Stenogramă plen

Interpelare

Florian-Dorel Bodog

Despre tineri și votul antisistem

Declarația mea politică are titlul „Despre tineri și votul antisistem”. ## Stimați colegi, Conform unui studiu IRES realizat în această lună pentru inițiativa „Tinerii votează!”, aproape 70% din tinerii din România cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 37% din ei spun că nu au deloc încredere în democrația din România. Mai rău decât atât, instituțiile democrației, de guvernare a statului român, sunt cele în care tinerii au cea mai puțină încredere. La coada încrederii stau partidele politice, Parlamentul, Guvernul, președintele și mass-media. Se observă că, în proporție de 90-95%, tinerii din România spun că au încredere puțină sau deloc în toate aceste instituții ale statului democratic. „Vreau să votez cu cineva care să poată rade tot”, se gândesc tinerii. Iar această stare de nemulțumire generală și de frustrare este exploatată politic, din nefericire, însă deloc surprinzător, de către partidele populiste sau neomarxiste. Populiștii de la AUR sau demagogii de la USR și celelalte partidulețe de dreapta nu reprezintă însă o alternativă reală și nici viabilă; Drulă, Orban și ceilalți de dreapta și-au dovedit cu vârf și îndesat incompetența în guvernare, iar Simion și gașca sa de suveraniști nu știu decât să facă circ și scandal. Niciunul dintre aceste personaje nu vrea să schimbe cu adevărat sistemul; toți contestă actuala ordine publică, pentru că urmăresc doar să ajungă în vârful sistemului, să îl controleze, iar pentru a-și atinge acest obiectiv sunt gata să profite de valul antisistem care crește pe zi ce trece. Acest lucru nu trebuie însă să ne oprească să privim în față realitatea și să admitem atunci când greșim, concentrându-ne pe guvernare, pe politicile publice prin care am combătut criza prețurilor la energie, pe lupta cu inflația, pe realizarea marilor proiecte de infrastructură, pe măsurile prin care să menținem și să creștem nivelul de trai. Suntem pe punctul de a-i pierde pe drum pe tinerii nemulțumiți, întemeiat sau nu, nici nu mai contează, care ajung să vadă salvarea țării în partidele populiste sau neomarxiste ce se pretind antisistem. Trebuie să înțelegem că tinerii de astăzi sunt dezamăgiți și frustrați, iar atunci când aleg să voteze cu așa-zisele „partide antisistem”, dar care nu fac altceva decât să le înșele încrederea, fie nefăcând nimic, fie aplicând politici dezastruoase, trebuie să le explicăm că dărâmarea actualului sistem nu ajută România pe termen lung; vor veni alții care vor construi un alt sistem imperfect, care va dezamăgi și el, iar noile generații vor dori să-l schimbe și pe acela. Acest cerc vicios al construcției și dărâmării nu poate aduce nimic bun, din contră, doar macină inutil resurse și energie importante. Actualul sistem politic și de guvernare nu este perfect, dar este unul funcțional și poate produce rezultatele pe care le așteptăm cu toții. Bineînțeles că el poate fi îmbunătățit, bineînțeles că poate fi reformat, însă în niciun caz nu trebuie dărâmat. Trebuie să explicăm tinerilor că cei care pretind de astăzi că sunt mari revoluționari și le promit că vor rade tot, Guvern, partide, instituții, nu sunt altceva decât fie niște șarlatani care nu cred în ce spun, fie niște fanatici de care trebuie să se ferească și mai mult. Să le aducem aminte că toți robespierrii sunt doar la un pas distanță să transforme guvernarea democratică într-o nouă mare teroare. În încheiere, aș mai adăuga un singur lucru: România și românii nu de lideri providențiali au nevoie, ci de lideri responsabili și cu viziune. Tinerii din România au nevoie de lideri politici care să inspire și în care să aibă încredere; au nevoie să vadă că politicile publice rezolvă, și nu creează probleme; au nevoie de o țară unde să își dorească un viitor. Dacă nu găsesc ceea ce caută sau nu văd lucrurile bune care se întâmplă astăzi în România, nu este vina lor, ci doar a noastră. Mesajul meu de astăzi se dorește a fi un semnal de alarmă, până nu e prea târziu. Îndemn liderii coaliției PSD – PNL, pe care îi știu oameni onești și atenți la semnalele societății, să ieșim cu toții din zona de confort, să mergem noi către tineri, chiar și în condițiile în care aceștia din urmă nu ne iubesc prea tare, să mergem să vorbim cu ei, să le explicăm ce am realizat bun în această coaliție și de ce este important ca România să rămână pe drumul stabilității și să nu se ajungă la derapaje democratice și nici la experimente guvernamentale dezastruoase. Vă mulțumesc pentru atenție. Florian Bodog, senator PSD Bihor.

Interpelare

Adina Săniuță

Tabloul unei guvernări eșuate care sărăcește românii

„Tabloul unei guvernări eșuate care sărăcește românii” Un nou record negativ pentru România: inflația în luna februarie a fost de 7,1%, aproape triplă față de media Uniunii Europene. România este singura țară din Uniunea Europeană aflată în procedură de deficit excesiv. Cu toate acestea, în primele luni ale anului deficitul a fost de 1,6%. În teorie, împrumuturile nu sunt ceva negativ, dacă ele sunt folosite pentru investiții, însă statul are tendința, mai ales în an electoral, să cheltuie mai mult decât încasează, pentru a susține un aparat de stat greoi, pensii speciale și alte privilegii pentru „speciali”, să finanțeze firme de partid. Statul s-a împrumutat într-un ritm halucinant în anul 2023, iar datoria pusă pe umerii fiecărui român a fost la începutul anului 2024 de aproape 9.000 euro. O veste proastă nu vine niciodată singură. Datoriile au și ele o scadență de plată pe care statul nu se înghesuie să o plătească și cu care mai îndatorează tot românii, și așa împovărați de dări. Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 30,4%, cele de peste 120 de zile au crescut cu 27,6%, iar cele de peste 360 de zile s-au majorat cu 13,7%. Ce face Guvernul pentru a le fi mai bine românilor? Nimic. Îi sărăcește în fiecare zi și vor simți din ce în ce mai acut analfabetismul economic al Guvernului. Îi îndatorează mai mult, îi taxează mai mult și nici acum taxa pe boală nu a fost eliminată. Pe locul întâi în Europa la inflație și un deficit record, guvernanții PNL – PSD își bat joc în continuare de români și îi preocupă doar alegerile. Adina Săniuță, senatoare USR. Vă mulțumesc.

Interpelare

Liviu Brătescu

Am mai întâi o întrebare.

Interpelare

Liviu Brătescu

Sectorul agricol este vital pentru dezvoltarea economică a României, precum și pentru siguranța alimentară a cetățenilor români. Acest sector a avut de suferit de pe urma războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totuși, dincolo de acest conflict, situația fermierilor din regiunea Moldovei e

Stimate domnule ministru Florin-Ionuț Barbu – ministrul agriculturii, Sectorul agricol este vital pentru dezvoltarea economică a României, precum și pentru siguranța alimentară a cetățenilor români. Acest sector a avut de suferit de pe urma războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totuși, dincolo de acest conflict, situația fermierilor din regiunea Moldovei este mai precară în comparație cu restul țării. Port periodic discuții cu fermieri din regiunea Moldovei și, în urma acestor discuții, a ajuns în atenția noastră decalajul capitalizării la nivel național. Agricultura practicată în Moldova este cu mult mai slab finanțată, spre deosebire de celelalte regiuni ale României. Consecințele acestui fapt se întrevăd și în reticențele fermierilor din Moldova de a accesa fonduri naționale și europene, atâta timp cât aceștia nu-și permit să acopere diferența de capitalizare în accesarea acestor proiecte. Domnule ministru Florin Barbu, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Aveți la ministerul pe care îl conduceți o statistică a ratei de absorbție a fondurilor naționale repartizată pe regiunile României? 2. Care este, în procente, statistica de absorbție a proiectelor naționale în sectorul agricol pentru regiunea Moldovei?

Interpelare

Dorinel Cosma

Scoateți pensionarii din sălile tribunalelor. Când reformați temeinic justiția?

Astăzi voi prezenta o întrebare adresată prim-ministrului Ion-Marcel Ciolacu – prim-ministrul României. Obiectul interpelării: „Scoateți pensionarii din sălile tribunalelor. Când reformați temeinic justiția?”. Domnule prim-ministru, Nu mai este pentru nimeni o enigmă faptul că tribunalele și judecătoriile din țară sunt supraîncărcate. Problema gravă este că mulți justițiabili sunt la vârstă înaintată și că destui mor cu dreptatea în mână, dar neconfirmată, până când se soluționează un proces. La instanțele din aproape toată țara s-a ajuns în situația în care magistrații sunt nevoiți să judece și câte o sută de dosare pe zi. Sunt celebrele cazuri de la Constanța, unde un complet de doi magistrați audiază circa 80 de martori pe zi. La Galați, mai puțin de un sfert din necesarul de judecători au în lucru tot aproape o sută de dosare. Există situații în care pentru o simplă tutelă se așteaptă și câte 6 luni. Situațiile sunt similare la Botoșani, Cluj sau Brașov. În 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat un program menit să elimine supraîncărcarea judecătorilor și să reducă timpul de soluționare a cauzelor. Din păcate, în multe cazuri, efectele au fost inverse. Unii judecători au fost chiar mai încărcați cu dosare, iar termenele dosarelor noi devin tot mai lungi. Având în vedere această expunere, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. Ce soluții imediate aveți în vedere pentru ca persoanele vârstnice să-și găsească dreptatea înainte de a părăsi această lume? 2. Aveți un plan viabil, bine gândit și aplicabil de reformare a justiției în acest sens? 3. Până la elaborarea unei strategii și a unei reforme pentru justiție, ce măsuri imediate aveți în vedere pentru reducerea termenelor de judecată? - Vă

Interpelare

Dorinel Cosma

Poftiți?

Interpelare

Dorinel Cosma

Situația Spitalului de Îngrijiri Paliative din Botoșani

Da. Scurt, da. Adresată domnului Adrian-Ioan Veștea, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Obiectul întrebării: „Situația Spitalului de Îngrijiri Paliative din Botoșani”. Domnule ministru, Chiar dacă are o construcție recentă, Spitalul de Boli Cronice și Paliative din Botoșani are încă lacăt pe ușă. La aproape 4 ani după ce ar fi trebuit să fie gata, recepția spitalului întârzie. Lucrările de construcție a Spitalului de Boli Cronice și Îngrijiri Paliative au început în 2017 și au avut un buget inițial de 14,5 milioane de lei, ulterior valoarea investiției fiind ridicată la 15,6 milioane de lei. Fostul ministru al dezvoltării, Cseke Attila, anunțase într-o vizită la Botoșani că recepția lucrării va fi făcută de Compania Națională de Investiții în luna februarie 2023. Ulterior, termenul a fost amânat pentru luna aprilie 2023, însă nici acesta n-a fost respectat. Iată-ne în luna martie 2024 și nimeni nu spune când va fi dat în folosință acest spital, atât de așteptat de către comunitatea botoșăneană. Investiția s-a derulat cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Compania Națională de Investiții. Noul spital va purta numele de „Academician Leon Dănăilă”. Având în vedere această expunere, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde punctual la următoarele întrebări: 1. Care este situația la această investiție, ce probleme întârzie recepția lucrărilor? 2. Când estimați că acest spital va deveni funcțional? Vă

Interpelare

Cristinel-Gabriel Berea

luate prin surprindere

În anul 2015 Mihai Chirica ajunge în postura de primar interimar al Iașiului, după ce fostul primar, Gheorghe Nichita, a fost suspendat din funcție. În anul 2016, dragul nostru Mihai a fost ales primar, urmând să mai obțină încă un mandat din 2020 până în prezent. Din păcate, acești 9 ani conduși de administrația Chirica au fost acompaniați și de 9 ani de incompetență în ceea ce privește, bineînțeles, instituțiile publice din Iași. La fel putem spune și despre consiliul județean, unde PNL-ul și PSD-ul s-au rotit la putere. Exemple ale lipsei de competență din partea instituțiilor publice din Iași sunt numeroase. Unul recent ar fi contractul de deszăpezire semnat de Direcția Județeană de Administrație a Drumurilor și Podurilor din Iași, care a ieșit din valabilitate pe data de 9 martie. Dacă am trăi într-o lume în care perioada ninsorilor începe strict la 1 decembrie și se încheie la 1 martie, acest lucru nu ar fi nicio problemă, însă, după cum toți bine știm, se pot întâmpla și evenimente neplăcute, precum cel de anul trecut, când viscolul a lovit România în luna aprilie. În urma acestui eveniment neplăcut, orașul Iași a fost blocat și sute de cetățeni au rămas sechestrați în propriile mașini, pentru faptul că deja DJADP Iași a semnat contractul pentru deszăpeziri, ce să vedeți, tot până în luna martie. Problema principală este că ninsoarea din aprilie anul trecut nu este un caz izolat; aproape în fiecare an apar ninsori și viscole după încheierea contractelor de deszăpezire, primăria și Direcția Județeană de Administrație a Drumurilor și Podurilor Iași declarându-se de fiecare dată „luate prin surprindere”. Așa că, dragi ieșeni, vă sfătuiesc ca în perioada următoare să aveți în permanență provizii în mașină, în caz că administrația Chirica-Alexe este luată prin surprindere, nu-i așa?, și anul acesta. Un alt exemplu apare la CET Holboca, unde primăria din Iași a amânat ani de zile proiectul de modernizare a centralei. Inițiativa primăriei de a demara proiectul a apărut abia după ce UE a aplicat sancțiuni în valoare de, atenție, 25 de milioane de euro din cauza poluării produse, un caz tipic al administrației Chirica de „nu facem până nu ne dă cineva peste mână”. De asemenea, să nu uităm și Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, care avea clădire veche de 130 de ani, ce se dărâma la propriu peste copii, fiind declarată pe locul șase al școlilor cu risc seismic din România. Primăria Iași a amânat intervenția și mai multe licitații care aveau ca scop reabilitarea acestei școli, pentru că, vă dați seama, nu câștiga cine trebuie. Mi-e greu să cred că mai există vreun ieșean care să mai suporte aroganța și nesăbuirea administrației locale conduse de cuplul Mihai Chirica – Costel Alexe. Faptul că acești indivizi ne iau la mișto de aproape 10 ani, cu promisiuni false și proiecte care apar doar pe foaie, și nu în realitate, ne demonstrează tuturor că ar face orice pentru a rămâne în funcție, dar nu ceva productiv pentru ieșeni. Cristi Berea, senator USR de Iași. Mulțumesc.

Interpelare

Maricel Popa

Iașiul și zona Moldovei, pe lista de priorități a Guvernului condus de Marcel Ciolacu!

„Iașiul și zona Moldovei, pe lista de priorități a Guvernului condus de Marcel Ciolacu!”. În acest moment, cu fonduri europene, prin Planul național de redresare și reziliență, zona Moldovei beneficiază de investiții în infrastructură rutieră cifrate la peste 7 miliarde de euro. Alături de acestea, în curând vor demara, cu fonduri guvernamentale, europene sau din credite, alte proiecte de interes major. În primul rând, cu bani din PNRR se construiește acum A7, Autostrada Moldovei, Ploiești – Pașcani, aflată toată în șantier. Pe ce? Pe toate cele 13 tronsoane în care a fost împărțită lucrarea. Mai multe segmente sunt în stadiu avansat de execuție, ceea ce înseamnă că o parte vor fi date traficului rutier chiar începând din acest an. Termenul maxim de finalizare pentru toate loturile este anul 2026. Investiția totală este de peste 6 miliarde de euro și cele două capete montane ale A8 Ungheni – Iași – Târgu-Neamț – Târgu Mureș beneficiază de fonduri prin PNRR. Astfel, sectoarele Leghin – Târgu-Neamț, aproape 30 de kilometri, și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului, încă 24 de kilometri, sunt în fază de implementare. Finanțarea ambelor șantiere de pe Autostrada Unirii se ridică la un miliard de euro. Ca o paranteză, vreau să subliniez importanța fondurilor europene în procesul de dezvoltare și modernizare a României. Din 2007, de la integrarea noastră și până în prezent, România a absorbit fonduri europene de peste 90 de miliarde de euro și a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 29 de miliarde de euro; rezultă, așadar, un plus de 61 de miliarde de euro, absorbție netă de fonduri nerambursabile reușită de țara noastră în cei 17 ani de apartenență la Uniunea Europeană. Pe termen scurt, alte investiții publice importante vor demara pentru zona de nord-est a țării: – secțiunea montană a A8 pe traseul Miercurea Nirajului – Leghin; construcția celor 160 de kilometri este estimată la 7,5 miliarde de euro și are indicatorii aprobați; – prelungirea A7 de la Pașcani la Suceava și de acolo mai departe până la Siret; – Spitalul Regional de Urgență Iași, ale cărui lucrări vor debuta foarte curând; unitatea spitalicească, una modernă, la standarde europene, va costa 600 de milioane de euro; – sala polivalentă pentru Iași; recent, Guvernul a aprobat indicatorii obiectivului, astfel că va fi scos la licitație pentru proiectare și execuție. În total alte 100 de milioane de euro. Moldova se dezvoltă. Cu deosebită considerație, senator PSD de Iași, Maricel Popa. Vă mulțumesc.

Interpelare

Adrian Costea

obligațiuni de apărare

Întrebarea parlamentară este adresată ministrului apărării naționale, al Ministerului Afacerilor Externe, precum și al Ministerului Finanțelor. Obiectul întrebării: „Poziția Guvernului României privind emiterea de «obligațiuni de apărare» (eurobonduri) pentru finanțarea creșterii capacităților de apărare ale Uniunii Europene”. Stimați miniștri, La Summitul de la Bruxelles din 21-22 martie s-a decis implementarea Strategiei industriale de apărare europene. Principalul obiectiv al acestei strategii este ca blocul comunitar să treacă la o „schimbare de paradigmă, de la răspunsul de urgență la pregătirea pentru apărare”. Strategia este însoțită de Programul european pentru industria de apărare și un cadru de măsuri pentru a asigura disponibilitatea și furnizarea la timp a echipamentelor militare. Măsurile vor viza, printre altele: – eficientizarea cererii de apărare colectivă a statelor membre; – asigurarea disponibilității tuturor produselor de apărare în orice circumstanțe, în orice orizont de timp; – bugetele naționale și Uniunea Europeană vor sprijini cu mijloacele necesare adaptarea industriei europene de apărare la noul context de securitate; – colaborarea cu NATO și partenerii strategici, partenerii similari și internaționali, cooperarea mai strânsă cu Ucraina. Privind oferta, strategia stabilește direcția de dezvoltare a bazei industriale și tehnologice de apărare europeană, astfel încât să fie mai puțin expusă riscurilor, flexibilă, asigurând securitatea aprovizionării statelor membre în caz de urgență, prin crearea unor mecanisme care să permită industriei de apărare să aibă prioritate față de comenzi și companii civile. Privind cererea, Comisia vrea ca guvernele europene să achiziționeze în comun mai mult armament european. Ea prevede expres ca statele membre să facă achiziții publice și prin intermediul industriei locale. Practic, s-a decis trecerea Uniunii la o economie de război, ca răspuns la economia de război a Rusiei. În acest scop, se vor aloca inclusiv granturi de ordinul miliardelor de euro, dar statele vor face și împrumuturi. În acest context, s-a lansat dezbaterea privind emiterea de „obligațiuni de apărare”, așa-numitele „eurobonduri”. Totuși, țări ca Austria, Danemarca, Finlanda, Olanda, Suedia, așa-numitele „state frugale”, sunt reticente față de aceste obligațiuni. Sunt țările ce anterior s-au opus vehement împrumuturilor pentru finanțarea unor cheltuieli publice mai mari în UE în perioade de criză economică, de teamă că efectul ar fi negativ. Este relevant de adăugat că datoria externă totală a României a crescut în ianuarie 2024 cu 4,3 miliarde de euro, ajungând la 173 miliarde euro, conform BNR, iar deficitul de cont curent s-a majorat cu 78%, ajungând la 1,36 miliarde euro. În aceste condiții, se impun următoarele întrebări: 1. Care este, în acest context, poziția Guvernului României în mai sus menționata dezbatere privind eventualele împrumuturi prin emiterea de obligațiuni de apărare, așa cum a propus președintele Consiliului European, Charles Michel? 2. Cum va beneficia industria de apărare a României de respectivele granturi și comenzi prin achiziții publice? Există un plan elaborat în acest sens? Ce parteneriate cu industrii ale altor state membre UE se au în vedere pentru viitoarele eventuale achiziții comune la nivel UE? Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu permisiunea dumneavoastră, mai am și o interpelare pentru Ministerul Educației.

Interpelare

Adrian Costea

Armonizarea cadrului legislativ în scopul funcționării în condiții optime a sistemului de învățământ

Stimată doamnă ministru, Ultimele cazuri prezentate în mass-media, despre care nu voi detalia în prezenta interpelare, au adus un însemnat prejudiciu de imagine școlii românești, un prejudiciu de imagine care se va menține multă vreme, având în vedere maniera tendențioasă a unei însemnate părți a mass-mediei românești, aceea de a reflecta disfuncționalitățile din sistem, mergând până la generalizare, în detrimentul unei prezentări obiective. O problemă stringentă este neconcordanța noii Legi a învățământului preuniversitar cu regulamentele interne de funcționare a unităților de învățământ, de exemplu: Statutul elevului, respectiv regulamentele de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). Nici până la acest moment nu s-a definit o procedură clară privind sancționarea elevilor prin exmatriculare. Dacă în Legea nr. 198/2023 exmatricularea din învățământul obligatoriu de 12 clase este permisă „în situații foarte grave, când prezența elevului în școală pune în pericol siguranța elevilor sau a personalului din școală, afectând dreptul la educație, respectiv la muncă” (situații care, în opinia mea, vor fi destul de dificil de evaluat din punct de vedere juridic), în Statutul elevului, exmatricularea elevilor din învățământul obligatoriu este strict interzisă. Nu voi milita niciodată pentru decizii abuzive de exmatriculare, care să contribuie la bilanțul trist al abandonului școlar, dar statutul de elev nu este numai un drept, ci și o obligație a unei conduite a unui viitor cetățean. Drept urmare, adresez următoarele întrebări: O întrebare generală este următoarea: lipsa prevederii unei sancțiuni maxime pentru actele de indisciplină extremă ar putea crea un context favorabil impunității? Întrebarea numărul 2: cum veți reglementa și rezolva dilema exmatriculării din învățământul obligatoriu? Întrebarea numărul 3: de asemenea, în virtutea unui spațiu al respectului reciproc, așa cum ar trebui să fie școala românească, care este poziția Ministerului Educației privind necesitatea unei legi de protecție a cadrului didactic prin conferirea statutului de autoritate publică? Cu deosebită considerație, senator Costea Adrian. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Pălărie

tristă amintire

Textul declarației politice de astăzi se intitulează „Epoca de «tristă amintire» din educație – mandatul Ligiei Deca”. „Sistemul românesc se luptă cu influența și abuzul de putere politică în abordarea unor probleme ale mediului universitar.” Ce verdict rece și sec. Direct din partea unui serviciu de evaluare al Parlamentului European, de acum doar două săptămâni. Presa din România arată din nou cum am ajuns ca 50% dintre rectorii aleși în 2023 și 2024 să fi depășit pragul de două mandate și un sfert din aceștia au ajuns la un al patrulea mandat. Când USR vă spunea că este inadmisibilă politizarea și împărțirea sub formă de feude a mediului universitar românesc, cu rectori pe viață, puterea a spus că exagerăm. Când arătam că, astăzi, adevărate clanuri de plagiatori își dau legi cu dedicație din ditamai Parlamentul României, ca să nu fie sancționați pentru plagiate, au întors capul, ca și când problema nu există. Când avertizam că nu mai există integritate academică, prin modul în care CNATDCU și alte entități au fost castrate de atribuții, cei de la putere au zis că doar ei se pricep să facă legi pe care alții nu le înțeleg. Iată că adevărul spus din gura noastră, a USR, a ajuns să fie un punct de vedere și o critică oficială venită dinspre Europa. Trist! Vreau să văd acum cum o să mai vină să le spună și celor din Europa că exagerează, că au vedenii, că nu înțeleg. Mă adresez doamnei ministru Ligia Deca, ministrul absent al educației, fără prea mare așteptare că va răspunde, pentru că s-a obișnuit să stea izolată într-un turn de fildeș. Cum vă simțiți să avem o stare a învățământului universitar mai proastă decât atunci când ați preluat-o chiar de la domnul Câmpeanu, plecat din funcție tocmai pentru un scandal de plagiat? Cum vă simțiți când toată lumea spune că școala se prăbușește pe noi, de la nivelul universitar, unde educația nu mai aparține studenților, ci multor baroni rectori, până la cel preșcolar, unde Programul „Masă caldă” sau „Masă sănătoasă”, cum vreți să-i mai ziceți, e în faliment nefinanțat și a băgat chiar zilele trecute un copil în spital, pentru că mâncarea era stricată? Înțelegeți, nu puteți să mai ascundeți atâta mizerie sub preș la infinit! Renunțați la aroganță și indiferență, puneți mâna și salvați ce mai poate fi salvat din învățământul românesc! Vă mulțumesc. Senator USR, Ștefan Pălărie, Circumscripția nr. 42 București.