe. În vederea examinării acestui document, au fost analizate mai multe puncte de vedere primite de la Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe și fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri europene. Comisiile permanente sesizate, respectiv Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii, nu au avut observații. Am formulat... Constatăm că prezenta propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea, însă am formulat, din partea comisiei, o opinie, atrăgând atenția că se impun clarificări care se referă la: definiții și aspecte generale, declanșarea și prelungirea stării de vigilență, posibile efecte ale pieței asupra publicării listei de bunuri și servicii de importanță strategică, efecte potențiale ale obligației de a menține rezerve strategice, asupra efectelor financiare ale ordinelor prioritare pentru companii, precum și aspecte referitoare la modificarea legislației armonizate prin propunerile legislative de tip omnibus, ca și aceasta. Cu aceste observații, în urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate, să formuleze această opinie a României pentru COM 461 din 2022. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

COM 462 final este legat de cel anterior, de punctul anterior de pe ordinea de zi.

COM 462 final este legat de cel anterior, de punctul anterior de pe ordinea de zi. Am avut dezbateri în trei ședințe. La ședințele comisiei au participat experți din Ministerul de Finanțe și Ministerul Afacerilor Externe. Această propunere respectă subsidiaritatea și proporționalitatea. Am formulat și aici o opinie, pe baza opiniilor specialiștilor din Ministerul de Finanțe. Chiar dacă această propunere susține o piață unică funcțională și este una foarte importantă, atragem din nou atenția că se impun și aici clarificări în ceea ce privește definițiile și aspectele generale, declanșarea și prelungirea stării de vigilență, posibile efecte asupra pieței... publicării listei de bunuri și servicii. În principiu, aceleași observații care se refereau și la punctul anterior. În urma dezbaterii, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, s-a formulat această opinie la 462 final. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

La COM 523 final, comisiile permanente sesizate au fost Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii, care nu au transmis observații esențiale.

La COM 523 final, comisiile permanente sesizate au fost Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale și Comisia economică, industrii și servicii, care nu au transmis observații esențiale. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, în unanimitate, formularea unui raport pozitiv la COM 523 din 2022. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

COM 710 din 2022 final a fost analizat împreună cu comisiile de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Externe, de asemenea, comisia noastră permanentă, pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru știință,

COM 710 din 2022 final a fost analizat împreună cu comisiile de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Afacerilor Externe, de asemenea, comisia noastră permanentă, pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru știință, inovare și tehnologie și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care nu au avut observații. Prezenta comunicare se întemeiază pe art. 170–172 din Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene. Consideră că prezenta comunicare instituie o cooperare structurată la nivelul UE privind interoperabilitatea și asumarea în comun cu statele membre a acquis-ului Uniunii Europene în materie de interoperabilitate, prin crearea Comitetului pentru Europa Interoperabilă, alcătuit din practicieni din domeniul administrației digitale, pe care îl reprezintă statele membre. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport la COM 710 din 2022. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

La COM 590 final din 2022 am avut un document, o comunicare care prezintă rolul semnificativ al îngrășămintelor pentru asigurarea securității alimentare mondiale, starea de fapt din industria și piața îngrășămintelor chimice și provocările privind aprovizionarea fermelor cu fertilizanți, pe fondul d

La COM 590 final din 2022 am avut un document, o comunicare care prezintă rolul semnificativ al îngrășămintelor pentru asigurarea securității alimentare mondiale, starea de fapt din industria și piața îngrășămintelor chimice și provocările privind aprovizionarea fermelor cu fertilizanți, pe fondul dependenței de un număr limitat de furnizori, inclusiv Rusia, precizându-se că unele din acțiunile și măsurile de sprijin pentru fermieri ar trebui luate în următoarea perioadă. În urma examinării, membrii comisiei au constatat că această comunicare cuprinde inițiative pe termen scurt, mai degrabă, pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea la îngrășăminte, în contextul războiului provocat de Rusia în Ucraina, și unele orientări pentru modul de abordare a provocărilor cu care se confruntă în prezent agricultorii și industria din Uniunea Europeană, precum și țările în curs de dezvoltare. În consultare cu Ministerul Agriculturii, am formulat următoarea opinie: În analiza Comisiei sunt identificate unele probleme cu care se confruntă fermierii, dar nu se prezintă soluții concrete care să vină în sprijinul acestora pe termen scurt. Prezenta criză a îngrășămintelor are la bază prețul enorm la gaze, un factor extern agriculturii; gazele reprezintă materia primă pentru producția de îngrășăminte pe bază de azot. O soluție pe termen scurt ar fi, propunem noi, susținerea fermierilor din fondurile Uniunii Europene, în afara celor din Pactul agricol comun, pentru a compensa prețurile la îngrășăminte, așa cum s-a întâmplat și în cazul unor alte produse care au intrat în criză din cauza războiului recent. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor, formularea acestei opinii la COM 590 final din 2022. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

COM 548 final. Au fost primite avize ale comisiilor permanente sesizate, din partea Ministerului Afacerilor Externe, de asemenea, și din partea Serviciului pentru afaceri europene.

COM 548 final. Au fost primite avize ale comisiilor permanente sesizate, din partea Ministerului Afacerilor Externe, de asemenea, și din partea Serviciului pentru afaceri europene. În urma examinării comisiei, raportul nostru salută adoptarea Programului de lucru pentru 2023, program care va avea în centrul său acțiunile de sprijin pentru Ucraina, cu scopul de a oferi răspunsuri adecvate, unitare și coordonate crizelor concomitente, de natură securitară, umanitară, economică și energetică, care afectează în acest moment Uniunea Europeană. Constatăm că se propune un pachet de măsuri privind apărarea democrației, pentru a aprofunda acțiunea în cadrul Planului de acțiune pentru democrație europeană. De asemenea, consideră că aderarea la spațiul Schengen rămâne cea mai importantă prioritate de țară, iar eforturile diplomației parlamentare românești se vor concentra pe dialogul cu partenerii europeni, în intensificarea eforturilor care să vizeze inițiative legislative în acord cu cerințele și standardele Schengen. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitate, să formuleze această opinie precizată, pe scurt, de mine anterior. Mulțumesc. Acesta este raportul pentru 548 final.

Interpelare

Titus Corlățean

ivului aderării la spațiul Schengen, nimic de adăugat.

Grupul senatorial PSD va vota proiectul de hotărâre propus. Doar două scurte comentarii legat de proiectul de hotărâre. La art. 1 paragraful 3, absolut de acord cu semnalul politic pe care, în primul rând, Senatul îl va transmite la Bruxelles, și Comisiei Europene, și altor instituții, legat de imperativul, aș spune eu, soluționării corecte, în baza tratatelor, a obiectivului aderării la spațiul Schengen, nimic de adăugat. La paragraful 2 al art. 1 aș avea câteva scurte comentarii, pentru că programul de lucru al Comisiei Europene își propune un pachet de măsuri privind apărarea democrației, promovarea alegerilor libere și corecte, de a intensifica eforturile de combatere a dezinformării, și curge fraza mai departe. România nu este ferită de astfel de chestiuni într-un război hibrid, pe care îl cunoaștem de mai mulți ani, dar care s-a intensificat în ultimul an. Și dau un singur exemplu, pentru că, realmente, pentru mine a fost șocant ieri. În marja sau în timpul dezbaterilor din plenul reunit al celor două Camere pe marginea unui proiect de declarație a Parlamentului care avea un anumit scop definit, am auzit intervenții și, după aceea, ele au fost circulate și au generat foarte multă agitație în societatea românească, am primit foarte multe întrebări din partea unor oameni care sunt educați, oameni care știu lucruri, pe care-i cunosc și care m-au întrebat foarte clar: ieri, Parlamentul României a votat, și Iohannis nu știu ce a făcut – potrivit celor spuse în Parlament și distribuite pe rețelele de socializare –, o chestiune care pregătește intrarea în război a României? Am fost profund șocat și stupefiat de aberațiile, minciunile, manipularea care au fost promovate ieri, fără niciun fel de reacție, din păcate, de la nivelul Guvernului și de la nivelul decidenților din Parlament. O spun eu, cu o voce mai moderată, astăzi: dacă nu suntem atenți și dacă nu vom folosi inclusiv aceste pârghii europene, riscăm să vedem la nivelul opiniei publice românești tot felul de lucruri induse. Pentru cei care sunteți în sală și care sunteți raționali și știți, stimați colegi, despre ce vorbim, declarația de ieri era de cu totul și cu totul altceva, nu pregătiri de intrare în declarații de război, intrări în războaie și alte chestiuni. Dar, vedeți, dezinformarea se perpetuează și, o spun foarte serios, Guvernul României va trebui să fie extrem de activ, de atent, în limitele democrației și fructificând și parteneriatele europene, pentru că, altfel, riscăm să avem surprize. Noi vom vota acest proiect de hotărâre. Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Eu vă mulțumesc că ne-ați calmat, că ne-ați liniștit.

Mă bucur că am avut această intervenție a colegului de la PSD mai devreme, pentru că exact același lucru voiam să-l spun și eu. Ieri-seară, după ședința comună, ședința reunită a Parlamentului României, total întâmplător, m-am oprit la Bucur Obor. Acolo mă oprisem la rugămintea cuiva, să cumpăr niște baterii de ceas, la o ceasornicărie. Câteva persoane în vârstă discutau foarte serios despre această temă absurdă – declararea războiului din partea României pentru o națiune externă, ca urmare a ceea ce s-a întâmplat ieri în Parlament. I-am ascultat pe oameni, apoi le-am spus că nu este nici pomeneală de așa ceva, textul care a fost discutat ieri a avut cu totul și cu totul altă conotație, și că, de asemenea, din păcate, există parlamentari care, atunci când vorbesc, parcă dau știri de pe o altă planetă decât cea pe care noi locuim. Iar apoi am încercat să înțeleg de unde a venit această dezinformare, dincolo de modul în care, malițios, au hotărât să rostogolească anumite trusturi de presă informațiile, poate și din dorința de fenomenal și senzațional, și breaking news. Din păcate, ieri a fost făcută o greșeală fundamentală de către cei care au condus ședința: nu a fost citit textul declarației. Textul declarației ar fi arătat cât se poate de clar despre ce este vorba – despre împlinirea unui an de la această invazie pe care Federația Rusă a declanșat-o împotriva Ucrainei și despre faptul că România, alături de toate celelalte parlamente din Europa, se declară foarte clar, se delimitează de acest comportament total inuman al Federației Ruse. Și aici, cumva, poate că e de gândit că..., indiferent de la ce partid a venit propunerea de text, poate aici a fost o chestiune de calcul politic, de a nu da o rampă de a transmite un mesaj, deși mesajul nu era decât în numele instituției numite Parlament. Ieri a fost făcută o greșeală și astăzi, din păcate, o plătim, foarte mulți dintre noi, cu un singur gând. La finalul discuției de la ceasornicărie, un domn mai mare, cu tatuaje, plin de tatuaje, spunea: „Eu vă mulțumesc că ne-ați calmat, că ne-ați liniștit.”, dar, din păcate, un senator care stă de vorbă cu cinci oameni la Bucur Obor nu are cum să acopere trompetele din presă care ajung la sute de mii de oameni. De aceea, vin din nou cu o rugăminte pentru cei care conduc astfel de ședințe: haideți, indiferent de partidele din care facem parte, să facem lucruri mai bine și... _(Neinteligibil.)_ sănătos pentru România, nu pentru unii dintre noi! Vă mulțumesc.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Cenzura de orice fel este strict interzisă.

Da, au dreptate colegii de la PSD, unii ar trebui să se mute în piață la Obor și să stea acolo. Uitându-mă la acest COM, văd că discutați despre măsuri privind apărarea democrației cu scopul de a promova alegeri libere și corecte, a intensifica eforturi de combatere a dezinformării și de a sprijini libertatea și pluralismul mass-mediei. Păi, să-mi aduc aminte, și cred că ne aducem toți aminte, în acești ultimi 3 ani, de dezinformare, de încălcare a libertății de exprimare, de încălcare a Convenției europene a drepturilor omului, de încălcare a art. 30 din Constituția României. Și aș dori să vă reamintesc că alin. (2) din art. 30 din Constituție menționează: „Cenzura de orice fel este strict interzisă.” N-au murit oameni la Revoluție ca dumneavoastră să le puneți pumnul în gură celor care au cu totul alte opinii decât dumneavoastră, celor care își iau date și din altă parte decât de la mass-media plătită de Guvern și de partidele dumneavoastră. Și mă întreb: de ce oare trebuie aici scris de „alegeri libere și corecte”? Să ne aducem aminte ce scria Gogol în „Suflete moarte”? Că așa au copiat toți, de 33 de ani, modelul de a vota și morții. Atât de corecte și de libere sunt alegerile, încât cei care, de fapt, au câștigat n-au fost lăsați să câștige. Știm foarte bine cum merg treburile astea. Știm că Uniunea Europeană este deranjată de principiul juridic _audiatur et altera pars_ – sunt destui juriști aici care știu ce înseamnă, „a audia și cealaltă parte”. Este dreptul fiecărei persoane să-și exprime un punct de vedere. Mai mult, în Parlamentul României toți suntem aleși și toți avem dreptul să ne exprimăm puncte de vedere, iar conform art. 72 din Constituție există imunitate parlamentară pentru declarații și opinii politice. Fiecare dintre noi suntem liberi să gândim în felul nostru și să ne exprimăm opinii, indiferent că vă convin sau nu. Nici nouă nu ne plac opiniile dumneavoastră, dar opiniile dumneavoastră, într-adevăr, sunt chiar de ceasornicărie la Obor.

Interpelare

Vasile Dîncu

Am discutat COM 675 din 2022 în ședința comisiei din data de 28 februarie 2023.

Am discutat COM 675 din 2022 în ședința comisiei din data de 28 februarie 2023. La dezbateri au participat reprezentanți din partea Ministerului Afacerilor Externe. Am analizat punctele de vedere ale Serviciului pentru afaceri europene, ale Ministerului Afacerilor Externe și ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Comisia pentru sănătate, care a fost sesizată, nu a transmis observații. Prezenta strategie reprezintă atât dimensiunea externă a Uniunii Europene a Sănătății, cât și o componentă-cheie a inițiativei Global Gateway, care creează parteneriate egale cu țările terțe, pe baza responsabilității partajate. Rezultatul analizei noastre consideră că digitalizarea și cercetarea vor fi factori-cheie și vor modela în mod echitabil potențialul actual de transformare digitală și de inovare. Am constatat că se respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Comisia pentru afaceri europene propune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare acest raport pozitiv, pe care l-am realizat prin majoritatea voturilor membrilor prezenți. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

La 583, comunicarea a fost discutată în ședința din 28 februarie.

La 583, comunicarea a fost discutată în ședința din 28 februarie. Am folosit pentru analiză rapoartele primite din partea Ministerului Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor, de asemenea, fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri și punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe. Comisiile sesizate au fost Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru antreprenoriat și turism, care nu au avut observații. În urma examinării, membrii comisiei apreciază că elementele propuse de Comisie răspund necesității unui cadru reformat, care să fie adaptat provocărilor actuale și viitoare și care are ca scop prezentarea principalelor caracteristici ale unui cadru formal de guvernanță economică al Uniunii Europene, reprezentând o bază pentru dezbateri viitoare la nivelul Uniunii Europene. Am hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți la Comisia pentru afaceri europene, formularea unui raport pozitiv. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

COM 780 din 2022 este o strategie anuală privind creșterea durabilă din 2023 și reprezintă o agendă politică și economică menită să atenueze impactul negativ al șocurilor energetice pe termen scurt și să continue efortul de sprijinire a creșterii durabile în Europa.

COM 780 din 2022 este o strategie anuală privind creșterea durabilă din 2023 și reprezintă o agendă politică și economică menită să atenueze impactul negativ al șocurilor energetice pe termen scurt și să continue efortul de sprijinire a creșterii durabile în Europa. În urma examinării, membrii comisiei constată că: Semestrul european continuă să ofere un cadru bine stabilit pentru coordonarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv în scopul orientării Uniunii Europene și a statelor membre cu privire la provocările legate de redresare și dubla tranziție (ecologică, respectiv cea digitală). România participă activ la toate procesele Semestrului european și se va concentra asupra utilizării tuturor fondurilor disponibile din actuala perioadă de programare a Uniunii Europene pentru investiții în infrastructură, reforme structurale, creșterea rezilienței economice și sociale, dar și pentru accelerarea tranziției ecologice și digitale. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport pentru 780 din 2022. Mulțumesc.

Interpelare

Titus Corlățean

forță de muncă, pregătire și echitate

Evident că Grupul senatorial PSD va vota propunerea Comisiei pentru afaceri europene, în condițiile în care strategia Uniunii Europene este, evident, corelată cu strategia Națiunilor Unite, cu cele 17 faimoase obiective de dezvoltare durabilă, Agenda 2020. Pe un singur lucru, pe care Comisia de afaceri europene îl menționează explicit, din documentele Uniunii Europene, cu referire la forța de muncă și conceptul de echitate, am mai făcut odată, unui alt guvern, o sugestie, spre reflecție; încerc să reiterez această sugestie. România a continuat să aibă de-a lungul anilor o capacitate de a pregăti o forță de muncă educată, pregătită în diferite domenii – nu toată lumea trebuie să aibă nivel universitar, dar o forță de muncă calificată –, pe care noi, constant, din rațiuni socioeconomice, am pierdut-o de-a lungul anilor. Cred că, la un moment dat, ar trebui totuși ridicată, la nivel de consiliu ministerial – dar asta presupune o decizie și o strategie la București –, o chestiune de compensare, inclusiv de natură financiară, nu doar politici europene (care sunt bune și ele), în condițiile în care România a fost, constant, un furnizor de forță de muncă, pe care a pregătit-o, în care a investit, la nivel universitar, cu bugete foarte generoase, sau la nivel liceal, fără să resimțim o formă de compensare înapoi. O astfel de strategie cred că ar trebui promovată cu curaj, atunci când, la categoria „forță de muncă, pregătire și echitate”, discutăm astfel de strategii europene. E o sugestie pe care o fac Guvernului – care este sau nu este prezent –, cu siguranță, prin intermediul Comisiei pentru afaceri europene. Vă mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Comisia a dezbătut și votat prezenta comunicare în cadrul ședinței din data de 28 februarie.

Comisia a dezbătut și votat prezenta comunicare în cadrul ședinței din data de 28 februarie. În vederea examinării documentului european, au fost analizate fișa de sinteză a Serviciului pentru afaceri externe, punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe și cel al Ministerului Apărării Naționale. De asemenea, la dezbateri au participat și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe și ai Ministerului Apărării Naționale. Comisia susține și apreciază că există noutăți în acest plan de mobilitate militară, cum ar fi aspectele privind clima și apărarea, văzute în contextul mobilității militare, inclusiv energia sustenabilă, apărarea cibernetică a sistemelor informatice folosite pentru mobilitate militară, cerințe pentru lanțurile de aprovizionare cu combustibil pentru transporturi militare, accentuarea relațiilor cu parteneri și țări terțe (cum sunt SUA, Canada sau Norvegia), mai ales în noul context de securitate. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, formularea unui raport pentru JOIN 48 final. Mulțumesc.

Interpelare

Vasile Dîncu

Prezint ultimul raport din această serie, cu referire la documentul Politica UE în domeniul apărării cibernetice – JOIN 49 final din 2022.

Prezint ultimul raport din această serie, cu referire la documentul Politica UE în domeniul apărării cibernetice – JOIN 49 final din 2022. Prezenta propunere..., prezenta comunicare comună propune o strategie ambițioasă prin care Uniunea Europeană și statele membre caută să acționeze pentru siguranță și asertivitate în spațiul cibernetic. Scopul este de a consolida capacitățile de apărare cibernetică prin acțiunea individuală sau comună a statelor membre și de a consolida coordonarea și cooperarea în domeniul comunității cibernetice din Uniunea Europeană. La dezbateri au participat Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Apărării Naționale. De asemenea, comisia permanentă sesizată a fost Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care a avut observații. Apreciem că... participarea activă a Ministerului Apărării Naționale privind oportunitățile oferite de Uniunea Europeană pentru cooperarea multinațională și cooperarea structurală permanentă în cadrul proiectelor PESCO. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale participă la inițiativele și procesele de dezvoltare a capabilităților oferite de Agenția Europeană de Apărare, precum și la proiectele de inovare, cercetare și dezvoltare a noilor tehnologii și echipamente din cadrul Fondului European de Apărare. În urma dezbaterii, membrii comisiei au votat, în unanimitate, un raport favorabil pentru JOIN 49 final. Mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Titus Corlățean

Un comentariu generic, doamna președintă.

Un comentariu generic, doamna președintă. Cred că la astfel de teme e bine ca noi, grupurile parlamentare – și o spun colegial, pentru noi toți, începând cu mine –, să ne pregătim mai serios în astfel de dezbateri, pentru că punctul de vedere pe care noi îl exprimăm poate să conteze mult sau destul de mult în deciziile luate la Bruxelles și avem diferite tipuri de interese. De exemplu, aici, noi știm că acest program și finanțarea sunt destinate exclusiv statelor membre, domeniul capacității naționale de apărare cibernetică este esențial, mai ales în condițiile actuale. Știm, de asemenea, că există instrumente distincte pentru statele candidate, pe diferite domenii. Ce aș sugera eu, tot așa, Guvernului, care este sau nu este prezent: noi avem modalități de a promova în consilii ministeriale și propuneri care să permită extensii de astfel de proiecte dincolo de statele membre, acolo unde avem niște interese, în cazul nostru, Republica Moldova. Din câte știu eu, nu e foarte bine acoperită, în ipostaza de nou stat candidat, la capitolul apărare cibernetică. Aș sugera să putem, de acum înainte, ca regulă, să încercăm anumite extensii și forme care pot fi promovate – și există flexibilitate și la Comisia Europeană –, pentru a prelua armonizarea și asocierea unor state care sunt partenere (în speță, mai ales când sunt candidate) și care au mai multă nevoie chiar decât noi înșine de a... în speță, de a beneficia de o capacitate națională întărită în materie de securitate cibernetică. Noi vom vota, evident, propunerea Comisiei de afaceri europene, la nivelul PSD-ului. Mulțumesc.

Interpelare

Lucica Dina Muntean

Manifest pentru drepturile femeilor

În urmă cu ceva timp am participat la evenimentul „Manifest pentru drepturile femeilor”, organizat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, iar acolo o doamnă, reprezentanta unui ONG, a spus următorul lucru: „Mi-aș dori ca la astfel de manifestări, în viitor, să fie prezenți și bărbații, pentru că, acolo unde este vorba despre drepturile femeilor, bărbații sunt foarte importanți.” Drept care, mesajul, foarte scurt, pe care doresc să-l transmit astăzi, cu ocazia Zilei internaționale a femeilor, îi cuprinde și pe bărbați deopotrivă. Chiar dacă ziua de astăzi este despre femeie – punct de sprijin al lumii în care trăim –, despre femeia depozit de speranță pentru viitorul pe care ni-l dorim și despre femeia rezervă de putere pentru încercările prin care trecem, chiar dacă ziua de astăzi este despre iubite, soții, mame, colege, prietene și partenere, despre miracolul maternității și al renașterii, despre empatie, responsabilitate, înțelegere și afecțiune, ziua aceasta este și despre bărbații din viețile noastre, despre bărbații lângă care suntem toate acestea, pentru că împreună cu ei sprijinim lumea noastră și a copiilor noștri, împreună cu ei privim cu speranță viitorul și împreună cu ei suntem întregul rezervei de putere a umanității. Ziua de astăzi ne cuprinde deopotrivă pe toți, drept care le urez femeilor la mulți ani și spor în toate ale vieții lor, iar bărbaților: înțelepciunea de a ne sprijini și susține în continuare în demersurile pe care le facem pentru a ne câștiga locul pe care-l merităm în familiile, comunitățile noastre, în țara și în lumea din care facem parte! Grigore Vieru spunea că „este păcat să-i învățăm pe copiii noștri să moară pentru patrie, atâta timp cât nu-i învățăm cum să trăiască pentru ea”, iar aceasta ni se potrivește și nouă, femeilor – este păcat să fim îndemnate să ne facem tuturor de toate, atâta timp cât drepturile noastre nu sunt întru totul recunoscute și respectate. Luptând împreună cu bărbații pentru promovarea drepturilor noastre, luptăm, de fapt, pentru a învăța cu toții cum să trăim într-o lume mai bună și mai frumoasă. Acestea fiind spuse, dragi femei, vă urez încă o dată la mulți ani! La mulți ani nouă și la mulți ani tuturor bărbaților din viața noastră! Mulțumesc. _(Aplauze.)_