Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 8 octombrie 2025 · monitorul.ai

Interpelare

Andra Bică

Stadiul lucrărilor la varianta ocolitoare a orașului Călimănești, DN 7CC, și măsuri pentru infrastructura rutieră din Vâlcea în contextul alunecărilor de teren și căderilor de pietre din 2023 – 2024, care au cauzat blocaje repetate ale traficului

Întrebarea de astăzi se adresează domnului ministru Ciprian-Constantin Șerban, iar obiectul întrebării este următorul: „Stadiul lucrărilor la varianta ocolitoare a orașului Călimănești, DN 7CC, și măsuri pentru infrastructura rutieră din Vâlcea în contextul alunecărilor de teren și căderilor de pietre din 2023 – 2024, care au cauzat blocaje repetate ale traficului”. ## Domnule ministru, În conformitate cu prevederile regulamentare ale Senatului privind exercitarea controlului parlamentar, vă adresez prezenta întrebare referitoare la situația centurii ocolitoare a orașului Călimănești, varianta Valea Oltului. Acest drum a fost grav afectat de alunecări de teren și căderi de pietre în anii 2023 – 2024, evenimente care au dus la închideri repetate și îndelungate ale traficului pe această rută. Aceste blocaje pun o presiune suplimentară asupra traficului local și regional, deoarece devierea fluxului de vehicule grele prin stațiunea Călimănești-Căciulata și pe DN 7 central a generat ambuteiaje frecvente, întârzieri semnificative, de ordinul zecilor de minute, pentru transportatori și disconfort pentru șoferi. Situația afectează negativ mobilitatea locuitorilor și turiștilor, siguranța rutieră, precum și economia locală a zonei – stațiune balneară de interes național, întrucât traficul îngreunat descurajează transportul de mărfuri și accesul turiștilor. Această situație a fost semnalată insistent de autoritățile locale și județene din Vâlcea. Președintele Consiliului Județean Vâlcea, domnul Constantin Rădulescu, a subliniat public gravitatea situației, unde alunecările de teren riscă să se agraveze, precizând faptul că soluția provizorie cu semafor nu rezolvă problema și că lucrările de consolidare au întârziat nepermis de mult. Având în vedere cele de mai sus... menționate, vă rog respectuos să-mi comunicați următoarele: – Care este stadiul exact al lucrărilor de consolidare, reparație și punere în siguranță a centurii ocolitoare a orașului Călimănești? Solicit un răspuns detaliat, care să includă acțiunile întreprinse până acum pentru stabilizarea versantului și refacerea carosabilului, precum și lucrările rămase de executat și gradul de realizare al acestora. – Ce măsuri a întreprins Ministerul Transporturilor, în urma apelurilor și demersurilor formulate de autoritățile județene și locale din Vâlcea, în special de către președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, referitoare la urgența intervențiilor pe acest drum ocolitor? Vă rog să precizați cum a răspuns ministerul sau CNAIR, aflată în subordinea dumneavoastră, acestor solicitări și ce acțiuni concrete au fost inițiate ca urmare a eforturilor autorităților locale, mai ales în perioadele de restricționare a traficului pe DN 7 – Valea Oltului, din cauza lucrărilor la autostrada Sibiu – Pitești, când centura Călimănești ar fi putut prelua fluxul deviat de trafic. – Ce măsuri are în vedere Ministerul Transportului pentru îmbunătățirea și securizarea infrastructurii rutiere din județul Vâlcea, în ansamblu, având în vedere numeroasele zone expuse riscurilor de instabilitate geologică – căderi de pietre, alunecări de teren – și caracterizate de trafic intens de tranzit? Vă rog să detaliați, în special, planurile de intervenție sau investițiile programate pentru zone precum: Brezoi, Căciulata, Valea Oltului, în proximitatea Călimăneștiului, și Râmnicu Vâlcea, localități și sectoare rutiere unde problemele legate de versanți, versanți instabili și volume mari de trafic au creat dificultăți în trecut. În încheiere, subliniez că rezolvarea promptă a situației de pe centura ocolitoare a orașului Călimănești este crucială pentru județul Vâlcea. Continuarea blocajelor pe această rută ocolitoare afectează nu doar traficul și tranzitul pe axa strategică Sibiu – Pitești, ci și viața de zi cu zi a cetățenilor și economia locală a stațiunii turistice Călimănești-Căciulata.

Interpelare

Andra Bică

Plata drepturilor salariale și modernizarea infrastructurii școlare în județul Vâlcea

Astăzi voi prezenta o interpelare adresată domnului ministru Daniel-Ovidiu David, cu obiectul „Plata drepturilor salariale și modernizarea infrastructurii școlare în județul Vâlcea”. ## Domnule ministru, Vă aduc în atenție două aspecte stringente din învățământul vâlcean: întârzierile semnalate în plata unor drepturi salariale pentru cadrele didactice și necesitatea continuării investițiilor în infrastructura școlară. Recent, mii de cadre didactice din diverse județe ale țării au sesizat presei lipsa plății unor sporuri și alte drepturi salariale suplimentare, fapt ce le afectează semnificativ moralul și stabilitatea financiară. În același timp, sistemul educațional din județ se confruntă cu provocarea îmbunătățirii bazei materiale și a condițiilor din școli. De asemenea, atrag atenția asupra îmbătrânirii personalului didactic: doar 9% dintre profesorii din Vâlcea au sub 30 de ani, aspect ce sugerează dificultatea de a atrage tineri profesori, mai ales în lipsa unor condiții de muncă și salarizare atractive. În acest context, vă rog respectuos să clarificați următoarele: – Ce demersuri face Ministerul Educației pentru a asigura plata la timp a tuturor drepturilor salariale cuvenite personalului didactic din județul Vâlcea și alte județe din țară? – Au fost identificate cauzele acestor întârzieri la plata sporurilor și ce măsuri au fost luate pentru a preveni repetarea unor asemenea situații ce afectează direct motivarea profesorilor? – Cum sprijină Ministerul Educației eforturile de modernizare a infrastructurii școlare în județul Vâlcea, în special în mediul rural? Există programe naționale sau fonduri dedicate, altele decât PNRR, pentru reabilitarea școlilor cu probleme, de exemplu, școli cu grup sanitar exterior sau clădiri cu risc seismic? – În ce mod colaborează ministerul cu autoritățile locale pentru ca proiectele de renovare aflate în derulare să fie finalizate la termen și pentru extinderea acestora și la alte unități de învățământ care au nevoie de investiții? – Are Ministerul Educației un plan pentru atragerea și retenția tinerilor profesori în județul Vâlcea? Spre exemplu, se au în vedere stimulente, burse, prime de instalare, programe de mentorat pentru absolvenții de facultate care aleg să predea în școlile din zonele defavorizate sau rurale ale județului Vâlcea, contribuind astfel la diminuarea deficitului de personal calificat și la întinerirea corpului profesional... profesoral?

Interpelare

Daniela Ștefănescu

Pluralismul audiovizual, între garanția constituțională și practica simulacrului

Pe amândouă îmi dați voie? _(Discuții.)_ Domnule președinte, mulțumesc. Voi începe cu o interpelare... cu o întrebare adresată domnului Valentin Popa, președintele Consiliului Național al Audiovizualului, iar obiectul acestei întrebări este următorul, sintetizat: „Pluralismul audiovizual, între garanția constituțională și practica simulacrului”. Stimate domnule președinte, În virtutea art. 111 alin. (1) din Constituția României, precum și a art. 179 din Regulamentul Senatului, adresez prezenta întrebare cu privire la modul în care Consiliul Național al Audiovizualului înțelege să își exercite atribuțiile fundamentale. Art. 30 din Constituție garantează libertatea de exprimare, dar subliniază, în egală măsură, responsabilitatea ca acest drept să se exercite în condițiile respectării pluralismului și demnității umane. Legea audiovizualului nr. 504/2002, la art. 17, atribuie CNA o paletă generoasă de competențe: de la asigurarea informării corecte la garanția echidistantă și la reflectarea pluralistă a opiniilor în spațiul public. Din păcate, aceste prevederi nu trec proba realității. Posturile de televiziune manifestă o constantă tendință de a prezenta opinii guvernamentale, cu adevăruri absolute, reducând opoziția la statutul de „invitat tolerat” sau chiar „obiect justificat”. În acest decor mediatic, Consiliul Național al Audiovizualului, instituția chemată să arbitreze jocul democratic, pare să fi ales un rol mai comod: cel de cronicar al abaterilor, care, uneori, le constată și, uneori, le sancționează. În consecință, vă rugăm să ne comunicați: – Care au fost acțiunile concrete întreprinse de CNA, în ultimii doi ani, pentru a asigura reflectarea echilibrată a opiniilor politice în spațiul audiovizual? – Ce sancțiuni au fost aplicate posturilor care au încălcat în mod evident obligațiile prevăzute la art. 17 din Legea audiovizualului? – Cum justifică CNA pasivitatea sa repetată în fața unor derapaje care compromit însăși ideea de pluralism? – Intenționează CNA să adopte o practică fermă, conform standardelor europene, sau își asumă cu seninătate rostul de instituție ornamentală a democrației românești? Stimate domnule președinte, Vă reamintim că presa liberă și pluralistă nu înseamnă doar absența cenzurii, ci și existența unor mecanisme de echilibru și corecție. În lipsa acestor mecanisme, libertatea de exprimare se transformă într-un privilegiu al puterii, nu un drept al cetățeanului. Cu speranța că veți oferi un răspuns pe măsura gravității acestei întrebări și a exigențelor democrației constituționale, vă asigurăm de întreaga noastră considerație. Daniela Ștefănescu, senator, Circumscripția nr. 4 Bacău, senator AUR. Mulțumesc. _(Aplauze.)_ Și am o întrebare adresată doamnei ministru Diana AndaBuzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor, iar obiectul acestei interpelări este următorul: „Investiții de miliarde îngropate în hârtii – blochează Ministerul Mediului viitorul energetic al României?”. Stimată doamnă ministru, În exercitarea prerogativelor art. 11 din Constituție, precum și ale art. 167 din regulament, vă adresăm prezenta interpelare. În loc să fie un partener al dezvoltării și securității energetice a României, Ministerul Apelor, Mediului, Pădurilor a devenit, prin decizii și blocajele sale, o frână majoră în calea investițiilor strategice. Domnul Bogdan-Gruia Ivan, ministrul energiei, recent, a declarat public că șapte hidrocentrale, realizate în proporție de peste 70%, se află, astăzi, blocate din cauza contestațiilor privind avizele de mediu, deși aceste proiecte au fost începute legal, acum peste patru decenii, unde... înainte ca zonele respective să fie declarate arii protejate. „Avem șapte hidrocentrale care se află în această situație, unele dintre ele începute acum 40 de ani. Au venit niște domni, în niște birouri la Ministerul Mediului, au desenat niște arii protejate, după care au venit să conteste avizele de mediu pe niște zone în care nu existau arii protejate atunci când au început aceste lucrări.” În plus, s-a menționat că doar Hidrocentrala de la Pașcani a primit recent avizul de mediu, în timp ce altele, precum Bumbești, rămân blocate, chiar și după obținerea avizului contestat de ONG-uri de mediu. ## Doamnă ministru, Această situație ridică întrebări cu privire la responsabilitatea instituțională a ministerului pe care îl conduceți. De aceea, vă solicităm să ne comunicați cu celeritate și punctual următoarele: 1. Proiectele de hidrocentrale blocate, cu denumire, locație, stadiul de execuție și valoarea investiției deja realizate. 2. Motivele oficiale invocate de Ministerul Mediului, pe care îl conduceți, sau de către alte instituții pentru refuzul ori contestarea avizelor de mediu pentru fiecare caz. 3. ONG-urile care au depus contestații împotriva acestor proiecte și care sunt argumentele juridice invocate. 4. Cum justifică Ministerul Mediului faptul că proiectele începute legal, cu autorizații valabile în momentul demarării, au fost ulterior blocate prin extinderea unor arii protejate. 5. Măsuri concrete dispuse de ministerul pe care îl conduceți pentru a debloca aceste investiții strategice. Vă rugăm să ne comunicați și dacă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor își asumă responsabilitatea pentru blocarea unor investiții de sute de milioane de euro și pentru pierderile economice și de securitate energetică generate de această situație. Dacă da, cum? Dacă nu, cine răspunde pentru asta? Subliniez că există obligația legală de a răspunde integral și punctual la toate solicitările din prezenta interpelare, fără a furniza răspunsuri evazive sau incomplete. Conform art. 178 din Regulamentul Senatului, vă rugăm ca răspunsul dumneavoastră să fie dat oral, în plenul Senatului, pentru a oferi clarificări asupra acestui subiect de importanță strategică pentru România. Daniela Ștefănescu, senator AUR, Circumscripția nr. 4 Bacău. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Rodica Cușnir

Interpelare adresată prim-ministrului Ilie Bolojan. Stimate domnule prim-ministru,

Interpelare adresată prim-ministrului Ilie Bolojan. Stimate domnule prim-ministru, În temeiul art. 111 și art. 112 din Constituția României, al Legii nr. 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public și al principiului bunei administrări, vă adresez prezenta interpelare cu privire la transparența cheltuielii fondurilor publice destinate sprijinirii Ucrainei și Republicii Moldova în perioada 2020 – 2025. Contextul este următorul: solicitări succesive de informații publice privind valoarea ajutoarelor, militare și nemilitare, pentru Ucraina, respectiv cantitățile și prețurile energiei electrice livrate în Republica Moldova, precum și valoarea totală a altor forme de sprijin pentru cele două state au primit răspunsuri de declinare sau refuz, motivate prin clasificarea informațiilor, inclusiv în unele cazuri mențiunea că sunt clasificate până și elementele de identificare ale actelor de clasificare. Fără a contesta necesitatea protejării detaliilor operaționale, consider că există un evident interes public legitim pentru publicarea sumelor agregate și a cadrului juridic care a condus la clasificare, pentru a preveni dezinformarea și a menține încrederea publicului în efortul de solidaritate al României. Vă rog, așadar, să dispuneți comunicarea unui răspuns punctual la următoarele întrebări: 1. Care este valoarea totală a ajutoarelor acordate Ucrainei în perioada 2020 – 2025, defalcat pe categorii mari: militar, umanitar sau alt sprijin, cu mențiunea că nu solicităm detaliile operative, tipuri/sisteme sau cantități, ci strict valori agregate bugetar-contabil. 2. Pentru Republica Moldova, care este cantitatea totală de energie electrică livrată din România în perioada 2020 – 2025? Care a fost mecanismul de stabilire a prețului, actele normative sau contractuale incidente, fără a dezvălui clauze comerciale sensibile, și care este valoarea totală a sprijinului de orice natură acordat pe aceeași perioadă? 3. Care este temeiul juridic concret, act normativ, autoritate emitentă, nivel de clasificare, în baza căruia au fost clasificate informațiile privind valorile și/sau mecanismele de sprijin menționate mai sus? Considerați că identificatorii actelor: număr, dată, emitent, pot fi comunicați public, având în vedere că divulgarea lor nu dezvăluie conținutul operațional? Dacă nu, vă rugăm să indicați motivarea legală a refuzului. 4. A fost efectuată vreo reexaminare a oportunității menținerii clasificării, în raport cu trecerea timpului, schimbarea contextului și interesul public de a cunoaște valorile agregate? Dacă da, cu ce rezultat? Dacă nu, vă rugăm să precizați calendarul unei asemenea reexaminări. 5. Aveți în vedere instituirea, prin decizie guvernamentală sau ordin comun, a unui mecanism periodic de raportare publică, trimestrial sau semestrial, privind valorile agregate ale asistenței externe acordate de România, fără elemente operative, centralizat pe SGG, tocmai pentru a susține transparența și a combate dezinformarea? Subliniez că interpelarea nu urmărește divulgarea de informații clasificate operative, ci strict transparența financiar-bugetară la nivel de sume totale și metodologie, cu indicarea cadrului juridic aplicat. O astfel de prezentare agregată ar răspunde interesului legitim al cetățenilor, fără a periclita securitatea națională sau relațiile externe. Vă rog să-mi transmiteți răspunsul scris în termenul prevăzut de regulament. Cu deosebită considerație, Rodica Cușnir, senator ales în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava.

Interpelare

Claudiu-Daniel Catana

Necesitatea actualizării frontierei fluviale pe Dunăre între România și statele vecine

Interpelare adresată doamnei Oana-Silvia Țoiu, ministrul afacerilor externe. Claudiu-Daniel Catana, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman, Grupul parlamentar PSD. Obiectul interpelării: „Necesitatea actualizării frontierei fluviale pe Dunăre între România și statele vecine”. Doamnă ministru, Vă aduc în atenție necesitatea actualizării frontierei fluviale pe Dunăre între România și statele vecine, în special Bulgaria, având în vedere modificările naturale și hidrografice semnificative intervenite de-a lungul ultimului secol. În ultimele decenii, cursul Dunării a suferit modificări substanțiale determinate de procese naturale – eroziuni, depuneri de aluviuni, migrația albiei – ce au dus la schimbarea poziției efective a malurilor și apariția unor insule sau porțiuni de teren noi. În anumite sectoare, cum este zona Turnu-Măgurele și Zimnicea, județul Teleorman, s-au înregistrat incidente și accidente petrecute pe malul românesc, care, din cauza modificărilor de curs și a neactualizării delimitării, au fost raportate ca având loc pe teritoriul bulgar. Această situație creează confuzii administrative, juridice și diplomatice și poate genera riscuri de securitate și protecție civilă. În acest context, vă rog respectuos să clarificați următoarele: 1. Există demersuri, negocieri bilaterale sau proiecte comune cu partea bulgară pentru revizuirea liniei de frontieră fluvială? 2. A luat Ministerul Afacerilor Externe măsurile necesare pentru ca România să beneficieze de o delimitare fluvială corectă, actuală și recunoscută internațional, care să elimine confuziile și să asigure protecția intereselor naționale? Și 3. Intenționează Ministerul Afacerilor Externe să inițieze, în colaborare cu Ministerul Mediului și cu autoritățile competente, un proces tehnic de cartografiere modernă a cursului Dunării, folosind metodele digitale și de imagistică necesare? Vă mulțumesc. Claudiu-Daniel Catana, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 36 Teleorman.

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

statului de drept

Interpelare către domnul Ilie Bolojan, premierul României, doamna Oana Țoiu, ministrul de externe, domnul Alexandru Nazare, ministrul finanțelor, domnul Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene, și domnul Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Obiectul este viitoarea condiționare a fondurilor europene de statul de drept. În iulie 2025 Comisia Europeană a propus în proiectul noului buget UE pentru 2028 – 2034 ca pe viitor fondurile europene să se aloce statelor membre doar dacă vor îndeplini criteriile statului de drept. În noua perioadă de programare, statul de drept va deveni condiție obligatorie, imprescindibilă pentru accesarea fondurilor, spune Ursula von der Leyen. Unele state membre au o experiență negativă privind condiționarea accesării de fonduri. De pildă, Polonia. Ani de zile a fost privată de fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență din cauza acuzației nefondate de deteriorare a statului de drept. În 2025 a avut însă loc o schimbare bruscă, deși Polonia n-a făcut niciuna din reformele cerute de Comisie. Azi, Comisia consideră Polonia un model de restaurare a „statului de drept”. Cauza schimbării de atitudine e simplă: s-a schimbat guvernul polonez cu unul dorit și susținut de Comisie. Deci, dacă la conducerea unei țări membre este un guvern agreat de Comisie, țara e „stat de drept”. Adică alegeți pe cine vrem noi, altfel nu sunteți stat de drept. Întrebări: 1. Care e poziția României în negocierea bugetului UE pe 2028 – ʼ34 privind condiționarea accesării de fonduri europene de statul de drept și așa-zisele drepturi fundamentale în viziunea Comisiei? 2. Lovitura de stat dată pe 6 decembrie 2024 – și continuată până azi – a făcut parte din aducerea la conducerea statului român a unui guvern vasal, agreat de actuala Comisie Europeană? 3. Nerespectarea votului poporului român prin anularea alegerilor definește statul de drept în viziunea Guvernului ilegitim din care faceți parte? Cum poate fi această încălcare a unui drept constituțional compatibilă cu statul de drept? Mulțumesc. Senator AUR, Andrei-Emil Dîrlău, membru al Comisiei pentru politică externă, secretar al Comisiei pentru afaceri europene. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Constantin-Ciprian Iacob

Guvernul a lăsat să se piardă 200 de milioane de dolari din afacerea Rompetrol

Interpelarea mea de astăzi se adresează prim-ministrului României, domnul Ilie Bolojan, ministrului energiei, domnul Bogdan Gruia-Ivan, și ministrului finanțelor, domnul Alexandru Nazare. Obiectul interpelării: „Guvernul a lăsat să se piardă 200 de milioane de dolari din afacerea Rompetrol”. În anul 2013 Guvernul României a semnat Memorandum de înțelegere cu Grupul Rompetrol, ulterior transpus prin Hotărârea de Guvern nr. 35/2014 și completat prin Hotărârea de Guvern nr. 625/2015, prin care statul român își asuma, între altele, crearea cadrului legal pentru ca investitorul să achiziționeze 26,7% din pachetul de 44% deținut de stat la Rompetrol Rafinăria pentru suma de minimum 200 de milioane de dolari. În paralel, se prevedea constituirea unui fond de investiții româno-cazac, cu aporturi total estimate la 1 miliard de dolari. Deși statul și-a respectat obligațiile inițiale, convertind datoria istorică a companiei, partea investitorului nu s-a materializat în termenii asumați, iar actele adiționale care reglementau implementarea memorandumului au expirat la 30 aprilie 2025. În aceste condiții, România a pierdut oportunitatea de a încasa 200 de milioane de dolari, fapt ce ridică serioase întrebări privind responsabilitatea instituțională și modul în care au fost gestionate interesele statului român. În lumina acestor aspecte, vă adresez următoarele întrebări: 1. Care sunt motivele pentru care Guvernul nu a întreprins la timp demersuri necesare pentru a transforma angajamentul Rompetrol într-o obligație executorie și pentru a încasa suma de 200 de milioane de dolari? 2. Ce măsuri imediate intenționați să luați pentru a recupera prejudiciul cauzat statului și pentru a evita repetarea unor astfel de situații în viitorul apropiat? Vă mulțumesc. Senator Iacob Constantin-Ciprian, Circumscripția nr. 16 Dâmbovița. _(Aplauze.)_

Interpelare

Marius-Valentin Roman

Nicușor Dan, un președinte rupt de realitate

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Nicușor Dan, un președinte rupt de realitate”. ## Doamnelor și domnilor, Anularea alegerilor prezidențiale desfășurate în România în noiembrie anul trecut a reprezentat, fără doar și poate, un eveniment care a atras atenția Europei și a lumii întregi asupra țării noastre. Într-o acțiune fără precedent, instituțiile statului român și-au concentrat toate eforturile și resursele pentru a împiedica un candidat preferat de o parte din români să acceadă la funcția supremă în stat, cea de președinte. Românilor, de atunci încoace, li s-a tot povestit despre implicări străine, despre manipulări în mediul online, despre ilegalități comise în campania electorală de Călin Georgescu, dar nici până astăzi publicului larg nu i s-au prezentat dovezi clare și solide care să susțină decizia anulării scrutinului. În schimb, prin demagogie, minciună și propagandă, președintele în funcție, Nicușor Dan, i-a păcălit pe români, prezentându-l, ulterior, pe candidatul opoziției, George Simion, drept un pericol pentru România și pentru români. Ne amintim cu toții, de pildă, despre asumarea și semnarea angajamentului de către Nicușor Dan că TVA-ul nu va crește în timpul mandatului său, dar și despre derapajele constante ale acestuia în declarațiile publice pe teme de interes, precum cele economice sau sociale. Nicușor Dan a ajuns până în punctul în care, recent, la o reuniune a liderilor europeni desfășurată la Copenhaga, să meargă să prezinte un document care pretinde că dovedește faptul că anularea alegerilor de anul trecut a fost ceva justificat. Însă respectivul document conține aceeași exprimare cu care am fost obișnuiți, bazată pe „se pare”, „credem că”, „s-ar putea să”, fără nicio substanță, fără nimic concret și solid ca probe. Prin acțiunea lui Nicușor Dan de la Copenhaga înțelegem o interferență gravă în actul de justiție din partea președintelui în funcție, având în vedere că ancheta în cazul Călin Georgescu se află încă în derulare și, potrivit normelor de drept, acesta beneficiază de prezumția de nevinovăție până la momentul unui verdict. Un șef de stat nu are voie să influențeze sau să interfereze cu actul de justiție, dar se pare că președintele Dan nu dă doi bani pe acest lucru ori acționează la ordinul celor care l-au susținut, pentru a spăla urmele abuzurilor comise de instituțiile statului care l-au propulsat la Cotroceni. Singura manipulare care a existat și continuă să existe în spațiul politic românesc vine tocmai de la Nicușor Dan și echipa sa, atât echipa văzută, cât și echipa nevăzută, care concentrează resurse materiale și mediatice uriașe pentru a demoniza opoziția și pentru a-i menține pe români într-o stare de permanentă nesiguranță. Prin fiecare gest și acțiune, stimați colegi, Nicușor Dan dovedește că este incapabil să înțeleagă realitatea și voința românilor, iar derapajele frecvente aduc un grav prejudiciu de imagine României, inclusiv în plan diplomatic.

Interpelare

Marius-Valentin Roman

Muzeul Național de Istorie a României – 23 de ani de funcționare deficitară

Interpelarea mea de astăzi se adresează ministrului culturii, domnului Demeter András István, din nou – sper că am pronunțat corect –, iar aceasta are ca obiect „Muzeul Național de Istorie a României – 23 de ani de funcționare deficitară”. Stimate domnule ministru al culturii, De aproape 23 de ani, clădirea în care funcționează Muzeul Național de Istorie a României se află într-un așa-zis proces de renovare și reabilitare, perioadă de timp în care acesta a funcționat la capacitate expozițională minimă, vizitatorii fiind efectiv privați de accesul la obiecte de patrimoniu însemnate și, implicit, privați de un contact cât mai apropiat de tabloul cultural național, unul foarte complex și care acoperă milenii întregi de istorie. Istoria acestor locuri este una demonstrată arheologic încă din epoci îndepărtate, precum cea neolitică, aici, în spațiul geografic al României, manifestându-se culturi materiale și spirituale importante, precum: Cucuteni, Hamangia sau Gumelnița, iar prezența artefactelor aparținând acestor culturi este una lacunară, spre deloc, în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României. În fapt, vizitatorii din prezent, cei care calcă pragul muzeului, au un contact fragmentar cu istoria națională, spațiul expozițional neacoperind în mod eficient firul temporal al trecutului acestor meleaguri și al acestui popor. Este absolut aberant ca o capitală a unei țări europene a anului 2025 să nu beneficieze de un spațiu expozițional adecvat unei istorii naționale atât de bogate și diversificate, comparativ cu situația din alte țări. Fie că a fost vorba despre probleme privind finanțarea lucrărilor, așa cum s-a întâmplat în anul 2006, fie că a fost vorba despre reguli privind aprobările și avizele necesare, de la an la an, a tot apărut câte ceva care a împiedicat finalizarea lucrurilor de reabilitare și renovare, lucru care denotă incompetență și lipsă de interes din partea factorilor decizionali. În acest sens, domnule ministru, vă rog să ne informați cu privire la următoarele: 1. Care este stadiul actual al lucrărilor de reabilitare și renovare a clădirii Muzeului Național de Istorie a României? Și 2. Când va deveni aceasta funcțională complet? Solicit celor de mai sus răspuns în scris. Vă mulțumesc. - Senator AUR, Buzău, Marius-Valentin Roman. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Noului Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu

Stimate domnule ministru, Actualul Spital Județean Sibiu funcționează în clădiri vechi de peste un secol, într-o infrastructură total depășită pentru standardele medicale actuale. Excluderea proiectului noului spital, după ce acesta fusese inclus oficial în lista PNRR, ridică grave semne de întrebare privind transparența, echitatea și profesionalismul procesului de selecție. Este inacceptabil ca un proiect complet pregătit, eligibil și necesar pentru o regiune întreagă să fie eliminat fără o explicație clară și fără publicarea punctajelor obținute. Ministerul Sănătății are datoria să clarifice acest proces și să asigure reintroducerea proiectului Sibiu în următoarele programe de investiții. Reamintesc faptul că proiectul „Noul Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu” a fost inițial inclus pe lista oficială a celor 49 de obiective eligibile pentru finanțare prin componenta 12 – Sănătate a Planului național de redresare și reziliență – PNRR, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.237/2022. Proiectul a fost depus de Consiliul Județean Sibiu, care a realizat studiul de fezabilitate, proiectul tehnic, certificatul de urbanism, avizele și licitația de execuție, adjudecată de CON-A Operations Sibiu. Ulterior, în urma revizuirilor și ajustărilor transmise de Comisia Europeană privind implementarea componentei 12 – Sănătate, lista inițială a fost reevaluată, iar proiectul Sibiu a fost eliminat din finanțare, fiind menționate motive precum: „ajustări bugetare” și „riscuri de nefinalizare până în 2026”. Cu toate acestea, justificările nu explică eliminarea acestui proiect matur, complet documentat și eligibil, care îndeplinea toate condițiile de finanțare pentru infrastructura spitalicească nouă și modernizată. În acest context, domnule ministru, apelând la prevederile Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări și să-mi transmiteți documentele solicitate: 1. Care a fost motivul concret al depunctării proiectului Sibiu, după includerea sa în lista eligibilă, aprobată prin HG nr. 1.237/2022? Vă rog să transmiteți procesele-verbale de reevaluare și grilele de punctaj aferente. 2. Cine a depus reevaluarea și reducerea listei de la 49 la 13 spitale și în baza cărui temei legal a fost modificată lista aprobată prin hotărâre de Guvern? 3. A fost emis un act administrativ de modificare a HG-ului nr. 1.237/2022? 4. Ce instituție sau firmă de consultanță a realizat procesul de reevaluare și cum s-au aplicat criteriile tehnice de selecție? 5. Care a fost punctajul final obținut de proiectul Sibiu, comparativ cu proiectele similare din Giurgiu, Vaslui și Bistrița, care au rămas finanțate? 6. Care este situația juridică actuală a terenului de aproximativ 20 de hectare, destinat construcției, având în vedere notificările Agenției Domeniilor Statului privind retragerea dreptului de folosință acordat Consiliului Județean Sibiu? 7. Având în vedere că proiectul Sibiu avea un grad avansat de maturitate, cu studiu, avize și licitație adjudecată, cine își asumă răspunderea administrativă și politică pentru pierderea finanțării? 8. Ce măsuri are în vedere Ministerul Sănătății, sub conducerea dumneavoastră, pentru reintroducerea proiectului Sibiu într-un nou program de finanțare, astfel încât construcția să poată începe efectiv?

Interpelare

Dorina Barcari

Starea infrastructurii feroviare și eficientizarea serviciilor CFR, ținând cont de siguranța circulației și de readucerea căilor ferate la un standard de profitabilitate, cel puțin la nivelul de dinaintea organizărilor postdecembriste

Am depus. _(Discuții.)_ Da. Noi, da. Fac o interpelare către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în atenția domnului ministru al transporturilor și infrastructuri, domnul Ciprian-Constantin Șerban. Obiectul interpelării: „Starea infrastructurii feroviare și eficientizarea serviciilor CFR, ținând cont de siguranța circulației și de readucerea căilor ferate la un standard de profitabilitate, cel puțin la nivelul de dinaintea organizărilor postdecembriste”. ## Stimate domnule ministru, În conformitate cu art. 111 și 112 din Constituția României, precum și cu art. 167 din Regulamentul Senatului privind exercitarea dreptului de interpelare, vă adresez prezenta interpelare referitoare la situația actuală a infrastructurii feroviare și a serviciilor prestate de sistemul feroviar român. Context: România, înainte de modificarea structurii căilor ferate, era al cincilea sistem feroviar pe Europa și pe locul doi ca densitate a rețelei feroviare. Dispunerea de una dintre cele mai extinse rețele feroviare din Europa Centrală și de Est însă face ca, în momentul actual, gradul de modernizare în care se află să fie dintre cele mai reduse și numeroasele relații de cale ferată să fie anulate sau abandonate. Ca o paranteză, este un lucru de mare atac al siguranței circulației și al siguranței naționale. ## Conform datelor publice: 1. Vă rugăm să precizați dacă ați efectuat o analiză a eficienței căilor ferate în comparație cu perioada anterioară privatizării, după... și după privatizare. Am pus această întrebare ținând cont de faptul că nicăieri în lume privatizarea căilor ferate nu a fost eficientă. 2. Ce măsuri ați luat sau preconizați să luați pentru readucerea în stadiul de eficiență a sistemului feroviar român? 3. Ce eficiență ați constatat că are dispariția tuturor structurilor feroviare care au fost eliminate până în prezent, cum, de exemplu, sunt: uzinele de producere a șinelor de cale ferată, uzinele de producție de material mărunt și a traverselor de beton, uzinele de creozotat a traverselor de lemn, uzinele de producție de vagoane și locomotive, IMMR-urile pentru utilajele grele de cale, precum și reparația... care asigurau reparația conform instrucțiilor de cale ferată? 4. Ce eficiență are dispariția unor depouri de locomotive care, zeci de ani, au asigurat reparația și întreținerea locomotivelor și utilajelor grele de cale? 5. Care este eficiența în întreținerea infrastructurii ca urmare a reducerii districtelor L și a personalului autorizat și specializat în întreținerea și refacția liniei de cale ferată? 6. Care este eficiența în reducerea personalului din ramura de mișcare și ce măsuri ați luat pentru a elimina suprasolicitarea acestui personal și evitarea burnoutului? De când au fost reduse aceste posturi, au fost subîncărcați cei care au rămas pe post și au fost cazuri de morți la locul de muncă foarte grave. 7. Care este eficiența și măsurile de eliminare a suprasolicitării, burnoutului, din ramura de tracțiune, având în vedere că au existat cazuri de suprasolicitare, epuizare fizică și psihică a mecanicilor de locomotivă, datorate faptului că au fost excluși mecanicii-ajutor după locomotivele trenurilor de marfă și personale? Au fost două cazuri de morți la intrarea în Gara de Nord după semnalul de intrare, când sistemul de induși, cum le zicem noi, „om mort”, nu a mai intrat în funcțiune, fiind sub viteza de 15 km pe oră, și trenurile s-au oprit în parapet. Este o situație foarte gravă de care nu s-a ținut cont niciodată. 8. Vă rugăm să precizați care a fost justificarea încălcării sau ignorării instrucțiilor de cale ferată, mai ales în zona de siguranță a circulației, atâta timp cât nu a existat o activitate de modernizare prin automatizare, robotizare sau digitalizare a lucrărilor care să aibă un efect evident și neapărat mai bun în zona de siguranță a circulației, așa cum o impun instrucțiile de cale ferată? Mai nou, niște habarniști cu putere de decizie au inventat noțiunea de „asanare a instrucțiilor de cale ferată”, lucru care demonstrează că sunt habarniști și că nu înțeleg nimic din această legislație feroviară absolut necesară. 9. Cine și cu ce justificare a modificat programul instrucțional de revizuire a căii? Orice măsură, orice intervenție în structura căilor ferate și, mai ales, în zona de siguranță a circulației trebuie să fie justificată tehnic, organizatoric și instrucțional. 10. Câte din aceste intervenții au fost politice, abuzive, iraționale și distructive și câte au avut la bază un studiu fundamentat de profesioniști feroviari cu experiență, dedicați muncii în cadrul căilor ferate? 11. Ați făcut o analiză a situației actuale și o comparație cu situația în care calea ferată a fost cea mai eficientă, cu alte structuri feroviare de succes și cu situația actuală, încât să determinați foarte corect care sunt elementele și măsurile distructive care trebuie eliminate, ce soluții de redresare trebuie implementate, în cât mai scurt timp, pentru refacerea și reconstrucția sistemului căilor ferate române și, mai ales, care sunt măsurile cele mai urgente și eficiente care să declanșeze o revenire a stării sistemului feroviar român ca structură strategică de mare interes național, așa cum a fost preț de 169 de ani, din 1866, când Guvernul român de la acea vreme a pus bazele construcției feroviare a primei linii feroviare București – Giurgiu? Am formulat această interpelare de mai sus din afecțiune profesională, ca inginer feroviar, și din respect pentru feroviarii care au muncit, s-au sacrificat în timp de pace și război și și-au iubit nobila meserie de feroviar, indiferent de ramura unde au depus eforturi în munca lor, care merită tot respectul generațiilor mai tinere. Având în vedere aceste realități expuse de mine, vă solicit respectuos să-mi comunicați răspunsul dumneavoastră, în scris și oral, în cadrul ședinței plenare, conform procedurilor parlamentare. Senator de Brașov și AUR, Barcari Dorina. _(Aplauze.)_

Interpelare

Eugen-Cristian Șipoș

Interpelare adresată domnului Radu-Dinel Miruță, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului.

Interpelare adresată domnului Radu-Dinel Miruță, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului. ## Stimate domnule ministru, În calitate de senator al județului Cluj în Parlamentul României, vă adresez această interpelare, în numele cetățenilor, și vă solicit să mă informați cu privire la situația actuală a Societății Naționale a Sării – SALROM, mai specific, asupra situației de la salinele Ocna Dej și Ocna Mureș. Societatea Națională a Sării – SALROM, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, reprezintă un operator strategic pentru economia națională, având o importanță deosebită în ceea ce privește exploatarea, valorificarea resurselor naturale de sare și a zăcămintelor minerale asociate. Conform informațiilor publice, acțiunile companiei sunt deținute în proporție de 51% de către statul român, prin Ministerul Economiei, și 49% de către Fondul Proprietatea. Având în vedere rolul major pe care această societate îl are în asigurarea resurselor minerale interne și în menținerea stabilității economice a unor sectoare dependente de aceste materii prime, consider necesară o analiză detaliată a situației curente. Având în vedere importanța strategică a acestei societăți pentru economia națională și pentru securitatea economică a României, solicit să-mi răspundeți la următoarele întrebări și să îmi puneți la dispoziție, în fotocopie, următoarele documente solicitate: – Evidența detaliată a întregului personal și a grilelor de salarizare existente la nivelul societății, conform datelor oficiale deținute de minister sau de către SALROM. Situația actuală a personalului Societății Naționale a Sării SA – SALROM: 1. numărul total de angajați, structura pe departamente, pe categorii de funcții; 2. grile de salarizare aplicate în prezent; 3. eventualele majorări sau diminuări salariale preconizate. – Evidența detaliată a contractelor din ultimul an calendaristic de comercializare a produselor provenite din exploatările Salinei Ocna Dej și Salinei Ocna Mureș. – Planurile de reorganizare sau restructurare existente, în special dacă sunt planificate disponibilizări în perioada următoare. – Informații privind intențiile Ministerului Economiei referitoare la vânzarea acțiunilor deținute de statul român la Societatea Națională a Sării – SALROM, integral sau parțial, precum și dacă există discuții, analize sau negocieri în acest sens. – Ce măsuri a luat Ministerul Economiei pentru a asigura menținerea controlului statului asupra resurselor naturale administrate de SALROM, în contextul unei eventuale deschideri către investitorii privați? – Ce investiții au fost realizate în ultimii trei ani pentru modernizarea capacităților de exploatare, procesare și depozitare a sării, respectiv pentru dezvoltarea de noi exploatări miniere critice? – Care este situația actuală a resurselor umane în cadrul companiei: număr de angajați, deficit de personal specializat, programe de reformare profesională? Vă mulțumesc frumos.

Interpelare

Corneliu Negru

_woke_

Am stat prea departe, nu? Și durează mult până ajung. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Mă adresez astăzi dumneavoastră pentru a reafirma un adevăr fundamental al oricărei societăți democratice: libertatea dreptului la liberă exprimare nu este un lux, ci însăși piatra de temelie pe care se construiesc progresul, justiția și o guvernare responsabilă. Fără o exprimare liberă, curajoasă și neîngrădită, cetățeanul devine o simplă cifră, iar democrația un simplu decor. Dreptul la liberă exprimare este o creație a părinților fondatori ai epocii moderne, filozofii iluminiști. Din secolul al XVIII-lea nimeni nu a mai gândit un model de societate liberă fără cei cinci piloni ai statului de tip democratic: separația puterilor în stat, guvernarea reprezentativă, suveranitatea națiunii, dreptul la liberă exprimare și dreptul la liberă asociere. În spatele ideologiei „ _woke_ ” stă principiul așa-zisei „corectitudini politice”, formulată de progresismul de tip neomarxist, care limitează, în fapt, dreptul la liberă exprimare atunci când se impun restricții excesive sau nedeclarate asupra modului în care o persoană se poate exprima, deși libertatea de exprimare, conform Constituției României, este un drept inviolabil. Limitările la acest drept sunt permise în legi, dar trebuie să fie justificate și proporționale, protejând alte drepturi sau valori esențiale. Iar dacă pretindem că pentru noi sunt fundamentale valorile europene, așa cum ar trebui să fie, vă amintesc și ceea ce stipulează art. 11 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, care reproduce în esență art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului: „Orice persoană are dreptul la liberă exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.” Progresismul „ _woke_ ”, care a fost politică de stat în Statele Unite ale Americii până la începutul acestui an, a mers prea departe la așa-zisă „corectitudine politică”, limitând libertatea de exprimare. Atmosfera de autocenzură generată de acest curent împiedică o dezbatere deschisă și sinceră, esențială pentru progresul unei societăți. Orice opinie care nu se aliniază perfect la viziunea „ _woke_ ”este adesea etichetată ca „discriminatorie” sau „toxică”. Reamintim aici situațiile când, în perioada 2020 – 2022, era musai obligatoriu să adopți narativul oficial al Ministerului Sănătății și al OMS, respectiv provaccinare în mod necondiționat, iar din 24 februarie 2022 cine nu se aliniază la „Slava Ukraina!” este putinist și prorus. Observăm cu îngrijorare că, în societatea actuală, acest drept vital este supus unor presiuni și provocări fără precedent. Pe de o parte, asistăm la o tentativă subtilă de îngrădire a discursului public, prin legi vagi sau prin tactici de intimidare care vizează jurnaliștii de investigație și vocile critice. Pe de altă parte, mediul digital, care ar trebui să fie un spațiu de maximă libertate, este tot mai poluat de dezinformare, creând confuzie și polarizare. Libertatea de a vorbi nu înseamnă libertatea de a minți sau de a incita la ură. Cu toate acestea, răspunsul la discursul reprobabil nu trebuie să fie cenzură guvernamentală sau suprimare arbitrară, ci o dezbatere publică robustă, bazată pe fapte și argumente. Singura cale de a învinge o idee proastă este de a veni cu o idee mai bună. Ca legiuitori, datoria noastră este dublă: 1. Să apărăm necondiționat dreptul fiecărui cetățean de a-și exprima opinia, de a protesta pașnic și de a adresa critici oricărei forme de putere, fără frica represaliilor. 2. Să asigurăm un cadru legal care să promoveze transparența și responsabilitatea în mediul mediatic și digital, fără a le suprima independența. Aceasta înseamnă sprijinirea presei independente și educație civică pentru a dezvolta gândirea critică a cetățenilor. Fac un apel către toți colegii mei, indiferent de spectrul politic, să luptăm pentru ca spațiul public să rămână un loc în care orice cetățean își poate exprima opiniile fără teamă, iar dezbaterea să fie motorul schimbării. Doar astfel vom onora promisiunea democrației. Țin să vă reamintesc o frază rostită în 1990, la începutul aventurii noastre postcomuniste, de către marele patriot și apărător al democrației, Ion Rațiu: „Chintesența democrației se poate exprima într-o singură frază: Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!” Închei, stimați colegi, prin a sublinia că tăcerea nu este niciodată o opțiune democratică. O societate matură nu se teme de vocile dizidente, ci le ascultă și le analizează. Vă mulțumesc. Senator Corneliu Negru, AUR, ales în Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea. _(Aplauze.)_

Interpelare

Dumitru Manea

Un minister sinucigaș și o justiție care se spală pe mâini de propria menire

Sunt Dumitru Manea, senator SOS România, Circumscripția nr. 24 Iași. Interpelare adresată domnului Ciprian Șerban, ministru al transporturilor și infrastructurii, și domnului Radu Marinescu, ministru al justiției. Obiectul interpelării: „Un minister sinucigaș și o justiție care se spală pe mâini de propria menire”. Domnilor miniștri, În declarația mea politică din 26.02.2025 trăgeam un semnal de alarmă asupra neconstituționalității Ordonanței de urgență nr. 41/2023 privind cedarea către autoritățile locale a celor 15 spitale CFR, în care lucrează aproape 5.000 de cadre medicale. Prima victimă a fost Spitalul CF2 din București, spital aparținând de Ministerul Transporturilor, dar transferat către Universitatea „Carol Davila”, care aparține de Ministerul Educației, minister care nu are rețea spitalicească proprie. Or, conform Legii educației naționale nr. 1/2011 și Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, spitalele sunt instituții sanitare care se subordonează Ministerului Sănătății sau altor ministere care au rețele proprii, nu Ministerului Educației, care, repet, nu are rețea spitalicească proprie. Ca atare, Ordonanța de urgență nr. 41/2023 este neconstituțională, din următoarele motive: 1. Încalcă prevederile art. 115 alin. (4) – (6) din Constituție, care permit Guvernului să adopte ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Or, în cazul spitalelor CFR, organizarea rețelelor sanitare nu reprezenta o situație de „forță majoră” sau de criză iminentă. Lipsa reală a urgenței califică astfel OUG nr. 41/2023 ca fiind neconstituțională. 2. Încalcă principiul separării domeniilor de competență – Legea educației _versus_ Legea sănătății. Astfel, prin OUG nr. 41/2023, Guvernul a creat o categorie nouă: spitale universitare ce pot fi transferate direct universităților de medicină. Aceasta, conform art. 73 alin. (3) lit. i) din Constituție, schimbă echilibrul dintre sistemul educațional și cel sanitar fără dezbatere parlamentară, ceea ce înseamnă o modificare structurală a regimului instituțiilor publice. Inconștiența acestui demers, Ordonanța nr. 41/2023, constituie un cumul de atentate rușinoase împotriva României, ca stat și ca țară: atentat la siguranța circulației, atentat la viață, atentat la siguranța națională, atentat la economie, atentat la istorie. Dar, probabil, aceste noțiuni sunt total străine celor care comit infracțiunea. Distrugerea rețelei spitalelor CFR constituie un „proiect” amplu, aflat în derulare de 15 ani, iar principalul lor distrugător programatic a fost și rămâne forul tutelar al rețelei, respectiv Ministerul Transporturilor. Mai exact, miniștrii care s-au succedat, de-a lungul timpului, la cârma acestui minister, performerul absolut fiind fostul ministru al transporturilor și actualul președinte al Camerei Deputaților, domnul Sorin Grindeanu. La data de 15.06.2023, la inițiativa Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, s-a înregistrat, pe rolul Curții de Apel București, Dosarul nr. 3.941/2/2023, având ca obiect constatarea caracterului vătămător și vătămările aduse drepturilor și intereselor legitime ale salariaților din rețeaua sanitară a Ministerului Transporturilor, prin prevederile și dispozițiile OUG nr. 41/2023, invocându-se și excepția de neconstituționalitate a ordonanței, în integralitatea ei. Trecem peste asta, întrucât împotriva Curții Constituționale nu putem face interpelări. Și nici împotriva fostului ministru al transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, autorul dezastrului din rețeaua spitalelor CFR, întrucât e președintele Camerei Deputaților, dar mă adresez domnului Ciprian Șerban, actualul ministru al transporturilor, pe care îl întreb următoarele: ## Domnule ministru, Aveți cunoștință de existența unor considerente legale reglementate la nivel european, internațional și național, prin care unitățile sanitare din cadrul rețelei spitalelor CFR ar fi trebuit să rămână în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii? Vi le amintesc eu acum: 1. Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului Europei, modificată prin Directiva UE 2016/798 privind siguranța feroviară. 2. Directiva 89/391/CE a Consiliului Europei din 12 iunie 1989, privind... N-o mai descriu. 3. Directiva 96/46/CE a Consiliului Europei din 23 iulie 1996 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind transportul feroviar. 4. Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007. 5. Convenția... Directiva 2001/21/EC, cu completările și modificările ulterioare. 6. Directiva 96/50/EC, publicată în Jurnalul Oficial, numărul cutare din septembrie 1996, cu modificările și completările ulterioare. 7. Convenția internațională din 1974, SOLAS, cu privire la ocrotirea vieții omenești pe mare, la care România a aderat din ʼ78 și care prevede că „porturile militare de intrare și ieșire din țară să dețină obligații și facilități sanitare pentru evitarea unor potențiale epidemii”. 8. Codul Internațional privind Securitatea Navei și a Facilității Portuare (Codul ISPS). Și 9. Convenția de la Geneva 2006, STCW 2006, la care și România este semnatară și care prevede ca examenul medical și psihologic să fie făcut în unitățile Ministerului Transporturilor etc., etc. Domnule ministru al transporturilor, Știu că sunteți moștenitorul dezastrului creat de predecesorul dumneavoastră, domnul Sorin Grindeanu, totuși, pentru că reprezentați o structură încă existentă formal, vă rog să răspundeți: de ce nu ați stopat desființarea rețelei spitalicești și a celei de-a doua armate a țării și care erau oportunitatea și urgența acestei desființări? Domnule ministru al justiției, Dosarul nr. 3.941/2/2023, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, avea și alte semnalări grave, în afară de excepția de neconstituționalitate invocată, excepție care v-a dat apă la moară să suspendați cauza. Adaug și eu o semnalare care ține de o jurisprudență mai largă: Ministerul Transporturilor trebuie să emită raportări către Uniunea Europeană cu entitățile care au dreptul să utilizeze mijloace de transport în urma verificărilor medicale. Comisia nu poate fi însă decât la Ministerul Transporturilor, minister care, iată, a scăpat de grija spitalelor, nu însă și de obligațiile față de Uniunea Europeană. Domnule ministru al justiției, Cum răspunde justiția în fața acestei situații?

Cuprins

Stenograma

Întrebări, interpelări și răspunsuri

Declarații politice

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra unei legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată