Stenogramă plen

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

80 pentru

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

77 pentru

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

72 pentru

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

75 pentru

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

77 pentru

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

77 pentru

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

72 pentru · 28 contra · 7 abțineri

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

109 pentru

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

77 pentru · 32 contra

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

103 pentru · 9 abțineri

Vot · approved

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

63 pentru

Interpelare

Constantin-Ciprian Iacob

Reședință de lux în Statele Unite ale Americii, de peste 20.000 de dolari pe lună, în plină criză bugetară

Stimată doamnă ministru, Într-un interviu acordat publicației „Gândul”, ambasadorul României din Statele Unite ale Americii, domnul Andrei Muraru, întrebat de jurnaliști, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, despre costurile reședinței de la Washington, în contextul crizei bugetare, a declarat: „În acești patru ani, această ambasadă pe care o conduc a atras fonduri private, deci din sponsorizări de două milioane de euro și organizăm numeroase evenimente în această reședință. S-au făcut investiții aproape exclusiv din fonduri private în această reședință și cred că a adus plusvaloare imaginii României la Washington.” Totodată, în același interviu acordat marți, 26 august, la Palatul Cotroceni, ambasadorul a precizat că actuala reședință, preluată și închiriată de la Departamentul de Stat, are o chirie de 21.000 de dolari pe lună, semnificativ mai mare decât cea anterioară, de 13.500 dolari pe lună. În acest context, doamna ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: – Care sunt entitățile private care au sponsorizat Ministerul Afacerilor Externe cu suma de două milioane de euro, menționată de domnul ambasador Andrei Muraru?

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Proiectele civile transmise de România Comisiei Europene pentru finanțare prin programul SAFE al Uniunii Europene

Astăzi voi adresa o interpelare domnului prim-ministru IlieGavril Bolojan. Obiectul interpelării: „Proiectele civile transmise de România Comisiei Europene pentru finanțare prin programul SAFE al Uniunii Europene”. Stimate domnule prim-ministru, În contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina, România joacă un rol esențial în consolidarea securității regionale și europene. Proiectele transmise Comisiei Europene în cadrul programului SAFE reprezintă o oportunitate de a integra infrastructura civilă în planurile de apărare, contribuind astfel la mobilitatea militară și la dezvoltarea regională. Județul Botoșani, pe care îl reprezint în Senatul României, are o poziție geografică strategică, situându-se la granița cu Ucraina și Republica Moldova. În acest context, investițiile în infrastructura rutieră, precum Autostrada Moldovei A7 și Autostrada Unirii A8, precum și drumul expres SuceavaBotoșani, sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea economică, ci și pentru asigurarea unei mobilități eficiente în situație de criză. Astfel, având în vedere importanța acestor proiecte pentru securitatea națională și angajamentele României în cadrul Uniunii Europene și NATO, vă rog să-mi comunicați: 1. Care sunt proiectele civile introduse de România pe lista transmisă Comisiei Europene pentru finanțare prin programul SAFE și care este valoarea acestora? 2. Ce soluții are în vedere Guvernul României pentru continuarea finanțării drumului expres Suceava-Botoșani și pentru extinderea investițiilor în infrastructura strategică din județele de frontieră? Vă mulțumesc.

Interpelare

Mircea-Ionuț Sandu

Situația primăriilor care au rămas fără bani de funcționare și a primăriilor care au datorii mari ca urmare a neimplementării unor proiecte

Întrebările sunt adresate domnului ministru Cseke AttilaZoltan, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnului Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, domnului Dragoș Nicolae Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Obiectul întrebării: „Situația primăriilor care au rămas fără bani de funcționare și a primăriilor care au datorii mari ca urmare a neimplementării unor proiecte”. Stimați domni miniștri, În calitate de senator de Gorj, am luat la cunoștință de existența unor primării care au conturile blocate după ce au derulat proiecte de infrastructură pe care nu le-au dus până la capăt, dar care sunt în blocaj financiar total, pentru că firmele contractate au... contractante au câștigat în instanță plata lucrărilor executate. Fac precizarea că, în anumite cazuri, sumele datorate sunt mai mari decât bugetele proprii pe 3-4 ani ale acestor unități administrativ-teritoriale. În acest context, vă rog să răspundeți punctual la următoarele întrebări, folosind drept reper data de 1 septembrie 2025: – Aveți o evidență a numărului proiectelor derulate prin PNRR, PNDL 2 și 3 – „Anghel Saligny”, cu fonduri europene structurale sau alte surse de finanțare de la bugetul de stat, care nu au fost duse la îndeplinire și unde banii nu au fost decontați? Câte sunt aceste proiecte și cum sunt ele defalcate pe sursa de finanțare? Câte primării sunt implicate? – Câte primării sunt raportate ca având ponderea datoriilor mai mari decât bugetul local aferent anului 2025? – Câte primării au raportat până acum, pe parcursul anului 2025, incapacitate de a închide anul în baza bugetului aprobat inițial? – S-a discutat despre faptul că proiectele de infrastructură ar urma să fie prioritizate? Câte dintre contractele de finanțare semnate au grad de implementare sub 30% pondere și cuantum? Câte între 30 și 50% pondere și cuantum? Câte depășesc 50% pondere și cuantum? – Câte primării au intrat efectiv în incapacitate de plată, fie și temporară, din 2020 și până la 1 septembrie 2025, defalcat pe ani? – Ce trebuie să facă o primărie care are conturile blocate și care datorează sume de bani mai mari decât bugetul propriu de pe câțiva ani? Vă

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

Străinii ne iau locurile de muncă, străinii sunt un pericol.

Un tânăr livrator din Bangladesh a fost atacat în plină stradă, la București. Singura lui „vină”? Că este străin, că arată diferit. Un alt tânăr, din Nepal, se află astăzi în comă după ce a fost bătut la Cluj-Napoca. Vorbim despre oameni cu părinți, cu familii, care au venit aici să muncească și să studieze. Și nu e întâmplător. Aceste acte de agresiune vin după ce unii lideri politici au lansat în spațiul public mesaje care instigă la ură, apelul la boicotarea livratorilor străini, sondaje absurde despre expulzarea muncitorilor străini. Rezultatul? Scene de violență care nu ne fac cinste și pe care trebuie să le prevenim. Să nu ne amăgim: asemenea fapte nu apar din senin. Ele sunt rodul a ani de propagandă, ani în care politicieni, fără soluții, au cultivat ura, repetând refrene lipsite de conținut: „Străinii ne iau locurile de muncă, străinii sunt un pericol.” E momentul să vă opriți. Milioane de români trăiesc și muncesc în străinătate. Mulți dintre ei s-au simțit la un moment dat discriminați. Cum ar fi fost dacă în țările lor adoptive politicienii ar fi îndemnat deschis la ură împotriva românilor? Dacă acești români ar fi fost atacați, umiliți sau bătuți din senin doar pentru că sunt de altă naționalitate? Stimați colegi suveraniști, Responsabilitatea voastră este cu atât mai mare. Condamnați violența, condamnați rasismul. O țară puternică știe să fie o gazdă bună, să învețe din experiența milioanelor de români care au locuit în alte state și care au văzut cum se poate trăi cu respect și demnitate și fac apel la toți colegii parlamentari să nu tolerăm ura, să nu tolerăm violența, să nu permitem ca discursul extremist să transforme România într-o țară nesigură pentru oamenii cinstiți care muncesc aici. România nu este și nu trebuie să devină țara violenței. România adevărată este țara ospitalității, a solidarității și a respectului. Vă mulțumesc.

Interpelare

Titus Corlățean

Semnarea de către România a Convenției Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat

Stimate domnule prim-ministru, Stimați miniștri, La 12 martie 2025, Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a adoptat, în baza unui aviz prealabil pozitiv al Adunării Parlamentare de la Strasbourg, primul tratat internațional în materia protecției profesiei de avocat. Convenția menționată stabilește, la nivel european, reguli în materia profesiei de avocat, cu referire, între altele, la drepturile profesionale, libertatea de exprimare, disciplina profesională sau măsuri specifice de protecție pentru avocat și asociațiile profesionale. În baza convenției menționate, statele părți au obligația de a adopta măsuri care să garanteze dreptul avocaților de a-și exercita profesia fără a deveni ținta vreunei forme de atac fizic, amenințări, intimidări sau ingerințe inadecvate în profesia menționată. Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat a fost deschisă pentru semnare pe data de 13 mai 2025, cu ocazia reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre ale Consiliului Europei, organizată la Luxembourg, în contextul președinției luxemburgheze a Comitetului de Miniștri. Am formulat la data de 2.04.2025 o interpelare adresată prim-ministrului de atunci al României, domnului Ion-Marcel Ciolacu, ministrului afacerilor externe, domnului EmilianHorațiu Hurezeanu, și ministrului justiției, domnului Radu Marinescu, prin care am solicitat să se promoveze procedurile de aprobare a semnării de către România a Convenției Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, cu ocazia deschiderii spre semnare a instrumentului juridic menționat. Din păcate, procedurile nu au fost finalizate în timp util pentru a permite României semnarea la 13 mai 2025 a convenției amintite. Față de cele de mai sus, vă adresez rugămintea să-mi comunicați dacă Guvernul României, în actuala componență, intenționează să semneze în perioada următoare convenția menționată, ceea ce ar permite inclusiv reprezentarea statului român în structura de experți stabilită la nivel european și, respectiv, în Comitetul Statelor Părți.

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

Clarificări privind angajamentele României în crearea Hubului de securitate la Marea Neagră și deciziile strategice aferente

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României, domnului Ionuț Moșteanu, ministrul apărării naționale, doamnei Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe. Din partea senatorului AUR Andrei-Emil Dîrlău, Circumscripția nr. 1 Alba, membru al Comisiei de politică externă și al celei de afaceri europene. Obiectul interpelării: „Clarificări privind angajamentele României în crearea Hubului de securitate la Marea Neagră și deciziile strategice aferente”. În contextul vizitei Președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe 1 septembrie, la Constanța, unde s-a întâlnit cu președintele Nicușor Dan și oficiali militari pentru a discuta rolul României în apărarea europeană și crearea unui hub de securitate la Marea Neagră, vă adresez această interpelare pentru a cere clarificări. Lipsa transparenței, absența consultării democratice, implicațiile asupra suveranității și securității naționale ridică preocupări grave. Cer răspuns detaliat la următoarele întrebări: 1. Lipsa transparenței – anunțul privind implicarea României în crearea unui hub de securitate la Marea Neagră s-a făcut fără informarea prealabilă a publicului, fără detalii privind procesul decizional. De ce nu a oferit Guvernul informații transparente poporului român privind angajamentele asumate în fața doamnei Ursula von der Leyen? 2. În baza căror mandate au angajat România președintele Nicușor Dan și Guvernul în crearea Hubului de securitate la Marea Neagră? Cum de au putut lua asemenea decizii cruciale și să asume asemenea angajamente fără a le supune în prealabil dezbaterii publice și parlamentare? 3. Ce presupune exact Hubul de securitate la Marea Neagră? Care sunt obiectivele, structura, sfera lui operațională? Cum vor fi afectate resursele militare și economice ale României? Ce rol va juca Portul Constanța în implementarea lui? 4. Care e conținutul exact al strategiei Uniunii Europene pentru Marea Neagră care s-a discutat în timpul vizitei? Când a propus România această strategie Uniunii Europene, ce a determinat inițierea ei? A fost propunerea elaborată în consultare cu actorii naționali relevanți sau a fost avansată unilateral de președinte și/sau de Guvern, la cererea Comisiei Europene? 5. Lipsa consultării democratice – de ce Parlamentul României, organul reprezentativ suprem al poporului, nu a fost consultat privind angajamentul României în această inițiativă strategică? De ce n-a fost informat ori implicat poporul român într-o decizie cu implicații semnificative pentru securitatea și suveranitatea națională? 6. Care sunt implicațiile vizitei doamnei von der Leyen asupra politicii de securitate și apărare a României? De ce vizita a avut loc în totală lipsă de transparență privind angajarea României în priorități și obligații strategice decise la Bruxelles, asupra cărora nu a existat dezbatere ori informare publică și nici parlamentară? 7. Ce presupune „folosirea resurselor europene, inclusiv a instrumentului SAFE și a programului Readiness 2030”, menționate în contextul vizitei? Care sunt angajamentele precise ale României față de aceste programe, cum se vor implementa și care vor fi costurile financiare și operaționale pentru România? Și, în sfârșit, 8. Există planuri sau discuții privind înstrăinarea sau transferul controlului asupra Portului Constanța în cadrul Hubului de securitate la Marea Neagră? Dacă da, care sunt detaliile? Cum e afectată suveranitatea noastră, având în vedere importanța strategică a portului? Ce angajamente în numele României ați luat privind sprijinul dat de România Ucrainei, în contextul securității regionale? Ce impact ați preconizat în scenariul utilizării portului în principal pentru Ucraina? Poporul român, reprezentanții lui aleși, au dreptul la răspunsuri clare, complete privind aceste angajamente asumate fără control democratic. Lipsa transparenței și a consultării subminează democrația, încrederea publică și suveranitatea națională. Senator Andrei-Emil Dîrlău, Circumscripția nr. 1 Alba. Vă mulțumesc.

Interpelare

Gheorghe Ștefănache

Reforma care nu reformează

Declarația mea politică de astăzi poartă numele: „Reforma care nu reformează”. Doamnelor și domnilor, La începutul sesiunii parlamentare nu putem vorbi cu bucurie despre o adevărată reformă a statului și a administrației publice. Din păcate, prea des în politica românească marile cuvinte sunt rostite cu gravitate, dar faptele le contrazic cu o seninătate dezarmantă. Se vorbește despre reformă, dar cu grijă, ca să nu se schimbe nimic. Se cere tăierea privilegiilor, dar cu atenție, să nu fie atinse cele care chiar contează. Se proclamă modernizarea statului, dar se evită, cu o precizie chirurgicală, orice schimbare reală. Reforma a devenit un ritual. Se invocă în discursuri, se flutură în fața camerelor, dar în culise există mereu grijă ca totul să rămână la fel, iar România nu mai are timp de reforme de fațadă. Modernizarea statului este absolut necesară. Nu putem digitaliza, eficientiza și transparentiza fără să deranjăm lenea și sinecurile. Nu putem schimba mentalități fără să rupem controlul politic și fără să înlocuim obediența cu competența. Nu putem reforma statul fără să atingem echilibrul fragil al privilegiilor instituționale. Din fericire, chiar și în acest decor al imobilismului există oameni care nu renunță, oameni care cred că statul poate fi mai mult decât o mașinărie de conservat privilegii. Ei luptă zi de zi pentru transparență, competență și responsabilitate. Ei sunt oamenii din USR. Reforma adevărată nu vine din lozinci, ci din voință. Ea îi privește pe toți cetățenii, nu doar pe unii. Și, da, e nevoie de curaj pentru a o face, chiar și atunci când este incomod sau riscant politic. În calitate de parlamentar USR, voi pune întotdeauna interesul României deasupra oricărui interes personal sau de partid. Un nou pas pe acest drum a fost votul asupra Pachetului 2 de reforme. Da, e un drum greu, dar singurul care poate duce la modernizarea României. Vă mulțumesc. Senator Gheorghe Ștefănache, Circumscripția nr. 18 Galați.

Interpelare

Dorina Barcari

Vă rugăm să exemplificați, în cei mai concreți termeni, măsurile de întrajutorare și protecție socială pe care le aveți în vedere pentru persoanele cu venituri mici, având în vedere decizia de majorare a cotei TVA de la 5 și 9% la 11, respectiv costul standard TVA de 19 la 21%

Am o interpelare către domnul Bolojan, adresată domnului Ilie-Gavril Bolojan, premierul României, din partea senatorului Barcari, Comisia... secretar general în Comisia de muncă, familie și protecție socială. Subiectul interpelării: „Vă rugăm să exemplificați, în cei mai concreți termeni, măsurile de întrajutorare și protecție socială pe care le aveți în vedere pentru persoanele cu venituri mici, având în vedere decizia de majorare a cotei TVA de la 5 și 9% la 11, respectiv costul standard TVA de 19 la 21%”. ## Stimate domnule prim-ministru, Vă adresez prezenta interpelare pentru a trage un semnal de alarmă, la cel mai înalt nivel, asupra pachetului de măsuri abuzive fiscal-bugetare. Consider că actualul guvern a ales cea mai abuzivă, distructivă și degradantă cale de a veni în întâmpinarea situației de criză prin care trece țara în momentul de față, și anume creșterea taxei și impozite prin măsuri inechitabile, care va duce la o adevărată situație de criză pentru România. ## Stimate domnule prim-ministru, Vă rog să aveți în vedere măsuri imediate pentru redresarea unei stări de normalitate privind fiscalitatea muncii și reorientarea sarcinii fiscale între angajat și angajator. Vă rugăm să aveți în vedere că pachetul de măsuri fiscal-bugetare abuzive dat de creșterea TVA-ului de la 11% și 21%, creșterea accizelor de bază la 10% pentru alcool, combustibil, precum și majorarea numărului de contribuitori la CNAS, prin aplicarea CASS-ului la pensiile de peste 3.000 de lei, conduc la o situație de sărăcie excesivă pentru marea majoritate a populației țării noastre. Motivația este că orice salariu sau pensie în cuantum de plată trebuie să nu fie mai mică decât coșul minim de consum, ca să nu se poată aplica și, astfel, sub acest nivel nu se poate aplica nicio reținere pe plan național, pentru că se echivalează cu o stare de sărăcire excesivă. Referitor la drepturile și stagiile de pensionare aferente, stagiul acesta de pensionare trebuie să rămână fix pentru calitatea muncii, astfel că cei în condiții normale de muncă să rămână cu o vârstă de pensionare egală, iar stagiul de cotizare trebuie să fie menținut cu adaosul perioadei asimilate, ea fiind acoperită de plata contribuției de asigurări sociale prin alte forme decât cele directe. În acest sens, vă solicit să luați act de prezenta interpelare și să reveniți cu modificări de relaxare concrete la măsurile bugetar-fiscale excesive și degradante pentru cetățenii României. Pot să fac și declarația politică?

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Direcția reală a reformelor pe care le susține Guvernul României

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României. Obiectul interpelării: „Direcția reală a reformelor pe care le susține Guvernul României”. ## Domnule prim-ministru, În virtutea mandatului pe care-l exercit ca senator în Parlamentul Românei și în numele cetățenilor care m-au mandatat să-i reprezint, vă adresez următoarea interpelare publică, având în vedere îngrijorarea profundă cu privire la dimensiunea și eficiența reformelor propuse și susținute de dumneavoastră. În ultimele luni ați fost invocat în spațiul public ca reper al eficienței administrative și ca susținător vocal al reformelor structurale necesare statului român. Din această poziție de autoritate morală pe care v-ați construit-o, vă adresez câteva întrebări directe, în numele celor care încă mai speră într-o reformă reală, nu într-un șir nesfârșit de compromisuri politice și poveri fiscale pentru mediul privat. Până în acest moment, așa-zisele reforme implementate sau propuse sub această etichetă n-au dus nici la o scădere reală a deficitului bugetar, nici la eficientizarea statului, nici la relaxarea presiunii fiscale asupra sectorului productiv. Dimpotrivă: – Mediul privat este sufocat de taxe, controale abuzive, instabilitate legislativă și retorică agresivă. – Puterea de cumpărare a românilor scade continuu, iar inflația este accentuată de politici fiscale haotice. – Deficitul bugetar nu doar că nu a fost redus, dar pare scăpat de sub control. – Reforma aparatului de stat rămâne o lozincă, în timp ce statul se extinde și se hrănește tot mai mult din resursele celor care muncesc. Din această perspectivă, vă solicit următoarele clarificări: 1. Ce măsuri susțineți pentru protejarea capitalului românesc, stimularea antreprenoriatului și eliberarea economiei de sub povara fiscală excesivă? 2. Cum explicați faptul că „reforma” a generat până acum doar tăieri neproductive, piedici pentru mediul privat și nicio schimbare semnificativă în zona sinecurilor, agențiilor inutile și privilegiilor bugetare? Domnule Bolojan, suntem într-un punct critic, iar criza bugetară pe care trebuia să o corectați a fost transformată într-o criză financiară sistemică, cu efecte devastatoare în lanț.

Interpelare

Olga Onea

Ceea ce propune Guvernul Bolojan este reformă reală sau doar o povară pentru popor?

„Ceea ce propune Guvernul Bolojan este reformă reală sau doar o povară pentru popor?” De câteva săptămâni vedem cum premierul încearcă să vândă acest pachet de austeritate drept „singura soluție”. În realitate, soluția este simplă doar pentru el și pentru echipa sa. Pentru cetățean, pentru familie, pentru administrația locală nu e o soluție, ci o nenorocire. De la 1 august, TVA a crescut cu 21%. Adică fiecare produs de bază, fiecare factură, fiecare coș de cumpărături a devenit mai scump. Din 2026, impozitul pe locuințe va urca cu 70%, adică fiecare casă, fiecare apartament muncit de o viață va fi împovărat de stat și, culmea!, ni se spune că toate acestea pentru „binele nostru”. În același timp, Guvernul anunță concedieri masive în administrație, până la un sfert din posturile din primării, adică 40.000 de oameni trimiși acasă, nu pentru că sunt incompetenți, ci pentru că este nevoie de o cifră pe hârtie. Școli, primării, spitale locale fără personal, dar marile contracte cu dedicație rămân neatinse. Consiliile de administrație, unde se plătesc prieteniile, rămân intacte, acolo nu se face „reformă”. Adevărata reformă nu înseamnă să iei de la cei mulți și slabi, adevărata reformă înseamnă să începi de sus, de la privilegiile mari, de la risipă, de la evaziune fiscală, de la clientelă, înseamnă audit independent al cheltuielilor, înseamnă digitalizare și transparență, înseamnă să nu mai plătim zeci de mii de contracte fictive, să nu mai căpușăm companiile de stat. România are nevoie de o rânduială, dar de o rânduială dreaptă. Și aici este diferența dintre Guvern și noi, opoziția. Noi vrem reformă cu dreptate, ei impun austeritate cu nedreptate. Nu puteți cere sacrificii de la pensionari, de la tineri, de la mame, de la copii, în timp ce mențineți privilegii pentru un cerc restrâns de oameni. De aceea, nu sunt de acord cu aceste măsuri, dar voi susține amendamente clare: protejarea școlii și a sănătății, protejarea administrației locale de bază, plafonarea privilegiilor uriașe. De asemenea, cer ca statul să înceapă curățenia de sus, nu să coboare cu bâta pe cei de jos, pentru că România nu poate fi construită pe nedreptate. Senator Olga Onea. Vă mulțumesc. Doamne-ajută!

Interpelare

Ștefan Geamănu

Blestemul politicienilor

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Blestemul politicienilor”. Astăzi nu vorbesc în numele meu, ci în numele durerii acestui neam. Astăzi rostesc un cuvânt de foc și de dreptate împotriva celor care au pângărit România: PSD, PNL, USR și UDMR. Voi, cei ce v-ați făcut slugile străinilor, voi care ați vândut țara pentru arginți, blestemul istoriei cade asupra voastră! Ați risipit bogăția pământului, ați alungat fiii și fiicele României peste hotare, ați făcut din demnitatea noastră praf și cenușă. Să nu aveți pace în amintirea neamului, să fiți pomeniți nu ca ziditori, ci ca dărâmători. Numele vostru să fie scris nu în cartea cinstei, ci în cartea rușinii. Și precum ați secătuit izvoarele României, așa să sece și amintirea voastră în sufletele celor care vor veni. Dar să știe toată lumea: România nu moare. Poporul acesta, deși rănit și umilit, se ridică iarăși. Așa cum pomul tăiat renaște din rădăcini, tot așa renaște și România, din credință, jertfă și dragostea celor ce o iubesc. Și, atunci când va renaște, jugul trădătorilor va fi spulberat, iar glasul dreptății va răsuna peste veacuri. Așa grăiesc astăzi, în fața Senatului și a întregii țări: blestem asupra celor care au distrus România și binecuvântare asupra celor care o vor ridica din nou. Cu deosebită considerație pentru poporul român, senator Ștefan Geamănu, Circumscripția electorală nr. 43 diaspora. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cristian Vântu

Apelor Române

Am o întrebare pentru... adresată doamnei ministru Diana-Anda Buzoianu, ministra mediului, apelor și pădurilor. Obiectul întrebării este fundamentarea opțiunii de alimentare a municipiului Târnăveni din acumularea Bezid, în locul alternativei din râul Mureș, zona Cipău, după creșterea salinității în Târnava Mică. În urma incidentelor de la Praid, salinitatea râului Târnava Mică a crescut, afectând sursa de apă brută pentru Târnăveni și localitățile din aval; au fost instituite măsuri de urgență privind calitatea apei. Autoritățile au utilizat evacuări controlate din acumularea Bezid pentru diluarea salinității și au indicat ca surse alternative pentru alimentarea stației Târnăveni lacul Bezid, dar și râul Mureș, din zona Cipău. Au fost raportate soluții provizorii de distribuție din uzina Cipău, până la stabilirea unei variante stabile de alimentare. Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări, pe care le-am structurat pe capitole: 1. În ce privește criteriile și documentele de fundamentare, vă rog să ne spuneți care au fost criteriile tehnice, economice și de mediu care au stat la baza alegerii opțiunii din acumularea Bezid în locul opțiunii din râul Mureș, zona Cipău. Vă rugăm să transmiteți studiile de fezabilitate, notele de fundamentare, avizele Administrației Naționale a „Apelor Române”, inclusiv avizul de gospodărire a apelor și sinteza evaluărilor cost-beneficiu pentru fiecare alternativă. 2. În ce privește costul și termenele, care sunt estimările CAPEX și OPEX pentru varianta Bezid _versus_ varianta Mureș? Care sunt termenele de implementare și punere în funcțiune, pe etape, vă rog? 3. În ce privește parametrii hidrologici și calitatea apei, vă rog să ne spuneți care sunt debitele disponibile, variabilitatea sezonieră și profilul calitativ al acestora, inclusiv salinitatea, atât pentru varianta Bezid, cât și pentru varianta MureșCipău, raportat la cerințele stației de tratare Târnăveni. Vă rugăm să includeți monitorizările curente și prognozele postincident Praid. 4. În ce privește impactul și conformarea, ce valori de impact asupra ecosistemelor au fost realizate pentru ambele opțiuni: nivele/regim Bezid, efect în aval, calitatea apei, în raport cu directiva-cadru apă și planurile de management ale bazinului hidrografic Mureș-Târnava Mică? Soluția aleasă este compatibilă cu planul de management actualizat sau nu? 5. În ce privește justificarea comparativă cost-distanțădebit, care sunt argumentele comparative, distanță de aducțiune, trasee, pierderi de sarcină, consum energetic și cost total pe metru cub care au condus la opțiunea Bezid, deși alimentarea din râul Mureș, zona Cipău pare preferabilă din punct de vedere al costurilor, distanțelor și debitului? 6. Sustenabilitate și pe termen mediu. Soluția aleasă este provizorie sau este permanentă? Care este calendarul pentru revenirea la captarea din Târnava Mică, respectiv pentru diversificarea surselor astfel încât să existe redundanță? 7. În ce privește finanțarea și răspunderea. Care este sursa de finanțare – buget de stat, fonduri europene, bugete locale/operator – pentru investițiile necesare și cum se aplică principiul recuperării costurilor? Cine suportă cheltuielile aferente remedierii consecințelor incidentului de la Praid? Vă

Interpelare

Daniela Ștefănescu

acestei interpelări vizează drepturile comunităților românești din Ucraina.

Deși sala este goală, sper că cele ridicate la pupitru și de mine, și de colegii mei să fie auzite de cei cărora le-au fost adresate și să fie tratate cu respectul cuvenit. Deci am o interpelare pentru doamna ministru al afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu, și obiectul acestei interpelări vizează drepturile comunităților românești din Ucraina. Stimată doamnă ministru, În calitatea mea de senator al României și de reprezentant al intereselor naționale în forul legislativ al țării, îmi revine îndatorirea de a aduce în atenția dumneavoastră o problemă de o importanță deosebită, care privește situația comunităților românești istorice din Ucraina. Aceste comunități, care constituie parte integrantă a spiritualității și culturii românești, se confruntă, din nefericire, cu o serie de restrângeri care contravin principiilor democratice și angajamentelor internaționale asumate de statul ucrainean. În pofida solidarității constante manifestate de România față de Ucraina, constatăm persistența unor practici ce afectează grav drepturile fundamentale ale românilor de acolo, și anume: – Refuzul recunoașterii canonic-juridice a comunității ortodoxe românești, care, în virtutea tradiției și identității ei, solicită afilierea la Biserica Ortodoxă Română. – Blocarea sau tergiversarea restituirii patrimoniului bisericesc, lăcașuri de cult și bunuri confiscate în mod abuziv în perioada regimului totalitar sovietic, care, potrivit dreptului internațional și normelor europene, ar trebui retrocedate deținătorului legitim. – Restrângerea accesului la educație în limbă maternă, prin diminuarea numărului de școli cu predare în limbă română și prin măsuri legislative care limitează utilizarea limbii române în procesul de învățământ, fapt ce contravine principiilor consacrate de Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și de Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. Doamnă ministru, având în vedere aceste realități, vă rog să precizați: – Care sunt demersurile întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe pentru a garanta dreptul comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a fi recunoscute ca parte a Bisericii Ortodoxe Române? – Ce inițiative diplomatice sau acțiuni în plan internațional au fost întreprinse pentru a susține cauza restituirii patrimoniului bisericesc aparținând Bisericii Ortodoxe Române? – Care este poziția oficială a României în raport cu restricțiile impuse asupra învățământului în limba română și ce strategii există pentru a asigura perpetuarea identității lingvistice și culturale a acestor comunități? – În ce mod corelează Guvernul României sprijinul constant acordat Ucrainei cu exigența respectării drepturilor minorităților românești, astfel încât solidaritatea să nu se transforme într-o acceptare tacită a unor abuzuri? Stimată doamnă ministru, Comunitățile românești din Ucraina reprezintă o parte vie a istoriei și identității noastre naționale. Datoria noastră ca stat este de a le asigura protecția, de a revendica pentru ele drepturi pe care orice societate democratică are obligația să le respecte. Vă solicit, așadar, să-mi răspundeți în scris și verbal în plenul Senatului. Cu deosebită considerație, Daniela Ștefănescu, senator AUR, Circumscripția nr. 4 Bacău. _(Aplauze.)_

Interpelare

Mircea-Ionuț Sandu

Solicitare privind simplificarea și urgentarea procedurilor de obținere a avizului de mediu

Este către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În atenția doamnei ministru Diana-Anda Buzoianu. Subiect: „Solicitare privind simplificarea și urgentarea procedurilor de obținere a avizului de mediu”. Stimată doamnă ministru, Vă adresez prezenta solicitare în calitate de senator, având în vedere numeroasele sesizări primite din partea autorităților locale, investitorilor și proiectanților, cu privire la blocajele administrative generate de procedura anevoioasă de obținere a avizului de mediu. În forma actuală, procesul de emitere a avizului este adesea greoi, lipsit de predictibilitate și împovărat de cerințe care depășesc cadrul legal. Sunt solicitate documente sau avize, precum avizul ISU, care nu au legătură directă cu evaluarea de mediu, iar comisiile responsabile condiționează emiterea avizului de existența acestora, blocând astfel întregul proces administrativ. Aceste practici nu doar că încalcă principiul legalității, ci generează întârzieri nejustificate în derularea proiectelor, fie ele publice sau private. Situația de față pare a fi menținută intenționat, cu scopul de a întârzia proiecte, de a genera corupție și de a crea cadrul pentru solicitarea de foloase necuvenite din partea celor care doresc parcurgerea rapidă a procedurii. Această atmosferă de incertitudine administrativă afectează grav încrederea în instituțiile statului și creează un mediu neprielnic investițiilor. Investițiile publice și private sunt vitale pentru dezvoltarea României și trebuie să se desfășoare într-un ritm operativ, nu să fie blocate de proceduri birocratice care nu au niciun scop real de protecție a mediului, ci doar tergiversează în mod artificial. Procedura de obținere a avizului de mediu trebuie să fie clară, cu documente bine definite, fără ca un aviz să fie condiționat de existența altuia care nu are relevanță directă. Totodată, considerăm că se pot introduce prevederi legislative care să permită exceptarea anumitor categorii de construcții de la această procedură, în funcție de riscurile generate, funcțiunea și suprafața imobilului. Pentru aceste situații, se pot realiza modificări în Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții sau în alte reglementări aferente, pentru a preciza clar care construcții nu necesită parcurgerea procedurii de mediu. Acest demers ar duce la debirocratizarea reală a procesului de autorizare. Vă solicit, în regim de urgență: 1. Simplificarea procedurii de obținere a avizului de mediu și stabilirea clară, prin ordin de ministru sau alte reglementări administrative, a documentelor necesare, eliminând cerințele abuzive, care nu au temei legal. 2. Stabilirea unor termene ferme și scurte de emitere a avizelor. 3. Analizarea posibilității exceptării unor categorii de construcții de la obligativitatea obținerii avizului de mediu, așa cum deja se aplică în cazul avizului ISU. Vă rugăm să reveniți cu un răspuns oficial cu privire la cele solicitate și să dispuneți de urgență măsurile necesare, având în vedere impactul negativ major asupra dezvoltării economice și sociale, generat de aceste blocaje administrative artificiale, menținute adesea în interese locale. Vă

Interpelare

Mircea-Ionuț Sandu

Rămâne în scris.

Interpelare

Mircea-Ionuț Sandu