Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 7 iunie 2023 · monitorul.ai

Interpelare

Maricel Popa

Agricultură

În declarația mea politică de astăzi bineînțeles că este vorba despre „Minciunile sfruntate ale penalului Costel Alexe la capitolul «Agricultură»”. Stimate domnule președinte, Dragi colegi, La alegerile locale din 2020, liberalul Costel Alexe a umplut căsuțele poștale ale ieșenilor și a invadat internetul cu o broșură frumos colorată. 74 de pagini doldora cu promisiuni, cu minciuni care mai de care mai fanteziste. După mai bine de doi ani și jumătate de când penelistul Costel Alexe a preluat conducerea Consiliului Județean Iași, o spun cu toată convingerea, de majoritatea proiectelor sale s-a ales praful. Dar parcă la niciunul nu a fost ca la „Agricultură”. Iată ce îndruga Alexe în campania electorală din 2020: – „Realizarea unei strategii a județului pentru dezvoltarea rurală, promovarea produselor agricole, crearea de piețe și atragerea de investiții în acest areal cu potențial ridicat”. – „Promovarea asocierii producătorilor agricoli în vederea creșterii puterii de negociere cu lanțurile de magazine”; nimic. – „Promovarea produselor autohtone și sprijinirea organizării unor piețe agroalimentare pentru desfacerea produselor proprii de către micii producători”; zero. – „Dezvoltarea infrastructurii de colectare, sortare, condiționare și vânzare a produselor agricole și pomicole, prin înființarea de centre logistice care să conțină depozite și camere frigorifice puse la dispoziția micilor producători”. – „Realizarea de târguri și expoziții având ca scop îmbunătățirea marketingului și promovarea micilor producători atât pe piețele locale, cât și regionale”. – „Refacerea drumurilor de acces, cu prioritate acolo unde există potențial și mari exploatații agricole, cu un număr important de lucrători agricoli implicați”. – „Vom continua dezvoltarea TransAgropolis într-o rețea județeană și vom crește rolul Camerei Agricole, ca element central în relația cu producătorii locali”. – „Facilitarea relației producători–primării, care să asigure o informare continuă, completă către producători, prin înființarea unui birou dedicat în cadrul Consiliului Județean Iași”; zero. Penalul Costel Alexe nu a realizat nici măcar un singur punct din acest pomelnic. Sprijinul pe care l-a acordat agricultorilor ieșeni este egal cu zero. Zero. În schimb, Alexe a devenit un fanfaron pe Facebook; înfumurat, narcisist, disperat să parvină. Iașiul nu are nevoie de un asemenea personaj în fruntea județului. Cu deosebită considerație, senator de Iași Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Dănuț Bica

Stadiul implementării Programului național de cadastru și carte funciară la nivelul județului Argeș

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului AttilaZoltan Cseke, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Obiectul întrebării: „Stadiul implementării Programului național de cadastru și carte funciară la nivelul județului Argeș”. ## Stimate domnule ministru, Prin Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF), lansat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în baza dispozițiilor art. 9 alin. (23) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se urmăresc realizarea înregistrării gratuite a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, elaborarea planului cadastral al imobilelor și deschiderea cărților funciare la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale. Potrivit celor mai recente informații publicate de ANCPI, la data de 1 iunie 2023, numărul total de proprietăți gestionate la nivel național de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară era de 21.542.112, reprezentând 53,86% din 40.000.000, numărul total aproximat. Din păcate, ritmul de înregistrare sistematică pe care ANCPI l-a realizat s-a diminuat semnificativ, de la 2.334.346 de proprietăți în anul 2021 la 1.627.673 în 2022, iar în primele 5 luni ale anului 2023 au fost înregistrate 911.705 proprietăți. Dată fiind importanța deosebită a accelerării înscrierii proprietăților din întreaga țară și, implicit, din județul Argeș în acest registru unic imobiliar, menită să răspundă nevoilor concrete de dezvoltare economică și socială ale României, vă solicit următoarele informații: 1. Care era, la data de 1 iunie 2023, situația statistică (exprimată numeric și procentual) a proprietăților gestionate de sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară la nivelul întregului județ Argeș și al fiecărei localități argeșene în parte? Cum estimați că va evolua situația respectivă până la finalul anului în curs? 2. Care este termenul până la care vă propuneți finalizarea acestui program pentru toate localitățile județului Argeș? 3. În câte localități din județul Argeș se desfășurau la data de 1 iunie 2023 lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale? 4. Câte localități din județul Argeș au beneficiat sau beneficiază de finanțare europeană pentru lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară? 5. Au fost înregistrate la nivelul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Argeș dificultăți (financiare, birocratice _et cetera_ ) în derularea programului? Dacă răspunsul este afirmativ, ce măsuri au fost dispuse pentru depășirea acestora?

Interpelare

Liviu Brătescu

bula chinezească

Crizele generează primejdii, dar nasc și oportunități, căci niciodată o realitate nu are o singură fațetă. Războiul de la granițele noastre ne-a adus greutăți și ne-a făcut să realizăm cât de fragilă poate fi pacea într-o lume pe care o credeam, cel puțin pe continentul european, așezată pe un drum pe care ar fi imposibil să mai zărim conflicte majore. În ciuda faptului că împărțim o graniță foarte extinsă cu Ucraina, România este percepută, sub umbrela NATO și a Uniunii Europene, ca o țară sigură atât din punctul de vedere al securității, cât și din acela al investițiilor. De altfel, suntem una din țările beneficiare ale schimbărilor economice tectonice determinate de acțiunea militară a Rusiei în Ucraina, precum și de sprijinul acordat Kremlinului de către China. Experții remarcă o retragere lentă, dar constantă, a companiilor occidentale din „bula chinezească”, care caută să-și mute investițiile în țări mai sigure și mai prietenoase. Această tendință se adaugă retragerii masive a multinaționalelor vestice din Rusia. În acest context, România reprezintă acea țară sigură și prietenoasă pe care o vizează marii investitori. Sigură, pentru că este protejată de NATO, și prietenoasă, pentru că unul dintre scopurile principale ale Guvernului condus de liderul PNL Nicolae Ciucă a fost tocmai stimularea investițiilor de stat și private și, implicit, dezvoltarea și modernizarea României. După aproape doi ani în care premierul și miniștrii liberali au insistat pe faptul că investițiile în infrastructură (rutieră, energetică, de apă și canalizare) sunt și vor rămâne o prioritate, o analiză independentă europeană, recentă, confirmă faptul că România atrage investiții străine directe, private, tot mai consistente. Ce este și mai îmbucurător este faptul că aceste investiții vizează industrii ale prezentului și viitorului, ceea ce îi permite României să fie un jucător important în Europa de Est și în Uniunea Europeană. România devine un actor economic important în Europa în ceea ce privește investițiile străine în sectorul producției de semiconductori, potrivit specialiștilor de la compania care a efectuat recent studiul european amintit. Mai mult, experții au constatat că România demonstrează faptul că a devenit o economie matură, cu un potențial substanțial de creștere în viitor, ocupând locul patru în Europa în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă. Cuvintele-cheie din această declarație sunt, de fapt: economie matură și potențial substanțial de creștere. Am mai spus-o și o repet: România este, din punct de vedere economic, pe drumul cel bun. Suntem unul dintre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai rapidă dezvoltare, recuperând cu o viteză extraordinară decalajele istorice. Drumul este corect, dar nu se construiește singur. Pentru a nu ne abate, avem nevoie de stabilitate politică. Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă și Partidul Național Liberal rămân consecvente în acțiunile lor de modernizare a României. România a devenit relevantă la nivelul Uniunii Europene, iar importanța sa în plan internațional, în general, este în creștere. Iar acest lucru se poate face doar printr-un program de guvernare coerent și prin încăpățânarea de a face treabă bună. Ceea ce Partidul Național Liberal a demonstrat că poate și știe cum să facă. Vă mulțumesc. Liviu Brătescu, senator PNL Iași.

Interpelare

Sorin Lavric

Deținutul politic Ioan Negruțiu

Tema declarației mele politice de astăzi este „Deținutul politic Ioan Negruțiu”. S-a născut în satul Borșa, județul Bihor, în anul 1915. A rămas orfan de la o vârstă fragedă, crescând împreună cu cei cinci frați, sub oblăduirea surorii celei mai mari. Crescut în spiritul creștin al satului românesc, Ioan Negruțiu, personalitate profund duhovnicească, s-a integrat pe deplin în viața bisericii. A absolvit Seminarul Teologic de la Galați în anul 1934. 4 ani mai târziu și-a luat licența în teologie la Universitatea din București. Va intra în mișcarea naționalistă din epocă alături de o întreagă generație de teologi: doctor Gheorghe Furdui, doctor Gheorghe Racoveanu, preotul Ilie Imbrescu, arhimandritul Grigore Băbuș. După terminarea studiilor a lucrat ca profesor în localitatea Beiuș. Din 1948 regimul comunist a început hăituirea preotului Negruțiu. A fost arestat în mai multe rânduri, pentru fapte minore, fiind eliberat la scurt timp. Un an mai târziu, în 1949, Tribunalul Militar Cluj îl găsește vinovat de „crimă de uneltire contra ordinii sociale”. A fost condamnat la 10 ani de temniță grea și 3 ani de degradare civică. Patriarhul Iustinian Marina a intervenit pentru eliberarea lui de la Canal, dar Negruțiu a refuzat eliberarea, preferând să pătimească în continuare, pentru a-i întări pe frații de suferință. În 1957, pe când se afla la Canal, a avut un vis premonitor, grație căruia a știut că vor urma ani grei de închisoare. După 9 ani de detenție grea a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în comuna Rubla, în Bărăgan. Sub înrâurirea vocației creștine a ridicat tonusul moral în comunitate: „Aduna seara tineretul la casa de rugăciuni... și îi învăța cântece bisericești.” În 1959, din cauza unor poezii memorate în închisoare, este acuzat că a desfășurat acțiuni de propagandă prin difuzare de poezii cu caracter legionar. Mai mult, este acuzat că și-a ajutat camarazii la ieșirea din închisoare, drept care va primi pedeapsa maximă, și anume muncă silnică pe viață. A fost închis la Valea Neagră, Oradea, Aiud, Cluj, Gherla, Jilava, Canal. De-a lungul periplului prin închisori a trăit pe propria piele transfigurarea spirituală pe care o aduce suferința. La Aiud, în ziua de Crăciun, împreună cu alți trei deținuți, a dat un insolit „concert” de colinde. Ceilalți deținuți stăteau cu urechea lipită de cana de tablă pusă pe țeava de calorifer, iar cei patru cântau cu gura lipită pe țeavă. Eliberarea a venit la 31 iulie 1964, prin Decretul nr. 411. După eliberare, Securitatea i-a urmărit îndeaproape fiecare mișcare, punându-i piedici în încercările de a-și găsi un loc de muncă. La Oradea fiind, era vânat la episcopie, la protopopiat, pe stradă, în stația de tramvai și chiar în biserici. Apropierea părintelui Negruțiu de fiica preotului Coman, viitoarea poetă Ana Blandiana, a făcut ca Securitatea să o urmărească pas cu pas. Cum preotul Coman decedase, părintele Negruțiu a jucat rolul unui veritabil părinte în viața tinerei poete. Părintele Negruțiu a încercat să se angajeze în învățământ, dar fără succes. Din anul 1965 până în anul 1967 a lucrat ca preot paroh la Parohia Cihei din Bihorul natal. Din 1979 a fost redactor principal la revista „Mitropolia Banatului” până în 1982, când a fost numit duhovnic la Mănăstirea Timișeni de lângă Timișoara. A slujit zeci de ani în altarul bisericii, formând multe generații de slujitori ai lui Hristos. Din pricina asprului regim de detenție în care a trăit mai bine de 16 ani, sănătatea preotului Ioan Negruțiu s-a deteriorat vizibil, pentru ca în 1996 să cadă definitiv la pat. Timp de 7 ani a fost îngrijit de maici în modesta chilie de la Mănăstirea Timișeni, fiind vizitat de toți cei care l-au prețuit. S-a stins din viață la 22 octombrie 2003, fiind înmormântat în cimitirul mănăstirii. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pomenesc numele deținutului politic Ioan Negruțiu. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR.

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Protejarea parcului central din orașul Mediaș și ilegalitățile autorităților locale

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministru, domnului Cseke Atila-Zoltan, ministrul dezvoltării, administrației și lucrărilor publice, și domnului Bogdan Ionuț Dințoi – secretar de stat DLAF. Obiectul interpelării: „Protejarea parcului central din orașul Mediaș și ilegalitățile autorităților locale”. Stimate domnule ministru, Vă solicit intervenția într-o situație generatoare de tensiuni sociale în orașul Mediaș din cauza modului discreționar în care administrația locală a înțeles să adopte hotărâri în numele cetățenilor, a căror voință este ignorată. Nemulțumirea cetățenilor din orașul Mediaș a fost provocată de intenția primarului Gheorghe Roman și a consiliului local (cu o majoritate a partidului din care face parte domnul primar) de a transforma substanțial parcul din centrul istoric al orașului dintr-o oază de verdeață într-o suprafață betonată. Pentru aceasta s-au adoptat două hotărâri de consiliu local prin care s-a aprobat un plan urbanistic de detaliu al zonei centrale din oraș. Prin Hotărârea consiliului local nr. 184 din data de 27.05.2019 s-a avizat PUD – „Reabilitare/modernizare străzi centrul istoric, municipiul Mediaș”, iar prin Hotărârea consiliului local nr. 251 din data de 30.08.2022 s-a aprobat acest PUD. Din discuțiile cu cetățenii, din reacțiile pe care le-au avut în spațiul virtual pe această temă, din petiția semnată de peste 1.500 de medieșeni în acest sens, precum și din propria analiză a documentelor care au stat la baza adoptării celor două hotărâri de consiliu local reiese suspiciunea că acestea au un caracter ilegal. De aceea, ridic suspiciuni referitoare la controlul de legalitate realizat de către Instituția Prefectului Sibiu. Vă propun spre analiză doar un document din cele pe care vi le voi pune la dispoziție pentru a atesta cele menționate mai sus – avizul Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism (anexa nr. 1). După cum lesne se poate observa, avizul a fost întocmit superficial. Din aviz nu rezultă ce documentație a fost analizată, când și de către cine a fost întocmită. De asemenea, nu rezultă dacă documentația a fost sau nu avizată sau, dacă da, în ce condiții. Astfel, lipsa acestei documentații conferă documentului un caracter nul. Avizul a fost folosit pentru adoptarea ambelor hotărâri ale consiliului local, la un interval de 3 ani. În tot acest timp nu s-au luat în considerare propunerile cetățenilor. Pentru a întări cele menționate mai sus, vă pun la dispoziție: documentele de la ședința consiliului local care au stat la baza celor două hotărâri ale consiliului local (anexa nr. 2), o analiză juridică a problemei (în care am încredere) și petiția semnată de peste 1.500 de medieșeni împotriva transformării parcului. Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să trimiteți o echipă de control la Instituția Prefectului Județului Sibiu, astfel încât: 1. Să verificați modul în care s-a realizat controlul de legalitate asupra celor două hotărâri ale consiliului local. 2. Să verificați modul cum a fost respectată Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative în procesul de adoptare a acestor hotărâri. 3. Să verificați modul în care consiliul local a luat în considerare opiniile cetățenilor în această problemă. Vă rugăm să ne transmiteți în scris când se va desfășura acțiunea echipei de control a ministerului pe care-l conduceți și rezultatele verificării. În măsura în care controlul de legalitate realizat de prefectură a fost deficitar sau nu s-a făcut, prevederile Legii nr. 24/2000 nu au fost respectate, iar informarea și consultarea medieșenilor s-au făcut fără a se ține seama de propunerile acestora, vă rog să luați măsurile necesare pentru a suspenda efectele celor două hotărâri ale Consiliului Local Mediaș, astfel încât să fie reluată întreaga procedură de elaborare și aprobarea a unui nou PUD al zonei centrale din oraș, în acord cu dorințele cetățenilor. Analiza poate fi consultată accesând următoarea adresă de internet: www.primarialugheorghe.law.blog Puteți accesa petiția de pe următoarea adresă de internet: www.petitieonline.com/.salvati_teii_din_medias Vă

Interpelare

Gheorghe-Adrian Cătană

Hotărârea Guvernului pentru accelerarea reabilitării Palatului Justiției din Sibiu

Întrebarea de astăzi este adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Obiectul interpelării: „Hotărârea Guvernului pentru accelerarea reabilitării Palatului Justiției din Sibiu”. Stimate domnule ministru, Un ziar local a semnalat că orașul Sibiu este martorul unei situații rușinoase pentru una dintre cele mai însemnate reședințe de județ din țară. Există trei construcții în oraș, respectiv: Palatul Justiției, Clădirea Neurologiei și Podul de Piatră „Maria Tereza”, care au fost ridicate în urmă cu peste 100 de ani, într-un timp mult mai scurt decât au fost reabilitate după 1990. Interpelarea de față privește Palatul Justiției, întrucât, prin decizia dumneavoastră, puteți grăbi procesul său interminabil de reabilitare. Palatul Justiției de pe Bulevardul Victoriei a fost ridicat pe un teren cumpărat în 1904 și a servit justiției mai mult de jumătate de secol. În prezent, se află în paragină, cu toate că reabilitarea acestuia a început acum 21 de ani, prin elaborarea unui studiu de fezabilitate. Acesta a fost aprobat în 2003, iar, după proiectări și licitații, lucrările au început în 2011. În 2016 a fost semnat un nou contract, care prevedea finalizarea reabilitării în 2017. Proiectul a rămas fără finanțare de la Banca Mondială în 2017, iar în 2019 contractul de reabilitare a fost reziliat din lipsa banilor. Ministerul Justiției a transferat apoi proiectul în grija Tribunalului Sibiu. În acest moment, se așteaptă adoptarea unei hotărâri a Guvernului prin care să fie aprobați noi indicatori tehnico-economici, pe baza cărora să fie lansate noile licitații pentru atribuirea contractelor de finalizare a lucrărilor. Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să ne comunicați răspunsul la următoarea întrebare: când se va emite hotărârea Guvernului prin care să fie aprobați noii indicatori tehnico-economici? Vă solicit să transmiteți răspunsul în scris. Vă mulțumesc. Senator AUR, Circumscripția electorală nr. 34 Sibiu, Gheorghe-Adrian Cătană.

Interpelare

Diana Iovanovici-Șoșoacă

Culegerea de date cu caracter personal în învățământul preuniversitar și încălcarea obligației de a informa părinții și a cere acordul acestora

Întrebarea mea, prima întrebare, este adresată doamnei Ligia Deca – Ministerul Educației, doamnei Elena Tudor – Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, doamnei Ancuța Gianina Opre – Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Obiectul întrebării: „Culegerea de date cu caracter personal în învățământul preuniversitar și încălcarea obligației de a informa părinții și a cere acordul acestora”. ## Stimate doamne, Testele TIMMS, o evaluare care măsoară nivelul elevilor claselor a IV-a și a VIII-a la matematică și știință, au adus în prim-plan un nou scandal. Un părinte din Constanța reclamă faptul că, pe lângă testul propriu-zis, băiatului său de clasa a VIII-a, precum și colegilor lui de la Școala nr. 38 li s-a dat și un chestionar cu întrebări destul de intruzive referitoare la viața privată, pentru care părinții nu și-au dat acordul. Mai mult decât atât, potrivit declarațiilor părintelui, acest chestionar a fost obligatoriu, minorii nefiind lăsați să părăsească sala până nu l-au completat. Printre întrebările deranjante se află: „Care dintre acești termeni te definesc?” – „Fată”, „Băiat” sau „Altele”, „Aveți mașină?”, „Ai smartphone?”. Mai mult decât atât, un alt test dat la clasă avea o întrebare unde copiii trebuiau să bifeze dacă „Majoritatea bărbaților vor să se căsătorească cu virgine”. După ce elevii au susținut testarea TIMMS anunțată, au fost opriți în bănci de către administratorul de test, pe motiv că mai au de completat un al doilea chestionar, cu 54 de întrebări. Niciunul dintre părinți nu a avut cunoștință de acest al doilea chestionar. Din câte am înțeles, întrebările au fost de genul: „Cum te identifici?” – „Băiat”, „Fată”, „Altele”, „Ai camera ta?”, „Părinții tăi locuiesc în România?”, „Ai mașină de spălat vase, rufe?”, „Ce studii au părinții tăi?” et cetera. Copiii au primit un cod unic de acces și parolă, ceea ce înseamnă că aceste teste sunt nominale. La întrebarea anterioară privind datele cu caracter personal, Ministerul Învățământului mi-a răspuns că nu este responsabilă școala pentru aceste teste și ce se întâmplă în clasă. Dar cine este responsabil, stimată doamnă ministru? Ce a ajuns școala? Un loc unde fiecare vine și face ce vrea, trece peste părinți și obligă elevii să răspundă la chestionare cu întrebări cu conotație sexuală adresate de necunoscuți, prin intermediul unor necunoscuți? Aveți răspundere totală și dumneavoastră, și școala, și cadrele didactice pentru ceea ce se întâmplă în școală. Nimic nu se poate desfășura într-o școală fără aprobarea inspectoratului și a școlii și numai în limitele legale. De ani de zile, educatorii, învățătorii și diriginții, inspectoratele școlare solicită date cu caracter personal ale preșcolarilor și școlarilor, fie direct, fie prin intermediul unor parteneriate cu ONG-uri mai mult sau mai puțin cunoscute. Se cer date cu privire la copiii care au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate, și nu în mod oficial, ci pe grupurile de WhatsApp, fără o notificare oficială, fără temeiul unei legi, nimic legal, nimic oficial. Și toate de la o oră la alta, fără niciun fel de explicații. În ce bază legală aceste unități școlare își permit să introducă în clase chestionare de acest gen, fără să fie anunțați părinții și să ceară consimțământul informat? De când se întâmplă aceste activități? Ce caută aceste fundații și finanțatori în activitatea școlară? Cine a solicitat implementarea proiectului? Cum ajung aceste proiecte să fie distribuite în unitățile de învățământ și cine încheie aceste acorduri de colaborare? Cine cere aceste date și la ce sunt folosite? De ce copiii sunt obligați să completeze aceste chestionare și, mai ales, să-și decline identitatea cu atâtea date cu caracter personal? Care este baza legală pentru obținerea acestor informații? Cine răspunde pentru insecuritatea acestor date? Realizați că aceste fapte sunt de natură infracțională? În ce bază legală obligați copiii să stea în clase pentru a completa teste ale unor terți, fără aprobarea și înștiințarea părinților? Vă solicit, de urgență, să efectuați controale la toate unitățile de învățământ preuniversitare, să emiteți un raport cu privire la problemele semnalate și să dispuneți, de urgență, încetarea oricăror astfel de demersuri. Vă solicit să îmi comunicați câte școli și câți elevi au fost victimele transmiterii datelor cu caracter personal către terțe persoane fizice și/sau juridice și câți au fost obligați să completeze aceste teste. Câte persoane au fost sancționate pentru aceste acte ilegale? Care este modalitatea de rezolvare a problemei? Cum veți despăgubi părinții și copiii? Solicit Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal să îmi comunice răspunsuri cu privire la situația adusă la cunoștință, să dispună corp de control pentru verificarea tuturor aspectelor invocate și să dispună întocmirea unui raport, pe care să mi-l remită, inclusiv cu soluțiile găsite și sancțiunile impuse, precum și orice alte date consideră raportat la obiectul de activitate – și am menționat linkul pentru actele pe care le-am adus la cunoștință. Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Întrebări, interpelări și răspunsuri

Declarații politice