Stenogramă plen

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

103 pentru · 4 contra · 3 abțineri

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

112 pentru

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

81 pentru · 27 contra

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

108 pentru · 3 contra

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

116 pentru · 7 contra

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

109 pentru · 24 contra · 10 abțineri

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

105 pentru · 5 contra · 12 abțineri

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

107 pentru · 5 contra · 11 abțineri

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

102 pentru · 28 contra · 10 abțineri

Vot · approved

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

89 pentru · 31 contra

Vot · Respins

Aprobarea unor modificări în componența numerică și nominală a comisiilor permanente ale Senatului. Informare privind componența nominală a birourilor de conducere ale unor comisii permanente ale Senatului

78 pentru · 42 contra

Interpelare

Din sală

Chertif.

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

România în mecanismul SAFE: transparență și impact asupra securității și economiei naționale

Interpelare către domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul României, și domnului Ionuț Moșteanu, ministrul apărării naționale. Obiectul este „România în mecanismul SAFE: transparență și impact asupra securității și economiei naționale”. Prin mecanismul SAFE, aprobat în mai 2025 de Consiliul Uniunii Europene, statele membre UE, cele din Spațiul Economic European și Ucraina pot investi în producția și achiziția comună cu alte state de echipamente militare, proiecte de mobilitate militară și logistică. Bugetul alocat este 150 miliarde euro, fiind integral solicitat de țările membre, cum a anunțat pe 9 septembrie comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius. România e pe locul 2 între țările aplicante. România a cerut 16,68 miliarde euro. Unele țări n-au aplicat pentru SAFE, întrucât au preferat să acceseze împrumuturi direct pe piața comercială. Nu e cazul României. Guvernele de până acum au adus România într-o situație financiară dezastruoasă. Instrumentul SAFE dă împrumuturi pe termen lung, cu grație de 10 ani, putând utiliza fondurile până în 2030. Autoritățile au comunicat, prin președintele Dan, premierul Bolojan, ministrul apărării Moșteanu, că România va folosi instrumentul SAFE în producție și achiziția de echipamente militare și infrastructură cu rol militar și civil. Se pare că România va investi în Baza „Mihail Kogălniceanu”, Portul Constanța, autostrăzile din nord-estul țării, achiziții de tehnică militară și fabrici de tehnică militară. PAUZĂ În septembrie-octombrie 2025 se va negocia cu Comisia lista de proiecte ce se vor finanța din instrumentul SAFE. 1. În baza căror analize și documente ați cerut suma exactă de 16,68 miliarde euro? Vă rog să transmiteți aceste analize și documente de fundamentare. 2. Cine și când a făcut planurile naționale de investiții pe baza cărora negociați cu Comisia proiectele de finanțat? Cer lista completă a acestor proiecte. 3. Este corect să contractați în numele poporului român asemenea instrumente de credit, fără a consulta și a cere aprobarea Parlamentului? 4. Este Parlamentul României un simplu apendice, o anexă a Guvernului pe care efemer îl conduceți? 5. Cât din suma de 16 miliarde de euro o veți dona în termeni reali Ucrainei? Mulțumesc. Senator AUR, Andrei-Emil Dîrlău, membru al Comisiei pentru politică externă și al celei pentru afaceri europene. Și o interpelare către domnul ministru David, al educației și cercetării. La începerea anului universitar 2025-2026, Consiliul Facultății de Litere al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj a decis reorganizarea departamentală. Ea s-a făcut, cum e normal în mediul universitar, cu acordul membrilor, mai puțin unul. Consiliul Facultății de Litere a decis să desființeze Departamentul de limbă română și lingvistică generală, anulând o catedră ce exista de un secol. Actul s-a realizat, deși membrii departamentului au protestat în fața conducerii, cu argumente clare. Ei spun că nu a existat nicio analiză de performanță ori evaluare financiară. Consiliul facultății a decis absorbirea Departamentului de limba română și lingvistică în Departamentul de limbă și civilizație românească, cunoscut ca..., neoficial, Catedra de limba română pentru studenți străini. Deși UBB e o universitate de stat, iar româna e un pilon fundamental al identității, cadrele universitare de la UBB vor avea ca ocupație doar să îi învețe româna pe studenții străini. 1. Ca urmare, înțelegem existența autonomiei universitare, dar cum puteți tolera desființarea unui departament care prin funcționare garantează protejarea unui important element de identitate, limba română? 2. Curentul ideologic neomarxist, căruia prin declarații și fapte arătați că îi aparțineți, domnule ministru David, vă îndeamnă la distrugerea identității naționale a românilor? 3. Simțiți cumva că nu faceți parte, domnule ministru, din poporul român? Vă mulțumesc. Senator Andrei-Emil Dîrlău, Circumscripția nr. 1 Alba. Mulțumesc.

Interpelare

Razvan-Paul Anghel

se poate

Declarația mea politică de astăzi se numește: „AUR atacă pentru că îi sperie ideea că «se poate»”. Domnule președinte, Stimați colegi, Moțiunea AUR împotriva ministrului mediului, care se va vota astăzi în Camera Deputaților, e o perdea de fum pentru a proteja vechile rețele de interese. Zgomot mult, soluții zero. Nu întâmplător ținta lor e Diana Buzoianu. Când tai sforile sinecurilor și pui legea deasupra șantajului, apar cruciații „spectacolului politic”. Îi deranjează că Diana nu face live-uri. Diana face ordine. Pentru mine, normalitatea nu e să mergi cu copilul de mână pe stradă și să-l întrebi dacă îl ustură gâtul de la fumul provenit din arderi ilegale. Normalitatea e să declari război celor care poluează aerul. Și Diana a făcut-o. Și nu numai lor. Haideți să privim un bilanț concret! De 5 ani, AUR face doar spectacol și circ în Parlament. Nicio soluție, niciun proiect bun pentru români. În schimb, în doar 3 luni de mandat, Diana Buzoianu a redus sinecurile la Romsilva, a impus criterii de performanță, a demis șefi incompetenți, a trimis rapoarte la parchet și a dat Gărzii de Mediu instrumente moderne pentru a-și face treaba. Ăsta este motivul real pentru care AUR-ul atacă: pentru că în sfârșit se face curățenie. Și încă ceva, important pentru mine, ca senator de Arad. Ministra USR a trimis Corpul de control la direcția silvică după reangajarea fără concurs a fostului șef Romsilva. Același cu prima de pensionare obscenă. Pentru că, da, curajul se măsoară în decizii asumate, în rezultate. Nu în cât de tare țipi la microfon. Dar ipocrizia AUR este deja de manual: au fluturat „DNA-ul pădurilor”, dar la vot au fost „împotrivă”. Pe rețelele sociale ne predică despre „patriotism”, dar, când vine vorba de acțiuni, nu știu cum se face că mereu îi apără, mai voalat sau mai pe față, pe cei care fură România. AUR atacă pentru că îi sperie ideea că „se poate”. Că pădurile pot fi apărate, că râurile pot avea apă curată, că proiectele nu se mai fac pe genunchi. Ce îi sperie pe ei e că, atunci când statul începe să funcționeze, se oprește circul. Să fie clar: AUR n-o atacă pe Diana pentru că greșește; o atacă pentru că reușește și pentru că dovedește că patriotismul înseamnă să aperi pădurile, apele și aerul României, nu să faci live-uri pe TikTok. Mesajul meu pentru colegii deputați, astăzi, e simplu: respingeți această moțiune de tip „strategie de marketing”. Susțineți munca, nu zgomotul! Lăsați spectacolul la ușă și fiți de partea celor care chiar apără patrimoniul natural al României! Vă mulțumesc. Senator Răzvan Anghel, Circumscripția nr. 2 Arad. _(Discuții.)_

Interpelare

Andra Bică

Sprijin instituțional pentru preluarea dreptului de administrare al bazei sportive situate pe Strada Barajului nr. 36A din municipiul Râmnicu-Vâlcea de către Consiliul Județean Vâlcea și modernizarea acesteia

Astăzi adresez o interpelare domnului ministru Daniel David, ministrul educației și cercetării, domnului Ștefan-Radu Oprea, secretarul general al Guvernului, cu rang de ministru, și domnului Constantin-Bogdan Matei, președinte al Agenției Naționale pentru Sport, cu rang de ministru. Obiectul interpelării: „Sprijin instituțional pentru preluarea dreptului de administrare al bazei sportive situate pe Strada Barajului nr. 36A din municipiul Râmnicu-Vâlcea de către Consiliul Județean Vâlcea și modernizarea acesteia”. Stimate domnule ministru, Domnule secretar general Și domnule președinte, Prin prezenta interpelare, semnalăm inițiativa Consiliului Județean Vâlcea și a Clubului Sportiv Vâlcea 1924 de a prelua în administrare și a moderniza baza sportivă de pe Strada Barajului nr. 36A din Râmnicu Vâlcea. Considerăm că acordarea suportului instituțional și interministerial este vitală pentru a facilita acest transfer al dreptului de administrare. Conform Legii administrației publice locale nr. 215/2001, consiliul județean are competența de a decide „darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului” și de a asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice județene, inclusiv în domeniul sportului. În acest sens, solicităm sprijinul ANS și al autorităților din subordinea Guvernului pentru ca procedurile legale de transfer să se deruleze prompt și corect. Măsurile propuse sunt justificate atât de strategia de dezvoltare a județului, cât și de performanțele sportivilor locali. Strategia de dezvoltare durabilă a județului Vâlcea 2023 – 2030 evidențiază existența unor „rezultate sportive recunoscute obținute de-a lungul timpului” și a „cluburilor sportive renumite, cu rezultate deosebite”. În județ funcționează cluburi sportive importante, de exemplu: CS Vâlcea 1924, înființat în 2022, având secții de volei, baschet și fotbal, însă infrastructura disponibilă este limitată la câteva baze existente și Sala Sporturilor „Traian” din municipiu. Dezvoltarea bazei de pe Strada Barajului ar completa rețeaua locală de facilități sportive și ar oferi spațiu pentru antrenamente și competiții județene. Consolidarea bazei sportive va susține performanța sportivă regională și națională. Clubul Sportiv Vâlcea 1924 a demonstrat potențial ridicat, de pildă echipa de baschet a clubului a încheiat sezonul regulat 2024-2025 pe podiumul Ligii Naționale, evidențiind talentul sportivilor locali. Prin urmare, o bază modernizată pe Strada Barajului ar contribui la formarea de noi sportivi de performanță, la atragerea tinerilor spre activități sportive și la organizarea facilă a competițiilor locale și zonale. În acest sens, solicităm implicarea directă a Agenției Naționale pentru Sport și a celorlalte autorități centrale vizate și să precizeze următoarele: 1. Cum veți susține demersul Consiliului Județean Vâlcea în fața Federației Române de Fotbal, pentru a asigura acordul de principiu privind transferul administrării bazei sportive în favoarea administrației județene? 2. Solicităm ca ANS să elibereze o adresă sau un aviz oficial prin care să-și exprime acordul pentru preluarea bazei sportive de către CJ Vâlcea, evidențiind că această schimbare corespunde interesului public și obiectivelor legale în domeniul sportului. 3. Solicităm să fie organizate întâlniri de lucru comune între reprezentanți ai: ANS, Ministerului Educației, Secretariatului General al Guvernului, ai FRF și ai Consiliului Județean Vâlcea, pentru a studia cele mai potrivite forme legale, transfer de proprietate, drept de administrare, protocol de colaborare și a găsi soluții eficiente de realizare a acestui obiectiv. Menționăm că lipsa unei baze sportive proprii afectează grav activitatea CS Vâlcea 1924 și a sportivilor săi: clubul este nevoit să suporte costuri substanțiale de deplasare și de închiriere de spații alternative pentru antrenamente și meciuri, iar consiliul județean alocă deja fonduri suplimentare pentru a sprijini activitatea sportivă locală. Vă rog să transmiteți un răspuns în scris la prezenta interpelare. Vă mulțumesc anticipat pentru sprijinul acordat dezvoltării infrastructurii sportive în județul Vâlcea. Andra Bică, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea. Vă mulțumesc.

Interpelare

Daniela Ștefănescu

Poziția României față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană – riscuri economice și de securitate

Obiectul acestei interpelări vizează „Poziția României față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană – riscuri economice și de securitate”. Stimată doamnă ministru, Declarațiile recente ale premierului Ungariei, Viktor Orbán, au readus în atenția opiniei publice europene problema extinderii Uniunii prin aderarea Ucrainei. Potrivit acestuia, un asemenea proces ar putea produce dezechilibre majore în agricultură, ar afecta stabilitatea bugetului comunitar și ar transforma anumite state membre din beneficiari în contribuitori. În același timp, contextul geopolitic actual confirmă procesul de integrare a Ucrainei, o dimensiune strategică deosebită, legată de securitatea frontierelor estice ale Uniunii și de stabilitate regională. Având în vedere aceste considerente, vă rugăm să clarificați și să argumentați: 1. Poziția oficială a României față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, raportat atât la implicațiile economice, cât și la cele de securitate. 2. Măsurile pe care Guvernul României le consideră necesare pentru a proteja sectoarele economice sensibile, în special agricultura, în eventualitatea unei aderări accelerate a Ucrainei. 3. Cum apreciază România că trebuie calibrat, la nivel european, echilibrul dintre solidaritatea strategică și pragmatismul economic, astfel încât procesul de extindere să nu creeze dezechilibre între statele membre? Vă solicităm un răspuns în scris. Daniela Ștefănescu, senator AUR, Circumscripția nr. 4 Bacău. Mulțumesc.

Interpelare

Petrică Lucian Rusu

După ani de tergiversări și blocaje birocratice, sperăm astăzi să venim și cu o veste foarte importantă, și anume: avizul de mediu pentru amenajarea hidroenergetică de la Pașcani să fie semnat.

După ani de tergiversări și blocaje birocratice, sperăm astăzi să venim și cu o veste foarte importantă, și anume: avizul de mediu pentru amenajarea hidroenergetică de la Pașcani să fie semnat. Este un pas necesar, dar, să fim clari, acest aviz trebuia dat de mult. Niciun ministru nu are dreptul să blocheze la nesfârșit proiecte începute încă de acum 4 decenii, cu investiții de sute de milioane, cu șantiere deschise și cu un rol esențial în securitatea energetică a României. Hidrocentrala de la Pașcani nu înseamnă doar 10 megawați instalați și 25 de gigawați anual; înseamnă protecție împotriva inundațiilor și viiturilor pe râul Siret, înseamnă locuri de muncă, înseamnă dezvoltare pentru Iași și independență energetică pentru România. Dragi colegi, Însă nu trebuie să uităm un lucru: astfel de proiecte nu pot fi permanent la mâna amânărilor și a blocajelor birocratice. Odată ce legislația este respectată și condițiile de mediu sunt îndeplinite, avizele trebuie emise fără ezitare. Salut decizia doamnei ministru al mediului, care a spus că va semna acest... acest aviz, că nu mai este timp de alte întârzieri și că implementarea trebuie accelerată, termenele respectate și proiectul trebuie finalizat, iar Pașcaniul nu mai are nevoie de promisiuni, ci de rezultate, iar România are nevoie de fapte, nu de scuze. Vă mulțumesc.

Interpelare

Cătălin-Emil Mîndru

Date statistice privind condamnările definitive în cauze care privesc incidente cauzate de infrastructura publică

Adresez astăzi o întrebare domnului Radu Marinescu, ministrul justiției. Obiectul întrebării: „Date statistice privind condamnările definitive în cauze care privesc incidente cauzate de infrastructura publică”. Stimate domnule ministru, În data de 2 septembrie 2025, chiar în centrul municipiului Vaslui, un copil de doar un an și jumătate și-a pierdut viața după ce s-a electrocutat atingând un spot de iluminat public amplasat pe spațiul verde. Această tragedie ridică grave semne de întrebare cu privire la siguranța cetățenilor, în special a copiilor, în spațiile publice din întreaga țară. În acest context, pentru a înțelege pe deplin amploarea unor astfel de riscuri la nivel național, în scopul identificării și fundamentării unor măsuri legislative care să prevină repetarea unor astfel de strategii, vă adresez solicitarea de a-mi furniza următoarele date statistice centralizate la nivel național pentru ultimii 3 ani, precum și pentru anul în curs: – numărul de hotărâri de condamnare rămase definitive pentru infracțiunile de ucidere din culpă, art. 192 – Cod penal, și vătămare corporală din culpă, art. 196 – Cod penal, în cauze în care s-a reținut că fapta a fost provocată de o defecțiune a infrastructurii publice; – de asemenea, vă rog să-mi oferiți și o defalcare a hotărârilor de la punctul 1, care să indice numărul de persoane fizice condamnate și numărul de persoane juridice condamnate. Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră în scris. Cu considerație, Cătălin Mîndru, senator de Vaslui. Mulțumesc.

Interpelare

Rodica Cușnir

Implementarea Legii internshipului și a Legii stagiului – situația contractelor și măsuri pentru inserția tinerilor pe piața muncii

Interpelare adresată Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Obiectul interpelării: „Implementarea Legii internshipului și a Legii stagiului – situația contractelor și măsuri pentru inserția tinerilor pe piața muncii”. Stimate domnule ministru, Integrarea tinerilor pe piața muncii rămâne una din provocările majore ale României. În acest context, Legea nr. 176/2018 privind internshipul și Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior au fost gândite ca instrumente menite să faciliteze tranzacția de la muncă la... de la educație la muncă. Totuși, pentru a putea evalua eficiența reală a acestor instrumente legislative, este nevoie de o analiză riguroasă a modului în care au fost aplicate în ultimii ani. Vă rog, așadar, să îmi comunicați următoarele: – Care este numărul de contracte de internship și de stagiu încheiate și înregistrate în ultimii 3 ani, defalcat pe ani și județe? – Din totalul acestora, câte s-au finalizat prin încheierea unui contract individual de muncă cu tinerii participanți? – Care au fost sumele alocate și plătite de la bugetul de stat pentru susținerea inserției pe piața muncii prin aceste două mecanisme? – Câte sesizări au fost transmise către inspectoratele teritoriale de muncă privind nerespectarea prevederilor celor două legi? – Câte amenzi au fost aplicate în această perioadă, care a fost cuantumul acestora și care au fost principalele tipuri de nereguli constatate? – Care este evaluarea ministerului privind principalele dificultăți întâmpinate în aplicarea Legii internshipului și a Legii stagiului, de exemplu: atractivitatea redusă pentru angajatori, nivelul indemnizației, birocrația, lipsa informării tinerilor etc.? – Dacă ministerul are în vedere și o revizuire și armonizare a celor două acte normative, astfel încât să existe un cadru legislativ unitar și mai eficient pentru tranzacția de la educație la piața muncii. – Cum intenționează ministerul să coreleze aceste instrumente cu garanția pentru tineret consolidată și cu programele europene destinate ocupării forței de muncă? Consider că aceste clarificări sunt esențiale pentru a putea evalua funcționarea reală a celor două acte normative și pentru a identifica eventuale modificări legislative necesare. Cu considerație, senator Rodica Cușnir, ales în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava. Pot și declarația politică? Mulțumesc.

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Efectele aplicării OUG nr. 9/2025 și OUG nr. 12/2025 pe piața forței de muncă

Adresez o interpelare domnului prim-ministru, domnului Ilie Bolojan. Obiectul interpelării fiind „Efectele aplicării OUG nr. 9/2025 și OUG nr. 12/2025 pe piața forței de muncă”. Stimate domnule prim-ministru, În data de 6 martie anul curent, Guvernul României a elaborat OUG nr. 9/2025, ordonanță de urgență pentru reglementarea unor măsuri referitoare la unele proiecte de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor naturale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.261/2024 privind aprobarea finanțării din Fondul pentru mediu a proiectelor de extindere și schimbare a destinației, conversia sau modernizarea rețelelor de transport și distribuție a gazelor. Potrivit OUG nr. 9/2025, la art. IV se stipulează următoarele: „La art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin. (10), cu următorul cuprins: «Raportul de muncă al personalului contractual plătit din fonduri publice în conformitate cu prezenta lege, care îndeplinește condițiile de pensionare și pentru care a fost emisă decizia de pensionare, încetează de drept, în condițiile art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, chiar dacă salariatul a solicitat suspendarea plății pensiei.»” Ulterior, prin OUG nr. 12/2025 a fost suspendată aplicarea modificării propuse inițial până la data de 31.12.2025. Suplimentar, prin OUG nr. 12/2025 a fost introdus un nou concept, și anume „funcția vacantabilă”, care nu are corespondent în legea română. O funcție publică este vacantă sau nu. Prin urmare, prevederile OUG nr. 12/2025 referitoare la scoaterea la concurs a „funcțiilor vacantabile” ridică serioase probleme de interpretare, întrucât, în mod logic, se poate scoate la concurs doar o funcție vacantă. Un decident care scoate în mod abuziv la concurs o funcție ocupată este susceptibil de comiterea unei fapte de natură penală. Având în vedere faptul că în rândul categoriilor de angajați vizați de aceste modificări legislative persistă o serie de nedumeriri, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. În ce măsură Guvernul a realizat un studiu de impact al OUG nr. 9/2025, în care să fi fost avute în vedere următoarele: – discriminarea între angajații din sectorul public și cei din privat; – discriminarea între pensionari și angajații activi; – îngrădirea dreptului la muncă, prin aceea că dreptul la muncă este un drept fundamental, iar orice restricție trebuie să fie justificată și proporțională cu un scop legitim; – și, nu în ultimul rând, penalizarea celor care au dobândit dreptul la pensie, întrucât persoanele care au contribuit toată viața la sistemul public și au îndeplinit condițiile pentru pensionare nu au nicio vină pentru faptul că statul dorește să facă economii. Dacă un pensionar este încă apt de muncă și dorit de angajator, de ce să fie forțat să plece la pensie? CCR a mai analizat în trecut interdicții similare și a statuat că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit prin astfel de măsuri. Totodată, CEDO a sancționat în mai multe cauze statele care au creat discriminări nejustificate în materie de drept la muncă și pensie, considerând că o interdicție absolută este disproporționată. 2. Care este impactul preconizat – de exemplu: numărul de funcții vacantabile din sistemul public, eventualele economii la buget etc. – și dacă ocuparea acestor funcții în mai puțin de un an, respectiv până la data de 31.12.2025, este un obiectiv realist? 3. Întrucât se preconizează numeroase acțiuni în justiție, inclusiv sub aspectul unor invocări, unor excepții de neconstituționalitate, aveți în vedere măsuri de corectare a efectelor actelor normative menționate?

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

armată digitală

Frații noștri din Republica Moldova își desfășoară alegerile parlamentare în această săptămână, pe 28 septembrie. Acest vot reprezintă nu doar un moment decisiv pentru viitorul democratic al țării, ci și o confruntare directă cu propaganda și ingerința Rusiei. Kremlinul a pus în mișcare un mecanism sofisticat de dezinformare, menit să submineze procesul electoral și să creeze haos în societate. Investigații realizate atât de BBC, cât și de Ziarul de gardă din Moldova au arătat cum sute de persoane recrutate în rețele bine organizate au fost plătite și instruite să distribuie pe platformele online conținut prorus și antiguvernamental, bazat pe acuzații false. Vorbim de o adevărată „armată digitală” coordonată direct de la Kremlin. Recent, serviciul rus de informații externe a lansat noi știri false, susținând în mod halucinant că Uniunea Europeană se pregătește să ocupe militar Republica Moldova. Mai mult, procurorii moldoveni au desfășurat sute de descinderi în Chișinău și în alte orașe, acuzând peste o sută de persoane că pregăteau destabilizarea în masă a legilor parlamentare. Sume uriașe de bani au fost canalizate pe căi ilegale în Republica Moldova, pentru a manipula societatea și influența rezultatul. Aceste tactici nu sunt noi, dar devin tot mai agresive. Prin manipulare și intoxicare mediatică, Moscova încearcă să întoarcă Republica Moldova spre sărăcie și beznă, departe de parcursul său european și democratic. Singura apărare în acest moment este participarea masivă la vot. Doar aceasta garanta că viitorul... Doar aceasta poate garanta că viitorul Republicii Moldova va fi decis de cetățeni, și nu de Rusia. Îndemn toți cetățenii Republicii Moldova, din țară și din afara granițelor, să meargă la urne. Peste 300 de secții de votare vor fi deschise pentru cei aflați în România și în diaspora. Votul de duminică nu este doar un drept exercitat; este un act de apărare a suveranității Republicii Moldova și a libertății cetățenilor săi. Am încredere că voința poporului va fi mai puternică decât propaganda și interferențele Rusiei. Vă mulțumesc.

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Ioan Ossian

În plină criză a învățământului profesional și tehnic, când România ar trebui să investească în liceele agricole și silvice, pentru a sprijini economia reală, PNL vine cu o inițiativă toxică, ambalată în limbaj funcționăresc, dar care ascunde un risc imens, și anume lichidarea bazei materiale a educației agricole. Proiectul de lege L236/2025, aflat în prezent în comisiile parlamentare, prevede posibilitatea ca, prin hotărâre de guvern, terenurile aflate în domeniul public al statului și în folosința instituțiilor de învățământ preuniversitar cu profil agricol sau silvic să fie transferate către unitățile administrativ-teritoriale pe raza cărora se află aceste instituții. Pe hârtie, pare o completare tehnică. În realitate, este o portiță legislativă periculoasă, care ar putea duce la scoaterea treptată a școlilor agricole din peisajul educațional românesc, printr-un transfer mascat al terenurilor agricole care... către primării, urmând, inevitabil, schimbarea destinației acestora. Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ ferm, arătând clar: – textul este redactat deficitar și permite interpretări abuzive; – nu există garanții că terenurile rămân în folosința școlilor agricole după transferul în domeniul public local; – se creează premisele desființării acestor unități de învățământ, viciate astfel de spațiul necesar desfășurării instruirii practice. Educația reprezintă un pilon fundamental al securității și siguranței naționale, întrucât de calitatea resursei umane depind stabilitatea instituțiilor, coeziunea socială și competitivitatea economică a României, prin urmare... a protejării patrimoniului educațional, capătă o dimensiune strategică, fiind direct legată de viitorul națiunii și de capacitatea statului de a răspunde atât provocărilor demografice, cât și celor de securitate națională. Ca senator, dar mai ales ca om care cunoaște realitatea din județul Sălaj, unde Liceul Agricol „Ioan Ossian” din Șimleu Silvaniei a fost comasat și este în pericol să fie evacuat de pe propriile terenuri, terenuri care însumează în acest moment 56 de hectare, nu pot să accept ca educația agricolă să fie distrusă din pix, pentru a face loc unor interese imobiliare locale. Întreb: cui folosește această modificare? Cine vrea să pună mâna pe terenurile liceelor agricole și silvice din România? Pentru ce reformă sacrificăm generații de viitori fermieri, ingineri agronomi, medici veterinari, specialiști în industrie alimentară? România are nevoie de licee agricole funcționale, moderne, legate de economie, nu de decizii care deschid uși către vânzări, concesiuni și betoane în loc de brazdă. Cer public retragerea proiectului L236/2025 și inițierea unei dezbateri reale, nu pe ascuns, în comisii. Nu vom permite desființarea liceelor agricole prin pierderea terenurilor! Nu vom tolera lichidarea învățământului rural, profesional și productiv pentru interese de partid și de clan!

Interpelare

Constantin-Ciprian Iacob

Situație de criză la Uzina Automecanică Moreni și soarta celor peste 300 de salariați

Interpelarea mea de astăzi se adresează ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, domnului Radu-Dinel Miruță. Obiectul interpelării: „Situație de criză la Uzina Automecanică Moreni și soarta celor peste 300 de salariați”. Stimate domnule ministru, În ultimele zile, la Uzina Automecanică Moreni din județul Dâmbovița s-a declanșat o stare de tensiune profundă, concretizată prin protestul salariaților, care cer explicații și soluții urgente pentru viitorul lor profesional și pentru siguranța familiilor lor. Societatea se află într-un blocaj fără precedent; lipsa contractelor și a comenzilor a condus la imposibilitatea achitării salariilor și a tichetelor de masă, ceea ce pune în pericol existența a peste 300 de oameni și a comunității locale, care depinde de această uzină. Situația este cu atât mai dramatică cu cât ne aflăm într-un context geopolitic extrem de sensibil, în care Uniunea Europeană alocă fonduri consistente pentru industria de apărare. Se constată că, deși au existat încercări de colaborări externe și inițiative de sprijin venite din partea altor unități din industria de apărare, acestea rămân insuficiente și nu pot acoperi nevoile reale ale uzinei. Domnule ministru, – Vă rog să ne comunicați care sunt măsurile concrete pe care Ministerul Economiei le are în vedere pentru sprijinirea Uzinii Automecanica Moreni și pentru asigurarea continuității activității acesteia. – Cum intenționează ministerul să faciliteze accesul uzinei la fondurile europene destinate industriei de apărare, având în vedere importanța strategică a acestui sector? – Ce acțiuni imediate se pot lua pentru garantarea plății salariilor și a drepturilor cuvenite celor 300... celor aproximativ 300 de angajați, pentru a evita escaladarea conflictului social? – Există o strategie clară la nivel național pentru repunerea pe linia de plutire a societăților aflate sub umbrela Romarm, care de ani de zile se confruntă cu lipsa comenzilor și a managementului deficitar?

Interpelare

Gheorghe Ștefănache

Reducerea cheltuielilor publice începe cu transparența pe roți

Declarația mea politică de astăzi poartă numele: „Reducerea cheltuielilor publice începe cu transparența pe roți”. România pierde bani nu doar prin mari contracte cu dedicație, ci prin mici privilegii zilnice. Un exemplu banal, dar grăitor: flota auto a instituțiilor publice. În lipsa unui control real, ea a devenit un izvor continuu de risipă bugetară. Astăzi, în 2025, mașinile instituțiilor statului circulă fără inscripționare, fără monitorizare și, de foarte multe ori, fără justificare. Combustibilul se consumă, dar nu se prea știe în ce scop. Cetățenii plătesc nota, dar nu primesc nicio explicație. USR propune un pachet de măsuri simple, dar decisive: - monitorizarea GPS și audit lunar al consumului; - publicarea datelor privind kilometrajul și traseele; - reducerea flotei auto acolo unde nu există justificare; - trecerea graduală la mașini electrice și hibride; – inscripționarea vizibilă a tuturor vehiculelor publice, pentru ca fiecare cetățean să poată vedea dacă sunt folosite în interes de serviciu sau abuziv. Transparența nu se face doar în declarații, ci și pe stradă. Un autovehicul public anonim este o invitație la abuz. Un autovehicul inscripționat este un semn de responsabilitate. USR duce aceste măsuri în Parlament, pentru că România nu are nevoie de instituții care ard banii cetățenilor în rezervoare fără direcție, ci de instituții care circulă cu demnitate și respect față de contribuabil. E timpul ca reforma să prindă viteză și să se vadă, inclusiv la semafor. Vă mulțumesc. George Ștefănache, senator Circumscripția nr. 18 Galați.

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Măsuri urgente pentru stoparea eroziunii Prutului

De fapt, este vorba de o interpelare adresată doamnei ministru Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Obiectul interpelării: „Măsuri urgente pentru stoparea eroziunii Prutului”. „Teritoriul României este inalienabil” – acesta este art. 3 alin. (1) din Constituție. ## Doamnă ministru, Acest principiu constituțional pare să fie ignorat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care stă pasiv în fața eroziunii râului Prut, fenomen ce modifică anual granițele României și provoacă pierderea a zeci de hectare de teren în favoarea Ucrainei, în zona de nord a județului Botoșani. Fenomenul se accentuează din cauza lipsei lucrărilor de stopare a eroziunii. În urmă cu 5 ani, specialiștii estimau necesitatea unor investiții de circa 16 milioane de euro pentru consolidarea malurilor din județul Botoșani, însă până în prezent Ministerul Mediului nu a alocat niciun leu. Este inacceptabil ca granițele țării să fie afectate din lipsă de acțiune, motiv pentru care vă solicit să ne răspundeți: 1. Care sunt măsurile pe care le va lua Ministerul Mediului pentru a opri eroziunea malului românesc și pierderea de teritoriu? 2. Aveți un plan concret și un calendar de acțiuni pentru consolidarea malurilor Prutului în județul Botoșani? Protejarea teritoriului României nu este negociabilă, ci este și obligația ministerului pe care îl conduceți. Trebuie să acționăm acum, pentru a preveni pierderi suplimentare și a proteja integritatea țării. Vă mulțumesc.

Interpelare

Valentina-Mariana Aldea

Avize pe hârtie, ecluze pe avarie: măsuri imediate pentru Razim-Sinoe

Interpelare adresată doamnei Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor. Senator Valentina-Mariana Aldea, Circumscripția electorală nr. 42 București. Obiectul întrebării: „Avize pe hârtie, ecluze pe avarie: măsuri imediate pentru Razim-Sinoe”. ## Doamna ministru, După deplasarea în zona Constanța – Tulcea, acolo unde echilibrul dintre natură și economie trebuie gestionat, nu contemplat, am primit din partea guvernatorului Deltei Dunării două „situații” în oglindă: una terestră și una acvatică. Pe uscat „nu se poate”, fiind vorba de zone strict protejate, cu acces condiționat de avize sau, la limită, de un act normativ care să permită intervenții de siguranță. Pe apă „nu se poate”, pentru că nivelul scăzut și starea stăvilarelor și ecluzelor lasă sarea să pătrundă acolo unde ar trebui să fie apă dulce, iar cu apă sărată nu irigi, nu crești pești și sigur nu sprijini comunități. Două situații și aceeași concluzie: „nu se poate”. Din perspectiva Partidului Oamenilor Tineri, „nu se poate” nu este un verdict, ci semnalul că trebuie schimbat cadrul și pornite lucrările, cu protecția mediului pe primul loc. Este evident că regimul apelor și al lucrărilor hidrotehnice din perimetrul canalelor 2 și 5 în zona Edighiol – Periboina ține de autoritatea dumneavoastră, prin Administrația Națională „Apele Române”, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral, iar managementul ariilor strict protejate și avizarea intervențiilor țin de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Rezervația Biosferei Delta Dunării. În același timp, efectele economice ale salinizării și ale imposibilității de acces afectează fermierii și pescarii, unde instrumentele de sprijin sunt la ministerul pe care îl conduceți, prin Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură. De aceea, problema nu se rezolvă nici doar cu un „nu se poate” terestru, nici doar cu un „nu se poate” acvatic; se rezolvă mai degrabă prin coordonare guvernamentală, care pune întâi în siguranță apa dulce și apoi repară, transparent, ceea ce s-a stricat. Vă solicit, în consecință, să precizați dacă veți iniția de urgență un cadru normativ coinițiat cu ministerele de resort, care să permită accesul controlat la lucrări de punere în siguranță în zonele strict protejate atunci când ne confruntăm cu risc de intruziune salină și pierdere de habitate. Ne referim la un mecanism cu evaluare adecvată, condiționări stricte, monitorizare în timp real și audit ecologic, înainte și după intervenții, astfel încât remedierea să nu devină pretext, iar protecția mediului să fie verificabilă. Vă rugăm să indicați calendarul și soluțiile tehnice asumate prin ANAR/ABADL pentru readucerea stăvilarelor și ecluzelor la o operare etanșă și sigură, inclusiv reparații provizorii, acolo unde este necesar. Totodată, solicităm repunerea pe flux a decolmatărilor pe tronsoanele critice de alimentare cu apă dulce, cu prioritizare transparentă și cu publicarea volumelor decolmatărilor și a stării lucrărilor. În perioadele cu nivel favorabil pe Dunăre, pierderea apei dulci direct în mare nu poate rămâne regula; dorim să cunoaștem propunerile MMAP pentru reținerea de volume-tampon și pentru un regim de operare a stăvilarelor care să mențină debitele ecologice în complexul lagunar. Pentru ca oamenii să planifice după date, nu după zvonuri, vă solicităm instituirea unei platforme publice, gestionată de MMAP, ANAR și RBDD, cu hărți și serii de timp privind niveluri, debite, salinitate, starea echipamentelor și calendarul lucrărilor. Transparența nu este un moft; este singura cale prin care comunitățile înțeleg de ce, când și cum se intervine. În ceea ce privește sprijinul pentru fermieri și pescari, recunoaștem că nu ține nemijlocit de portofoliul dumneavoastră. Vă solicităm însă să propuneți în Guvern, de îndată, un pachet comun MMAP-MADR, prin ANPA și instrumentele specifice, corelat cu stadiul intervențiilor, care să includă compensații pentru pagube legate de salinizare și restricții, facilități temporare pentru irigații și un program etapizat de refacere a resurselor piscicole, calibrat pe starea habitatelor. Precizați, vă rog, cum veți operaționaliza acest pachet interministerial, cu termene, criterii de eligibilitate și surse de finanțare, inclusiv programe de adaptare la clima de biodiversitate, respectiv fonduri pentru pescuit și acvacultură, gestionate de ministerele de linie. În fine, este nevoie de claritate instituțională: cine decide regimul de operare și mentenanță pe termen lung a stăvilarelor/ecluzelor din perimetru, cum se stabilesc indicatorii de performanță și ce responsabilități revin ANAR/ABADL și RBDD în raport cu MADR/ANIF, astfel încât apa dulce să rămână apă dulce și să ajungă unde trebuie?

Interpelare

Cristian Vântu

Întârzieri la plata proiectelor realizate și nedecontate din Planul național de redresare și reziliență, componenta Sănătate

Am o interpelare pentru domnul doctor Alexandru-Florin Rogobete, ministru al sănătății. Obiectul interpelării este „Întârzieri la plata proiectelor realizate și nedecontate din Planul național de redresare și reziliență, componenta Sănătate”. ## Stimate domnule ministru, În ultimele săptămâni, Guvernul a aprobat un memorandum prin care peste 140 de contracte din domeniul sănătății, în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei, au fost eliminate de la finanțare prin PNRR, motivându-se cu riscul nefinalizării acestora până la termenul-limită, august 2026. În paralel, există semnale clare că numeroase proiecte din componenta de sănătate a PNRR, deja realizate și recepționate, nu au fost plătite beneficiarilor. Aceste întârzieri pun în dificultate autoritățile locale, spitalele și cabinetele medicale, care au suportat cheltuieli majore până acum și care acum riscă blocaje financiare. Mai mult, adoptarea Ordonanței de urgență nr. 45/2025, care prevede „accelerarea verificării și plății” cererilor de decontare, confirmă că există un blocaj real în procesul de plată și că beneficiarii au nevoie urgentă de predictibilitate. Având în vedere cele de mai sus, vă rog să răspundeți punctual la următoarele întrebări: 1. În ce privește situația la zi a plăților: - Câte cereri de plată pentru proiecte finalizate sunt în - prezent în așteptare? - Care este valoarea totală a sumelor întârziate? - Care este întârzierea medie, în zile, și cum se prezintă - situația defalcată pe județe? 2. În ce privește cauzele și blocajele: – Care sunt principalele motive pentru care plățile nu au fost efectuate la timp: lipsa fondurilor, întârzieri în verificări, probleme administrative sau schimbări de procedură? 3. În ce privește calendarul de plată – și probabil că acesta este cel mai important punct: – Care este calendarul ferm pentru achitarea sumelor restante? – Ce măsuri concrete luați pentru a garanta că toate plățile vor fi efectuate până cel târziu pe 31 martie 2026, evitând riscul de pierdere a finanțării europene? 4. În ce privește proiecte eliminate din PNRR: – Pentru investițiile scoase din listă, dar care au fost deja realizate parțial sau total, cum asigurați decontarea cheltuielilor eligibile efectuate până acum? – Intenționați să transferați aceste proiecte spre finanțare prin alte programe, cum ar fi Programul național de sănătate 2021-2027? Dacă da, în ce termen? 5. În ce privește aplicarea Ordonanței nr. 45/2025: – Ce modificări concrete de procedură ați introdus pentru accelerarea verificărilor și a plăților? – Ce termene standard, în zile, ați stabilit pentru verificarea și plata fiecărei cereri de decontare? Stimate domnule ministru, Aceste clarificări sunt esențiale pentru beneficiarii care au investit din resurse proprii și care au nevoie urgentă de certitudine privind decontarea lucrărilor. Vă

Interpelare

Virgiliu-George Vlăescu

Solicit taxarea corectă a multinaționalelor, prin redistribuirea sarcinii fiscale actuale de la cetățeanul român către companiile multinaționale prin determinarea profitului real

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României. Obiectul interpelării: „Solicit taxarea corectă a multinaționalelor, prin redistribuirea sarcinii fiscale actuale de la cetățeanul român către companiile multinaționale prin determinarea profitului real”. Stimate domnule ministru... prim-ministru, „România trebuie să identifice formule corecte de taxare a multinaționalelor, astfel încât să atingă obiectivele fiscale locale, să respecte criteriile OCDE, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și să asigure un tratament fiscal echitabil contribuabililor”, a anunțat ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unor discuții purtate pe plan extern, la ECOFIN – 2025. „Am subliniat”, spune el, „progresele noastre în domeniul procedurilor amiabile, al acordurilor de preț în avans bilaterale, astfel încât evaluarea finală să reflecte conformitatea deplină a României cu standardele OCDE.” Astfel, în perspectiva preocupărilor asidue privind aderarea României la OCDE în 2026, ne-am documentat ce urmează să se întâmple și am constatat următoarele: „La nivel de politicile... politici ale țării, trebuie să se reconcilieze dreptul lor legitim de a impozita profiturile unui contribuabil pe baza veniturilor și cheltuielilor care pot fi considerate în mod rezonabil că apar pe teritoriul lor cu necesitatea de a evita impozitarea aceluiași element de venit de către mai multe jurisdicții fiscale. O astfel de impozitare dublă sau multiplă poate crea un impediment în calea tranzacțiilor transfrontaliere de bunuri și servicii și a circulației capitalurilor. La nivel practic, determinarea de către o țară a unei astfel de alocări a veniturilor și cheltuielilor poate fi împiedicată de dificultățile de obținere a datelor pertinente situate în afara propriei jurisdicții. La nivel primar, drepturile de impozitare pe care fiecare țară le afirmă depind de faptul că... dacă țara utilizează un sistem de impozitare bazat pe rezidență, bazat pe surse... pe sursă sau ambele. Într-un sistem fiscal bazat pe rezidență, o țară va include în baza sa de impozitare toate veniturile sau o parte din venituri, inclusiv veniturile din sursele din afara țării respective ale oricărei persoane, inclusiv persoane juridice, cum ar fi corporațiile. Într-un sistem fiscal bazat pe sursă, o țară va include în baza sa de impozitare veniturile rezultate din jurisdicția sa fiscală, indiferent de rezidența contribuabilului”, prevede Ghidul cu recomandările pentru statele membre. Statele membre OCDE dețin circa 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe. Teoretic este bine să facem parte din această organizație, dar cine apără interesele României? În practică, multinaționalele funcționează în cadrul unor grupuri de firme, iar profitul este dirijat către acea companie din grup în care se poate scoate cel mai mare profit, eventual către offshore-uri. Numai că niciodată decidenții nu decid să plătească impozit pe profit în România sau în țările mai puțin dezvoltate. Astfel apare o discuție despre cum trebuie făcut ca impozitul să fie plătit în țara unde compania face profitul. Au apărut firmele de consultanță care vorbesc despre „optimizare fiscală”, dar în esență creează direcții și soluții prin care multinaționalele să nu plătească profit. Unii fac și „lobby parlamentar” și reușesc să impună legi favorabile multinaționalelor. Una dintre soluții este arătată ca fiind afacerile intragrup, adică afacerile între firme cu același acționariat. Mai precis, multinaționalele își stabilesc că vor un profit din afacerile din România de 1 milion euro și îl obțin prin „prestări de servicii” făcute de firmele-mamă, cu sediul în țările dezvoltate, de genul consultanță: costuri financiare, costuri de asistență tehnică, studii de piață etc. Pentru a ține sub control fenomenul, unele țări au adoptat o legislație a „prețurilor de transfer”, prin care serviciile de consultanță precizate mai sus să aibă o valoare de piață. Pe românul de rând, plătitor de taxe și impozite, îl interesează mai puțin că servicii inexistente și/sau nenecesare sunt aduse la o valoare de piață care ar putea fi controlată de stat, câtă vreme ele nu trebuie să existe și multinaționalele să plătească profit pentru acele sume deduse artificial de la impozitare. La nivel european s-a adoptat o legislație a prețurilor de transfer, preluată și în Codul fiscal din România. Din păcate, acea legislație nu se aplică în România și datorită faptului că este relativ ușor să faci un dosar în care doi colegi de „suferință” îți înmânează două oferte ca să poți forma un dosar al prețului de transfer și să primească la rândul lor dosare când aceștia au nevoie. Dar cel mai grav este că în România astfel de practici nu sunt declarate nedeductibile și nu se reindividualizează profitul cu stabilirea impozitului aferent. Noi, fiind o națiune cu guvern înclinat istoric și profund intereselor străine, suntem prizonieri în această luptă. De aici apare preocuparea unor state civilizate de a impozita multinaționale în mod just, pentru ca sarcina fiscală să nu rămână doar în sarcina contribuabilului autohton, să fie echitabil redistribuită. Față de această situație, vă adresăm următoarea interpelare în trei puncte: 1. La data aderării României în OCDE veți fi de partea românilor sau de partea intereselor străine? 2. Cum veți impozita multinaționalele în acest context? 3. La ce dată veți redistribui echitabil sarcina fiscală în România?

Interpelare

Nicolae Vlahu

Situația decolmatărilor din zona lagunară RazimSinoe, a lucrărilor de reparații la stăvilare și ecluze, care deservesc canalele din zonă

Am o interpelare adresată doamnei ministru al mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, iar obiectul interpelării îl constituie „Situația decolmatărilor din zona lagunară RazimSinoe, a lucrărilor de reparații la stăvilare și ecluze, care deservesc canalele din zonă”. Doamnă ministru, M-am deplasat în zona Constanța – Tulcea pentru a verifica la fața locului situațiile reclamate atât de agricultori, cât și de asociații de pescari cu privire la scăderea neobișnuită a nivelului apei pe mai multe canale care asigură alimentarea cu apă dulce a Complexului Lagunar RazimSinoe, dar și cu privire la situația stăvilarelor și ecluzelor din zonele de vărsare a Dunării în zona canalelor 2, 5, Edighiol – Periboina. Din discuțiile purtate cu prefectul județului Constanța, guvernatorul Biosferei Rezervației Deltei Dunării, reprezentanții conducerii ANIF, filialele Constanța și Tulcea, reprezentanții Apelor Române, ABADL, dar și cu reprezentanți ai asociațiilor agricole și de pescari, din vizitele efectuate pe teren, am constatat că situația este una cel puțin paradoxală. Lucrările de decolmatare nu pot fi efectuate de ABADL pentru că nu deține canalele, acestea fiind în administrarea Rezervației Deltei Dunării, iar o eventuală intervenție a ABADL ar putea constitui un potențial prejudiciu prin cheltuirea unor resurse publice în folosul altei instituții. Pe de altă parte, nici rezervația nu deține utilajele necesare efectuării lucrărilor de întreținere. În ceea ce privește ecluzele și stăvilarele, acestea sunt nefuncționale, iar rolul lor, după cum bine știți, este unul esențial în echilibrarea resurselor de apă dulce și, evident, în protecția biodiversității zonei. Rezultă că reparațiile unora dintre stăvilare și ecluze ar fi incluse în proiectul aflat în derulare pentru combaterea eroziunii costiere, însă acesta este blocat. Accesul constructorului este blocat de lipsa avizelor de la Agenția pentru Protecția Mediului, timp în care biodiversitatea mult clamată, în loc să fie ocrotită, este lăsată la voia întâmplării, adică să se distrugă. Pagubele vor fi enorme atât din punctul de vedere al scopului pentru care am introdus Delta în Patrimoniul UNESCO, pentru că nu respectăm obiectivele, cât și economic și social, pentru că lipsa apei aduce prejudicii grave agricultorilor, pescarilor, comunităților și unităților turistice din zonă. În aceste condiții solicit, doamnă ministru, să-mi comunicați: – Care sunt măsurile pe care le veți adopta în vederea continuării lucrărilor de combatere a eroziunii costiere, constând în repararea ecluzelor și stăvilarelor? – Care sunt măsurile și în cât timp veți debloca Planul de management al Deltei Dunării, plan obligatoriu, dar care zace în minister de ani buni de zile, și ce măsuri veți adopta în vederea clarificării tipurilor de intervenții necesare a se realiza în zona Complexului Lagunar Razim-Sinoe, pentru a elimina posibilitatea secării unor lacuri și a distrugerii faunei acvatice și terestre, pe scurt pentru conservarea biodiversității? Aștept un răspuns în scris detaliat din care să reiasă date concrete raportate la aspectele prezentate anterior. Vă mulțumesc. Senator Nicolae Vlahu, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța. Domnule președinte, am și o declarație politică, dacă-mi permiteți.

Interpelare

George-Cezar Petre

păduche în frunte

Parlamentarii USR sunt, în general, oameni bine intenționați, dar se mai întâmplă să iasă câte unul, mă scuzați de expresie, ca un „păduche în frunte”, care să spună prostii. Mă refer aici la un userist oarecare, cu o declarație pompoasă, care afirma că partidele așa-zis „extremiste” sunt împotriva măsurilor luate de ministra mediului în privința mafiei din păduri. Totuși, AUR a votat pentru propunerea de înființare a Gărzii Forestiere, o inițiativă a ministrei, care rămâne doar o „floricică” și nu aduce primăvara. Avocată la origini, fără pregătire specifică în domeniu, ministra știe să facă doar gargară pe probleme administrative, aplicate tuturor ministerelor. Când vine vorba de chestiuni specifice, cu adevărat importante, precum hidrocentrale aflate aproape de recepția lucrărilor, de o importanță strategică pentru țară, această ministră alege să se opună. Ține cont de ONG-uri finanțate de ruși și blochează funcționarea hidrocentralelor în România. În această capcană a căzut acum câțiva ani și Germania. Dar acolo s-au trezit și au decis să scape de povara gazului rusesc, prin măsuri care să le asigure independența energetică. Au făcut investiții în hidrocentrale, termocentrale și chiar au redeschis mine de cărbune. La noi însă, „prințesa adormită” bate pasul pe loc, iar cu fiecare zi care trece pierdem bani pentru o industrie care are nevoie de energie ieftină și continuăm să plătim poate cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană. Soluția propusă de noi este să eliberați în procedură de urgență avizul de mediu pentru proiectele cu impact major asupra cetățenilor. O să închei spunând doar atât: România, trezește-te! Vă mulțumesc.

Interpelare

Dumitru Manea

Starea de asediu

Dumitru Manea, senator SOS România, Circumscripția nr. 24 Iași. Doamnelor și domnilor alegători, Declarația mea politică e un text dintr-o piesă de teatru. Sunt cuvintele personajului Ciuma din piesa de teatru „Starea de asediu”, scrisă de Albert Camus în 1948. Acest mesaj e adresat în piesă locuitorilor din orașul spaniol Cadiz, dar, prin extensie, este un avertisment pentru întreaga omenire. Un mesaj de o înspăimântătoare actualitate. Reproduc un fragment fără niciun fel de alte comentarii: „Starea de asediu e proclamată. Iată de ce, notați asta, când sosesc eu, pateticul dispare. Pateticul e interzis, ca și alte câteva aiureli, precum ridicola angoasă a căutării fericirii, chipul stupid al îndrăgostiților, contemplarea egoistă a peisajelor și vinovata ironie. În locul tuturor acestora eu aduc organizarea. La început o să vă jeneze puțin, dar, cu timpul, o să ajungeți să înțelegeți că o organizare bună face mai mult decât un patetism prost. De azi înainte veți învăța să muriți în ordine. Până acum mureați cam la întâmplare, la nimereală. Da, mureați anapoda. Un mort ici, un mort colo, ăsta-n patul lui, ălălalt în arenă: adevărat libertinaj. Dar, din fericire, această dezordine va fi organizată. O singură moarte pentru toți și după ordinea exemplară a unei liste. Veți avea fișe, nu veți mai muri din capriciu. Destinului i-a venit mintea la cap. S-a instalat în birouri. Vă veți încadra într-o statistică și veți servi, în sfârșit, la ceva. Începând de azi, veți fi deci raționali, adică veți avea câte o insignă. Însemnați pe pântece, veți purta public la subsuori steaua buboiului, care vă va desemna pentru a fi loviți. Ceilalți, cei care, convinși că asta nu-i privește, se vor îndepărta de voi, suspecții. Dar să nu fiți supărați: îi privește și pe ei. Sunt și ei pe listă, eu nu uit pe nimeni. Toată lumea e suspectă. Să rezumăm, vă aduc tăcerea, ordinea și justiția absolută. Nu vă cer să-mi mulțumiți, pentru că ceea ce fac pentru voi e foarte normal. Dar pretind colaborarea voastră activă. Guvernarea mea a început.” – Albert Camus, 1948 Vă mulțumesc.