Stenogramă plen

Interpelare

Maricel Popa

Sume uriașe cheltuite de Consiliul Județean Iași și Aeroportul Internațional Iași pentru un logo

Astăzi am o interpelare adresată Ministerului Finanțelor – Marcel Ioan Boloș și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii – Sorin-Mihai Grindeanu. „Sume uriașe cheltuite de Consiliul Județean Iași și Aeroportul Internațional Iași pentru un logo” Domnilor miniștri, Risipa banului public continuă fără nicio jenă în capitala Moldovei. Dublul inculpat Costel Alexe, acuzat de instituțiile statului de luare de mită și abuz în serviciu, dar și acoliții săi din camarila politică penelistă locală își fac de cap. Recent au dat un nou tun. Au cheltuit peste 34.000 de euro pentru un logo al aeroportului din Iași. Din păcate, după momentul prezentării fastuoase, noua identitate vizuală a stârnit o sumedenie de reacții, mai ales negative. Specialiștii în marketing și comunicare au precizat că logoul pare plagiat al unei mărci din cadrul companiei Decathlon, iar mulți alții au afirmat că acesta este minimalist și superficial, nejustificând în niciun mod uriașa sumă cheltuită. Am impresia că retrăim niște vremuri de tristă amintire. Cu siguranță că ieșenii vor decide dacă acest nou brand nu va avea soarta „frunzei” Elenei Udrea, cel mai scump și ineficient logo de țară produs vreodată. Motivat de aceste aspecte și pentru o edificare în spiritul transparenței și al bunei gestionări a banului public, vă rog să declanșați o verificare la Aeroportul Internațional Iași, prin serviciile de integritate din cadrul corpurilor de control ale celor două ministere, pentru a afla modul în care a fost cheltuită suma de peste 34.000 de euro. Aștept cu mult interes o anchetă transparentă și obiectivă. Vă mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

4 ani irosiți cu dublul inculpat penal Costel Alexe, cel mai slab președinte din istoria Consiliului Județean Iași!

Bineînțeles, așa cum am vorbit, înainte de a începe ședința, cu dumneavoastră, declarația mea politică de astăzi este despre gogoșile electorale – „4 ani irosiți cu dublul inculpat penal Costel Alexe, cel mai slab președinte din istoria Consiliului Județean Iași!”. Stimate domnule președinte, Dragi colegi, Cu 3 luni înaintea alegerilor pentru șefia Consiliului Județean Iași, bilanțul lui Costel Alexe, liberal dublu inculpat penal, este absolut jenant. Promisiunile din campania electorală din 2020 și cele făcute ulterior, după preluarea mandatului, s-au dovedit a fi simple minciuni. Costel Alexe și cele mai importante eșecuri administrative sau, mai bine spus, primele 10 gogoși electorale din 2020. 1. Nu a făcut un drum alternativ către Aeroportul Iași, deși și l-a asumat. 2. Supralărgirea șoselei din capăt CUG până la intersecția cu centura Iașiului, adică trecerea de la două la patru benzi, a rămas tot la stadiul de gogoașă electorală. 3. Parcul Industrial de la Lețcani nu este finalizat nici până acum. Costurile de construcție au fost permanent umflate, iar inspectorii Curții de Conturi au găsit grave nereguli în ceea ce privește atât calitatea lucrărilor, cât și modul în care a fost gestionată financiar investiția. Spunea în 2020: „Până în 2024 vom operaționaliza Parcul Industrial de la Lețcani, cel de la Holboca, precum și un parc industrial în zona Pașcani”, aclama cu multă mândrie Costel Alexe în 2020; tot o gogoașă electorală, nimic adevărat. 4. Platforma Fortus, o adevărată comoară imobiliară, a rămas nevalorificată. 5. Iașiul rămâne printre puținele mari orașe ale țării fără o șosea ocolitoare care să scoată traficul greu din interior și să descongestioneze circulația rutieră. 6. Trenul urban Iași-suburbii a fost motiv de ședințe, postări pe Facebook, desene pe hârtie și laude în conferințele de presă. La modul serios, proiectul nu a avansat nici măcar un centimetru. 7. Construcția unei autogări, de altfel foarte importantă, nici nu a mai fost amintită din 2020 încoace. Pur și simplu, a fost detaliată în broșura de campanie și apoi uitată cu desăvârșire. 8. Transformarea Centrului Expozițional „Moldova” într-un centru de excelență pentru industrii creative și un centru integrat părea un proiect de viitor. Nu s-a întâmplat nimic nici în acest caz. 9. Crearea unui centru medical integrat clinic, universitar, pentru situații de urgență și pregătirea medicilor și personalului medical și de intervenție. Zero progrese. 10. Construcția de creșe în zona metropolitană prin intermediul unei asociații de dezvoltare intercomunitară. Nimic palpabil. Acestea sunt doar 10 dintre promisiunile neonorate ale lui Alexe. Din păcate pentru ieșeni, lista este mult mai lungă. În concluzie, mandatul lui Costel Alexe nu a fost marcat de dezvoltare, așa cum îi suna sloganul, ci de stagnare, așa cum constatăm cu toții. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași, Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cristian Bordei

Informații privind strategia Ministerului Energiei cu privire la amoniacul verde și albastru

Am o întrebare adresată domnului Sebastian-Ioan Burduja, ministru – Ministerul Energiei. Obiectul întrebării: „Informații privind strategia Ministerului Energiei cu privire la amoniacul verde și albastru”. Stimate domnule ministru, Având în vedere, pe de o parte, evoluțiile tehnologice pe plan mondial cu privire la producția de amoniac verde și albastru ca soluție complementară sau alternativă la producția și utilizarea hidrogenului verde și albastru pentru atingerea țintelor de decarbonizare și renunțare la combustibilii fosili și, pe de altă parte, tradiția și expertiza care există în România în industria chimică, vă rog să-mi transmiteți răspuns la următoarea întrebare: 1. Are Ministerul Energiei o strategie cu privire la producția și utilizarea amoniacului verde și albastru în România, un produs alternativ hidrogenului verde și albastru, mult mai ușor de transportat și utilizat? 2. În ce constă această strategie? Vă mulțumesc.

Interpelare

Liviu Brătescu

Pentru început, am o interpelare adresată domnului primministru, Marcel Ciolacu.

Pentru început, am o interpelare adresată domnului primministru, Marcel Ciolacu. Stimate domnule prim-ministru, Iașiul este orașul cu cel mai mare centru IT din toată țara. Palas 1 și Palas 2 însumează o suprafață de 130.000 metri pătrați. Totodată, este al treilea mare centru IT după numărul de angajați care lucrează în acest sector. În ceea ce privește activitățile de consultanță în tehnologia informației, firmele ieșene se clasează pe locul II la nivel de țară ca cifră de afaceri. Ținând cont de lucrurile expuse mai sus, ieșenii nu pot înțelege de ce Iașiul a fost scos din circuitul național ce prevede înființarea de centre de date destinate cloudului guvernamental. Totodată, niciun oraș din regiunea Moldovei nu face parte din strategia de transformare digitală a României. La Iași există spațiul necesar pentru amenajarea unui centru de date care să deservească cloudul guvernamental, în timp ce orașul nu duce lipsă nici de specialiști în industria IT. Domnule prim-ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care au fost motivele care au stat la baza deciziei de a nu înființa la Iași un centru destinat cloudului guvernamental? 2. Împreună cu ministerele implicate în acest proiect, aveți de gând să corectați această nedreptate pentru regiunea Moldovei și a capitalei sale?

Interpelare

Liviu Brătescu

Situația actuală legată de procedurile pentru Autostrada Unirii impune din nou o reluare a discuției asupra importanței și necesității Autostrăzii Unirii

„Situația actuală legată de procedurile pentru Autostrada Unirii impune din nou o reluare a discuției asupra importanței și necesității Autostrăzii Unirii” Mă văd nevoit, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, să vă vorbesc din nou despre Autostrada Unirii, unul din cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din România. În noiembrie 2018, Parlamentul vota Legea nr. 291 privind aprobarea de investiții în autostrada Iași și realizarea autostrăzii Iași – Târgu Mureș, Autostrada Unirii. Această lege a intrat în vigoare din decembrie 2018, iar la art. 1 se spune foarte clar: „Autostrada Unirii începe la granița României cu Republica Moldova printr-un pod peste râul Prut și se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Brașov – Borș, în apropierea orașului Târgu Mureș”. La art. 3 se arată: „Ministerul Transporturilor este ministerul responsabil pentru coordonarea realizării obiectivului de investiții Autostrada Unirii”. Iar la art. 4 se mai spune că: „Ministerul Transporturilor va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, procedurile necesare pentru realizarea obiectivului de investiții Autostrada Unirii.” Legea este lege, asta o știm cu toții, asta spunem și alegătorilor. Nu vorbesc aici despre faptul că un astfel de proiect ambițios, odată finalizat, ar fi unul dintre lucrurile cu care s-ar mândri întreaga țară, pentru că Autostrada Unirii nu este doar pentru Moldova, este pentru întreaga țară. Sub aspect financiar, autostrada ar dinamiza economia din jumătatea de nord a țării, care ar avea o rută rapidă directă cu Uniunea Europeană, iar taxele și impozitele încasate de stat ar crește, odată cu dezvoltarea zonei de business. Mobilitatea resurselor umane, de asemenea, ar consemna o creștere, ca urmare a impulsului și diversificării economice. Și încă un lucru crucial: Autostrada Unirii ar uni nu doar partea de est a țării cu restul Europei, ci ar uni românii din România cu românii din Republica Moldova. Și ce unire cu adevărat ar fi aceasta! Un alt aspect economic pozitiv ar fi acela că Autostrada Unirii ar drena tot transportul auto de mărfuri dinspre Republica Moldova, dar și dinspre centrul și sudul Ucrainei către Uniunea Europeană. România nu ar mai fi doar un capăt de linie, unde ajung mai greu investițiile, ci ar fi o țară traversată de la est la vest și de la sud spre nord, odată cu finalizarea celeilalte autostrăzi, A7. Așadar, beneficiile Autostrăzii Unirii sunt, într-adevăr, greu de estimat, pentru că vorbim de o dezvoltare în spirală pe care ar aduce-o această investiție. Și totuși ne mișcăm cu încetinitorul; nu pare a fi o prioritate pentru toată lumea. Nu pare că ministrul transporturilor, domnul Grindeanu, își dorește să fie cel care își pune amprenta pe un obiectiv care ar aduce bani și mândrie. Dragi colegi, Autostrada Unirii ar traversa Carpații Orientali, dar, până atunci, prin PNRR, sunt eligibile capetele montane. Cu toate că obiectivele trebuiau începute, există acum întârzieri care pun în pericol întregul proiect, prin posibila pierdere a finanțării. Riscurile sunt date de întârzierile emiterii ordonanței de începere a lucrărilor pentru segmentele capetelor montane, de întârzierile procedurilor de achiziții pentru secțiunea montană și pe riscurile financiare din Planul național de redresare și reziliență și Programul de Transport 2021-2027. Vorbim despre luni de întârziere, iar, dacă această situație persistă, riscul să pierdem trenul accesării fondurilor din PNRR este unul foarte ridicat. De asemenea, mai există și problema întârzierii privind finalizarea proiectării tehnice pentru tronsonul Ungheni – Iași – Târgu-Neamț. Mai departe, nu avem contractul pentru studiul de fezabilitate, esențial conectării Aeroportului Internațional Iași și a Spitalului Regional de Urgență la A8. Și, ca și cum nu ar fi de ajuns, ne confruntăm cu dificultăți în procedurile pentru podul de la Ungheni, care ar conecta România cu Republica Moldova. Din toate aceste motive, solicit domnului ministru al transporturilor, Sorin Grindeanu, să adopte de urgență toate măsurile necesare pentru a ajuta la îndepărtarea acestor obstacole din calea unui obiectiv atât de important pentru România și care este deja prins spre finanțare din fonduri europene prin PNRR. Ar fi absurd să pierdem această finanțare din fonduri europene... Ar fi absurd să pierdem această finanțare; ar fi fără sens să nu începem unul din cele mai simbolice dintre proiectele de investiții ale României – Autostrada Unirii. Vă mulțumesc pentru atenție. Liviu Brătescu, senator PNL Iași.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Impozitul progresiv

Întrebarea mea este adresată domnului Marcel Boloș, ministrul finanțelor, și are ca obiectiv „Impozitul progresiv”. Stimate domnule ministru, Raportul publicat de OCDE pentru România recomandă tranziția spre o impozitare progresivă a salariilor. Inclusiv secretarul general al organizației la care țara noastră dorește să adere a spus, într-un interviu acordat presei române, că actualul sistem de impozitare lovește în românii cu salarii mici și încurajează munca „la negru”. Vă rog să-mi comunicați: 1. Care este poziția Ministerului Finanțelor față de această recomandare. 2. Care sunt țările membre ale Uniunii Europene care folosesc sistemul de impozitare recomandat de OCDE. - Vă mulțumesc.

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

România trebuie să renunțe la cota unică!

Declarația mea politică are ca titlu „România trebuie să renunțe la cota unică!”. Stimați colegi, În decembrie anul trecut, după ce a lăudat eforturile Guvernului României de reducere a deficitului și pentru încurajarea creșterii economice, Fondul Monetar Internațional a recomandat ca măsură suplimentară și trecerea de la cota unică la impozitul progresiv. Raportul publicat săptămâna trecută de OCDE pentru România recomandă și el tranziția spre o impozitare progresivă a salariilor. Inclusiv secretarul general al organizației la care țara noastră dorește să adere a spus într-un interviu acordat acum câteva zile presei române că actualul sistem de impozitare lovește în românii cu salarii mici și încurajează munca „la negru”. Ani de zile, cei de dreapta ne-au spus că impozitarea progresivă ar fi o măsură comunistă. Aș vrea să le spună și celor de la FMI și OCDE că sunt comuniști. Nu i-am auzit până acum. Aș vrea să le spună și Statelor Unite, Angliei, Germaniei sau Franței că sunt comuniste și să învețe aceste țări cum e, de fapt, cu democrația și capitalismul. Aș vrea să le spună românilor, pe modelul economic al dreptei din țara noastră, sunt state precum Bolivia, Madagascar, Arabia Saudită sau Mongolia, toate folosind cota unică de impozitare. Dar mai mult decât orice, aș vrea, la modul cel mai serios, ca în sesiunea parlamentară viitoare să dezbatem și să adoptăm un proiect de lege care să ne pună pe partea corectă a istoriei și economiei. Dogmatismul de dreapta este păgubos nu doar pentru economie, ci, o spun FMI și OCDE, și pentru buzunarele și viața majorității românilor. Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD. Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Gheorghiță Mîndruță

Accederea României la Air Schengen

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnul Marian-Cătălin Predoiu. Obiectul interpelării: „Accederea României la Air Schengen”. Stimate domnule ministru, Într-o declarație făcută recent, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a anunțat „condițiile clare” pe care le solicită spre implementare din partea Comisiei Europene cu privire la accederea României la Air Schengen. Acesta a susținut că, în prezent, libertatea deplină de a călători în Europa nu este posibilă din motive de securitate, menționând în acest sens exemplul Austriei, care își controlează granițele mai mult ca oricând. Mai precis, Karner a declarat: „Singura soluție este protecția robustă și funcțională a granițelor externe. Trebuie să facem Schengen mai bun.” În mod concret, Karner a susținut că UE are nevoie de progrese în ceea ce privește protecția frontierelor externe, făcând referire la triplarea numărului de polițiști. De asemenea, el a cerut Comisiei alocarea de fonduri pentru infrastructura de protecție a frontierei româno-sârbe. Nu în ultimul rând, acesta a solicitat întărirea controalelor la frontierele terestre, precum și preluarea de către România a solicitanților de azil, în special afgani și sirieni. Având în vedere aspectele anterior menționate, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări: 1. Ce capacitate are Ministerul Afacerilor Interne în vederea asigurării numărului de polițiști de frontieră, conform solicitărilor adresate Comisiei Europene de către ministrul austriac de interne? 2. Care sunt fondurile pe care Comisia Europeană ar trebui să le aloce României în vederea realizării infrastructurii de protecție a frontierei româno-sârbe? 3. Ce măsuri specifice are în vedere Ministerul Afacerilor Interne pentru întărirea controalelor la frontierele terestre ale României? 4. Care este numărul de solicitanți de azil în România și ce capacitate are țara noastră pentru a răspunde acestor solicitări?

Interpelare

Raoul-Adrian Trifan

Noul PCR, Partidul Comasat Român, vrea să blocheze Alianța Dreapta Unită să candideze

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Noul PCR, Partidul Comasat Român, vrea să blocheze Alianța Dreapta Unită să candideze”. Noul PCR, Partidul Comasat Român, a eliminat reprezentanții Dreptei Unite din birourile electorale și secțiile de votare. Acum două zile a blocat până și înscrierea Alianței Dreapta Unită în alegeri. Toate abuzurile, toate atacurile PSD – PNL sunt îndreptate împotriva USR-ului și Dreptei Unite. Este foarte clar de cine le este cu adevărat frică și pe cine vede partidul unic ca inamicul său numărul unu. Se folosesc de sperietoarea extremismului, umflată artificial, pentru a încerca să păcălească electoratul, să se mențină la putere, în pofida faptului că majoritatea covârșitoare a românilor simt pe pielea lor că țara se îndreaptă într-o direcție total greșită. Există un risc foarte real ca România să alunece înspre o „democratură”, adică o democrație falsă, mimată, în care procesele democratice se mai organizează doar de formă, cu câștigători știuți dinainte, exact ca în Rusia lui Putin. Trebuie să facem tot ce putem pentru ca țara să nu ajungă în acel punct. Ar fi păcat de jertfa celor care au ieșit pe străzi în ’89 și de speranța cu care românii au intrat în Uniunea Europeană și NATO. Nu putem lăsa niște derbedei avizi de putere să ne ducă înapoi în trecut, pe vremea când exista un singur partid și votul era doar o formă fără fond. Trebuie să ne opunem cu toții. Mulțumesc. Raoul Trifan, senator USR de Timiș.