Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 10 septembrie 2025 · monitorul.ai

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Botoșani în perioada 2021-2027

Întrebarea de astăzi este adresată domnului ministru Dragoș-Nicolae Pâslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Obiectul întrebării: „Stadiul aplicației de finanțare depuse de SC Nova Apaserv – SA pentru «Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Botoșani în perioada 2021-2027»”. Stimate domnule ministru, Apa potabilă și serviciile de canalizare reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru o viață sănătoasă și pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale. În județul Botoșani sunt necesare investiții importante pentru ca aceste servicii să fie furnizate populației la standarde corespunzătoare. SC Nova Apaserv – SA, în calitate de operator regional, a depus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene aplicația de finanțare în cadrul PDD pentru „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Botoșani în perioada 2021-2027”. Acest proiect are o importanță strategică pentru întreaga regiune, vizând modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canalizare. Proiectul se află în evaluare, fiind solicitate operatorului de apă noi și noi revizii, asta în condițiile în care proiectul a fost în evaluare și în cadrul POIM, în perioada 2022-2023, ulterior adaptat la ghidul de finanțare PDD. Dat fiind rolul major pe care ministerul pe care îl conduceți îl are în aprobarea și implementarea acestui tip de investiții, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este stadiul actual al evaluării aplicației de finanțare depuse de SC Nova Apaserv – SA? 2. În cadrul ultimei revizii au fost formulate observații de către experții MIPE sau BEI asupra documentațiilor transmise? Care sunt acestea și care este termenul estimat pentru soluționarea lor? Și 3. Care este calendarul estimativ pentru semnarea contractului de finanțare, în contextul în care SC Nova Apaserv – SA a demarat procedura de achiziții publice în cadrul contractului sub clauză suspensivă? Vă rog să-mi transmiteți răspunsul în scris, pentru a putea informa în mod transparent comunitatea locală din județul Botoșani asupra progresului acestui proiect de interes public major. Cu deosebită stimă, senator de Botoșani, Doina-Elena Federovici. Îmi permiteți să prezint și declarația politică? Mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, A început un nou an școlar. Un an dificil, bulversat de reformele fără substanță impuse de ultimii miniștri ai educației, care, rând pe rând, s-au crezut din nou Spiru Haret. Nu am să le dau numele acum, dar nu putem ignora esența: în plin program „România educată”, școala românească trece prin una din cele mai complicate perioade. Schimbările haotice și intervențiile succesive au creat confuzie. Copiii și dascălii sunt debusolați, nevoiți să se adapteze mereu la directive, manuale și metode impuse, fără coerență și fără legătură cu direcția în care evoluează lumea. Reformele pe care domnul ministru Daniel David le propune sunt, din păcate, și ele rupte de realitate. Nu corespund nevoilor școlilor și nici nu se inspiră din modelele performante ale altor țări. Economiile pe care le invocă prin tăierile pe care le-au operat sunt minore: 378 de milioane de lei, adică doar 0,02% din produsul intern brut. Prețul plătit este însă uriaș: clase supraaglomerate, dascăli mai puțini și puși pe drumuri și, nu în ultimul rând, școli desființate. Și vă întreb atunci, stimați colegi, merită aceste sacrificii pentru o economie atât de mică? Putem cere performanță când înghesuim mai mulți copii în clase și scădem salariile profesorilor? Putem cere performanță când obligăm elevii de școală primară și gimnazială să facă naveta ore întregi, pentru că școlile din satele lor au fost închise? Putem vorbi despre campusuri școlare în mediul rural, când investițiile începute sunt oprite? Pe de altă parte, rezultatele programului „România educată” sunt vizibile: tot mai mulți tineri termină școala cu abilități insuficiente și cunoștințe superficiale. În loc să construim un sistem educațional solid, s-au impus strategii care au subminat calitatea învățământului. Și totuși mai există speranță, dar ea stă în profesori, în dăruirea și sacrificiul lor. Sunt convinsă că majoritatea dascălilor vor trece peste toate aceste obstacole și își vor face meseria cu aceeași onestitate. Ei vor continua să formeze elevi, chiar dacă sunt împovărați de birocrație și de reforme fără sens, care le diminuează veniturile și le afectează grav activitatea. Mult succes în noul an școlar, care va fi, fără îndoială, plin de provocări. Vă mulțumesc. Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici.

Interpelare

Sorin Lavric

Viorel Trifa, arhiepiscopul detronat de Securitate

Declarația mea politică are drept temă „Viorel Trifa, arhiepiscopul detronat de Securitate”. În secolul trecut au fost înalte fețe bisericești cărora exilul le-a apăsat conștiința precum o drastică fatalitate. Chiar dacă au vrut să se întoarcă în țară, represaliile la care au fost... ar fi fost supuse de alogenii care au adus comunismul în România le-au făcut să se răzgândească. Așa s-a întâmplat cu mitropolitul Bucovinei, Visarion Puiu și tot așa s-a întâmplat cu episcopul Valerian. Cu numele de mirean Viorel Dionisie Trifa, Valerian s-a născut la 28 iunie 1940, în Țara Moților. Va urma studiile superioare la Universitatea din Chișinău, unde va obține licența în teologie cu _magna cum laude_ . Își va continua studiile la Facultatea de Filosofie din București, iar apoi la Universitatea din Berlin. În anul 1940 a preluat funcția de președinte al Uniunii Naționale a Studenților Creștini din România. Molipsit de entuziasmul vremii, Viorel Trifa a fost pătruns de spiritul efervescent al epocii, drept care a aderat la mișcarea naționalistă din perioada interbelică. După ce mareșalul Ion Antonescu a acaparat întreaga putere, Trifa se va refugia în Germania în anul 1941. În ’44 va căuta adăpost la Viena, apoi la Paris. Sfârșitul războiului l-a prins în funcția de profesor de istorie antică și de limbă franceză la un colegiu teologic din Italia. În anul 1952 va ajunge în Statele Unite ale Americii, unde va fi înscăunat drept episcop al Bisericii Ortodoxe Române de acolo. Episcopul Valerian va păstori comunitatea românească timp de 33 de ani, interval în care va ctitori 21 de biserici, va tipări peste 20 de cărți de liturghie, muzică și cateheză. În anul 1984, un scandal iscat de Securitate a culminat cu decizia lui Valerian de a părăsi scaunul episcopal. Cauza scandalului a stat în dorința lui Ceaușescu de a controla diaspora din SUA, diasporă aflată sub influența Bisericii conduse de Valerian. În acest scop, patriarhului Iustin Marina i s-a impus să-l trimită în SUA pe Bartolomeu Anania, pentru ca, domolind cerbicia cu care Valerian se opunea regimului comunist, să accepte ca arhiepiscopia să treacă sub oblăduirea Patriarhiei de la București. Dar Valerian a fost de neclintit. Nereușind pe această cale, Ceaușescu, așa cum susține Pacepa în cartea „Orizonturi roșii”, a apelat la sprijinul lui Moses Rosen, rabinul-șef al comunității evreiești din România. Așa se face că arhiepiscopului Valerian i s-au fabricat documente false cum că ar fi fost nazist. Pe fondul acestor acuzații, pe 25 august 1980, un tribunal federal îi va retrage cetățenia americană, drept care episcopul va pleca în Portugalia, unde avea să moară în anul 1987. La fel ca Visarion Puiu, destinul lui Viorel Trifa a fost marcat de amărăciune și singurătate. Ingratitudinea cu care autoritățile române l-au tratat a fost expresia înverșunării cu care regimul comunist a înțeles să răzbune pe românii care aleseseră calea exilului politic. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să pomenesc numele lui Viorel Trifa, cleric român neclintit în fața șantajului regimului comunist. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR.

Interpelare

Nadia-Cosmina Cerva

Convenția europeană pentru protecția profesiei de avocat

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului primministru Ilie-Gavril Bolojan, Guvernul României, doamnei ministru Oana-Silvia Țoiu, ministrul afacerilor externe, domnului ministru Radu Marinescu, ministrul justiției. Stimată doamnă ministru, Stimate domnule prim-ministru, ## Stimate domnule ministru, Profesia de avocat prezintă diverse vulnerabilități în România, dar și la nivel de state membre ale UE, vulnerabilități abordate în spațiul public de specialiști în drept. Principalele provocări țin de creșterea numărului atacurilor fizice, amenințărilor, hărțuirilor și restricțiilor legale impuse profesiei de avocat. Avocații sunt cei care asigură apărarea drepturilor cetățenilor și corecta înfăptuire a actului de justiție. O garanție internațională, așa cum este „Convenția europeană pentru protecția profesiei de avocat”, adoptată la 12 martie 2025 de Consiliul Europei, în materie de protecție a profesiei de avocat atât pentru avocați, cât și pentru asociațiile profesionale, este un instrument juridic esențial pentru garantarea independenței avocaților, protejarea confidențialității relației avocat-client, precum și prevenirea ingerințelor externe în activitatea acestora. Astfel, prin adoptarea convenției, avocații din statele semnatare vor avea un plus de protecție, putându-și desfășura activitatea fără frică și persecuții, represalii sau ingerințe nejustificate. În data de 13 mai 2025, convenția a fost deschisă pentru semnare, dar România nu a avut la acea dată procedurile necesare finalizate pentru a semna convenția. În iunie 2025, convenția fusese deschisă spre semnare și semnată de 18 țări, dar nu avuseseră loc încă ratificări, deoarece acest proces urmează etapei de semnare. Având în vedere cele mai sus prezentate, în calitate de consilier al Consiliului Baroului București, cel mai mare barou din România, fiind astfel direct interesată de această procedură, solicit Ministrului Afacerilor Externe urgentarea procedurii în vederea ratificării de către România a convenției. Vă solicit să-mi comunicați care este stadiul cu privire la demararea procedurilor de ratificare a Convenției europene pentru protecția profesiei de avocat de România, respectiv în ce stadiu se află în prezent analiza juridică, consultările cu ministrul justiției, departamentele guvernamentale, reevaluarea procedurii legislative, precum și inițierea proiectului de lege de ratificare. Totodată, vă solicit să întreprindeți în regim de urgență măsurile care se impun în vederea intrării în Parlament și a includerii cu prioritate a convenției/proiectului de lege pe ordinea de zi în comisiile parlamentare de specialitate, respectiv a plenului Senatului, pentru votul final. Cerva Nadia-Cosmina, senator ales în Circumscripția nr. 42 București _(Aplauze.)._

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

Reușim noi

Cineva spunea aici că s-a săturat. Și noi ne-am săturat, stimați colegi din arcul guvernamental, de un clișeu pe care îl repetați obsesiv, ca niște roboți defecți, de ani de zile: antieuropeni, antieuropeni. Nu, stimați colegi, nu suntem antieuropeni; este fals. Suntem mult mai europeni decât dumneavoastră. Nimeni nu e mai european decât mine: sunt anglist, am studiat mulți ani culturile europene, am dat examen din Shakespeare, Dante, Goethe, San Juan de la Cruz, mulți studiați în original. Așadar, a se slăbi cu acest clișeu de antieuropenism. Suntem europeni. Voi sunteți antieuropeni când pledați pentru sinuciderea Europei prin aducerea zecilor de milioane de migranți afro-asiatici. Voi sunteți antieuropeni și degeaba vă întoarceți cu spatele, aceasta este realitatea. Când noi ne opunem sinuciderii iresponsabile prin migrație, noi suntem adevărații proeuropeni, și nu dumneavoastră. Europa se sinucide cultural, demografic, spiritual când invită zeci de milioane de negri, de arabi, de asiatici să o ocupe. Aceste zeci de milioane nu vin să se integreze; ei refuză asimilarea. Nu vor fi niciodată asimilați – și o știți foarte bine. Mulți vin cu mentalitate de cuceritori, de ocupanți, vrând să convertească Europa la islam, să impună cultura lor. Ați fost, cu siguranță, la Bruxelles, Paris, Londra, ați văzut că sunt pline de migranți de pe alte continente. Vreți să ajungem la fel? _Wir schaffen das_ – „Reușim noi”; propoziția lui Angela Merkel din 2015 a fost una din cele mai stupide și ticăloase lozinci clamate vreodată în Europa. _Nein, Frau Merkel, wir schaffen das nicht_ , strigă azi germanii lucizi. Europa e în plin proces de metisare rasială, amestec etnic forțat prin imigrație. Echilibrul demografic e profund deteriorat. Populația autohtonă, cu rată scăzută de natalitate, e înlocuită de migranți afro-asiatici. Europa deja are asimilare inversă. Populația nativă e forțată să se adapteze culturii migranților. Are loc diluarea ireversibilă a moștenirii genetice spirituale a Europei. Politici aberante, inconștiente, șterg identitatea Europei, transformând-o într-un mozaic multicultural fără identitate. În Franța, Germania, Suedia, proporția populației noneuropene a crescut cu 20%. În multe orașe sunt cartiere dominate de imigranți, _no-go zones_ , unde se contestă ordinea europeană, domnind Legea Sharia. Și pentru România încurajarea imigrației are un impact negativ. Avem deja populație în scădere. Suntem stat de frontieră estică, nu doar rută de tranzit, ci și țară-gazdă pentru tot mai mulți imigranți asiatici. Puțini deocamdată, dar vor fi și la noi 2 milioane. Nu vă îndoiți că vor veni! Credeți că îi vom putea asimila? Dacă priviți fără ochelarii de cal ideologici care vă întunecă vederea, veți admite că nu. Vor crește tensiunile sociale, cu risc de radicalizare și conflicte. Costurile vor drena bugetul național în loc de a fi investite în dezvoltare. În loc de a ne decide singuri politica migratorie, suntem vasalii birocrației Uniunii Europene. România trebuie să rămână a românilor. Mai bine încurajăm milioane de români ce vor să revină din diaspora sau din comunitățile românești din țările din jur. În concluzie, Europa trebuie să rămână a europenilor. Nu vom susține niciodată sinuciderea Europei. Vă mulțumesc, senator Andrei Dîrlău, de la AUR. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Contradicții flagrante în politicile Ministerului Educației și Cercetării din România

Interpelare adresată domnului Daniel David, ministrul educației și cercetării din România. Obiectul interpelării: „Contradicții flagrante în politicile Ministerului Educației și Cercetării din România”. Domnule ministru, În calitate de senator ales și de reprezentant al cetățenilor români, vă adresez această interpelare publică în urma unui șir de măsuri pe care le considerați așa-zis „de criză”, dar care afectează profund calitatea educației în România și contrazic, în mod vizibil, prioritățile pe care le declarați. Măsurile de austeritate adoptate în educația românească: – comasarea a peste 500 de școli, închiderea unor biblioteci școlare și reducerea personalului auxiliar, ceea ce afectează direct accesul copiilor la educație de calitate, în special în mediul rural; – creșterea normei didactice de... cu două ore pe săptămână, fără creșterea proporțională a salariului, echivalând cu o reducere a veniturilor cadrelor didactice cu 10 până la 20% – în unele cazuri valoarea salariului orar fiind redusă cu până la 50%; – conform estimărilor Consiliului Fiscal, aceste măsuri aduc economii de doar 378 de milioane de lei, adică 0,02% din PIB, în condițiile în care impactul social și educațional este imens; – dumneavoastră ați recunoscut public că nu este vorba despre reforme, ci despre „acțiuni de criză”, care au scopul de a asigura plata salariilor și burselor până la sfârșitul anului, fiind necesară o suplimentare de aproximativ 2 miliarde de lei. În același timp, în discursurile politice și în acțiunile externe, România, prin Ministerul Educației, se angajează să susțină financiar educația din Republica Moldova, după cum urmează: – 50 de proiecte de cercetare comune, în valoare de 7,5 milioane euro; – sprijin pentru infrastructura educațională, formare profesională și acces la platforma Edulib pentru elevii și profesorii din Republica Moldova; – autobuze școlare, tabere de vară și perfecționări pentru profesori, în cadrul unui pachet de sprijin în valoare de 100 de milioane de euro. De asemenea, reamintesc faptul că aparatul central al Ministerului Educației numără 720 de posturi, cu salarii mult peste media națională, în timp ce dumneavoastră considerați protestele profesorilor drept „iresponsabile” și „nerealiste”. În acest context, vă solicit următoarele clarificări: 1. Cum justificați alocarea de sume importante pentru sprijinirea educației din Republica Moldova, în timp ce în România închideți școli, tăiați salarii și suprapopulați clasele? 2. Care este bugetul total alocat în 2025 de către Ministerul Educației pentru aparatul central, raportat la cei 720 de angajați, și ce măsuri de reducere a cheltuielilor administrative intenționați să adoptați? 3. Care sunt reformele structurale reale pe care le aveți în vedere pentru a corecta actuala situație, în afară de măsuri punctuale și temporare de „criză”? 4. Considerați că este „iresponsabil” din partea profesorilor să protesteze pentru salarii decente, dar este „responsabil” ca statul român să continue cu o politică externă generoasă, în detrimentul propriilor elevi? Aștept un răspuns în scris, conform termenului legal.

Interpelare

Mircia Chelaru

Educația în derivă. Asasinarea bunului-simț și sfidarea firii noastre

Declarația mea politică se intitulează astăzi: „Educația în derivă. Asasinarea bunului-simț și sfidarea firii noastre”. Încep cu un citat din Mircea Eliade, din 1934: „O națiune nu înfruntă eternitatea nici prin politicienii ei, nici prin armata ei, nici prin țăranii sau proletarii ei, ci numai prin ceea ce gândește, cultivă, prin ceea ce descoperă și creează între hotarele ei.” Un popor, o națiune, o comunitate, indiferent cum s-ar numi acestea, nu rezistă și nu poate exista în cuprinsul simplu al istoriei oricărei civilizații, fără educația prin care devine parte a umanității. Sub acest temei am sperat, mai bine de 30 de ani, ca școala românească să nu uite că, dincolo de instrucție, prin acumularea de cunoștințe și formarea unor deprinderi intelectuale, misiunea este să educe, adică să incumbe în copil, adolescent și tânăr etapele formării sale ca om, prin aducerea lui din stadiul primar al reflexelor și instinctelor dominante la rațiunea controlată și la acceptarea legii datoriei ca virtute supremă. Sufletul social al copilului nu se formează după devize, sloganuri și rețete psihopedagogice, ci se transferă prin marea empatie colectivă a mediului natural de viață. Bunele deprinderi de a trăi nu vin din gena ereditară, ci din modelarea familială și din cea a cetății. Unde și când se face acest lucru acum la noi? Acest deficit grav în opera de zidire a unui om nu este compensat sub nicio formă, nici în școală. În școala românească de astăzi nu se mai practică formarea caracterelor prin angajarea modelelor și comparația idealurilor. A dispărut dimensiunea solemnului, recunoștinței sau asumării sacrificiului. A vorbi despre datoria cuvântului dat, simțul ordinii personale, al bunei rânduieli a propriei vieți sau autocontrolul gesturilor simbolice este desuet, dacă nu chiar absurd. Dimpotrivă, în licee cu mari pretenții „de firmă” se practică libertinajul, comportamentul ofensator față de _minima moralia_ , mituirea notărilor, desecretizarea subiectelor de examene, relațiile sexuale convenite între dascăl și eleve. În unele, profesorii sunt pălmuiți, ridiculizați sau de-a dreptul dați afară din clase. Un tablou dezgustător pentru o lume a bunului-simț din care a fost izgonită buna-cuviință. Așa se explică de ce masa mare a tinerilor în formare este tot mai subculturată, cu un profil educațional precar. Se vrea totul și orice și, dacă se poate, fără efort, fără merit, fără dare de seamă. Nu există temei pentru ascultare și răbdare. Și nici măcar cumpătare. Nu sunt exersate tehnicile de autocontrol și promovarea bucuriei de a trăi frumos, ci, dimpotrivă, se încurajează abjectul, superficialul, exhibiționismul și descărcările de orice fel, cu derapaje grave, până la dezabuzare și apatie morală. El, copilul nostru, copiază identic conduita abjectă și hoția mai marilor, trivialitatea, prostul-gust, kitschul și bădărănia, etalate și încurajate social, pentru că aceasta îi oferă dimineața, la prânz și seara tot ceea ce este în jurul lui. Nu s-a făcut nimic pentru bararea acestei cascade de factori dezeducativi, menită să surpe rezistența morală românească. Școala românească de azi e anarhică, limbajul vulgar, comportamentul deșănțat și rebel la numeroși elevi, delăsător sau venal la mult prea mulți dintre profesori. Declamata ofensivă a tinerilor, fluturată de politicianismul desfrânat pe toate televiziunile, a eșuat într-o penibilă dezertare prin refuz, nonconformism și revoltă mocnită. Restul este ipocrizie afișată și tertip de imagine găunoasă. Am afirmat de atâtea ori, fie din postura omului academic, fie din cea de persoană publică, faptul că modelarea socialmorală trebuie practicată în toate componentele unei societăți cât de cât caracterizate prin maturitate și sănătate socială, sub autoritatea unor minime bareme de morală cetățenească. Dacă modelul nu este cultivat din sămânța propriului model de viață, înnobilat cu sinteze superioare ale exemplelor universale și pus, undeva sus, într-o ideație înălțătoare, apare riscul ca el să coboare în utilitar, să devină banal sau chiar să cadă în trivial, precum vedem mai peste tot în ecuația fără soluție a zilei: vedeta publicată, cocota fudulă, țeparul sârguincios, fițosul penibil, fotbalistul trucat, ultrașul multifuncțional, dealerul de droguri, șeful de clan sau macho de centură. S-a exhibiționat pe toate planșele acelora că trebuie să acceptăm ideea ca doar să luăm ce ne dă străinătatea, ca și cum această străinătate ar fi un eden, un cristal al sublimei purități, în care trebuie să ne topim natura proprie. Nu au putut înțelege sau poate că și-au interzis calcula să accepte că nu poți fi un bun european până nu ești mai întâi de toate un bun român. Și nu doar ca etnie, ci ca reprezentant al unei civilizații încântătoare, al unei lumi de profundă creație și aport spiritual la dosarul imprescriptibil al umanității vechi și al celei recente. Așadar, nu-mi rămâne decât să acuz că nu s-a lucrat pe tărâmul formării civice, în sensul cel mai nobil al cuvântului, pentru a deștepta românul la o altă statură, aceea de proprietar al destinului său, și a deveni astfel consecvent, dinamic, cooperant și solidar, pretențios cu viața, dar și neiertător cu cei care îl conduc rău. Dimpotrivă, educația uzurpată de fetișul instruirii moderne l-a făcut pe _novus homo rumeno_ contrariul său și numai în folosul unei netrebnice clase ciocoiești aculturate. De ce legiuitorii noștri nu au închis toate sursele de alimentare ale pseudoeducației, inclusiv acelea de care se face vinovată mass-media prin obscenitate și prost-gust, oricâte justificări comerciale ar avea? Pentru că acei legiuitori la care facem referire tocmai și-au produs alchimia dezgustătoare a propriilor lipsuri de educație. Complezența cu asemenea manifestări imorale și amorale e responsabilă de toate imbecilitățile vieții noastre sociale și politice și a dus catastrofal la restrângerea bine-crescuților în fața prostcrescuților, permeabili la toate viciile și infamiile, făcându-ne tot mai incompatibili cu baremele unei structuri de viață creștină. Toți acești naufragiați politic, care se proclamă salvatori ai națiunii, nu au înțeles că un abecedar bine învățat este mai de preț decât un doctorat trucat. N-aveau de unde să priceapă în neverosimila lor stare mintală că prima datorie a oricărei acțiuni politice este aceea de a ști ce fel de cetate să construiască, pentru ca mai apoi, încă o dată spun, mai apoi să producă cetățeanul care să o înviețuiască. Chemarea mea nu este una a trecutului, ci doar a timpului care vine. Rămâne doar ca noi înșine să ne ecologizăm, fără excepții, propriile conștiințe. Senator în Circumscripția nr. 3 Argeș, general în rezervă, prof. dr. Mircia Chelaru, Grupul Alianța pentru Unirea Românilor. Vă mulțumesc pentru ascultare. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ștefan Borțun

ghetouri

Localitatea Mina Altân Tepe, situată în județul Tulcea, s-a creat în special pentru a deservi mina cu pirită cupriferă care a funcționat în zonă până în anul 2003. Fondul locativ din localitate, în proporție de 80%, aparține companiei CNCAF Minvest Deva, respectiv statului român. Din 2003, proprietarul de drept nu a mai făcut absolut nicio investiție în zonă, toate bunurile fiind într-o stare de degradare avansată. Din păcate, nici Primăria Comunei Stejarul, de care aparține localitatea, nici chiriașii din apartamentele respective nu pot face investiții substanțiale pe o proprietate care nu le aparține. Autoritățile locale au făcut nenumărate demersuri pentru rezolvarea situației, așa cum reiese din documentele atașate. Citez din adresa anexată: „Timp de 20 de ani am încercat să preluăm aceste blocuri de locuințe, care între timp s-au transformat în «ghetouri»; toate demersurile au fost sortite eșecului, în final neprimind niciun răspuns în acest sens la solicitările noastre. În concluzie, pentru rezolvarea după 20 de ani a problemelor sociale din localitatea Mina Altân Tepe, solicităm cu celeritate transferul sau vânzarea către UAT comuna Stejaru a tuturor blocurilor de locuințe sau vânzarea apartamentelor către chiriașii actuali și darea în administrare a clădirilor către comuna Stejaru, pentru a putea cheltui banii din bugetul local în mod egal și pentru renovarea acestora.” Menționez faptul că în 2010 s-a făcut un prim pas pentru rezolvarea situației, iar Consiliul de Administrație al Minvest Deva a emis o decizie prin care a transferat aceste bunuri către UAT comuna Stejaru, dar, pentru a putea promova acest proiect de hotărâre de Guvern, de transferare cu titlu gratuit din domeniul public al comunei Stejaru, era nevoie de o hotărâre AGA, lucru care, din păcate, nici până acum nu s-a concretizat. Având în vedere aceste aspecte, vă solicit, domnule ministru, să identificați cât mai repede soluția legală și oportună pentru rezolvarea situației locuitorilor din localitatea Mina Altân Tepe ori prin transferul sau vânzarea către UAT comuna Stejaru a tuturor blocurilor de locuințe, ori prin vânzarea apartamentelor către chiriașii actuali și darea în administrare a clădirilor către comuna Stejaru. Țin să menționez că o situație asemănătoare există și în comuna Baia, în județul Tulcea. Având în vedere situația descrisă mai sus, se poate lua în calcul emiterea hotărârii AGA și promovarea hotărârii de Guvern cât mai repede posibil.

Interpelare

Sorin Lavric

COVID-19 și convergența biodigitală

Stimate domnule ministru, Pe 6 decembrie a avut loc la Brașov conferința intitulată „COVID-19 și convergența biodigitală”, ținută de respectați medici în România. Dumneavoastră ați condamnat colocviul catalogându-l drept un act de „dezinformare medicală”, respectiv: „un atac direct la sănătatea românilor”. Nu doar că l-ați condamnat public, ci ați solicitat Colegiului Medicilor să-i cerceteze pe colegii care au participat la dezbaterea medicală. De asemenea, ați susținut public că doriți să sesizați parchetul în ceea ce îi privește pe participanți. I-ați criticat pe medicii participanți la dezbatere că: „jurământul față de pacienți înseamnă adevăr și știință, nu manipulare și conspirație. Mai mult, știința nu se negociază” – spuneați – „sănătatea nu se joacă, adevărul nu se relativizează”. În loc să existe un dialog între minister și medicii „dizidenți”, precum cei de la Brașov, dumneavoastră cenzurați ideile neconforme cu poziția oficială. Dacă ne bazăm cercetarea științifică doar pe apelul la autoritate, nu vom progresa niciodată. Având în vedere cele de mai sus, vă solicit respectos să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Considerați că medicul, ca orice cetățean al României, își poate exercita dreptul fundamental la libera exprimare chiar și atunci când critică poziția oficială pe marginea virusului COVID-19 și a vaccinului lui? 2. Intenționați să aveți un dialog cu medicii care au păreri diferite față de punctul de vedere oficial în privința virusului COVID-19? Dacă da, în ce fel? 3. Considerați că procedura medicală destinată „tratării” bolnavilor „diagnosticați” cu COVID-19 a fost una ireproșabilă, astfel încât nu pot exista critici la adresa acesteia? 4. În baza căror temeiuri considerați dezbaterea din 6 septembrie ca fiind o dezinformare medicală și, implicit, un atac la sănătatea românilor? 5. Concret, cum credeți că o astfel de dezbatere subminează încrederea în medicină? Vă rog să-mi transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris. Cu respectul cuvenit, Sorin Lavric, senator AUR. Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „În loc de instrucție și excelență, umilință și dresaj!”

Întrebări, interpelări și răspunsuri

Declarații politice