Stenogramă plen

## 2. **Eugen-Cristian Șipoș, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj**

Obiectul întrebării: Finalizarea proiectului hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești

Stimate domnule ministru,

Proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești reprezintă un pas important pentru dezvoltarea energetică a României. Aceasta ar aduce numeroase avantaje, inclusiv îmbunătățirea regimului de funcționare a Centralei Nucleare de la Cernavodă, în special în contextul construirii unităților 3 și 4, precum și a centralelor termoelectrice pe combustibili fosili.

Hidrocentrala poate facilita transferul de energie electrică de la gol la vârf de sarcină și poate contribui la reglajul frecvență-putere, asigurând rezerva terțiară rapidă și rezerva de avarie de scurtă durată.

De asemenea, acest proiect poate îmbunătăți participarea Sistemului energetic național ( _SEN_ ) la piața unică europeană de energie electrică, mărind gradul de siguranță și posibilitatea exploatării SEN în condiții tehnice și economice superioare.

Legat de acest proiect, ați declarat anul trecut că vă doriți ca el să fie declarat de importanță strategică națională, astfel încât să beneficieze de o implementare accelerată.

„Mi-aș dori ca marile proiecte energetice să fie susținute de marile companii energetice – Hidroelectrica, Romgaz� Aveți și avem o mare oportunitate și, cred, o mare răspundere. Stocarea e prima nevoie a Sistemului energetic național. Avem apeluri lansate din PNRR – 80 de milioane de euro, până la finalul anului încă vreo 200 de milioane din Fondul pentru modernizare. Acestea vizează stocarea în baterii. Cel puțin la fel de importantă este stocarea în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Dintre acestea, proiectul fanion este Tarnița-Lăpuștești, pe care noi l-am restartat în actualul Guvern�”, ați declarat la sfârșitul anului trecut.

În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare:

Care sunt măsurile pe care Ministerul Energiei le-a luat și le va lua în anul 2025 în ceea ce privește demararea accelerată a lucrărilor la proiectul hidroenergetic TarnițaLăpuștești?

Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație,

_Eugen-Cristian Șipoș_ , senator AUR

## 3. **Eugen-Cristian Șipoș, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj**

Obiectul întrebării: Actele de reglementare a proiectului CHEAP Tarnița-Lăpuștești

Stimate domnule ministru,

Ați declarat la sfârșitul anului trecut că vă doriți ca proiectul Centrala Hidroelectrică cu Acumulare prin Pompaj ( _CHEAP_ ) Tarnița-Lăpuștești să fie declarat de importanță strategică națională, astfel încât să beneficieze de o implementare accelerată. De asemenea, ați declarat că „Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești reprezintă un proiect prioritar, atât pentru România și Ministerul Energiei”, cât și pentru dumneavoastră.

Constatăm însă că CHEAP Tarnița-Lăpuștești, amplasată în județul Cluj, nu apare nicăieri în Strategia energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050.

În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

De ce CHEAP Tarnița-Lăpuștești, amplasată în județul Cluj, nu apare nicăieri în Strategia energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050?

În ce acte subsecvente (planificare/program de investiții/ ordin de ministru ș.a.m.d.) aferente Strategiei energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, se regăsesc detaliile proiectului CHEAP Tarnița-Lăpuștești? Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, _Eugen-Cristian Șipoș_ , senator AUR

Nr. 73a/5.03.2025

## 4. **Liviu Sorin Robe, senator POT, Circumscripția electorală nr. 6 Bistrița-Năsăud**

Obiectul întrebării: Situația Sistemului energetic național Stimate domnule ministru,

România, asemenea altor state europene, s-a confruntat în ultimii ani cu o criză energetică. Guvernele succesive ale României au adoptat măsuri de plafonare a prețului energiei electrice pentru consumatorii finali. Actualul guvern a prelungit măsura plafonării prețului la energia electrică până în vară. Problema reală este că nu am dezvoltat suficient infrastructura de producere a energiei electrice, iar prețurile ce vor fi plătite de consumatori din vară vor fi și cu 30% mai mari.

De asemenea, din cauza energiei scumpe, nici industria românească nu va putea fi competitivă. Nu mai vorbesc de industriile energofage, mai ales în contextul în care dorim să dezvoltăm industria de apărare românească.

România a devenit exportator net în 2023, însă exportăm ieftin și importăm scump, pentru că România nu are o piață

Nr. 42a/26.02.2025 funcțională, liberă, pe care să poată fi încheiate contracte pe termen lung, la prețuri avantajoase; de altfel, nici nu există semnale de preț și exporturile se fac atunci când există surplus de energie în rețea. Mai mult, furnizorii de energie cumpără în mare parte energia de pe piața SPOT (Piața pentru ziua următoare), unde prețurile la energie sunt mai mari în România decât în vest.

Având în vedere toate aceste aspecte și ținând cont de importanța energiei în dezvoltarea industriei naționale, dar și pentru protejarea cetățenilor de creșteri bruște ale prețurilor, vă solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este datoria României către furnizorii de gaze și de energie electrică în urma plafonării prețurilor?

2. Care este bugetul estimat pentru acoperirea prețurilor plafonate la energie electrică până la finalul perioadei de plafonare?

3. Ce măsuri aveți în vedere pentru a limita cumpărarea energiei de pe piața SPOT?

4. Când va fi funcțională centrala electrică MASS Mintia, declarată de Guvern în 2024 proiect de importanță națională în domeniul energiei electrice?

5. Când va fi funcțională centrala electrică de la Iernut, a cărei punere în funcțiune este amânată deja de peste 8 ani?

6. Ce alte proiecte de producere a energiei electrice aveți în vedere pentru anul 2025?

7. Cum veți promova încheierea pe termen mediu și lung a contractelor pentru cumpărarea de energie de către marii furnizori și de către marii consumatori? Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, _Liviu Sorin Robe_ , senator POT

Nr. 181a/26.03.2025

## 5. **Niculina Stelea, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 42 București**

Obiectul întrebării: Obiective din Programul de guvernare 2024-2028 al PSD-PNL-UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților îndeplinite până în prezent

Stimate domnule ministru,

Vă rog să îmi menționați ce puncte din programul de guvernare ați reușit să îndepliniți de la preluarea mandatului și până în prezent.

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să fie transmis în scris.

Vă mulțumesc.

_Niculina Stelea_ , senator AUR

## 6. **Ștefan Geamănu, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 43 – Circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara României**

Obiectul întrebării: Prețurile produselor industriale au urcat în 2025, iar gazul, energia electrică, energia termică și apa au înregistrat cele mai mari majorări din ultima perioadă

Domnule ministru Sebastian-Ioan Burduja,

Ați evidențiat în data de 31.03.2025 importanța proiectelor strategice, cum ar fi exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep, menționând că România este deja cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană.

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică ( _INS_ ), costurile producției industriale pentru piața internă și externă au crescut cu peste 4% față de februarie 2024. Față de ianuarie 2025, avansul a fost de 3,6%. În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat o creștere substanțială de peste 8,46% în februarie 2025, față de aceeași lună a anului trecut, iar, față de ianuarie 2025, tarifele au crescut cu 12,58%.

Un alt sector cu creșteri importante a fost cel al captării, tratării și distribuției apei, care s-a scumpit cu 9,99% față de februarie 2024. Majorările prețurilor produselor industriale reflectă o tendință de scumpire generalizată a tarifelor energiei electrice, gazului și apei, care afectează toată populația României, inclusiv marii agenți economici și micii întreprinzători/antreprenori români.

Cifrele îngrijorătoare arată că prețul mediu al energiei electrice pe Piața pentru ziua următoare ( _PZU_ ), operată de OPCOM (Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale – S.A.), a fost al patrulea cel mai mare din UE, atât în martie 2025, cât și de la începutul anului. Comparativ cu aceeași lună din 2024, prețul a crescut cu aproape 70%, ceea ce ridică semne de întrebare serioase privind politica energetică națională.

AUR este preocupat de stabilizarea Sistemului energetic național, grav afectat de închiderea unor importante capacități de producție pe considerente ideologice, neștiințifice și în contradicție cu necesitățile geostrategice, precum și de reducerea semnificativă a dependenței energetice a României.

Stimate domnule ministru Sebastian-Ioan Burduja,

În căutarea clarității cu privire la deciziile economice prezentate în moțiunea împotriva dumneavoastră, ați declarat, în discursul din 31.03.2025, susținut în fața senatorilor, că, începând din 2027 sau poate chiar mai devreme, România își va dubla producția de gaze naturale. De asemenea, în legătură cu proiectul strategic Neptun Deep, ați menționat că România este cel mai mare producător de gaze din UE.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

Care este termenul exact în care agenții economici își vor relua activitățile, acum blocate din cauza dificultăților

Nr. 202j/2.04.2025 economice? De asemenea, când vor fi implementate facilități pentru milioanele de întreprinzători români privind reducerea costurilor cu gazele naturale, energia electrică/termică și apa curentă?

7. Câtă energie electrică a importat România de la începutul anului și până la 15 aprilie și care a fost prețul mediu? Vă solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Care este politica energetică națională concretă?

Vă asumați răspunderea juridică pentru decizia de creștere a capacității de producție de energie electrică și gaze naturale? Ce măsuri specifice vor fi luate pentru a reduce costurile facturilor la energie electrică, gaze și apă pentru consumatorii casnici?

Nr. 279b/23.04.2025

Cu deosebită considerație, _Mircea-Ionuț Sandu_ , senator AUR

Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, _Ștefan Geamănu_ , senator AUR

Nr. 230a/9.04.2025

## 7. **Mircea-Ionuț Sandu, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 20 Gorj**

Obiectul întrebării: Capacități de stocare a energiei electrice

## Stimate domnule ministru,

În ziua în care creștinii au sărbătorit Sfintele Paști (20 aprilie), conform informațiilor din presă, producătorii de energie din România au fost nevoiți să plătească un preț record, de 500 de lei/MWh, furnizorilor pentru a le prelua energia în exces. Chiar dumneavoastră ați afirmat că ați discutat cu asociațiile de prosumatori pentru a le solicita românilor care au instalate panouri fotovoltaice să-și oprească invertoarele instalațiilor de producție a energiei electrice.

În acest sens, aș dori să vă adresez câteva întrebări foarte precise:

1. Care este cuantumul total al capacităților de stocare a energiei electrice existente în acest moment în România?

2. Ce investiții în capacități de stocare există la nivelul companiilor unde statul are acțiuni? Ce investiții în acest sens există la nivelul companiilor private?

3. Ce s-a întâmplat cu apelul de proiecte „Sprijinirea investițiilor în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice (baterii) cu finanțare din Fondul pentru modernizare”? Câți aplicanți au fost? Câte contracte s-au semnat? În ce cuantum sunt acestea?

4. Intenționați să sprijiniți introducerea unei taxe pentru prosumatori, începând cu 1 decembrie 2026, așa cum susținea ANRE?

5. Care ar fi mixul ideal de energie al României, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu astfel de crize precum cea din ziua de Paște?

## 8. **Claudiu Răcuci, senator PNL, Circumscripția electorală nr. 1 Alba**

Obiectul întrebării: Tarifele la energia electrică de la 1 iulie 2025 – Măsuri pentru asigurarea unei concurențe reale în piață

## Stimate domnule ministru,

De la data de 1 iulie 2025 încetează măsurile de sprijin pentru consumatorii casnici și non-casnici cu privire la compensarea tarifelor la energia electrică. Estimările unanime sunt în favoarea unei majorări semnificative a prețurilor finale plătite de consumatori, mai ales că, în ultima perioadă, majoritatea operatorilor din domeniu (producători, transportatori, distribuitori) și-au majorat semnificativ tarifele (de exemplu, Hidroelectrica și-a majorat cu peste 60% prețul pe kWh). Mai mult decât atât, în unele zone ale țării, cum este și cazul județului Alba, ofertele furnizorilor sunt printre cele mai mari din țară, echivalând cu mai mult decât dublul tarifelor compensate în prezent. Chiar dacă unii consumatori vulnerabili ar putea să fie în continuare protejați, majorarea semnificativă a tarifelor va avea un impact negativ devastator asupra firmelor mici și mijlocii din județ, asupra prețurilor și asupra puterii de cumpărare a populației cu venituri medii.

În aceste condiții, vă solicit, domnule ministru, următoarele precizări:

1. Ce măsuri prealabile ați adoptat pentru a asigura o tranziție fără efecte negative către o piață liberă pentru energia electrică?

2. Ce măsuri ați adoptat pentru a evita majorări de tarife nejustificate înainte de liberalizarea pieței (pentru producători, transportatori, distribuitori)?

3. Cum explicați faptul că la nivelul județului Alba tarifele sunt printre cele mai mari din țară? Ce măsuri veți dispune pentru a rezolva această situație?

Solicit formularea răspunsului în scris. Vă mulțumesc.

Cu apreciere, _Claudiu Răcuci_ , senator PNL

6. Cât curent a exportat România de la începutul anului și până la 15 aprilie și care a fost prețul mediu?

Nr. 335a/28.05.2025

## 9. **Niculina Stelea, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 42 București**

Obiectul întrebării: Obiective din Programul de guvernare 2024-2028 al PSD-PNL-UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților îndeplinite până în prezent

## Stimată doamnă ministru,

Vă rog să îmi menționați ce puncte din programul de guvernare ați reușit să îndepliniți de la preluarea mandatului și până în prezent.

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să fie transmis în scris.

Vă mulțumesc.

_Niculina Stelea_ , senator AUR

Nr. 202l/2.04.2025

## 10. **Liviu Sorin Robe, senator POT, Circumscripția electorală nr. 6 Bistrița-Năsăud**

Obiectul întrebării: Calitatea artistică și morală a pieselor de teatru puse în scenă de TNB

## Stimată doamnă ministru,

În calitate de membru al Comisiei pentru cultură și media din Senat, sunt foarte preocupat de modalitatea în care sunt cheltuiți banii publici. România, alături de toate țările din Uniunea Europeană, se află la o răscruce identitară și morală. Valorile care au stat la baza construcției europene, printre care și creștinismul, se află sub un asalt constant al ideilor așa-zis progresiste.

În acest context și ținând cont că ne aflăm în postul Sfintelor Paști, am fost dezamăgit de modul în care a fost pusă în scenă la Teatrul Național din București piesa „Proorocul Ilie”.

Vreau să fiu foarte clar, textul piesei, scris în 1991, deși atinge elemente ce pot fi considerate inadecvate, se circumscrie libertății de exprimare și atinge probleme profunde cu privire la modul în care privim credința și legătura dintre om și divinitate în societatea actuală.

În fapt, piesa a mai fost pusă în scenă și de alte teatre din țară, acum mai bine de 10 ani, fără a atrage criticile societății civile și ale Bisericii Ortodoxe Române.

Nicăieri în piesă nu există femei care să danseze lasciv în sutien sau urcate pe cruce îmbrăcate inadecvat și cu pantofi cu toc înalt. Astfel, nu textul reprezintă problema reală, ci modul în care regizorul a gândit transpunerea în scenă a piesei. Punerea în scenă a defăimat simbolurile religioase creștine, prin utilizarea lor în mod inadecvat și fără a fi nici măcar necesară pentru transpunerea în scenă a piesei lui

Tadeusz Słobodzianek. Din păcate, am observat că, în goana după senzațional, de foarte multe ori piese de teatru clasice sau contemporane sunt puse în scenă la TNB într-un mod senzaționalist, afectând calitatea artistică și morală a acestora. Cum au fost, de exemplu, „Regele Lear” sau „Revizorul”, care au cuprins scene de sexualitate fără a fi necesar acest lucru.

Desigur, libertatea de expresie prin artă reprezintă o valoare universală, iar depășirea unor tabuuri poate fi un instrument util în zona culturală, însă astfel de manifestări ar trebui lăsate în seama teatrelor private, care nu au obligația de a transmite cultura în forma ei cea mai pură publicului spectator.

Am luat act, de asemenea, de declarația dumneavoastră prin care i-ați solicitat secretarului de stat care se ocupă de această zonă să fie mult mai implicat, dar cred că e un pic cam târziu.

Având în vedere toate aceste aspecte și ținând cont de importanța vieții culturale și de faptul că Teatrul Național din București ar trebui să reprezinte un etalon al culturii dramaturgice, vă solicit, stimată doamnă ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete urmează să luați ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple pe scena unui teatru finanțat din fonduri publice?

2. Urmează să-l demiteți pe managerul general interimar de la TNB și să numiți un manager care să promoveze valorile culturale românești?

3. Ce măsuri veți lua împotriva secretarului de stat care ar fi trebuit să se ocupe de acest domeniu? Totuși, nu vorbim de orice teatru, ci chiar de Teatrul Național București. Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, _Liviu Sorin Robe_ , senator POT

Nr. 216a/2.04.2025

## 11. **Ana-Cynthia-Ioana Păun, senator USR, Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov**

Obiectul întrebării: Fortul X Leurdeni și rețeaua de fortificații a Bucureștiului

## Stimată doamnă ministru,

Fortul X Leurdeni este unul dintre cele 36 de puncte strategice de apărare a Bucureștiului care formau o centură de fortificații – cunoscută și sub denumirea de „Cetatea Bucureștilor” – menită să apere capitala în caz de conflict armat. Construite la finalul secolului al XIX-lea, aceste puncte strategice sunt acum abandonate, aflate în diferite situații privind regimul de proprietate și starea de conservare. Aceste elemente de fortificație necesită lucrări urgente de punere în siguranță, conservare și restaurare și, nu în ultimul rând, de punere în valoare prin integrarea într-un circuit turistic dedicat.

Clasarea acestor forturi și baterii, solicitată încă din 2010, nu s-a înfăptuit decât parțial, singurele care beneficiază în prezent de protecția legală a monumentelor istorice fiind Fortul 4 Tunari (cod IF-II-m-B-21072), Fortul 13 Jilava (cod IF-II-m-A-21037), Bateria intermediară 6-7 Afumați (cod IF-II-m-B-21070) și Bateria intermediară 4-5 Tunari (IF II-m-B-21071). Clasarea „Cetății Bucureștiului” nu doar că ar proteja din punct de vedere legal acest patrimoniu istoric și militar, ci ar deschide posibilitatea accesării unor finanțări naționale sau europene prin care s-ar putea remedia situația actuală a forturilor și bateriilor, respectiv s-ar putea îmbunătăți considerabil starea de conservare a acestora.

Pe această cale, vă rog respectuos să-mi răspundeți la următoarele întrebări, cu scopul de a înțelege mai bine situația și pentru a identifica posibile soluții cu privire la situația Fortului X Leurdeni din județul Ilfov:

1) În proprietatea cărei instituții a statului se află Fortul X Leurdeni?

2) Care este situația cererii de clasare ca monument istoric a Fortului X Leurdeni, transmisă de senatorii USR AnaCynthia-Ioana Păun și Remus Negoi către Direcția Județeană de Cultură Ilfov și înregistrată de instituție cu nr. 248/29.01.2025?

3) Care este stadiul cererii de clasare a întregii rețele de fortificații a capitalei ca monument istoric?

Vă rog să îmi comunicați răspunsurile în scris, la adresa de e-mail: cynthia.paun@senat.ro Vă mulțumesc.

Cu deosebită considerație, _Ana-Cynthia-Ioana Păun_ , senator USR

Nr. 236a/9.04.2025

## 12. **lonel Carp, senator neafiliat, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea**

Obiectul întrebării: Situația Cetății Troesmis și necesitatea intervenției urgente

Situl, aflat în Lista monumentelor istorice, cu codul TL-I-s-A-05952, este în prezent expus degradării, fiind afectat de intervenții ilegale, exploatări neautorizate, cariere de piatră și lipsa unor măsuri ferme de protecție. Mai mult, ruinele sale sunt adesea confundate cu resturi industriale moderne, iar accesul dificil până la cetate descurajează turismul cultural. În pofida acestui potențial, cercetările recente rămân limitate, iar lipsa investițiilor în conservare, digitalizare, infrastructură și semnalizare lasă acest patrimoniu antic într-o stare de anonimat.

Revenirea în atenția publicului a acestui sit – inclusiv prin descoperirea, în urmă cu un deceniu, a celor două table de bronz cu extrase din legea municipiului Troesmis – este un semnal clar că situl ar trebui tratat cu prioritate în strategiile naționale de conservare și valorificare a patrimoniului arheologic. În lipsa unor măsuri urgente, există riscul pierderii unor structuri și artefacte de o valoare istorică inestimabilă, precum și al ratării oportunității de a transforma Troesmis într-un centru de cercetare și turism istoric cu relevanță internațională.

Drept urmare, vă rog, doamnă ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1) Care este stadiul actual al planurilor Ministerului Culturii privind cercetarea, conservarea și valorificarea sitului Troesmis, clasat ca monument istoric de importanță națională?

2) Ce fonduri au fost alocate în ultimii 10 ani pentru Troesmis și ce investiții sunt prevăzute în următoarea perioadă în cadrul Programului național de restaurare sau al altor programe de finanțare?

3) Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul pentru a preveni distrugerea suplimentară a vestigiilor sitului, inclusiv prin reglementarea activităților industriale din zonă și combaterea braconajului arheologic?

4) Este în plan includerea Troesmis într-un circuit turistic sau cultural național sau regional, și, dacă da, care sunt acțiunile prevăzute pentru asigurarea accesibilității, infrastructurii și promovării acestuia?

Solicit răspuns în scris.

Cu respectul cuvenit, _lonel Carp_ , senator neafiliat

Nr. 297a/30.04.2025

Stimată doamnă ministru,

Situl arheologic de la Troesmis, județul Tulcea reprezintă un complex cu o deosebită valoare istorică, militară și urbanistică pentru identitatea noastră națională. Cetatea Troesmis, fost sediu al Legiunii V Macedonica, este una dintre cele mai importante structuri de apărare ale frontierei dunărene a Imperiului Roman, fiind atestată documentar de la Ovidius până la Constantin al VII-lea Porfirogenetul. Cu toate acestea, starea actuală a sitului și nivelul scăzut de protecție și promovare sunt incompatibile cu importanța sa arheologică și istorică.

## 13. **Niculina Stelea, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 42 București**

Obiectul întrebării: Implementarea Planului național de redresare și reziliență (PNRR)

Stimate domnule ministru,

În presă au apărut declarații privind intenția Guvernului României de a renegocia cu Comisia Europeană condițiile de implementare a Planului național de redresare și reziliență ( _PNRR_ ). Premierul României, domnul Marcel Ciolacu, a dat de înțeles că România și-ar dori prelungirea termenului de implementare a proiectelor de investiții. În acest context, vă adresez următoarele întrebări la care vă rog să răspundeți punctual, folosind drept reper data de 10 martie 2025:

1. Care este cuantumul total al fondurilor din PNRR care au intrat până acum în România? Cât reprezintă granturi și cât împrumuturi?

2. Care este numărul contractelor semnate cu beneficiarii prin intermediul PNRR și care este cuantumul total al acestora?

3. Câte jaloane totale și parțiale din PNRR a îndeplinit România până la această dată?

4. Care a fost mandatul de reprezentare al României în negocierile cu Comisia Europeană și la ce decizii s-a ajuns?

5. De ce nu s-a cerut mandat Parlamentului – conform cutumelor și jurisprudenței CCR – pentru stabilirea limitelor renegocierii PNRR?

6. Care este cuantumul fondurilor absorbite din exercițiul bugetar 2021-2027 al UE? Câte contracte au fost semnate pentru acest mecanism și care este valoarea lor totală?

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să fie transmis în scris.

Vă mulțumesc.

_Niculina Stelea_ , senator AUR

Nr. 98b/12.03.2025

## 14. **Costache Chertif, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 26 Maramureș**

Obiectul întrebării: Temeiurile și conformitatea legală pentru aprecierile dumneavoastră politico-juridice ale conținutului interpelării adresate prim-ministrului și ministrului de interne privind situația tot mai dificilă a comunității românești din județele Covasna, Harghita și Mureș

Domnule secretar de stat,

La 9 aprilie 2025 i-am interpelat oficial pe domnii Ion-Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, și Marian-

Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, asupra situației tot mai dificile a comunității românești din județele Covasna, Harghita și Mureș.

După o expunere a situației, ca motivare obligatorie a interpelării, am formulat interpelarea propriu-zisă cuprinzând următoarele puncte care țin de politica Guvernului în probleme importante ale activității sale interne:

1. Ce măsuri concrete va lua Guvernul pentru a stopa scăderea populației românești și a sprijini revenirea emigranților?

2. Cum veți asigura echitatea în repartizarea fondurilor publice și în accesul la funcții politico-administrative?

3. Ce strategii se vor implementa pentru combaterea discriminării lingvistice și profesionale împotriva românilor?

4. Cum veți reglementa retrocedările ilegale și veți recupera bunurile naționale pierdute?

5. Ce acțiuni vor fi luate pentru consolidarea prezenței statului român în zonă (educație, cultură, infrastructură)?

Procedând de o manieră ciudată, frizând ilegalitatea, dumneavoastră ne-ați transmis următoarele, cu privire la conținutul interpelării: „având în vedere conținutul acesteia, precizez că nu se circumscrie dispozițiilor art. 180 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat, și apreciez că aceasta ține de sfera declarațiilor politice. În acest context – continuați dumneavoastră didacticist și cu de la sine putere –, menționez că la art. 191 din regulamentul invocat anterior este stabilită procedura cu privire la declarațiile politice”[1] .

Apreciez că prin cele comunicate oficial de dumneavoastră ați încercat să obstrucționați procedura de control parlamentar, depășindu-vă atribuțiile, printre care nu există niciuna cu privire la aprecierea politico-juridică a conținutului interpelărilor formulate de senatori în chestiuni care țin de politica internă (sau externă) a Guvernului.

Totodată, prin gestul dumneavoastră, ați încercat să-i absolviți pe cei doi înalți demnitari interpelați oficial de obligația legală de a se supune controlului parlamentar al senatorilor în exercitarea mandatului lor reprezentativ încredințat de popor.

Având în vedere această situație deosebit de gravă, vă cer explicații oficiale privind temeiurile și conformitatea legală a gestului dumneavoastră, cu sugestia de a vă prezenta demisia de onoare.

Vă rog să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

Cu respectul cuvenit, _Costache Chertif_ , Senator AUR

Nr. 305b/14.05.2025

1 https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2009%2004%20chertif%20233%20i.pdf

Direcția pentru organizarea lucrărilor plenului și comisiilor Serviciul pentru lucrările plenului, întrebări și interpelări

[În conformitate cu prevederile art. 179 alin. (5) din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, întrebările urmează a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.]

|Nr.<br>crt.|Număr de<br>înregistrare|Data<br>înregistrării|Numele și prenumele senatorului|Fără răspuns de la:| |---|---|---|---|---| |1.|47b|26.02.2025|Pauliuc Nicoleta|Ministerul Sănătății| |2.|42a|26.02.2025|Șipoș Eugen-Cristian|Ministerul Energiei| |3.|73a|5.03.2025|Șipoș Eugen-Cristian|Ministerul Energiei| |4.|181a|26.03.2025|Robe Liviu-Sorin|Ministerul Energiei| |5.|202j|2.04.2025|Stelea Niculina|Ministerul Energiei| |6.|230a|9.04.2025|Geamănu Ștefan|Ministerul Energiei| |7.|279b|23.04.2025|Sandu Mircea-Ionuț|Ministerul Energiei| |8.|335a|28.05.2025|Răcuci Claudiu-Vasile|Ministerul Energiei| |9.|202l|2.04.2025|Stelea Niculina|Ministerul Culturii| |10.|216a|2.04.2025|Robe Liviu-Sorin|Ministerul Culturii| |11.|236a|9.04.2025|Păun Ana-Cynthia-Ioana|Ministerul Culturii| |12.|297a|30.04.2025|Carp Ionel|Ministerul Culturii| |13.|98b|12.03.2025|Stelea Niculina|Secretariatul General al Guvernului| |14.|305b|14.05.2025|Chertif Costache|Departamentul pentru relația cu Parlamentul|

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|653066]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 106/17.IX.2025 conține 8 pagini.**

Prețul: 48 lei