Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·1 octombrie 2025
Senatul · MO 129/2025 · 2025-10-01
· other
13 discursuri
Bună dimineața, stimați colegi!
Declar deschisă ședința de astăzi a Senatului României, conducerea acesteia fiind asigurată de către subsemnatul, senator Laurențiu Plăeșu, vicepreședinte al Senatului, asistat de către domnul senator Cristian Ghinea, secretar al Senatului, și de către doamna senator Niculina Stelea, la fel, secretar al Senatului.
O să continuăm cu sesiunile dedicate întrebărilor și interpelărilor, precum și cu sesiunea dedicată declarațiilor politice și îl invit pentru prima dată la microfon pe domnul senator Costache Chertif, pentru a susține o întrebare parlamentară.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul interpelării mele de astăzi: „Impactul politicilor de austeritate asupra nivelului de trai al populației României”.
## Stimate domnule prim-ministru,
Conform unui raport recent întocmit de Erste Bank și datelor oficiale ale Comisiei Europene, România a ajuns să ocupe din nou locul rușinos de cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, cu o rată a sărăciei materiale și sociale severe de 17,2% din populație. Acest procent depășește Bulgaria (16,6%), Grecia (14%), iar decalajul față de statele performante de top precum Slovenia (1,8%), Croația (2%) sau Polonia (2,3%) este uriaș.
În plus, datele Comisiei Europene pentru anul 2024 arată că România are una dintre cele mai mari rate de copii expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, ajungând la 33,8%. Situația este agravată de discrepanțele regionale și sociale: dacă în București rata riscului de sărăcie este 12,3%, în regiunile din sud-est, sud-vest și Oltenia, aceasta se ridică la 40-45%. Copiii și tinerii sunt cei mai afectați, dar și mediul rural în ansamblu rămâne mult mai vulnerabil decât cel urban.
Aceste cifre alarmante ridică întrebări fundamentale privind eficiența și direcția politicilor economice și sociale promovate de Guvernul pe care îl conduceți. În timp ce alte state din regiune reduc constant rata de sărăcie prin investiții în infrastructura socială, educație și ocuparea forței de muncă, România pare să plătească prețul unor politici de austeritate care au diminuat puterea de cumpărare a cetățenilor și au adâncit inegalitățile.
Situația descrisă de datele oficiale arată nu doar o problemă de statistică, ci și o realitate dramatică pentru milioane de cetățeni români care nu-și pot asigura un trai decent. Consider că este de datoria Guvernului să explice public de ce România rămâne în această poziție de vulnerabilitate și ce soluții urgente are în vedere pentru a scoate populația din cercul austerității și al sărăciei cronice.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă solicit respectuos să răspundeți la următoarele întrebări:
– Cum explică Guvernul faptul că România, în ciuda apartenenței sale la Uniunea Europeană de aproape două decenii, continuă să fie statul cu cea mai ridicată rată a sărăciei materiale și sociale?
– Care este legătura dintre politicile de austeritate promovate în ultimii ani și creșterea nivelului de sărăcie și excluziune socială?
– Ce măsuri concrete intenționați să adoptați pe termen scurt și mediu pentru a reduce procentul populației afectate de sărăcie, în special în rândul copiilor și tinerilor?
– Ce planuri are Guvernul pentru reducerea inegalităților regionale majore, astfel încât zonele defavorizate să nu rămână captive în cercul vicios al sărăciei?
– Care sunt țintele asumate de Guvern în ceea ce privește indicatorul european AROPE – _At Risk of Poverty or Social Exclusion_ – și care este calendarul implementării măsurilor pentru atingerea acestora?
Solicit răspuns în scris și oral în plenul Senatului.
Cu respectul cuvenit, senator Costache Chertif, Circumscripția nr. 26 Maramureș.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Andra Bică.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Astăzi adresez o interpelare domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educației și cercetării.
Obiectul interpelării: „Programul «Laptele și cornul» – costuri și situația actuală în contextul reducerilor bugetare”. Stimate domnule ministru,
În contextul crizei financiar-bugetare actuale, sistemul de educație a fost nevoit să adopte măsuri de reducere a cheltuielilor și de austeritate temporară. Unul din programele de impact bugetar semnificativ, care... am înțeles că este luat în considerare să fie eliminat, este programul guvernamental cunoscut drept „Cornul și laptele”, derulat în unitățile de învățământ preșcolar și preuniversitar. Acest program funcționează încă din anul 2002, având anual peste două milioane de beneficiari, preșcolari și elevi, la nivel național.
Conform datelor recente, Programul „Laptele și cornul”, integrat în Programul pentru școli al României, este alocat... are alocat un buget total de aproximativ 822,2 milioane de lei. Aceste fonduri asigură distribuția de lapte de consum și produse lactate, produse de panificație, cunoscute cornuri sau biscuiți, precum și fructe și legume către peste 1,9 milioane de copii din grădinițe, ciclu primar și gimnazial.
Programul se adresează, așadar, preșcolarilor și elevilor din învățământul primar și gimnazial, zilnic, pe durata cursurilor școlare, conform standardelor stabilite, de exemplu: cinci porții de panificație pe săptămână, trei porții de lapte și două de fructe sau legume. Finanțarea provine parțial din fonduri europene și de la bugetul național.
Din păcate, dificultățile bugetare recente au afectat direct derularea programului. Chiar la începutul acestui an școlar, elevii nu au primit la timp laptele, cornul și fructele aferente, din cauza întârzierii procedurilor de achiziție, pe fondul ajustărilor fiscale. S-a semnalat public faptul că majorarea TVA de la 9 la 11%, decisă în cadrul măsurilor fiscale din august 2025, a generat un deficit de finanțare care a blocat pentru o perioadă distribuția produselor în școli. Reprezentanții industriei de profil au explicat că această creștere de doar două puncte procentuale a fost suficientă pentru a depăși bugetul alocat licitațiilor, în condițiile în care fondurile UE acoperă doar o mică parte, circa 17 milioane de euro din necesarul de circa 80 de milioane, restul fiind suportat de la bugetul de stat. Consecința a fost amânarea semnării contractelor de livrare la nivelul consiliilor județene și întârzierea începutului efectiv al programului în anul școlar curent.
În spațiul public și profesional există, de mai multă vreme, discuții despre restructurarea sau înlocuirea Programului „Laptele și cornul”.
În condițiile în care resursele financiare sunt însă limitate, devine important de știut cum se va raporta Ministerul Educației la coexistența celor două programe alimentare, tradiționalul „Laptele și cornul” și noul program, „Masă sănătoasă”.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne comunicați:
– Dacă la nivelul Ministerului Educației s-a realizat o evaluare clară a costurilor totale actuale ale Programului „Laptele și cornul” – inclusiv componenta de lapte/lactate și cea de panificație, derulate în programul pentru școli – pentru anul calendaristic și anul școlar în curs, 2025-2026. Solicităm precizarea valorii totale a cheltuielilor implicate de acest program, defalcată pe surse de finanțare, buget național și fonduri europene, precum și numărul exact de beneficiari vizați în anul școlar 2025-2026.
– Dacă Ministerul Educației are în vedere renunțarea la Programul „Laptele și cornul” și/sau înlocuirea ori acordarea acestuia într-o altă formă.
Solicit răspuns în scris la prezenta interpelare, conform prevederilor reglementate în vigoare.
Vă mulțumesc.
Senator Andra Bică, Circumscripția electorală nr. 40 Vâlcea.
Vă mulțumesc și eu, doamna senator.
Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Vasile-Ciprian Rus.
Mulțumesc frumos, domnule președinte.
Titlul declarației politice de astăzi este: „Republica Moldova: un destin european ce trebuie susținut și un partener de la care avem ce învăța”.
Rezultatul alegerilor din 28 septembrie din Republica Moldova reprezintă o victorie a aspirațiilor democratice și europene ale fraților noștri de peste Prut.
Ei au dat un puternic semnal de reziliență și determinare în confruntarea cu un război hibrid puternic, lansat de o Rusie agresivă și revanșardă. Pentru Rusia nu a contat nicio secundă mai binele cetățenilor moldoveni, cum nu contează nici viețile propriilor cetățeni, respectul pentru viață fiind aproape de zero pentru un stat mânat doar de ambițiile imperialiste ale conducerii sale.
Cetățenii moldoveni au dat răspunsul lor prin votul de duminică. Instituțiile din Republica Moldova au arătat și ele, la rândul lor, în ultimele săptămâni și luni de zile, că sunt eficiente în identificarea și combaterea acțiunilor de război hibrid ale Rusiei. Nu a fost ușor, pentru că resursele puse în joc de Rusia au fost extrem de mari. Acolo unde diferite instituții ale statului român nu s-au ridicat, la finalul anului 2024, la înălțimea misiunii ce le revenea, cele din Republica Moldova au arătat că se poate, cu profesionalism și fără jumătăți de măsură, totul corect și legal, dând imaginea unui stat puternic.
Pentru Moldova nu este un final de drum, dimpotrivă. În curând vor fi demarate _de facto_ discuțiile pe cele 35 de capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. România trebuie să fie alături de Republica Moldova în acest proces. Trebuie să accelerăm schimburile de experiență și să împărtășim din expertiza în acquis-ul comunitar pe care am câștigat-o din 2007 în prezent. Mai mult, avem datoria să sprijinim, cu toate forțele și la toate nivelurile, procesul de aderare al Republicii Moldova, în dialogul nostru cu partenerii europeni.
Închei prin a spune că îmi doresc ca România să învețe mai mult de la Republica Moldova, pentru că există veritabile modele de bune practici pe care le putem prelua. Vreau să întărim colaborarea dintre instituții și agenții, inclusiv în domeniul IT, pe coordonata digitalizării, a securității cibernetice și combaterea dezinformării online. Azi, statul moldovean este mai digitalizat decât cel român, cu peste 250 de servicii digitale oferite cetățenilor. De asemenea, așa cum am demonstrat-o și în evoluțiile recente, există o bună pregătire și reacție a autorităților la provocările de securitate cibernetică, la campaniile de dezinformare.
România are și ea propriile experiențe de succes, pe care le putem împărtăși. Lucrând împreună, ambele state vor fi mai solide și performante, în beneficiul cetățenilor lor.
Mulțumesc frumos.
Senator Ciprian Rus, Circumscripția nr. 13 Cluj.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Marius-Valentin Roman.
## **Domnul Marius-Valentin Roman:**
Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,
Prima interpelare a mea de astăzi se adresează domnului prim-ministru Ilie-Gavril Bolojan și are ca subiect acțiunile și demersurile avute în vedere de Guvernul României cu privire la revitalizarea economică a localităților monoindustriale.
## Stimate domnule prim-ministru,
În ultimii 35 de ani, în mod sistematic, au fost distruse sute de entități economice și unități de producție sau prelucrare aflate în patrimoniul statului român. Multe dintre acestea reprezentau singura sursă de locuri de muncă pentru locuitorii a zeci de localități.
Închiderea, distrugerea sau vânzarea acestora pe bani de nimic unor așa-ziși „investitori”, în fapt niște indivizi suspecți și cu puternice conexiuni în lumea politică, au făcut ca sute de mii de români specializați în activități precum mineritul să rămână fără locuri de muncă, lucru care a afectat în mod direct și familiile acestora.
În fapt, distrugerea agenților economici din zonele monoindustriale poate fi considerată unul dintre elementele care au stat la baza emigrației masive a românilor peste hotare.
Răspunzând în mod slugarnic și fără măcar să mimeze vreo negociere, absolut toate guvernele României au luat poziția ghiocelului în fața tuturor directivelor venite de la Bruxelles, fără să pună ceva în locul închiderilor și distrugerilor, fără să vină cu vreo soluție, cu vreun plan de investiții și susținere a comunităților locale.
Închiderea minelor, de pildă, a făcut din Valea Jiului, spre exemplu, dintr-o arie geografică cu un potențial industrial imens, o zonă aproape deșertică, în ceea ce privește numărul de locuitori, unde piața imobiliară s-a prăbușit, proprietățile se vând pe sume derizorii, iar românii de acolo își fac bagajele și părăsesc localitățile unde au trăit și muncit timp de generații întregi.
## Domnule prim-ministru,
Nu are niciun rost să ne ascundem după deget. Realitatea arată, mai ales că tot vorbeam despre mine, de pildă, că, în timp ce României i s-a impus să le închidă pe ale sale și să devină din producător și exportator o simplă piață de desfacere și un consumator al produselor importate, alte țări derulează acțiuni și programe ample de redeschidere a acestora și de revitalizare a acestei ramuri economice.
Prin lipsa de măsuri concrete de intervenție și în urma atitudinii slugarnice despre care aminteam mai devreme, țara noastră a ajuns într-o situație tragică în ceea ce privește depopularea a zone întregi, deși acestea, cum spuneam, au capacități uriașe de producție și de generare de venituri și bunăstare pentru locuitori. Luând în considerare cele expuse mai sus, vă solicit, domnule prim-ministru, să ne informați cu privire la următoarele:
– Care sunt măsurile concrete pe care Guvernul pe care îl conduceți le are în vedere pentru revitalizarea economică și socială a localităților monoindustriale?
– Iar a doua întrebare, care este justificarea continuării procesului de închidere și includere în stadiul de conservare a multor mine din România, având în vedere că alte țări depun eforturi pentru redeschiderea celor proprii?
Solicit celor de mai sus răspuns în scris și vă mulțumesc.
Cu deosebită considerație, Marius-Valentin Roman, senator, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău.
Domnule președinte,
## Stimați colegi,
A doua interpelare a mea de astăzi se adresează domnului ministru al culturii, Demeter András István, sper că am pronunțat corect, și are ca obiect acțiunile și demersurile cu scopul repatrierii artefactelor descoperite pe teritoriul României, expuse astăzi în muzee străine.
## Stimate domnule ministru,
Perioada Evului Mediu, a epocii moderne, până în debutul perioadei istorice contemporane au însemnat existența unor imperii și puteri politice și militare care au stăpânit și exploatat timp de decenii sau secole teritorii, state sau părți ale unor state actuale.
A doua parte a secolului XIX și începutul secolului XX au marcat declanșarea luptei pentru autodeterminare și drepturi naționale ale popoarelor majoritare aflate sub dominația unor imperii, proces care a condus la apariția statelor naționale.
În perioadele amintite mai sus, puterile colonialiste au comis abuzuri și excese, demonstrate de către istorici, prin impunerea muncii forțate celor stăpâniți, exploatarea resurselor, dar totodată a însemnat și un jaf sistematizat și organizat, în ceea ce privește descoperirile arheologice și obiectele de patrimoniu.
În partea noastră de continent ne referim la aceste puteri prin exemplul Imperiului Austro-Ungar sau cel al Imperiului Otoman, care și-au însușit, prin impunerea fricii și teritorii asupra comunităților românești, un volum uriaș de resurse materiale și de artefacte cu valoare istorică inestimabilă.
În alte părți ale lumii, state precum Egiptul sau Grecia, pe teritoriul cărora au fost descoperite artefacte importante, în timpul în care acestea erau sub stăpânire străină, și transportate în mod abuziv în capitalele puterilor suzerane sau stăpânitoare, au demarat de decenii întregi demersuri pentru repatrierea acestora în plan diplomatic. Un exemplu de succes și de actualitate, care merită a fi menționat, este recuperarea recentă de către Egipt a 13 artefacte din diverse perioade istorice, care s-au aflat până acum pe teritoriul Marii Britanii și Germaniei. Artefactele arheologice au fost recuperate datorită „interesului extrem al statului egiptean de a recupera antichitățile jefuite și de a-și conserva patrimoniul cultural și istoric”, așa cum se arată într-un comunicat de presă trimis de Ministerul Afacerilor Externe de la Cairo.
Este firesc și moral ca artefactele descoperite pe teritoriul unui stat și care au fost însușite de puteri vremelnic stăpânitoare să revină acasă și să fie expuse în proximitatea locurilor unde au fost descoperite, deoarece acestea sunt parte integrantă a istoriei acestor locuri.
Spre exemplu, tezaurul de la Șimleu Silvaniei, descoperit în două etape, pe aceeași parcelă de teren, se află expus fragmentat într-un muzeu din Viena și unul din Budapesta, în prezent, deși conexiunea sa istorică și morală este cu teritoriul României, nu al Austriei sau Ungariei. De amintit și tezaurul de la Sânnicolau Mare, format din 23 de vase de aur și alte câteva zeci de piese din argint aflate tot peste hotare. Apoi mai avem, în Muzeul de Istorie din Budapesta, tezaurul de la Firiteaz – 16 brățări din aur vechi de 2.700 de ani –, iar lista poate continua cu foarte multe tezaure monetare. De curând, de pildă, am admirat cu tristețe sabia Măriei Sale Ștefan la Palatul Topkapi din Istanbul.
Exemplele de mai sus sunt doar câteva dintr-o listă foarte lungă, iar statul român, prin guvernele ultimilor 35 de ani, nu a întreprins nicio acțiune în plan diplomatic și nu a depus nicio solicitare guvernelor țărilor care dețin artefacte descoperite pe teritoriul românesc privind repatrierea acestora, așa cum alte state o fac; este o practică prezentă.
În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:
– Care este strategia Guvernului României, prin instituția pe care o conduceți, privind acțiunile și demersurile cu scopul repatrierii artefactelor descoperite pe teritoriul României și care astăzi se află expuse în muzee străine?
– Iar a doua întrebare, ce demersuri au fost inițiate până în prezent cu privire la cele expuse mai sus și care a fost rezultatul acestora?
Solicit celor de mai sus răspuns în scris. Vă mulțumesc.
Senator Marius-Valentin Roman, Circumscripția nr. 10 Buzău.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Doina-Elena Federovici.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Matei Butnaru, tânărul care a pus România pe primul loc
pe harta mondială a astronomiei și astrofizicii
- Distinși colegi,
Astăzi doresc să fac o declarație politică mai altfel.
Astăzi doresc să aduc în atenția dumneavoastră o performanță excepțională a unui tânăr din județul Botoșani, care face cinste nu doar comunității noastre, ci și întregii Românii.
În perioada iulie-septembrie a acestui an, la Competiția Internațională de Astronomie și Astrofizică din Statele Unite ale Americii, elevul Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Botoșani, Matei Butnaru, a obținut locul întâi și medalia de aur, fiind cel mai bun dintre cei 12.300 de participanți din întreaga lume. Matei este un tânăr care de mic a fost atras de științe, în special de matematică, fizică și astronomie. Are curajul să-și asume competiții dificile și motivația de a munci constant, zi de zi, pentru a-și depăși limitele. Rezultatul obținut în Statele Unite nu este doar o medalie, ci și o realizare remarcabilă care confirmă talentul și pasiunea sa, dar și munca asiduă, perseverența și dorința de a progresa.
În spatele acestui succes se află părinți dedicați și profesorii de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, cărora le transmit felicitări și toată recunoștința mea. Performanța lui Matei nu este întâmplătoare. Județul Botoșani a dat, de-a lungul timpului, cele mai mari personalități ale culturii și științei românești. Și în anii trecuți elevii botoșăneni au reprezentat România cu cinste la competițiile internaționale, dar astăzi accentul trebuie să cadă pe el, pe Matei Butnaru, care ne arată tuturor că excelența se poate naște și dezvolta acasă, la Botoșani, atunci când există pasiune, muncă și credință în propriile forțe.
## Distinși colegi,
Matei este dovada vie că tinerii noștri au resurse extraordinare și că viitorul României depinde de sprijinul pe care îl oferim acestor generații care ne fac onoare pe scenele internaționale.
Îl felicit din toată inima și-i urez să-și urmeze drumul cu aceeași dăruire și curaj.
Sunt convinsă că vom mai auzi despre el și despre realizările sale.
Vă mulțumesc.
Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici.
Și, dacă îmi permiteți, domnule președinte, am și o interpelare foarte scurtă.
Vă rog.
Interpelarea de astăzi este adresată doamnei ministru Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Obiectul interpelării: „Asigurarea apei potabile pentru județul Botoșani – situația Barajului Bucecea și proiectul de investiții Vârfu Câmpului”.
## Distinsă doamnă ministru,
Județul Botoșani riscă să rămână fără apă potabilă. Barajul Bucecea, care asigură apa brută, este colmatat în proporție covârșitoare, de peste 65%. În câțiva ani, câteva sute de mii de oameni din municipiile Botoșani și Dorohoi, orașele Bucecea și Flămânzi, precum și zeci de comune ar putea rămâne fără apă.
Rezolvarea constă în finalizarea barajului de la Vârfu Câmpului, unde lucrările trenează de aproape trei decenii. La sfârșitul anului trecut, Guvernul condus de domnul premier Marcel Ciolacu a emis Ordonanța de urgență nr. 144/2024 privind declararea obiectivului de investiții „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, județele Suceava și Botoșani” drept proiect major de importanță națională, precum și instituirea unei derogări menite să deblocheze situația.
În acest context, vă rog să ne precizați:
1. Care este, în acest moment, situația proiectului de la Vârfu Câmpului?
· Declarații politice · respins
26 de discursuri
Vă mulțumesc și eu, doamna senator.
Și o invit, în continuare, pe... la microfon pe doamna senator Niculina Stelea.
Se pregătește doamna senator Olga Onea.
## **Doamna Niculina Stelea:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Titlul declarației mele politice de astăzi este: „Tragedia de la Spitalul «Sfânta Maria» din Iași ne arată că refacerea infrastructurii de sănătate trebuie să fie o prioritate națională”.
Catastrofa de la Spitalul „Sfânta Maria”, acolo unde nouă copii au contractat infecții nosocomiale cu o bacterie foarte periculoasă, șase dintre ei murind, arată falimentul actualelor politici de sănătate din România.
Acest stat marcat de neputință și corupție i-a ucis până și pe cei mai neajutorați dintre cetățenii săi: niște bebeluși sănătoși, al căror singur ghinion este că s-au născut aici. Dacă ne gândim că un alt nou-născut a murit în același spital, în luna iunie, avem imaginea unei nepăsări monstruoase, care ar trebui să ne dea coșmaruri. Autoritățile, în frunte cu Ministerul Sănătății, încearcă să ne asigure că dezastrul s-a produs „din cauza haosului administrativ și procedural fără precedent”. E forma eufemistică prin care ni se spune că, la un moment dat, se va găsi un acar Păun căruia să i se pună în spinare cocoașa vinovăției. Problemele sunt însă sistemice; vorbim de fenomene cunoscute care omoară românii.
Noi știm că, încă de acum 20 de ani, că infecțiile nosocomiale sunt un blestem. În raportul Administrației Prezidențiale conduse de președintele Traian Băsescu în 2008 se vorbea despre faptul că „infecțiile nosocomiale revin periodic, cu consecințe care merg până la decesul pacienților și în special al celor mai sensibili, nou-născuți și vârstnici”. Ne-am convins și la Colectiv de această realitate, când flăcările au mistuit mai puține vieți decât spitalele unde au mers marii arși.
De asemenea, știm că media națională a raportării infecțiilor nosocomiale este de 0,84%, în timp ce media raportărilor în Uniunea Europeană depășește 4%. Asta o spune chiar Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate. Putem deduce deci că este o politică publică ascunderea acestor infecții din spitale, personalul medical fiind instruit să subraporteze. Din datele Eurostat privind starea sănătății în Uniunea Europeană, România se află pe un nedorit loc unu în Uniune la decese din cauze prevenibile și tratabile.
În anul 2020 – cele mai recente date disponibile analizate în raport – s-au înregistrat în România 358 de decese prevenibile la 1.000... la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media Uniunii Europene, unde sunt 180 de decese la 100.000 de locuitori, și 235 de decese din cauze tratabile la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori peste media Uniunii Europene, care este de 92 de decese la 100.000 de locuitori.
Cea mai gravă problemă este faptul că funcționăm cu spitale vechi de 50, 60, 70 de ani. Spre exemplu, Spitalul „Sfânta Maria” din Iași a fost construit în 1970. Oricât ai renova – iar lucrările de aici au fost puține la număr –, aceste bacterii intră în pereți și în podele, sunt peste tot. Iar aici statul român a eșuat în refacerea spitalelor și a infrastructurii. Se pot găsi justificări, dar realitatea este că peste 20 de miliarde de euro intră anual în sistemul de sănătate. Sunt bani care nu se văd în calitatea serviciilor.
Din 2012 încoace au fost peste 180 de miliarde de euro care... cu care se puteau construi cele mai moderne spitale din Uniunea Europeană. Peste toate aceste aspecte tronează imaginea că nimeni nu își asumă niciodată nimic. O astfel de tragedie devine subiect de weekend și de postări indignate pe rețelele de socializare. Când trece revolta – și s-a depășit repede această tragedie –, lucrurile se întorc la cursul obișnuit. Vedem că premierul Bolojan nu a reacționat deloc și își continuă politica de austeritate în sănătate. Asta în timp ce președintele Dan este mai preocupat de roboței și plușuri, ceea ce înseamnă că propaganda mass-media a falsificat și justa indignare, oferind la schimb subiecte prefabricate pentru câteva zile.
Soluția vine tot din strategie. Da, s-au ratat finanțări pentru spitale din PNRR. Vine însă cadrul financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene. Vorbim de 60,2 miliarde de euro. Poate că ar fi bine să discutăm și noi puțin aici, la Parlament, ce facem cu acei bani și cum am putea să-i folosim pentru a construi totuși acele spitale de care avem nevoie pentru a evita astfel de tragedii.
O direcție ar putea fi aceea de a avea mai puține proiecte, dar mai mari și mai de impact pentru societate.
Vă mulțumesc.
Niculina Stelea, senator ales în Circumscripția nr. 42 București.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, doamna senator.
O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Olga Onea și se pregătește doamna senator Ruxandra Cibu Deaconu.
Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte.
Declarație politică: „Încetați să vă mai bateți joc de români!”.
## Dragi colegi,
La Galați se scrie o nouă pagină a rușinii naționale. Un oraș întreg, care a ținut România în picioare prin muncă și sacrificiu, este astăzi îngenuncheat de nepăsarea Guvernului.
Liberty Galați, cel mai mare combinat siderurgic al țării, este în colaps. Peste 3.000 de oameni au fost trimiși în șomaj tehnic. Alte mii, din firmele colaboratoare, au fost concediați. Adică peste 9.000 de familii sunt astăzi fără venit, fără siguranță și fără răspunsuri. În loc să intervină, premierul se face că nu ne vede. Se laudă cu verificări, în timp ce un combinat strategic își închide porțile sub ochii lor.
S-au aruncat în piață cifre uriașe. Se vorbește despre un credit de 750 de milioane de lei acordat de EximBank, dar banii nu au salvat combinatul, nu au salvat locurile de muncă și nu au salvat comunitatea.
Domnule Bolojan,
Unde sunt acești bani? Cine îi controlează? Și cum e posibil ca fonduri uriașe publice să dispară, iar oamenii să ajungă pe drumuri? România nu poate exista fără industrie. Fără producție nu există economie. Fără economie nu există țară. Guvern după guvern ați închis fabrici, ați distrus locuri de muncă și ați condamnat orașe întregi la sărăcie, însă județul Galați nu mai are nevoie de scuze, are nevoie de soluții, de acțiune și de respect pentru oamenii care muncesc.
Încetați să vă mai bateți joc de români! Pentru că românii v-au văzut, v-au auzit și vă vor judeca acolo unde doare cel mai tare: la vot.
Mulțumesc.
Olga Onea, senator de Galați.
## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**
Mulțumesc, doamna senator.
Aceasta a fost declarație politică, da?
O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Ruxandra Cibu Deaconu.
Doamna senator? Doamna senator Ruxandra Cibu
Deaconu.
Nu? Sunteți pe listă. Nu citiți, da? OK! Bun.
Atunci am să îl invit la microfon pe domnul senator George-Cătălin Bochileanu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Doamnelor și domnilor senatori,
Republica Moldova a oferit duminica trecută o lecție de democrație întregii lumi.
A arătat că, atunci când poporul se mobilizează, nici banii murdari, nici propaganda falsă și nici atacurile cibernetice nu pot înfrânge voința oamenilor. În pofida ingerințelor Federației Ruse și a tentativelor de destabilizare, partidul proeuropean PAS a obținut peste jumătate dintre voturi, asigurându-și majoritatea în Parlament.
Aceasta este victoria voinței moldovenilor de peste Prut, o victorie pentru țara lor, dar și pentru siguranța României și pentru noi toți cei care credem în Europa, în democrație și în libertate. Și o palmă dureroasă dată lui Putin și regimului de la Kremlin. Se cuvine să le mulțumim celor care au făcut posibil acest rezultat.
În primul rând, cetățenilor Republicii Moldova, care s-au mobilizat exemplar la urne. Trebuie să menționez în mod special moldovenii din România și din diaspora: peste 270.000 de cetățeni au votat, un record pentru alegerile parlamentare și, în mod remarcabil, o prezență mai numeroasă decât la primul tur al ultimelor alegeri prezidențiale.
De asemenea, președintei Maia Sandu, un lider care demonstrează zi de zi că integritatea, fermitatea și comunicarea deschisă pot învinge corupția și propaganda.
Și, nu în ultimul rând, autorităților de la Chișinău, care au apărat democrația cu profesionalism și curaj: tentativele de fraudă au fost oprite la timp, iar presiunile externe au fost respinse fără echivoc.
Avem ce învăța și noi, în România: acolo unde instituțiile sunt puternice, legea este respectată și există transparență față de cetățeni, democrația nu doar rezistă, ci și înflorește. Republica Moldova își continuă drumul către Uniunea Europeană, către siguranță, prosperitate și o democrație consolidată.
Noi, românii, suntem același popor cu moldovenii, iar locul nostru firesc este împreună în familia europeană. Mulțumesc.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Ștefan Geamănu.
## **Domnul Ștefan Geamănu:**
revoluționari gata să distrugă vechiul sistem, la prânz devin ecologiști de fațadă, iar seara își uită programul și se lasă păcăliți de propriile iluzii liberale. În noapte visează că „salvează România” pe Twitter, fără să știe măcar ce înseamnă să guvernezi. Sunt niște papagali, codași în auz, care repetă ce li se spune pe sticlă, însă fără niciun fel de oglindă a identității.
Și voi, PSD, stați acolo, drepți, ca niște elevi silitori care ridică mâna doar ca să fie băgați în seamă de profesorul repetent, care, ce-i drept, nu știe nici măcar alfabetul, ridicând mâna doar ca să faceți pe vioara de serviciu, ca și cum v-ați amintit de vreo responsabilitate. Dar inima voastră de lemn, plină de zăpăceală și nepăsare, nu e decât un exemplu de cum se compromite orice speranță a nației.
Vă prefaceți că nu vedeți, dar românii, deșteptați și sătui, râd amar, pentru că țara merge ca pe sârmă, condusă de niște nulități care-și vând și sufletul pentru un loc în poză. Cum naiba să te închini la un partid fără identitate, când pretinzi că reprezinți milioanele de români? Sau e mai simplu: poate și PSD-ul și-a pierdut orice urmă de demnitate, au devenit doar niște umbre de partid, un teatru ieftin de mâna a doua, doar ca să-și păstreze scaunele și avantajele de moment.
Vă spun cu toată sinceritatea: românii știu și nu uită, iar pentru aceste trădări și mascarade veți plăti scump. Vă veți întoarce ca niște câini lăsați fără oase, pentru că nația are memorie sfântă și dureroasă și nu uită că a fost trădată de acești clovni politici ca voi. Și, când va veni momentul, vă va izgoni cu o umilință binemeritată, pentru că cine se joacă cu focul riscă să se ardă.
Iar pe voi, dragi impostori, vă va arde pofta de putere și voi veți fi nimic.
## _Servitus est summa miseria_ .
Cu deosebită considerație pentru poporul român, Ștefan Geamănu, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 43 diaspora.
Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Marius Bodea. Nu este.
Domnul senator Andrei-Emil Dîrlău.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Stimați colegi,
Tovarăși useriști, unși cu toate alifiile din comerț,
Titlul declarației mele politice se intitulează: „ _Vox libera, non serva_ ”.
Astăzi vorbim despre o comedie tragică în care PSD și USR joacă rolurile principale: partide fără coloană vertebrală, fără identitate și cu minți de găină speriată, care se târăsc prin politicile țării ca niște câini, dregând covorul pentru stăpânul lor de conjunctură.
PSD-ul, marele colos politic, a ajuns să fie doar o umbră de partid, un accesoriu de lux pentru USR, un fel de păpușar fără mânușă, manipulator de ordin inferior care își cumpără consilieri ca pe niște covrigi la colț.
Și USR-ul? A! USR-ul ăsta e un circ ambulant, un balet de improvizație cu actori care-și schimbă rolul în fiecare zi, fără pic de coerență, fără dram de înțelepciune. Dimineața,
## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea parlamentară este adresată domnului Ilie Bolojan, premierul României, și domnului Florin Barbu, ministrul agriculturii.
Obiectul interpelării: „Apa – element fundamental al securității naționale”.
Stimate domnule prim-ministru,
Stimate domnule ministru,
Criza apei devine o problemă tot mai acută în România, în contextul schimbărilor climatice și gestionării ineficiente a resurselor de apă.
Seceta severă, în special în sudul și estul țării, lovește agricultura, afectând culturile, dar și securitatea alimentară a țării prin diminuarea drastică a producției agricole și a sectorului zootehnic. Realitatea de azi trebuie să fie un semnal de alarmă pentru autorități. Cantitățile de precipitații sunt în scădere, iar perioadele de secetă prelungită devin tot mai frecvente.
Sistemele de irigare sunt învechite, nefuncționale, devalizate grație unor politici economice distructive adoptate după 1989.
Sistemul de irigații actual a fost conceput pentru a iriga suprafețe imense cu terenuri comasate.
Domnule senator! Să ne ascultăm măcar între noi, domnule Geamănu. Să ne auzim măcar între noi.
Azi avem însă o agricultură fragmentată în 64 de milioane de sole, cam ca în 1907, iar debitele râurilor și nivelul apelor subterane sunt în scădere, afectând alimentarea cu apă, inclusiv pentru populație și industrie.
Mulți factori naturali influențează ajungerea apei pluviale în pânza freatică: tipul de sol, grosimea solului, adâncimea pânzei freatice, vegetația, cantitatea de precipitații, regimul climatic.
Mari corporații internaționale deja au început să cumpere izvoare în România. De altfel, domnul Călin Georgescu a atras atenția asupra chestiunii resurselor de apă.
Domnule prim-ministru,
Domnule ministru,
Vă rog să răspundeți deci următoarelor întrebări:
1. Care este strategia, pe termen scurt, mediu și lung, pentru începerea proiectării și execuției lucrărilor necesare, încât sistemele de irigații să se realizeze din lacuri de acumulare și surse de apă de suprafață?
Mulțumesc, domnule senator.
O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Rodica Cușnir.
## **Doamna Rodica Cușnir:**
## Bună dimineața!
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Interpelare adresată Ministerului Energiei și Ministerului Finanțelor Publice.
## Stimate domnule ministru,
În ultima perioadă, prețurile la carburanți au înregistrat creșteri succesive, în ciuda faptului că la nivel internațional cotațiile țițeiului au rămas stabile sau chiar în scădere.
Concret, un litru de benzină a ajuns la peste 7,5 lei, iar un litru de motorină la aproape 7,8 lei. Aceste valori situează România printre statele europene cu cele mai mari prețuri la pompă, depășind țări precum Polonia, Spania sau Bulgaria.
Această situație are loc în condițiile în care accizele și cotele de TVA au fost majorate; salariile reale ale cetățenilor au scăzut, puterea de cumpărare fiind diminuată, rata șomajului este în creștere, transportul și activitățile economice care depind de mobilitate sunt direct afectate, ceea ce accentuează presiunea asupra economiei și a populației.
Având în vedere aceste aspecte, vă solicit respectuos să ne răspundeți la următoarele întrebări:
1. Care este explicația Guvernului pentru faptul că România are printre cele mai ridicate prețuri la carburanți din Uniunea Europeană, în condițiile unui preț stabil sau mai redus al țițeiului pe plan mondial?
2. Ce măsuri concrete intenționați să adoptați pentru a limita impactul acestor scumpiri asupra cetățenilor și asupra economiei?
3. Există în vedere reducerea accizelor sau aplicarea unor măsuri fiscale temporare pentru a sprijini consumatorii și sectoarele economice dependente de transport?
4. Cum evaluați impactul actualelor politici asupra inflației și asupra competitivității economiei românești?
Vă rugăm să tratați cu prioritate această problemă, care afectează direct milioane de cetățeni și companii din România.
Cu deosebită considerație, senator Rodica Cușnir, ales în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, doamna senator.
O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Daniela Mihai.
Bună ziua!
Declarație politică, Daniela Mihai.
Titlul declarației: „Prelungirea plafonării adaosului comercial la produsele de bază”.
Partidul Social Democrat a insistat, în cadrul coaliției, pentru prelungirea plafonării adaosului comercial la produsele de bază pentru încă 6 luni, până la finalul lunii martie 2026. Au avut loc discuții în coaliție, Partidul Social Democrat cerând insistent prelungirea acestei plafonări.
Cu toate că retailerii nu au fost de acord cu această... cu intervenția statului în economie, au ținut totuși cont de situația actuală economică din România și au decis să se conformeze deciziei Guvernului. Renunțarea la plafonare ar fi afectat românii cu venituri mici și mijlocii. Prelungirea plafonării nu are un impact asupra bugetului, însă în această plafonare sunt cuprinse 17 produse de bază, lista a fost extinsă din 2023 până acum, pornind de la produsul de bază pâine până la unt, între acestea existând legume, fructe, zahăr și ulei. Această măsură a fost introdusă în 2023 și prelungită; a contribuit în mod semnificativ la stabilizarea pieței și la reducerea volatilității prețurilor la materiile prime și a produselor finite. Totodată și-a dovedit utilitatea pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici și mijlocii. Aceasta înseamnă că nu vor mai crește prețurile la aceste alimente și vor rămâne disponibile pentru toate familiile. Argumentele specialiștilor PSD au fost ascultate și înțelese de partenerii din guvernare.
Mulțumesc.
O zi bună!
Vă mulțumesc și eu, doamna senator.
O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Valentina-Mariana Aldea.
## **Doamna Valentina-Mariana Aldea:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarație politică.
Titlul declarației: „Siguranța urbană și protecția mediului – lecțiile unui incendiu periculos pentru București”.
## Stimați colegi senatori,
Incendiul produs la un depozit din sectorul 2 al Capitalei a readus în prim-plan o temă sensibilă: siguranța urbană și protecția mediului.
Fumul dens și degajările toxice, avertismentele transmise prin sistemul RO-ALERT au arătat cât de vulnerabil poate fi un oraș în fața unor incidente industriale. Locuitorii din zonele afectate au resimțit direct frica și nesiguranța. Pentru câteva ore, un cartier întreg a fost pus în fața riscului de a respira aer contaminat. Astfel de evenimente nu pot fi tratate ca simple accidente izolate. Ele arată lipsa unor controale riguroase, absența unor planuri eficiente de prevenire și slabă coordonare între autorități. Bucureștiul este un oraș supraaglomerat, expus poluării și confruntat cu infrastructuri industriale plasate adesea în proximitatea zonelor rezidențiale.
Această realitate ridică întrebări fundamentale despre reziliența urbană, despre modul în care autoritățile gestionează riscurile și despre dreptul cetățenilor la un mediu sănătos. Siguranța nu înseamnă doar reacția pompierilor și a serviciilor de urgență după ce pericolul s-a produs, ci și capacitatea statului de a preveni. Pentru aceasta, Bucureștiul are nevoie de un set de măsuri concrete:
– inventarierea și monitorizarea permanentă a tuturor halelor și depozitelor industriale aflate în apropierea zonelor rezidențiale;
– controale riguroase și periodice efectuate de autorități locale și inspectorate specializate, cu sancțiuni clare pentru cei care nu respectă norme de siguranță;
– planuri locale de intervenție integrate, adaptate fiecărui sector, astfel încât reacția instituțiilor să fie rapidă și coordonată;
– implementarea de senzori de calitate a aerului în zonele vulnerabile și transmiterea transparentă a datelor către populație;
– programe de relocare treptată a unor activități industriale care prezintă risc major din interiorul orașului către zone industriale special amenajate;
Vă mulțumesc și eu, doamna senator.
Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Mircea-Ionuț Sandu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă supun atenției declarația politică intitulată: „Șomajul este pe punctul de a exploda. România se confruntă cu molima orașelor mici unde se închid unitățile de producție industrială”.
## Stimați colegi,
Austeritatea promovată de Ilie Bolojan, prețul uriaș al energiei electrice și al gazelor, dar și situația economică dificilă de la nivel european riscă să genereze un fenomen catastrofal pentru România: închiderea unor unități de producție industrială în orașele din provincie. Cu cât unitățile administrativ-teritoriale în cauză sunt mai mici, efectele sunt și mai dramatice. Asistăm la un val similar primei jumătăți a deceniului de după Revoluție, când fabricile și uzinele construite în comunism și-au închis porțile și au fost tăiate și vândute la fier vechi, iar oamenii au rămas pe drumuri.
La combinatul de la Hunedoara, privatizat cu cântec în timpul guvernării Năstase, indienii de la ArcelorMittal închid activitatea. 500 de oameni își pierd joburile și sunt practic obligați să ia calea pribegiei. Combinatul de la Galați, deținut de aceiași indieni, se află în reorganizare și planul propus de administratorul special tocmai a fost respins. La Liberty Galați lucrează aproape 4.000 de oameni care nu știu ce le rezervă ziua de mâine.
Fabrica de textile de la Brad, tot din județul Hunedoara, se închide și ea. 350 de femei sunt trecute în șomaj. S-a închis și fabrica de ciorapi Ciserom de la Sebeș, județul Alba, dar și fabrica de confecții de la Tulcea. O poveste similară și la societatea Fujikura de la Dej, județul Cluj, unde 230 de oameni nu vor mai avea unde să muncească. O situație revoltătoare se întâmplă și la șantierul naval Damen de la Mangalia, unde o mie de locuri de muncă vor dispărea ca prin farmec. Și asta pentru că statul român nu este capabil să ofere contracte pentru construirea unor nave care să garanteze securitatea în Marea Neagră a României.
Luăm împrumut 16,7 miliarde de euro în programul SAFE, de înzestrare militară, propus de Ursula von der Leyen, dar nu vrem să facem și noi niște corvete la Mangalia sau la Galați. Este strigător la cer! Acestea sunt doar câteva exemple ale unui fenomen care se va accentua. INS raportează deja două luni consecutive – iunie și iulie – de scădere a producției industriale. Analiștii vorbesc despre o scădere totală anuală de 4% în 2025 față de anul trecut. Vorbim în termeni nominali, pentru că dacă am pondera cu inflația, căderea în abis ar fi mai aproape de 20%.
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Costache Chertif.
## **Domnul Costache Chertif:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Titlul declarației politice: „Cine răspunde pentru moartea copiilor de la Iași?”.
Domnule președinte,
Stimați colegi parlamentari,
Astăzi, în fața acestei înalte tribune, vin nu doar ca parlamentar, ci și ca medic, ca tată și ca om. Nu pot vorbi rece și tehnic, vorbesc cu sufletul sfâșiat de durere: șapte copii nevinovați au murit în chinuri la Spitalul „Sfânta Maria” din Iași, infectați cu bacteria Serratia marcescens, într-o secție ATI care trebuia să le ofere vindecare și speranță. Șapte prunci, care ar fi trebuit să trăiască, să râdă, să crească, au plecat dintre noi din cauza unui focar ascuns, a unui spital scufundat în haos și a unui sistem care refuză să-și asume responsabilitatea.
Nu mai putem ascunde adevărul sub rapoarte tehnice, anchete interminabile și declarații sterile. Realitatea este crudă și revoltătoare: în România anului 2025, într-un spital modern, proaspăt renovat cu fonduri europene, copiii au murit din cauza nepăsării, a mușamalizării și a haosului administrativ. Ministerul Sănătății însuși a recunoscut că focarul a fost raportat cu întârziere de către DSP. Managerul spitalului a admis că nu a fost testat întreg personalul medical, iar domnul ministru Alexandru Rogobete, după control, a constatat „un haos administrativ și procedural” cum nu a mai văzut. Oare cum să nu știi ce-i în grădină la tine? Dar, în loc să-și asume responsabilitatea politică, s-a mulțumit să împartă câteva amenzi și să demită formal un manager, pe care apoi l-a reîncadrat tot în conducerea spitalului. Este bătaie de joc față de victime și față de societate!
## Doamnelor și domnilor senatori,
Șapte copii morți nu sunt o simplă statistică epidemiologică. Șapte lumini stinse nu pot fi reduse la un comunicat steril. Aceste decese strigă după dreptate, iar noi, ca for legislativ suprem, nu putem să rămânem indiferenți. Cine răspunde? Cine răspunde pentru viețile pierdute? Managerul spitalului? DSP Iași? Consiliul județean? Ministerul Sănătății? Sau nimeni?
De prea multe ori, în cazurile cu infecții nosocomiale, vinovații dispar în ceața birocrației. Rapoartele se pierd, sancțiunile se diluează, iar victimele sunt îngropate în tăcere. Ca senator și medic, afirm cu toată gravitatea: acest lanț de complicități și iresponsabilități ucide. România nu are voie să accepte moartea copiilor săi ca „efect colateral” al unui sistem medical scăpat complet de sub control. Domnule ministru Alexandru Rogobete,
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator LiviuIulian Fodoca.
## **Domnul Liviu-Iulian Fodoca:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Astăzi, subsemnatul, Fodoca Liviu-Iulian, senator ales în Circumscripția nr. 33 Sălaj, fac o interpelare adresată domnului Ciprian Șerban, ministrul transporturilor și infrastructurii din România.
Obiectul interpelării: „Situația Tarom. O companie cu cele mai mari prețuri și cu cele mai slabe condiții”.
## Domnule ministru,
În virtutea mandatului pe care îl exercit în numele cetățenilor, vă adresez această interpelare, în contextul nemulțumirilor tot mai mari din partea cetățenilor referitoare la calitatea serviciilor și eficiența economică a companiei Tarom, companie de stat aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România.
Compania Tarom continuă să practice tarife de zbor printre cele mai mari de pe piață, deși condițiile oferite călătorilor sunt sub standardul companiilor private, low cost private, deși pasagerii sunt transportați pe curse interne, frecvent, cu avioane ATR vechi, care oferă un nivel redus de confort și adesea înregistrează întârzieri sau anulări.
În pofida tarifelor ridicate, Tarom se chinuie să raporteze profit, iar fără sprijinul financiar al statului și al Uniunii Europene, compania ar fi în continuare pe pierdere.
Spre comparație, operatorii privați din România practică tarife de două-trei ori mai mici, asigură flote moderne, curse regulate și au raportat profit pe fondul unei administrări
coerente și adaptate pieței. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la gestionarea resurselor companiei, politicii comerciale și strategia de modernizare, dar mai ales cu privire la respectul față de contribuabil, care suportă de ani de zile costul unei companii care nu reușește să se redreseze autentic.
În acest context, vă adresez următoarele întrebări punctuale, domnule ministru:
– Care este strategia ministerului pentru a asigura competitivitatea reală a Tarom, în raport cu operatorii privați, atât pe piața internă, cât și pe cea externă?
– Ce planuri concrete de modernizare a flotei sunt asumate de conducerea companiei pentru perioada 2025-2030, în special în ceea ce privește înlocuirea avioanelor vechi de tip ATR?
Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Eu, Fodoca Liviu-Iulian, senator ales în Circumscripția nr. 33 Sălaj, declar... am o declarație politică adresată domnului președinte și domnilor guvernanți.
Astăzi, 1 octombrie, începe un an universitar. Zeci de mii de tineri din întreaga țară pășesc cu emoție și curaj și speranță în amfiteatre. Acești tineri încă mai cred că învățătura, munca și caracterul îi pot duce acolo unde trebuie. Ei nu cer privilegii, ci dreptul de a-și construi un viitor în România.
Din păcate, sistemul în care intră nu este pregătit să-i sprijine cu adevărat. De ani de zile, guvernele au ales să investească mai mult în subvenții pentru partide decât în campusuri studențești. A fost mai ușor pentru guvernele succesive să mimeze reforma, decât să pună în practică. Susțin, fără rezerve, protestele studenților din marile centre universitare, care trag un semn de alarmă împotriva măsurilor abuzive impuse la începutul acestui an. Universitățile noastre duc lipsă de investiții și de corelarea sistemului de cercetare cu economia și viitorul. Nu poți construi o țară liberă, dezvoltată și competitivă atunci când cei mai buni tineri aleg să plece din România, pentru că aici li se închid ușile.
Tuturor studenților și profesorilor le transmit un sincer „Succes!” în noul an universitar. Nu vă lăsați descurajați de sistemul care, uneori, pare că nu vă merită. Țara are nevoie de voi. Viitorul României depinde mai mult de voi decât de politicienii care v-au trădat de prea multe ori.
Cu stimă, senator Fodoca Liviu-Iulian, ales în Circumscripția nr. 33 Sălaj.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule senator.
În continuare am să dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris, respectiv: domnul senator Ionel Carp, domnul senator Paul Daniel Romeo Gheorghe, domnul senator Sorin Lavric, domnul senator Costache Chertif, domnul senator Călin-Petru Marian, domnul senator Vasile-Ciprian Rus, doamna senator Ruxandra Cibu-Deaconu și doamna senator Rodica Cușnir.
Iar în ceea ce privește interpelările depuse în scris, este vorba de: domnul senator Paul Daniel Romeo Gheorghe, domnul senator Marius Humelnicu, doamna senator... domnul senator Marius Humelnicu, l-am spus, domnul senator Virgiliu-George Vlăescu, domnul senator ConstantinCiprian Iacob, domnul senator Cătălin Silegeanu, doamna senator Olga Onea, domnul senator Gheorghe Vela, doamna senator Valentina-Mariana Aldea.
Iar cu aceasta declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi.
Iar în continuare am să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris, respectiv: domnul senator Marius-Alexandru Dunca, domnul senator Aurel-George Mohan, domnul senator Ioan Stan, domnul senator Lucian Mărginean, domnul senator Marius Humelnicu, domnul senator Sorin Moise, doamna senator Oana-Constantina Buzatu, doamna senator Alexandra Presură, domnul senator Constantin-Ciprian Iacob, domnul senator Sorin Lavric, domnul senator Cătălin Silegeanu, domnul senator Vasile Blaga, domnul senator Marius Bodea, doamna senator Rodica Cușnir, domnul senator Robert-Daniel Ghiță, domnul senator Gheorghe Vela și domnul senator Paul-Ciprian Pintea.
Iar cu aceasta declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi și declar închisă și ședința de astăzi a plenului Senatului.
Vă mulțumesc.
O zi bună!
## _Ședința s-a încheiat la ora 11:17._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#61114„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
&JUYEJT|653295]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 129/30.X.2025 conține 12 pagini.**
Prețul: 72 lei
2. Care e strategia dezvoltării în România a cercetării pe criterii de performanță în vederea dezvoltării acestui segment vital pentru securitatea țării?
3. Prin lipsa măsurilor concrete de până acum, doriți ca apa să ajungă să fie licitată la bursă, să devină o nouă sursă de îmbogățire pentru anumite grupuri ce vor avea monopolul asupra acestei resurse naturale, resursă la care trebuie să aibă acces neîngrădit, la costuri accesibile, întreaga populație a României, indiferent de venituri?
Mulțumesc.
Senator AUR, Andrei-Emil Dîrlău, Circumscripția nr. 1 Alba.
– campanii publice de educare și informare, pentru ca locuitorii să știe cum să acționeze în situații de risc.
Acest incendiu nu trebuie privit ca un avertisment. România nu își poate permite să ignore siguranța urbană și problemele de mediu. Fiecare incident de acest fel reprezintă o vulnerabilitate pentru oraș și o amenințare directă pentru viața și sănătatea locuitorilor. Capitala are nevoie de o viziune integrată: protecție civilă eficientă, controale industriale riguroase și investiții în reziliența urbană.
Siguranța oamenilor și protecția mediului nu sunt teme secundare, ci fundamente ale unui oraș modern și responsabil. Bucureștiul trebuie să devină un loc sigur, în care cetățenii trăiesc fără teama că un incendiu sau un episod de poluare le poate pune sănătatea în pericol de la o zi la alta.
Vă mulțumesc.
Din păcate, reacția din partea autorităților centrale este cvasiinexistentă. Ba chiar din contră, se încearcă acoperirea dezastrului prin cosmetizarea cifrelor. INS a raportat că șomajul a ajuns în luna iulie 2025 la un nivel de 5,8%, ceea ce poate crea impresia că e un nivel acceptabil. Dacă intrăm însă în profunzime, vom vedea că lucrurile stau mult mai rău.
Dacă dăm la o parte lucrătorii part-time și pe cei care au ieșit de mult din șomaj și nici nu mai caută loc de muncă, rata șomajului se dublează, depășind 10%. Mai rău, tot potrivit Institutului Național de Statistică, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă, adică între 15 și 64 de ani, a fost de 63,3% în al doilea trimestru al anului 2025. Dacă ne ducem în orașele de provincie, șomajul real poate să depășească 50-60%. Mai ales că aceste unități administrativ-teritoriale se bazează mai mult pe ce reușesc să producă decât pe servicii. Actualul Guvern pare să nu înțeleagă aceste realități și își imaginează, așa cum își propun unii propagandiști, că toți ar trebui să ne mutăm la București, Timișoara, ClujNapoca, Iași sau Brașov. Făcând asta, spun ei, am rezolva problemele sociale uriașe cu care se confruntă cealaltă Românie căreia ei nu i-au dat nicio șansă. Practic, o astfel de gândire, care îi vizează doar pe cei cărora le merge bine, nu face altceva decât să pustiască țara. Acei mii de români din Hunedoara, Dej, Brad, Mangalia, Sebeș, Tulcea sau Galați nu vor găsi altă șansă decât să ia drumul pribegiei. Două lucruri nu înțeleg actualii guvernanți, în frunte cu premierul Bolojan.
În primul rând, că nu poți funcționa doar ca piață de desfacere, pentru că nu mai ai bani să cumperi la un moment dat, oricât ai înstrăina resursele țării. Dacă nu încurajăm industria, ajungem la un faliment național.
În al doilea rând, problemele sociale ale orașelor mici sunt colosale și că nu e în interesul nimănui un nou val de depopulare a țării. Când se întreabă de ce oamenii nu mai votează partidele vechi – PSD, PNL, USR, UDMR –, se știe că nepăsarea de acum a lui Bolojan sau tupeul lui Miruță, care ceartă muncitorii care protestează, sunt cauzele principale ale acestui fenomen.
Vă mulțumesc.
Cu deosebită considerație, Sandu Mircea-Ionuț, senator ales în Circumscripția nr. 20 Gorj.
Dumneavoastră ați afirmat că ați văzut un haos cum rar ați întâlnit, dar haosul din sănătate nu a apărut singur: este rezultatul indiferenței ministerului pe care îl conduceți. Dacă ați constatat personal amploarea dezastrului, atunci primul gest de onoare politică pe care îl așteaptă întreaga țară este demisia dumneavoastră.
Nu mai vrem celule de criză improvizate după tragedii. Nu mai vrem conferințe de presă. Vrem un sistem sanitar în care viața copiilor să fie mai presus de orice cariere politice, de interese locale și de complicitățile administrative.
În fața memoriei celor șapte îngeri răpiți de lângă familiile lor, în fața părinților care plâng astăzi neconsolați și în fața tuturor românilor care încă mai speră la un stat responsabil, cer cu demnitate demisia ministrului sănătății, Alexandru Rogobete. Nu pentru răzbunare, ci pentru adevăr, pentru dreptate și pentru un minim de onoare în fața unei tragedii.
Orice zi petrecută în funcție după această tragedie este o ofensă la adresa demnității umane și a valorilor pe care pretindem că le apărăm.
Vă mulțumesc.
Senator Costache Chertif, Circumscripția nr. 26 Maramureș.
– Ce sume exacte a primit Tarom în ultimii 5 ani, sub formă de ajutor de stat sau sprijin financiar, din partea UE? Vă rog să defalcați pe ani și categorii: ajutor de restructurare, compensații pandemice, injecții de capital.
– Care sunt măsurile luate pentru a reduce tarifele de zbor, în condițiile în care compania beneficiază de sprijin public? Considerați că este justificat ca un zbor intern cu Tarom să coste de două-trei ori mai mult decât cel oferit de un operator privat?
– De ce continuă Tarom să aibă dificultăți în a purta profit real, în ciuda faptului că nu se confruntă cu reglementări suplimentare față de competitorii privați?
– Există examinări independente și publice recente privind eficiența managementului Tarom și utilizarea fondurilor publice? Dacă da, vă rog să le transmiteți sau să indicați unde pot fi consultate.
## Domnule ministru,
Cetățenii români au dreptul să știe de ce banii lor sunt direcționați spre o companie care oferă mai puțin, costă mai mult și se susține artificial în competiția cu piața liberă. Avem nevoie de transparență, eficiență și respect pentru contribuabili. Nu putem vorbi despre reformă în transporturi atâta timp cât tolerăm pierderi mascate, conform... confort precar și tarife incorecte într-o companie de stat.
Vă solicit un răspuns oficial în scris.
Cu stimă, senator Fodoca Liviu-Iulian, senator ales în Circumscripția Sălaj nr. 33.
Și mai am o declarație politică.