Stenogramă plen

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 330 de colegi, până în acest moment și-au înregistrat prezența 141.

În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 8, și marți, 9 aprilie 2024; programul de lucru pentru perioada 8-13 aprilie 2024; lista rapoartelor depuse în perioada 2-8 aprilie 2024 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Vă reamintesc că, astăzi, de la ora 17.00, vom continua lucrările Camerei Deputaților cu primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Întreb liderii de grup dacă există intervenții în legătură cu ordinea de zi.

## **Domnul Gabriel Andronache**

_**:**_

Da.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Andronache, vă rog.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Procedură, domnule președinte, înainte.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Ordinea de zi, domnule Grosaru. Mulțumesc.

Vă rog, domnule Andronache.

Propun suplimentarea ordinii de zi cu dezbaterea proiectului mâine, pentru că nu sunt toți colegii lideri de grup de acord, deși în comisie a fost unanimitate pe acest proiect, și anume PL-x 788/2023 – Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și pentru modificarea art. 451 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Propun deci suplimentarea acesteia.

Îl înscriem la punctul 14 în ordinea de zi, cu mențiunea dezbaterii acestui proiect mâine, începând cu ora 10.00. Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Liderii de grup?

**Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**

**:**

Nu sunt de acord.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Bun.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

PL-x 788/2023 să figureze pe poziția 14 a ordinii de zi, cu mențiunea că acest punct va fi discutat în ședința noastră de mâine.

Vot, vă rog.

Cu 78 de voturi pentru, 39 de abțineri, 2 colegi care nu votează, aprobat.

Domnule Grosaru, nu v-am dat cuvântul.

Nu v-am dat cuvântul!

Conform discuției și aprobării Biroului permanent, la începutul acestei ședințe, domnul Cătălin Manea va avea o alocuțiune prilejuită de Ziua Internațională a Romilor...

, pe 8 aprilie.

Cu această ocazie, le urăm tuturor la mulți ani și Gelem, Gelem!

Vă rog.

## **Domnul Cătălin-Zamfir Manea:**

## Mulțumesc.

Stimate domnule președinte, Distinși colegi, Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi, 8 aprilie, romii de pretutindeni celebrează Ziua Internațională a Romilor. În anul 2006, Parlamentul României a adoptat o lege, inițiată de domnul Nicolae Păun, prin care data de 8 aprilie este recunoscută în țara noastră ca fiind Sărbătoarea etniei romilor din România. Astăzi, 8 aprilie, este o zi cu multiple semnificații. În anul 1971, la Primul Congres Internațional al Romilor, care a avut loc la Londra, au fost adoptate principalele simboluri ale minorității rome de pretutindeni, respectiv Drapelul Internațional al Romilor și Imnul Internațional al Romilor, „Gelem, Gelem”.

Cine sunt romii, stimați colegi?

Romii sunt cei care conviețuiesc de peste 6 secole alături de români. Romii sunt cei care au luptat alături de români pentru întregirea țării.

Romii sunt cei care au fost prezenți pe câmpurile de luptă în Primul și în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial.

Tot romii sunt cei care au dat acestei țări nenumărate personalități culturale, din rândul cărora aș aminti doar câteva, precum marele violonist Ion Voicu, Grigoraș Dinicu, Gabi Luncă, Romica Puceanu, Johnny Răducanu.

În calitate de reprezentant din partea minorității rome în Parlamentul României, fac apel de la această tribună a Parlamentului către Președintele României și către domnul prim-ministru Marcel Ciolacu pentru a susține demersurile instituționale, prevăzute, de altfel, de Legea nr. 238/2023, pentru atribuirea unui imobil cu destinația Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor.

Anul trecut, vă reamintiți, aici, în calitate de Cameră decizională, dumneavoastră, distinșii mei colegi, ați adoptat Legea privind înființarea primului muzeu național de istorie și cultură a romilor.

Închei prin a vă spune că romii iubesc Romania, romii îi respectă pe cetățenii acestei țări.

La mulți ani romilor de pretutindeni! La mulți ani romilor din România! Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Grosaru, doar pentru o curiozitate, să vedem care este procedura dumneavoastră.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Procedură, da.

Vă rog, vă rog!

Da, domnule președinte, procedura este statuată de art. 155 alin. (3) din regulament, și anume atunci când un

deputat solicită cuvântul pe procedură, pentru situațiile în care se consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului.

Domnule Grosaru, eu am citit...

Așa spune...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

## Numai o secundă!

Am o rugăminte mare la dumneavoastră. Nici nu începusem ședința bine și dumneavoastră îmi spuneți că aveți nevoie de cuvântul pe procedură, că s-a încălcat ceva.

Eu vă citeam prezența...

, prezența și prevederile regulamentare.

Domnule președinte...

Ce, Doamne, am încălcat? Că acum chiar nu înțeleg. Dacă vă faceți un obicei din asta, să știți că n-o să vă mai dau cuvântul pe procedură.

## Domnule președinte,

Ați votat deja. Asta era înainte de a supune votului.

Vă rog, continuați procedura.

Pentru că supunerea votului înseamnă să acceptați o situație de neregularitate pe care eu am invocat-o și...

Domnule Grosaru, vă rog, procedura.

Procedura este... 155 alin. (3). Drept urmare...

Am înțeles asta.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Domnule președinte.

Situația este generată de excluderea mea din cadrul Grupului minorităților naționale, nelegală...

, care afectează...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Domnule Grosaru, nu sunt de vină toți colegii din fața dumneavoastră pentru ceea ce vă... preocupă – să nu spun alt cuvânt.

Mulțumesc frumos, domnule Grosaru. Nu este nicio procedură.

Mulțumesc.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Sunt mai multe motive.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu, domnule Grosaru. ## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru**

**:**

Dați-mi voie să le expun, pentru că...

Nu.

Mulțumesc.

Intrăm în ordinea de zi.

3. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil; PL-x 12/2024.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică, vă rog, raportul, domnul Alda.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru agricultură și Comisia juridică au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 287/2009, în sensul instituirii duratei minime a arendării, de minimum 7 ani, respectiv interzicerii subarendării totale sau parțiale, cu excepția schimbului de utilizare a terenului între arendași.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să aprobe raportul preliminar transmis de Comisia pentru agricultură și să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat, cu amendamentul respins din anexa prezentului raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Dezbateri generale, domnul Lilian Scripnic, Grupul USR.

Nu, Grupul AUR, mă scuzați!

Le mai amestec, din greșeală.

Vă rog, domnule Scripnic.

Mulțumesc, domnule președinte. Deocamdată... și cu siguranță voi rămâne la AUR.

Vorbim despre acest proiect de lege care stabilește durata minimă de 7 ani pentru arendarea terenurilor agricole; are atât inconveniente, cât și aspecte bune.

Am optat să votăm sau, mai bine zis, vom vota pentru acest proiect de lege, aducând predictibilitate pentru fermierii noștri.

Fermierii sunt obligați să investească în terenurile pe care le închiriază, le arendează, iar amortizarea investițiilor ar trebui cumva să fie asigurată printr-un contract de închiriere mai îndelungat; de aceea am optat pentru această variantă.

În plus, orice creditare bancară este mai ușor de accesat atunci când avem o perioadă contractuală mai îndelungată.

Dar, în același timp, ne dorim ca prin implementarea acestui proiect de lege să nu fie uitate nici drepturile proprietarilor terenurilor.

Nu știm ce alte proiecte de lege pot urma, modificând situația în așa fel ca terenurile să fie ușor cumpărate de entități din afara României.

De aceea, ne dorim un lucru: ca terenurile să rămână în proprietatea românilor, ca fermierul nostru, autohton, să nu fie neglijat prin legi ce pot favoriza fermieri și companii străine, în defavoarea celor autohtoni. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Könczei Csaba.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Începând din anul 2022, am dezbătut în Comisia pentru agricultură problematica arendării terenurilor agricole și, în sfârșit, după aproape 2 ani de dezbateri și diverse proceduri, avem o lege care vine în sprijinul proprietarilor de terenuri și totodată oferă o stabilitate arendașilor.

Introducerea unei perioade minime de 7 ani pentru arendarea unui teren agricol a fost necesară pentru a oferi predictibilitate chiriașilor de terenuri, deoarece accesul la fondurile europene, contractarea creditelor bancare și diversele investiții pe termen mediu și lung necesită o stabilitate foarte mare.

Aceste aspecte le-am avut în vedere pe parcursul lucrărilor în comisie: să protejăm investițiile agricole și să sprijinim accesul fermierilor la diferite surse de finanțare. Vă mulțumesc mult.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ilie Victor, din partea Grupului USR.

## **Domnul Victor Ilie:**

Este unul dintre cele mai...

Este unul dintre cele mai nocive proiecte, unul care vine să calce în picioare dreptul de proprietate.

Da, Partidul Comasat Român s-a apucat să ciuntească din dreptul de proprietate al românilor. Această limitare – adică eu, dacă vreau să-mi închiriez terenul, nu pot să-l închiriez decât pe minimum 7 ani de zile – este o călcare în picioare a dreptului de proprietate.

USR și Forța Dreptei vor contesta la Curtea Constituțională acest proiect.

Este a doua oară când încercați să faceți acest lucru și Curtea Constituțională a mai zis o dată că nu este constituțional.

Pe lângă nocivitate, proiectul este prost scris. Este neclar ce înseamnă și de ce se intervine peste clauzele clare de reziliere a contractelor.

Și, mai mult, se afectează grav securitatea circuitului civil al terenurilor. Cei care cumpără un teren nu se vor putea baza pe extrasul de carte funciară, pentru că va fi... contractul de arendă va fi opozabil chiar în lipsa înscrierii lui în cartea funciară. Te vei putea trezi că cumperi un teren și acesta este de fapt arendat pe 10 ani sau minimum 7, că așa vreți dumneavoastră.

Nu se poate să călcați în picioare un drept fundamental constituțional.

Partidul Comasat Român, treziți-vă!

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

În raportul comisiei este prezent un amendament respins. Dacă se susține? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

8. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de recomandare a Consiliului „Europa în mișcare” – oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru toți – COM(2023) 719; PHCD 20/2024. Dau cuvântul Comisiei pentru afaceri europene. Vă rog, doamnă deputat.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru muncă și protecție socială, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru învățământ, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tineret și sport, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut Propunerea de recomandare a Consiliului „Europa în mișcare” – oportunități de mobilitate în scopul învățării pentru toți;

– a recomandat identificarea de măsuri de accelerare a recunoașterii automat reciproce a calificărilor dobândite în cadrul învățământului superior și secundar;

– a recomandat abordarea mobilității în scopul învățării și din perspectiva antreprenoriatului și a promovării inițiativelor de afaceri emergente, în special a celor puternic inovatoare și a celor din domeniul energiei regenerabile și al protecției mediului.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 martie și a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Întreb dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general.

Vă rog.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Uniunea Europeană ne spune și Parlamentul European, Consiliul ne spun foarte clar ce trebuie să facem și cum să promovăm posibilitatea ca și copiii noștri, și elevii să poată să învețe și să poată să aibă acces la un cadru de învățământ mai bun.

Toate aceste lucruri vin pentru îmbunătățirea... și toate aceste măsuri sunt tocmai pentru îmbunătățirea societății, pentru a putea să evoluăm, pentru a vedea și pentru a învăța în asemenea manieră, încât să identificăm toate riscurile și vulnerabilitățile sistemice pe care o țară, un sistem, le are la un anumit moment.

Una dintre... Și unele dintre aceste vulnerabilități inclusiv eu, domnule președinte și stimați colegi, le-am identificat, și anume, pe lângă situațiile pe care le-am expus de mai multe ori, cu privire la situația personală, inclusiv situațiile care sunt generate de legalitățile prezenței unor anumiți exponenți sau reprezentanți ai Grupului, de exemplu, Grupului minorităților naționale, în Biroul permanent sau, de asemenea, în Biroul Electoral Central – că tocmai veni vorba despre alegerile locale, în marja cărora suntem –, prin vicierea, practic, a reprezentării Grupului minorităților naționale în Biroul Electoral Central...

, se viciază un întreg proces electoral.

De asemenea, se creează o multitudine de calități dobândite de către liderul Grupului minorităților naționale...

Domnule Grosaru...

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

...care atrag după sine aspecte privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice și...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnule Grosaru, uitați-vă bine la mine! Am cumva

imaginea unui om care poate fi păcălit foarte ușor? Mulțumesc.

A doua oară nu se va mai întâmpla.

Mulțumesc.

Mulțumesc frumos.

Vă rog, luați... luați loc!

Dacă la titlu sunt obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat.

La articolul unic?

Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

9. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2023 privind politica de extindere a UE – COM(2023) 690; PHCD 24/2024. Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Vă rog, stimată colegă, aveți cuvântul.

Raport referitor la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Comunicarea din 2023 privind politica de extindere a UE – COM(2023) 690

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut Comunicarea din 2023 privind politica de extindere a Uniunii Europene;

– a recomandat furnizarea de expertiză juridică pentru combaterea dezinformării și a atacurilor cibernetice;

– a recomandat sprijinirea statelor candidate în ceea ce privește instituirea unui cadru juridic și economic capabil să susțină capacitatea de a rezista concurenței pe piața unică. Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 2 aprilie 2024 și a fost adoptată cu unanimitate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Mulțumesc. Comentarii de ordin general? Vă rog, domnule Grosaru.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

Da.

Una dintre recomandările Comisiei către Parlamentul European este, de asemenea, sprijinirea statelor candidate în ceea ce privește instituirea unui cadru juridic și economic capabil să susțină întreprinderile, să dobândească rapid capacitatea de a rezista concurenței pe piața unică.

Haideți să ne uităm ce am făcut în ultimii ani! Nu s-a întâmplat altceva decât să denaturăm ceea ce înseamnă concurența. S-au creat în România niște găuri negre, și anume cele reprezentate prin afacerile dubioase de genul Roșia Montană, insolvența frauduloasă a Hidroelectrica, crearea unor garnituri de sute de firme în jurul unor competitori din economia românească, care nu făceau față concurenței naționale, prin finanțarea acestora de către instituțiile bancare – o finanțare destul de dubioasă, pentru că, așa cum spuneam, aceste companii care concurează și în continuare sunt lideri de piață nu îndeplineau la momentul respectiv condițiile de a face față unei concurențe.

Și, ce să spun, ne-am făcut rău singuri, pentru că toți indicatorii macroeconomici, cel puțin din 2019, când Europa era în stare de recesiune, numai noi duceam o politică de consum, inexplicabil, ceea ce înseamnă o atitudine iresponsabilă din partea decidenților și a celor care au aplicat această politică de consum. Și ne întrebăm de ce suntem aici?

Mediul de afaceri și cel puțin 80% din mediul de afaceri, care reprezintă întreprinderile mici și mijlocii, se confruntă cu o serie de probleme, printre care corupția, rata inflației și toate problemele care sunt date de acești indicatori macroeconomici, care se încearcă a se uniformiza sau a se picta sau cel puțin a se da la un moment dat un...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Nu, domnule Grosaru, este a treia oară, de la începutul acestei ședințe, când luați cuvântul și ceea ce vorbiți n-are nicio legătură, dar niciuna...

Nu are absolut nicio legătură cu ceea ce discutăm! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Chelaru, vă rog.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Intervenția mea este cât se poate de punctiformă.

Este o hotărâre apreciabilă, în sensul preocupării de extindere a valorilor Uniunii Europene către state terțe. Dar pe mine mă angajează în mod deosebit formularea, ca asumare a Parlamentului României, a unor condiționări din această hotărâre, cu referire directă la punctul 3 și punctul 10: acolo unde se recomandă sporirea sprijinului acordat

Republicii Moldova de către Uniunea Europeană și, punctul 10, utilizarea extinsă a experienței statelor membre din Uniunea Europeană pentru sprijinirea aderării statelor candidate, în mod deosebit către cele din Europa de Est.

Totuși, este o hotărâre a Parlamentului României și consider că este bine să nominalizăm, să identificăm cu nume și prenume statul, entitatea Uniunii Europene care să se ocupe de așa ceva.

Când este vorba despre Republica Moldova, nu trebuie să vorbim la modul general, abstract, în sensul Bruxelles-ului, ci să vorbim de la București către Republica Moldova.

Așadar, ar fi fost bine și cred că pe viitor poate fi luată în considerare această propunere, ca, atunci când este vorba despre Republica Moldova, să vorbim despre implicarea directă a României, să vorbim despre acquis-ul românoromân și implicarea tuturor instituțiilor care au trecut deja prin furcile caudine ale integrării către aceste instituții directe ale Republicii Moldova și, haideți să fiu generos, și a acelora din Republica Georgia!

Așadar, consider că e nevoie de mai multă personalizare a României în această procedură directă de extindere a Uniunii către Republica Moldova.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Grosaru, vă rog.

## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu este deloc de râs, pentru că, în ceea ce privește orice fel de extindere, asta are la bază, în primul rând, respectarea drepturilor cetățenilor și respectarea drepturilor fiecăruia dintre noi, inclusiv respectarea și egalitatea de drepturi în ceea ce privește apartenența la Uniunea Europeană. Despre ce discutăm? Adică una spunem și, de fapt, alta votăm și contrar..., în primul rând, contrar bunei-credințe, până la urmă, dacă este să discutăm despre asta.

Și, atunci, cum pot să nu iau cuvântul în ceea ce privește aceste aspecte? Pentru că orice înseamnă extindere înseamnă să ne facem ordine la noi și după aia să ne uităm în ograda altora și să spunem da, este în regulă, puteți să aderați la Uniune sau nu.

Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. La preambul? Nu.

Adoptat. La articolul unic? Nu.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

10. Proiectul de hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest – COM(2023) 691; PHCD 25/2024. Proiectul a fost distribuit.

Vă rog, stimată doamnă, Comisia pentru afaceri europene.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor – Un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest – COM(2023) 691

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, reformă și privatizare, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru industrii și servicii, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică externă, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctul de vedere al Ministerului Finanțelor, fișa de informare elaborată de Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

– a susținut noul plan de creștere pentru Balcanii de Vest și cei patru piloni ai săi;

– a amintit poziția constant favorabilă a autorităților române pentru extinderea Uniunii Europene, în vederea includerii parteneriatelor din regiunea Balcanilor de Vest, înțeleasă ca investiție de ordin politic, economic și de securitate a Uniunii;

– a arătat că intensificarea impactului financiar al mecanismului de reformă și creștere, însoțit de fondurile disponibile, în temeiul actualului Cadru financiar multianual 2021-2027, crește vizibilitatea și conștientizarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană pentru regiune și este de natură să accelereze convergența socioeconomică a regiunilor cu Uniunea Europeană.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 2 aprilie 2024 și a fost adoptată cu unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna Tulbure Simina-Geanina-Daniela, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

România nu numai că ar trebui să susțină Balcanii de Vest în integrarea lor europeană, ba mai mult decât atât, ar trebui să devină un lider regional și ar trebui să vizeze portofoliul de comisar european pentru vecinătate și negocieri de extindere.

Ar trebui să aspire să devină lider regional, tocmai pentru că vocația noastră geopolitică ne potențează acest amplu țel. În calitatea noastră de membru al Uniunii Europene, stat ce a recuperat decalaje majore de dezvoltare în decursul procesului nostru de integrare, un pilon al Flancului Estic al NATO și partener strategic-cheie al Statelor Unite ale Americii în spațiul central-estic european și în cel al Mării Negre, România deține deja un palmares solid, ce îi încununează ambițiile.

Totodată, vecinătatea nord-estică, Republica Moldova, Ucraina, dar și, dincolo de Marea Neagră, Georgia și Caucazul, și cea sud-vestică, Serbia și Balcanii de Vest, îi consolidează statutul, iar arhitectura identitară a României,

ca punct de fuziune al civilizației central-europene, estice și balcanice, este dublată de apartenența solidă la comunitatea de valori și idei vestice.

Țelul de integrare europeană a statelor din vecinătatea României, precum și conflictele în desfășurare produc un dublu impact – oportunitate și insecuritate.

O analiză constructivistă fundamentată pragmatic, însă consistentă în caracterul ideațional ne-ar îndemna să reflectăm asupra accesării ferestrei de oportunitate, ca unică măsură realizabilă de ameliorare a insecurității. În acest sens, România este legitimată pe toate planurile să acționeze ca antreprenor de norme în peisajul regional de securitate, mentor și facilitator în ambițiile de integrare europeană ale statelor din vecinătate, precum și pilon de stabilitate și dezvoltare durabilă la Marea Neagră.

Sper ca liderii noștri, după alegerile europarlamentare, să vizeze cu adevărat acest portofoliu de comisar european pe EU Enlargement, pentru că avem șansa cu adevărat să devenim lider regional în ceea ce privește integrarea europeană a Balcanilor de Vest, dar și a Republicii Moldova și a Ucrainei.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Dan Tanasă, vă rog, Grupul AUR.

## **Domnul Dan Tanasă:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dacă tot vorbim despre comunicarea Comisiei și despre ce ar trebui să facă Europa pentru Balcanii de Vest, vreau să condamn cu vehemență, de la acest microfon, politica criminală dusă de Bruxelles și preluată fără niciun fel de probleme de PSD, de PNL, de UDMR și de USR de import masiv de sute de mii de oameni, de forță de muncă din Asia și din Africa.

Dacă Bruxelles-ul duce această politică, în mod evident antieuropeană, de alterare a caracterului creștin, european, al continentului, cred că este iresponsabil din partea celor care conduc în acest moment la București să împrumute acest stil de politică și, repet, să aducă în România, în fiecare an, sute de mii de muncitori din Asia și din Africa.

În loc să faceți acest lucru – experiența din Vest a dovedit că această chestiune este pierzătoare pe termen lung –, ar trebui, domnilor de la PSD, de la PNL și de la UDMR, să puneți la punct strategii pentru a aduce înapoi din Occident forța de muncă românească.

Iar dacă nu puteți sau nu sunteți în stare, sunteți incapabili să faceți acest lucru, veniți la noi, la AUR, pentru că vă punem la dispoziție astfel de proiecte.

Condamn cu vehemență, repet, această politică criminală de a importa forță de muncă din Asia și din Africa, în timp ce românii noștri stau departe de casă, în Europa.

Mulțumesc.

Din partea deputaților neafiliați am avut deja o intervenție. Mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu. Adoptat. La preambul? Nu. Adoptat. La articolul unic? Nu. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2023 pentru modificarea și/sau completarea unor acte normative din domeniul pensiilor publice; PL-x 563/2023; procedură de urgență. Inițiatorul, Guvernul României, vă rog.

## **Domnul Florin-Sergiu Dobrescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, Domnilor,

Bună ziua!

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2023, potrivit căreia locurile încadrate în condiții deosebite de muncă, în baza avizelor a căror valabilitate a fost prelungită până la 1 septembrie 2023, sunt locuri în condiții deosebite de muncă, potrivit legii, până la normalizarea de către angajator a condițiilor de muncă. De asemenea, proiectul de act normativ vizează prelungirea termenului până la care persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, respectiv până la data de 31 decembrie 2024.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale susține raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și protecție socială, vă rog, raportul.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2023 pentru modificarea și/sau completarea unor acte normative din domeniul pensiilor publice

Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa PL-x 563/2023.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 3 octombrie 2023. Camera Deputaților este Camera decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma finalizării dezbaterii asupra proiectului de lege și a documentelor conexe, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților prezentul raport de adoptare a proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Din partea Grupului USR, doamna Prună Cristina, vă rog.

precum digitalizarea dosarelor de pensii, accesul mai ușor al pensionarilor la datele lor, dar astea sunt mici reparații și, din păcate, nici pe astea nu le faceți bine.

Dar soluția pe termen lung este să migrăm mai mult către pilonul II și pilonul III de pensii, să găsim niște surse alternative, pentru ca pensionarii să nu mai fie umiliți, pentru ca și noi, aici, în România, să avem pensii decente.

Ați văzut cu toții rezultatul recensământului, acum un an și ceva, acea piramidă inversată, și există și studii care spun că în 2035 un angajat va susține 2,5 pensionari. Un angajat va susține 2,5 pensionari – ar trebui să ne dea de gândit acest lucru nouă, tuturor.

Se spunea mai devreme, de la acest microfon, că au plecat românii și că nu mai are cine să mai muncească și se importă forță de muncă din Asia de Sud-Est. Așa este. Dar să știți că românii, deși vor să se întoarcă – și chiar weekendul ăsta am stat de vorbă cu românii din Marea Britanie –, nu reușesc să se realizeze aici, pentru că, deși ei sunt antreprenori, vor să-și deschidă mici businessuri, vor să-și investească capitalul pe care l-au acumulat în străinătate, ce face statul român?

Nu îi ajută cu nimic. Dimpotrivă, există prea multă birocrație. E foarte greu să-ți deschizi un business în România. Și, apoi, tot felul de controale care îi pun la pământ.

Dacă chiar vrem să avem un sistem de pensii sustenabil, trebuie...

Mulțumesc.

...să ne gândim la alternative. Trebuie să avem mai mulți oameni care intră în câmpul muncii, mai mulți români care să se întoarcă aici, în România...

Mulțumesc, doamnă deputat.

...și să avem acele resurse naturale care să meargă în pensii...

Mulțumesc.

...pe model norvegian.

V-am propus asta, o să o mai propun de fiecare dată...

Vă rog să finalizați.

...pentru că avem nevoie de pensii decente în România. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem o mare problemă cu sistemul public de pensii. Ați văzut cu toții că se încearcă să se facă anumite lucruri,

Și eu mulțumesc. Stimați colegi... Doamna Alexandru Victoria-Violeta. Stimați colegi,

La epuizarea celor două minute, se aude un clinchet. Vă rog, luați seama de acel clinchet, ca să nu trebuiască de fiecare dată să intervin.

Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Eu o să mă refer chiar la textul ordonanței care ne este astăzi supusă votului prin proiectul de lege de aprobare și o să vă supun atenției două aspecte, pentru că ce a prezentat secretarul de stat este ce îi convine dânsului. Eu o să prezint ce n-a pomenit, dar ceea ce mi se pare o problemă în continuare – adeverințele pentru valorificarea veniturilor brute.

Este o perioadă în care pensionarii se chinuiesc să recupereze niște hârtii, respectiv sunt neclarificați în ce măsură cele de la dosar sunt bune sau nu.

Văd că introduceți în ordonanță birocrație peste birocrație, și anume să se vină cu un formular ștampilat, cu semnătură olografă. Mă rog, să zicem că aș fi de acord.

Vă atrag însă atenția că, dacă în septembrie începeți cu porcării de genul „nu e bun formularul, este colțul îndoit, nu se vede bine ștampila, trebuia pusă ștampila mai sus sau mai jos”, o să consider acest demers pe care îl faceți unul intenționat, de a nu valorifica veniturile brute ale persoanelor.

Am spus-o și la momentul la care ați venit cu această lege, care n-are nicio viziune pentru creșterea pensiilor românilor: nu formatul, ștampila, colțul, dunga etc. contează în aceste adeverințe, ci informația care îți arată că persoana respectivă a avut sporuri cu caracter nepermanent, pentru care s-au plătit contribuții.

Deci terminați cu tertipurile acestea, prin care, de fapt, intenționați să nu le valorificați pensionarilor veniturile brute încasate!

Prelungiți cei 1.000 de angajați pe care i-ați ținut din 2021, de până acuma se termina și mama digitizării. În fapt, încă din 2020 dosarele erau în sistem. Înțeleg că ați mai luat o dată la mână. Nu-i rău, ați mai luat o dată la mână. De ani de zile tot luați la mână, să vedeți dacă a mai apărut o informație care n-a fost introdusă, deși, în mod normal, printr-un bun management la casa de pensii, așa ceva nu trebuia să scape.

Dacă se întâmplă să spuneți că nu sunteți gata...

S-a auzit acel clinchet.

Mă apropii de final.

Dacă se întâmplă să spuneți că nu sunteți gata cu recalculările...

Vă rog să finalizați.

...după ce ați prelungit, an de an, mii de persoane în plus la casele de pensii, vă spun că îmi fac un obiectiv în sine...

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

## Mulțumesc.

Dragi colegi,

V-aș ruga să fiți atenți, să încetați cu bârfele și șușotelile; vorbește un coleg de-al dumneavoastră. Și vorbim aici despre o categorie foarte importantă, despre părinții și bunicii noștri, despre cei care au clădit cu sudoare această țară și care acum au nevoie să își recapete niște drepturi.

Atenție, pensia este un drept, nu este o pomană pe care PSD și PNL se prefac că le-o acordă!

Așa cum au zis și colegele mele care au vorbit mai înainte – le susțin în bună parte afirmațiile făcute –, v-ați bătut joc. V-ați bătut joc de pensionari, v-ați bătut joc de acea treime care, atenție mare, dragi colegi din PSD, PNL și UDMR, acea treime are drept de vot și este cea care, în marea ei parte, va fi prezentă la urne pe 9 iunie.

Sper să vă răstoarne toată mizeria pe care le-ați oferit-o în ultimii 34 de ani, prin ștampila de vot, pe 9 iunie.

Vă mulțumesc.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD, vă rog.

## **Domnul Ilie Toma:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Constat că aici, la tribuna forului suprem al statului român, se afișează colegi și vorbesc, dar ei habar nu au despre ce vorbesc. Habar nu au despre pensiile românilor, habar nu au despre organizarea caselor de pensii, habar nu au despre cum se calculează pensiile.

Păi, fraților, nu intrați într-un joc căruia nu-i cunoașteți regulile!

Din punctul meu de vedere, ca fost lucrător al caselor de pensii...

, vă spun cu toată seriozitatea și îmi exprim respectul față de lucrătorii caselor de pensii: ca să formezi un lucrător al caselor de pensii, îți trebuie cel puțin 5 ani, fraților!

Degeaba faceți semne discrete din bănci, că nu am nicio apăsare să vă spun: încă o dată, casele de pensii muncesc, casele de pensii au colectat datele, casele de pensii au făcut transferurile de date.

Însă gândiți-vă, acele guvernări care ați fost de dreapta și nu i-ați înțeles niciodată, nu v-a interesat organizarea caselor de pensii, deși veniți aici și faceți afirmații mari și tari cum ar trebui să fie, însă, în momentul în care dumneavoastră ați fost și ați organizat, n-ați făcut nimic. A trebuit ca, într-adevăr, vă place sau nu vă place, Partidul Social Democrat, acel partid care întotdeauna a fost alături de omul simplu și omul modest, să vină și să facă corecturile care existau în legile pensiilor, referitoare la grupele de muncă, la grupele cu caracter nepermanent, la sporurile de noapte, la acordul global și la toate acele inechități care erau promovate de-a lungul timpului.

Vreau să vă spun că am asistat la niște simulări. Casele de pensii sunt deocamdată în grafic. Sper să fie recalcularea la timp și românii vor beneficia de pensii mărite la 1 septembrie 2024.

Doamne-ajută!

Mulțumesc.

## **Doamna Victoria-Violeta Alexandru:**

...să le spun pensionarilor cât de mincinoși sunteți. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

12. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului... Am rugămintea la colegul care tocmai, mai devreme, admonesta colegii că șușotesc și bârfesc și nu sunt atenți, să facă exact același lucru pe care îl cerea și domnia-sa.

Mulțumesc.

...Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului; PL-x 698/2022.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia juridică, vă rog raportul.

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor dispoziții din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Potrivit expunerii de motive, demersul legislativ vizează definirea noțiunii de înstrăinare părintească, stabilirea modalităților în care aceasta poate fi constatată, efectele juridice ale constatării existenței înstrăinării părintești, urmând a fi instituite măsuri în contextul creșterii numărului de dispute judiciare între părinți cu privire la exercitarea în comun a autorității părintești.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise, care fac parte integrantă din anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat.

Dacă de la art. 1 la art. 64 există obiecții sau comentarii? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

13. Proiectul de lege pentru introducerea, modificarea sau completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene în cuprinsul unor acte normative, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală; PL-x 106/2024; procedură de urgență.

Inițiatorul, vă rog.

## **Domnul Mihai Pașca** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege asigură transpunerea completă a Directivei nr. 800/2016 privind garanțiile procedurale pentru copiii care sunt persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale și care nu conțin o mențiune de

transpunere prin inserarea unei astfel de mențiuni, după partea dispozitivă a actului normativ.

De asemenea, proiectul de lege asigură transpunerea completă și a Directivei nr. 48/2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca o persoană terță să fie informată în urma privării de libertate și dreptul de a comunica cu persoane terțe și cu autorități consulare în timpul privării de libertate, prin modificarea și completarea unor dispoziții din Codul de procedură penală și modificarea art. 101 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Amendamentul referitor la articolul V pct. 3 din proiect, în sensul completării unor mențiuni de transpunere, asigură transpunerea completă a Directivei nr. 800/2016, a Directivei nr. 228/2022 și a Directivei nr. 211/2022, iar modificarea dispozițiilor art. 568 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală pune în acord legislația națională cu cele reținute de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în Cauza RD și IMD împotriva României.

## Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, raportul.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege. Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul are ca obiect de reglementare modificarea sau completarea mențiunii privind transpunerea normelor Uniunii Europene în cuprinsul unor acte normative.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intervenții, domnul Ciprian-Titi Stoica, Grupul AUR. Vă rog.

Mulțumesc.

Dragi colegi,

Mă văd nevoit să trag din nou un semnal de alarmă în ceea ce privește întoarcerea fugarilor condamnați penal, în România, pentru a-și executa pedepsele.

Dincolo de ce ni se „vinde” pe la televizor, știți foarte bine că încă avem fugari, inclusiv în statele din Uniunea Europeană, în special Italia și Grecia, oameni cu notorietate, colegi de-ai dumneavoastră, din păcate, sau, mă rog, foști colegi.

Dacă în cazul unor țări din afara Uniunii Europene aș putea sau am putea să înțelegem dificultatea repatrierii acestor infractori, care ar trebui să execute pedepsele în țara noastră, nu pot să înțeleg sub nicio formă de ce doamna ministru Gorghiu și predecesorii domniei-sale din fruntea ministerului nu reușesc să-i aducă acasă pe cei din Italia și Grecia.

Măcar acum, în ultimul ceas, vă rog să vă treziți, cei de la Ministerul Justiției, și să faceți toate eforturile și diligențele necesare, astfel încât toți aceia care au fugit de justiția română să vină și să își execute pedepsele în țara noastră. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Dați-mi voie să citesc inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere și vot final sunt depășite.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 199/2023 privind învățământul superior; Pl-x 741/2023; lege organică.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 208 alin. (11) și anexei din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023; Pl-x 772/2023; lege organică.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ordinii și siguranței publice; Pl-x 776/2023; lege organică.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar și a Legii nr. 199/2023 a învățământului superior; Pl-x 778/2023; lege organică.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului superior nr. 199 din 4 iulie 2023; Pl-x 779/2023; lege organică.

Termenele pentru dezbatere și vot final fiind depășite, propunerile legislative se consideră adoptate, în conformitate cu prevederile constituționale și ale art. 113 din regulament.

Și cred că mai avem timp să facem un proiect de lege. 13. Proiectul de lege privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră; PL-x 523/2023; procedură de urgență.

Inițiatorul dacă dorește? Comisia pentru mediu și Comisia pentru industrii? Vă rog, domnule Bende.

Nu uitați timpii de dezbatere, la final.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră

În conformitate cu prevederile art. 95 și ale art. 117 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege PL-x 523/2023.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind stabilirea cadrului instituțional și a unor măsuri pentru punerea în aplicare a managementului gazelor fluorurate cu efect de seră, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, și

amendamente respinse, prevăzute în anexa nr. 2, anexe care fac parte integrată din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Camera decizională. Propun un timp de dezbatere de două minute. Vă mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele. Timpi de dezbateri – două minute. Vot, vă rog.

Cu 97 de voturi pentru, 42 de voturi contra, 3 abțineri, timpii de dezbateri au fost aprobați.

Intervenții?

Domnule Coleșa, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deci avem un PL-x privind managementul gazelor cu efect de seră. Este o găselniță a celor care ne-au condus în ultimii zeci de ani, în Parlamentul European, Comisia Europeană, în Consiliu, o lege prin care se stabilește o cotă de gaze fluorurate pentru fiecare persoană fizică sau juridică.

Citez scurt din art. 2 alin. (2), unde avem o cotă disponibilă: „cota de gaze fluorurate pe care o persoană fizică sau juridică înregistrată în Portalul F-Gas o poate utiliza în cursul unui an calendaristic”.

Deci utilizarea acestor gaze în industrie, dacă vă documentați, este extrem de diversă. Deci o limitare, o cotă, o taxare, o interzicere a lor înseamnă un dezastru pentru industrie, înseamnă criză economică, înseamnă criză socială.

De fapt, avem și o cotă pentru gaz, pentru dioxidul de carbon, prin taxele aplicate industriei energetice, industriei grele, industriei de transporturi. Însă o așteptăm și cred că va fi exprimată clar, printr-o taxă, printr-o cotă pentru gaze, pentru dioxidul de carbon, pentru fiecare persoană, exprimată clar de acești inconștienți. Pentru că sunt o serie de măsuri aberante, groaznice privind taxarea utilizării combustibililor fosili, totul bazat pe o simplă teorie, teoria încălzirii globale cauzată de gazele cu efect de seră pe care omul, activitatea umană le emite.

Deci o poveste care durează de vreo 50 de ani, spunându-ni-se de zeci de ani că va crește temperatura cu două, trei, cinci grade, lucru care, evident, nu se întâmplă. Totul este o teorie bazată pe un proces natural, ciclic, cu încălziri și răciri, care însă nu sunt cauzate de activitatea umană.

Mulțumesc.

Toate aceste taxe, restricții, cote...

Mulțumesc.

...duc la criză economică socială extrem de gravă. AUR va vota, bineînțeles, contra acestei legi.

## **Domnul Vasile-Daniel Suciu:**

Mulțumesc.

Cu părere de rău, domnule Muncaciu, este procedură de urgență: un singur vorbitor de grup.

Dacă la titlu există obiecții sau comentarii? Nu.

Adoptat. De la art. 1 la art. 14? Nu.

Raportul conține un amendament respins. Dacă se susține? Nu.

Proiectul rămâne la votul final. Declar ședința închisă. Îl invit pe domnul vicepreședinte Barna să continue.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, 8 aprilie 2024, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Începem cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.

Domnul deputat Brian Cristian este? Din păcate, nu.

Oana Murariu este? Nu.

Avem un răspuns de la Ministerul Muncii și Solidarității și Ministerul Tineretului.

Doamna Pârcălabu sau domnul Florin-Sergiu Dobrescu. Cine e?

Avem pe cineva?

De la Tineret sau de la Muncă.

OK. De la Tineret, răspuns pentru doamna Oana Morariu. (Vociferări.) OK. Bine.

Mergem mai departe.

De la Ministerul Transporturilor...

Domnul Drulă nu este aici.

Pentru Transport, domnul Daniel Gheorghe este? Nu pare să fie.

Domnul Brian Cristian? Nu.

Domnul Drulă?

Nu.

De la Ministerul Afacerilor Interne, pentru domnul Ilie Toma?

Vă rog.

Sunt două întrebări..., trei, de fapt, pe strategie, pe misiuni și pe...

Sunt mai multe, domnule președinte. Mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

Am primit răspunsurile. Sunt satisfăcătoare, în general, și de la Interne, și de la Mediu, și de la Transporturi, și sunt vreo 6-7 răspunsuri acolo.

Vreau să le mulțumesc colegilor. În mod special răspunsul de la Mediu este destul de clar.

Rugămintea mea este să încercăm să facem și să implementăm acele măsuri care sunt în răspuns, să le ducă mai departe, cumva să stabilizăm această climă, care vedem că „patinează” spre condiții neprielnice supraviețuirii oamenilor. Chiar și în România sunt situații de deșertificare, situații în care se pare că viitorul nu arată atât de bine cum ar trebui.

Însă le mulțumesc colegilor de la Mediu, domnului secretar de stat Balanișcu. Și aș vrea să-l rog să ducă mai departe toate aceste măsuri, cu brio, și să încercăm să implementăm altele noi, pentru a salva clima și a salva viața omenească.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ilie-Dan Barna:**

Mulțumesc. Tot de la Interne, răspuns pentru domnul Ghiță Daniel. Este domnul Dan Ghiță aici? Nu este? OK.

Domnul Dan Șlincu? Nu mai este nici domnia-sa.

Domnul Ilie Toma a zis că a primit răspunsurile. Domnul Mircia Chelaru? Nu.

Domnul Radu Ciornei?

Nu este prezent nici el.

Și domnul Ilie Toma...

Deci în momentul de față am epuizat această listă cu colegii parlamentari pentru care erau prezenți reprezentanți ai Guvernului.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro

Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|487425]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 58/26.IV.2024 conține 12 pagini.**

Prețul: 60 lei