Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 22 octombrie 2025 · monitorul.ai

Interpelare

Victoria Stoiciu

Babeș-Bolyai

Vin astăzi în fața dumneavoastră nu doar ca senator, ci și ca cercetător implicat în înțelegerea unei realități care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți. Am realizat, împreună cu organizația Starea Națiunii Studențești și Centrul pentru Studiul Democrației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, un studiu privind starea adicțiilor și a sănătății mintale în rândul populației studențești din România. Pe baza unui eșantion de 1.423 de tineri studenți, am descoperit un tablou alarmant: adicțiile nu sunt o excepție, ci o realitate cotidiană în mediul universitar. Și, contrar percepției generale, nu drogurile ilegale sunt cele mai răspândite și periculoase, ci „drogurile legale”, alcoolul și tutunul, la care se adaugă consumul excesiv de alimente nesănătoase și dependența de ecrane. Acest lucru necesită adoptarea de urgență a unei politici precum o strategie națională integrată pentru prevenirea și combaterea adicțiilor, care să abordeze problema consumului ca pe un tot unitar, direct proporțional cu amploarea pe care a ajuns să o aibă acest fenomen. Iată cum arată situația adicțiilor în rândul studenților, potrivit datelor studiului: – 79,7% din studenți petrec în exces timp pe ecrane; – 65,7% consumă frecvent mâncare nesănătoasă; – 41,6% fumează excesiv, iar 32,2% consumă alcool în exces; – 21,5% au recurs la droguri așa-zis „ușoare”, iar 8% la droguri „grele”. Aceste comportamente se dezvoltă într-un context de stres accentuat și probleme de sănătate mintală tot mai severe. 83% din tineri declară că nivelul lor de stres și anxietate a crescut, iar 21% spun că au avut gânduri suicidare, dublu față de studiul de acum 3 ani. Tot dublu este și procentul celor care au recurs la acte de autoagresiune – 10%. În spatele acestor cifre se află povestea unei generații epuizate, presate între standarde academice ridicate, lipsa sprijinului psihologic și precaritatea financiară. Aceasta este realitatea socială și psihologică a tinerilor din universitățile României. Pentru cei care cred că alcoolul și fumatul sunt „mai puțin periculoase” decât drogurile ilegale, trebuie spus clar: în Uniunea Europeană 25% din decesele bărbaților tineri sunt cauzate de abuzul de alcool, iar aproximativ 50% dintre fumători mor prematur, din cauze direct legate de fumat. Acestea nu sunt doar statistici; sunt vieți pierdute, familii distruse și costuri uriașe pentru sistemul de sănătate. Adicțiile nu fac diferența între legal și ilegal. Ele distrug, în tăcere, corpul, mintea și comunitatea. Aș vrea să vă reamintesc că luna octombrie este luna internațională de conștientizare a sănătății mintale, o perioadă în care, în întreaga lume, instituțiile publice, organizațiile și societatea civilă își unesc vocile pentru a cere recunoașterea sănătății mintale ca prioritate națională. În România această prioritate este mai degrabă în declarații decât în realitate. De aceea, fac astăzi un apel către dumneavoastră și către toate instituțiile responsabile ale statului să susțină recomandările formulate în cadrul studiului: – Adoptarea unei strategii naționale integrate pentru prevenirea și combaterea adicțiilor, care să aibă în vedere sănătatea mintală, educația pentru sănătate și care să acopere măsurile de reducere a riscurilor asociate cu toate tipurile de adicții, de la tutun, alcool, droguri, jocuri de noroc și până la dependența de ecrane. – De asemenea, mutarea accentului dinspre politicile penale către politicile de sănătate publică în ceea ce privește consumul de droguri ilegale. – Totodată, e necesară creșterea plafonului pentru ședințele de psihoterapie decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru ca accesul la sprijin psihologic să nu mai fie un lux, ci un drept. - Stimate colege, Stimați colegi, Tinerii noștri au nevoie de ajutor. Nu peste 5 ani; nu după o nouă tragedie. Dacă nu intervenim acum, vom plăti mai scump în viitor. Tinerii nu cer privilegii, ci dreptul la o viață sănătoasă, echilibrată și demnă. Avem datoria morală și instituțională de a le răspunde cu politici curajoase, bazate pe date, știință și empatie. Vă mulțumesc. Victoria Stoiciu, senator, Circumscripția electorală nr. 39 Vaslui.

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

Peste 18.000 de români au părăsit țara în 2023, conform unei analize de presă, în 2024 numărul lor a depășit 22.000. Nu mai vorbim doar despre tineri aflați la început de drum.

Peste 18.000 de români au părăsit țara în 2023, conform unei analize de presă, în 2024 numărul lor a depășit 22.000. Nu mai vorbim doar despre tineri aflați la început de drum. Datele ne arată că tot mai mulți dintre cei care pleacă sunt oameni aflați în plină maturitate profesională, cu vârste între 35 și 40 de ani, care duc cu ei experiență, calificări și, de multe ori, familii întregi. Această realitate trebuie să ne dea de gândit. Avem datoria să îi ținem aproape, pe de o parte, să-i menținem conectați la România, iar, pe de altă parte, să construim acea Românie în care să își dorească cu adevărat să se întoarcă. Săptămâna trecută am fost la Milano, unde Consulatul României a lansat Rețeaua Oamenilor de Afaceri din Lombardia, o platformă menită să aducă împreună antreprenorii români din Italia și din țară, pentru colaborare, schimb de experiență și sprijin reciproc. Este dovada clară că, oriunde s-ar afla, românii sunt activi, implicați și nu renunță la ideea de a contribui la dezvoltarea României. La Londra se întâmplă ceva la fel de important. Consulatul General al României se transformă într-un hub comunitar modern, un spațiu deschis tuturor românilor din Marea Britanie. Se vor organiza întâlniri semestriale între liderii comunității, ONG-uri, biserici, mediul academic, antreprenori și formatori de opinie, iar comunitatea va fi integrată în activitatea consulatului. Astfel de inițiative reprezintă modele de bună practică, care merită replicate în cât mai multe comunități românești, pentru că acești români nu sunt doar o parte a României aflată în afara granițelor; ei sunt o resursă strategică, iar implicarea lor activă este esențială pentru dezvoltarea și modernizarea țării. În același timp, trebuie să privim și spre interior. Să construim o Românie care îi primește cu adevărat, cu brațele deschise, pe cei care vor să revină, o Românie în care meritul este răsplătit, în care administrația funcționează, în care educația și sănătatea oferă încredere, iar statul este un partener al cetățenilor, nu un obstacol în calea lor. Aceasta este munca pe care am început-o, România pe care o construim acum prin reformele curajoase ale miniștrilor USR, prin digitalizare, transparență și investiții care lasă în urmă ceva durabil, o Românie care nu mai pierde oameni, ci îi inspiră. Vă mulțumesc.

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Criterii discriminatorii în aplicarea măsurilor fiscale între contribuabilii privați și instituțiile publice

Astăzi am o interpelare către domnul ministru al finanțelor, Alexandru Nazare. Obiectul interpelării: „Criterii discriminatorii în aplicarea măsurilor fiscale între contribuabilii privați și instituțiile publice”. ## Domnule ministru, În virtutea mandatului pe care-l exercit în numele cetățenilor, vă adresez prezenta interpelare în urma unui comunicat al Guvernului României, din care am aflat că peste 200 de primării, alături de numeroase instituții și companii de stat, înregistrează datorii uriașe la bugetul public, unele dintre ele de ordinul zecilor și sutelor de milioane de lei. Această realitate ridică o întrebare firească și legitimă din partea oricărui cetățean care plătește taxe și își desfășoară activitatea într-un cadru fiscal din ce în ce mai sufocant. Cum a fost posibil ca aceste datorii să fie tolerate, acumulate și perpetuate, în timp ce antreprenorului român i se aplică popriri automate, penalități și sancțiuni imediate pentru întârzieri infime la plată? Este inacceptabil ca statul, care acționează cu o mână de fier împotriva sectorului privat, să devină complice prin pasivitate față de propriile instituții datornice. Dublul standard fiscal nu doar că subminează încrederea în instituțiile statului, ci și descurajează mediul de afaceri, creează inechitate sistemică și generează un cerc vicios al neîncrederii și impredictibilității. În acest context, vă adresez următoarele întrebări: – Ce măsuri a luat Ministerul Finanțelor în ultimii 3 ani pentru recuperarea acestor sume? – De ce există o diferență atât de clară între tratamentul fiscal aplicat contribuabililor persoane fizice sau juridice private și cel aplicat autorităților și instituțiilor publice? – Considerați că este moral și constituțional ca un primar să acumuleze datorii de milioane, fără consecințe, în timp ce un întreprinzător local primește poprire pe cont pentru câteva sute de lei? Domnule ministru, Statul nu poate cere corectitudine fiscală dacă nu dă primul exemplu. Fără un tratament echitabil între public și privat, încrederea în autoritatea fiscală va continua să erodeze. Aștept un răspuns în scris în termenul prevăzut de lege. Vă mulțumesc. Senator de Sălaj, Fodoca Liviu-Iulian. _(Aplauze.)_

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Lipsa unei strategii reale de protecție a efectivelor de animale și a securității alimentare naționale a României

Voi da citire întrebării adresate ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnului Florin-Ionuț Barbu, și, dacă îmi permiteți, și declarației politice. Obiectul întrebării: „Lipsa unei strategii reale de protecție a efectivelor de animale și a securității alimentare naționale a României”. Stimate domnule ministru, Un nou focar de boală a limbii albastre a fost descoperit într-o exploatație de bovine din Cisnădie, județul Sibiu. Diagnosticul a fost confirmat pe 8 octombrie de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București, în urma analizării probelor recoltate dintr-o exploatație nonprofesională din Cisnădie, care deține un efectiv de 69 de bovine. Din păcate, în ultimii ani, România s-a confruntat, în mod repetat, cu boli care au afectat grav zootehnia națională și, implicit, securitatea alimentară națională a țării. Pesta porcina africană a distrus mii de efective și a dus la închiderea a numeroase ferme. Variola ovină a afectat crescătorii din majoritatea județelor, generând pierderi economice majore. În prezent, așa cum am arătat mai sus, în județul Sibiu, la Cisnădie, a fost confirmat un focar de boală a limbii albastre, care pune din nou în pericol efectivele de bovine și stabilitatea producției interne. De fiecare dată, reacția statului a fost aceeași: întârziată, lipsită de coordonare și fără rezultate concrete. România nu are o strategie coerentă de prevenire, nu dispune de un sistem funcțional de alertă timpurie și nu are un calendar predictibil de acțiuni prevenite... preventive. Această lipsă de viziune a autorităților afectează direct economia rurală, veniturile producătorilor și, în mod direct, securitatea națională a României. În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – Care este planul strategic național de prevenire și intervenție în cazul bolilor transmisibile la animale și când a fost ultima dată actualizat? Vă rog să-mi transmiteți calendarul de implementare și documentele oficiale care reglementează aplicarea acestuia. – Ce măsuri concrete de prevenție au fost stabilite și aplicate pentru anul 2025 la nivelul direcțiilor sanitarveterinare și pentru siguranța alimentară din întreaga țară? Vă rog să precizați dacă aceste măsuri au fost puse efectiv în practică, în ce perioadă și care au fost rezultatele obținute până în prezent. – Există o procedură publică de alertare timpurie a crescătorilor de animale privind riscurile sanitar-veterinare? Dacă nu, precizați dacă ministerul are în lucru un proiect de implementare și în ce stadiu se află. – Cine răspunde, instituțional și politic, pentru lipsa unei reacții rapide în cazul focarului de la Cisnădie și pentru întârzierile repetate în gestionarea situațiilor similare? – Ce acțiuni concrete urmează să fie întreprinse de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale până la sfârșitul anului 2025 pentru prevenirea pierderilor similare în perioada următoare? Solicit transmiterea calendarului acțiunilor de control, informare și intervenție prevăzute de minister. – Care sunt procedurile administrative aplicate în prezent pentru declararea și raportarea focarelor de boală la animale și dacă ministerul are în vedere simplificarea acestora, inclusiv prin dezvoltarea unei aplicații informatice, care să permită transmiterea rapidă a datelor către direcțiile sanitarveterinare? – Solicit clarificări privind situația personalului de specialitate: câți medici veterinari își desfășoară efectiv activitatea în teren, câte posturi sunt vacante, care este numărul mediu de animale și de exploatații aflate în responsabilitatea fiecăruia și ce distanțe sunt nevoiți să parcurgă pentru a interveni în caz de urgență? – Există un proiect sau un calendar concret pentru interconectarea bazelor de date ANSVSA, APIA și Registrului național al exploatațiilor, astfel încât raportările și alertele sanitar-veterinare să fie gestionate unitar și în timp real la nivel național?

Interpelare

Ștefan Geamănu

Dizabilitatea: o dublă condamnare în România. Pensii insuficiente, evaluări arbitrare și ignoranță instituțională

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului IlieGavril Bolojan, prim-ministrul României, și domnului Alexandru Rogobete, ministrul sănătății. Obiectul interpelării: „Dizabilitatea: o dublă condamnare în România. Pensii insuficiente, evaluări arbitrare și ignoranță instituțională”. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru al sănătății, România reală, cea din afara statisticilor și a declarațiilor politicianiste, este astăzi o țară în care persoanele cu dizabilități sunt condamnate de mai multe ori: o dată prin diagnosticul crunt, apoi prin condițiile care îi constrâng să supraviețuiască sub limita demnității umane și, nu în ultimul rând, prin evaluările arbitrare la care sunt supuși de comisiile de evaluare. În timp ce Guvernul vorbește despre „salvarea României”, mii de cetățeni vulnerabili trăiesc cu pensii de handicap ce ating 1.000-1.300 de lei, în condițiile în care costul vieții a crescut dramatic, iar facturile la energie, medicamente și produse medicale au devenit imposibil de achitat. Pensiile de handicap, o adevărată cruzime socială îndreptată împotriva persoanelor cu nevoi speciale. În ultimele luni, cabinetul meu parlamentar a înregistrat mai multe petiții din partea persoanelor cu dizabilități ori a familiilor acestora, care semnalau că pensiile le-au fost sistate abuziv, fără o reevaluare medicală riguroasă. Cazul domnului Florin, paralizat din 2019, căruia i s-a retras pensia de handicap, deși este irecuperabil, este pragmatic în reliefarea lipsei de responsabilitate a autorităților. Sistarea pensiei a antrenat o serie de evenimente nefericite ce au culminat cu oprirea furnizării curentului, apei și căldurii, motiv pentru care Florin este întreținut astăzi de părinți. Totodată, există cazuri precum cel al doamnei Doina Mocanu, care trăiește din 1.280 de lei pe lună, în timp ce factura la curent i s-a triplat de la o lună la alta. Sau, bunăoară, doamna Elena Gustă, dependentă de aparatură medicală, care nu-și mai permite nici măcar tratamentele de bază. Creșterea costului vieții și absența măsurilor compensatorii. Inflația, liberalizarea prețurilor la energie și lipsa unui mecanism real de protecție pentru persoanele cu handicap au transformat aceste pensii într-un adevărat simbol al abandonului social al autorităților. Un stat care se declară „social” nu poate ignora faptul că beneficiarii pensiilor de invaliditate sau handicap nu își mai pot asigura nevoile vitale. Vorbim aici de hrană, utilități, medicamente, transport adaptat sau îngrijire de bază. Cazul lui Ștefănuț, diagnosticat cu boala oaselor de sticlă, este cutremurător: banii asigurați de statul român acoperă cam 30% din costurile totale de îngrijire. În tot acest timp, mama este 24 de ore din 24 la dispoziția copilului, neputând să muncească pe viitor, ceea ce echivalează cu o condamnare la suferință și precaritate. Din perspectivă legislativă, Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede la art. 1 acordarea de drepturi „în scopul integrării și incluziunii sociale”, iar la art. 3 – principii precum egalitatea de tratament și egalitatea de șanse. Evident că situațiile prezentate mai sus contravin acestor principii. Erori grave în evaluarea și reevaluarea gradului de handicap. Numeroase cazuri arată că persoane grav bolnave sunt declarate „apte de muncă”, iar acestea în pofida documentelor medicale evidente. Cazul lui Vasile, bolnav pulmonar, rămas cu un chist pietrificat pe plămân, însă declarat vindecat, reprezintă dovada absurdității administrative în care trăim. Este important să subliniem că toate aceste probleme, fiecare în parte la fel de gravă, nu sunt doar de natură medicală și/sau economică; ele comportă implicații profunde pe toate planurile, conducând la stigmatizare și la un sentiment de marginalizare. Din perspectivă socială, asistăm, de fapt, la o alienare socială, fenomen ce agravează atât suferința individuală și familială, cât și sarcina statului în chestiunile ce țin de sistemul de sănătate și protecție socială. Asemenea aspecte justifică intervenția statului, pe de o parte, ca furnizor de beneficii și garant al incluziunii, iar, pe de altă parte, ca garant al coeziunii sociale și al respectării demnității persoanelor vulnerabile. Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Cum intenționează Guvernul să asigure coordonarea efectivă între Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor pentru ca beneficiile financiare, asistența medicală și serviciile sociale dedicate persoanelor cu handicap grav sau rar să fie corelate și să nu se excludă reciproc, așa cum se întâmplă frecvent în prezent? 2. Ce măsuri propuneți în procedura de evaluare a gradului de handicap, astfel încât aceasta să fie eficientă și nediscriminatorie, eliminând, astfel, situațiile când se pierde în mod arbitrar dreptul la pensie? 3. Ce demersuri a inițiat Ministerul Sănătății pentru a asigura continuitatea tratamentelor și terapiilor copiilor cu dizabilități, în special pentru cazurile cronice și rare? 4. Are Guvernul în vedere elaborarea unui plan național de sprijin pentru persoanele cu dizabilități care să includă: majorarea veniturilor, subvenții la utilități și transport și un acces mai facil la dispozitive medicale esențiale? 5. Ce soluție aveți pentru familiile care îngrijesc persoane cu handicap grav și care, în urma deciziilor administrative, își pierd atât indemnizația de însoțitor, cât și alte drepturi conexe? 6. Ce măsuri concrete veți lua, domnule ministru al sănătății, pentru a implementa un program național de sprijin medical și psihologic pentru persoanele cu handicap și aparținătorii acestora, care să includă consiliere psihologică, servicii de recuperare și finanțare pentru echipamentele medicale vitale? Vă

Interpelare

Cătălin-Emil Mîndru

Încotro? Dincolo de limite

Săptămâna aceasta, municipiul Vaslui devine centrul național al dialogului despre viitor, deoarece găzduiește Summitul Tinerilor, ediția a 10-a, cu tema „Încotro? Dincolo de limite”, cea mai amplă manifestare națională dedicată tineretului din România, care reunește mii de tineri, lideri ai organizațiilor de tineret și reprezentanți ai administrației publice din întreaga țară. Este o onoare, dar și o responsabilitate uriașă pentru comunitatea noastră, care, după ani de muncă, a obținut titlul de „Capitală a tineretului din România” pentru anul 2025. În mandatul meu de viceprimar al municipiului Vaslui am avut prilejul de a lucra cot la cot cu organizațiile de tineret, cu voluntarii, cu profesorii și cu antreprenorii locali pentru a construi o comunitate care ascultă, implică și oferă șanse reale tinerilor. Am valorificat atunci energia, creativitatea și spiritul civic al tinerilor din Vaslui, care nu sunt doar resurse simbolice, ci sunt motoare concrete de dezvoltare locală. Dacă îi asculți pe tineri cu adevărat și le creezi contexte acționale, descoperi soluții pe care nicio administrație publică nu le poate inventa singură. Titlul de „Capitala tineretului din România” nu este un trofeu simbolic, iar programul ACCED și mișcarea „Vaslui, întinerEȘTI” sunt rezultatul unei viziuni de dezvoltare comunitară, proiectată pe termen mediu și lung. Vasluiul devine, astfel, un laborator de idei, un model de colaborare între administrație și societatea civilă, un loc unde tinerii pot rămâne, nu doar un loc de unde pleacă. Aceasta este și viziunea USR pentru tinerii din România, cea în care investiția în tinerii români este o investiție în modernizarea țării, cea în care statul nu decide în locul tinerilor, ci creează condiții pentru a decide ei înșiși, și în care administrația nu promite locuri de muncă, ci deschide drumuri pentru inițiativă și antreprenoriat; este cea în care sistemul de educație nu formează executanți, ci oameni liberi, curioși și competenți, pregătiți pentru societatea bazată pe cunoaștere. Ca senator al României și membru al comisiilor de învățământ, tineret și sport și administrație publică, continui această misiune: să aduc vocea tinerilor în Parlament, să contribui la construirea unui cadru legislativ modern, care să stimuleze participarea activă, educația de calitate, inovația și implicarea locală. Avem nevoie, așadar, de politici publice bazate pe date, de investiții în formarea competențelor pentru economia digitală și verde, de spații comunitare pentru tineri, de programe de mobilitate și voluntariat, dar mai ales de încrederea în generațiile care vin. Contextul european și global în care ne aflăm ne obligă la luciditate. România nu mai este o periferie: este parte a unei Uniuni Europene care se redefinește și a unei lumi în schimbare rapidă, unde educația, inovația și implicarea civică sunt noile forme de apărare națională. Într-o lume instabilă, cea mai sigură investiție este cea în tinerii care gândesc liber și acționează responsabil. De aceea, Summitul Tinerilor de la Vaslui din săptămâna aceasta nu este doar un eveniment local, ci un simbol al direcției pe care România trebuie să o urmeze, o direcție orientată spre viitor, spre participare, spre încredere în capacitatea noastră de a construi comunități care cresc împreună. În numele Grupului parlamentar al USR, reafirm astăzi angajamentul nostru pentru o Românie care investește în educație, în tineret și inovație, pentru o țară în care fiecare tânăr are șansa de a-și transforma potențialul în realitate. Vasluiul a demonstrat că se poate, chiar și într-un context politic dificil. Acum este rândul nostru, al tuturor, să dăm României curajul să creadă în generațiile care vin. Vă mulțumesc. Senator USR de Vaslui, Cătălin-Emil Mîndru.

Interpelare

Constantin-Ciprian Iacob

Necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil producției gospodărești destinate autoconsumului

Interpelarea mea de astăzi se adresează ministrului finanțelor, domnului Alexandru Nazare. Obiectul interpelării: „Necesitatea clarificării regimului fiscal aplicabil producției gospodărești destinate autoconsumului”. ## Stimate domnule ministru, În ultimele zile, o serie de declarații provenite din zona fiscaladministrativă au generat un val neașteptat de reacții publice, după ce s-a afirmat că produsele obținute în gospodării precum gemul, zacusca sau alte conserve de toamnă ar putea fi luate în calcul la estimarea „gapului de TVA”. Deși ulterior s-a încercat o retractare parțială, modul în care aceste informații au fost comunicate a produs un efect de neliniște și indignare în rândul populației, care este și așa împovărată de taxele din ce în ce mai mari, din mediul urban și mai ales rural, unde activitatea gospodărească reprezintă o expresie a normalității, nu o sursă de venit impozabilă. Într-un stat care își propune să cultive încredere între cetățean și administrație, nu este admisibil ca mesajele publice ale instituțiilor fiscale să fie aruncate hazardat, fără o minimă coerență juridică sau anticiparea impactului social. Comunicarea oficială trebuie să inspire stabilitate, nu să provoace confuzie, iar explicațiile ulterioare, lipsite de consistență, nu pot repara prejudiciul de imagine al instituției. Așa-numitul „gem al bunicii” nu este o problemă de fiscalitate, ci una de bun-simț administrativ și de responsabilitate în exprimare. Având în vedere cele de mai sus, vă solicit următoarele clarificări: – Confirmați, în mod expres, că produsele realizate pentru consum propriu nu intră și nu vor intra sub nicio incidență a vreunei forme de impozitare sau raportare fiscală, indiferent de metodologia utilizată în calculul „gapului” de TVA? – Care sunt criteriile tehnice și juridice prin care Ministerul Finanțelor și ANAF disting între autoconsum și activitatea economică, pentru a evita interpelări arbitrare la nivelul structurilor teritoriale? – Considerați că se impune demiterea domnului Nica Adrian Nicușor pentru gravele prejudicii de imagine aduse întregului corp al angajaților ANAF, dar și instituției ca entitate? Consider că o poziție clară, articulată și responsabilă din partea Ministerului Finanțelor este nu doar un act de bunăcredință administrativă, ci o datorie morală față de cetățenii care, prin munca lor cinstită, mențin echilibrul social și economic al comunităților locale. Cu deosebită considerație, senator Constantin-Ciprian Iacob, Grupul AUR. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Dorina Barcari

micii recalculări

Interpelarea mea este către domnul ministru Florin Manole, de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Domnule ministru, În conformitate cu art. 111 și art. 112 din Constituția României, precum și cu art. 34 lit. d) din Regulamentul Senatului privind exercitarea dreptului de interpelare, vă adresez prezenta interpelare referitoare la situația actuală a calculelor drepturilor de pensie ale cetățenilor români și a serviciilor prestate și asigurate de casele teritoriale de pensii. Obiect: „Situația «micii recalculări» a pensiilor și impactul asupra beneficiarilor”. Vă solicităm să clarificați de urgență situația privind nefuncționalitatea sistemului informatic al CNPP-urilor... CNPP-ului. Începând cu septembrie 2024, erorile care au fost constatate au fost atribuite și motivate prin nefuncționalitatea softului; numeroși beneficiari ai sistemului public de pensii, precum și angajați din cadrul caselor teritoriale de pensii au semnalat deficiențe majore în funcționalitatea sistemului informatic al Casei Naționale de Pensii Publice. Sistemul informatic integrat al CNPP, proiectat pentru gestionarea bazelor de date privind contribuțiile, stagiile de cotizare, recalculările și plățile, s-a dovedit a fi neadaptat volumului mare de date și complexității noii legislații, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Principalele probleme semnalate sunt: – blocaj frecvent în timp de procesare, care a întârziat emiterea deciziilor de recalculare; – erori în preluarea datelor din bazele de date istorice, din dosare arhivate, REVISAL, arhive electronice ale fostelor case județene de pensii etc.; – necorelarea informațiilor dintre sistemele informatice ale CNPP-ului și altor instituții, ANAF, INS, Ministerul Muncii, ceea ce a dus la calculul eronat al punctajelor; – imposibilitatea temporară a actualizării dosarelor de pensie la nivelul caselor teritoriale, din cauza lipsei accesului stabil la platforma informatică centrală; – lipsa unui mod informatic unitar pentru gestionarea cererilor online și pentru comunicarea deciziilor către pensionari; – suprasolicitarea personalului tehnic și operativ, care este nevoit să proceseze manual anumite dosare sau să reintroducă date pierdute; – anularea unor drepturi ale unor persoane cu handicap și invaliditate – despre care a vorbit și domnul doctor Geamănu și are argumente foarte serioase, ele sunt reale –, anularea unor drepturi de invaliditate constatate și care nu s-au..., să spunem, nu s-au vindecat pe parcurs, pentru care dosarele de pensionare pentru handicap și invaliditate au fost anulate în mod abuziv; – afectarea drepturilor date de muncă în fostele grupe 1 și 2, redenumite „condiții speciale”. Aici s-a produs... au fost luate măsuri abuzive. Sunt considerate ca fiind „condițiile speciale” și „deosebite” cu totul altceva decât fostele grupe 1 și 2. Nu. A fost doar o redenumire la cererea Consiliului European. Nu a fost o modificare, pentru că ele au rămas în aceleași drepturi. Nu se ține cont că persoanele încadrate în aceste grupe, redenumite „condiții de muncă”, au plătit impozite mai mari și angajatorii au acoperit costuri suplimentare, care justifică atât perioadele suplimentare, cât și multiplicarea lunară a punctajelor. Ca exemplu este... – sau ca susținere – acest lucru s-a produs conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 226/2006, care spune clar că se asimilează grupa întâi de muncă cu „condiții speciale”, iar grupa a doua cu „condiții deosebite”, conform Deciziei nr. 40/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectându-se art. 14 din Legea nr. 3/1977, care a fost în vigoare până la 1 aprilie 2001. Prin anularea drepturilor date de perioadele asimilate nu se ține cont că, prin definiție, aceste perioade sunt acoperite de asigurări sociale și nu pot fi denumite ca „necontributive”, așa cum sunt în calculele sau în justificarea acestor calcule de pe deciziile noi. Aceste deficiențe au avut un impact direct asupra respectării termenelor legale privind recalcularea pensiilor, generând nemulțumiri în rândul pensionarilor și afectând credibilitatea instituției. De asemenea, lipsa unei strategii coerente de modernizare și digitalizare a sistemului informatic al CNPP, precum și absența unei colaborări eficiente între Ministerul Muncii și furnizorii de servicii IT au contribuit la perpetuarea acestor disfuncționalități. În consecință, se impune o evaluare urgentă a stadiului funcționării sistemului informatic, precum și elaborarea unui plan național de modernizare digitală a infrastructurii CNPP, care să permită o administrare transparentă, sigură și eficientă a datelor de asigurări sociale. Consider că transparența și comunicarea constantă cu cetățenii, mai ales cu beneficiarii sistemului public de pensii, sunt esențiale pentru menținerea încrederii în instituțiile statului și pentru asigurarea unui tratament echitabil tuturor pensionarilor. În acest sens, vă rog să-mi comunicați motivul pentru care CNPP nu a oferit și nici nu oferă vreunui contribuabil buletinul de calcul detaliat, în mod tendențios, lista cu venituri contributive valorificate în calcule a fost denumită „buletin de calcul” până în 2005, după care s-a numit „date” sau „adeverință”, iar cele două file apărute ulterior cu titlul de „buletin de calcul” până în 2017 conțineau rezultate neverificabile, iar în prezent aceste două file se numesc „anexă”. Asta este proba nu a intenției, ci chiar a măsurii de dezinformare a pensionarilor, pentru că, atât timp cât lista s-a numit „buletin” și pe urmă nu s-a mai numit, atâta timp cât anexele s-au numit „buletin” și pe urmă nu s-au mai numit, este clar că măsurile nu sunt o tendință, sunt chiar o acțiune în sine. Ținând cont că se condiționează cu termene de contestare, se pune întrebarea în ce condiții se pot formula contestații în limita unor termene, atât timp cât dreptul de pensie este un drept subiectiv imprescriptibil și nu se poate verifica niciun calcul. Potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice, această recalculare avea ca scop corectarea inechităților apărute între persoanele care au avut contribuții și stagii de cotizare echivalente. Totuși, realitatea arată că: – în numeroase cazuri, pensiile au crescut nesemnificativ sau au rămas la același nivel; – perioadele asimilate – stagii militare, studii universitare, concedii medicale, șomaj – nu au fost valorificate corespunzător; – pensionarii nu au primit explicații detaliate privind modul de calcul al noii pensii; – termenele de comunicare a noilor decizii au fost depășite sau neclare. Având în vedere aceste aspecte, vă rog respectos să-mi comunicați: – Care este stadiul actual al procesului de recalculare a pensiilor în baza Legii nr. 360/2023? Vreau să subliniez faptul că s-au oferit în public de către miniștrii ministerului muncii, s-au oferit date absolut conștient eronate, și anume: până în septembrie 2024, toți miniștrii muncii au informat populația că s-au făcut verificări pe milioane de dosare, lucru care nu s-a întâmplat. După ce această Lege nr. 360 trebuia să intre în vigoare, s-a constatat că nu s-a făcut niciun fel de verificare și că sunt prea multe erori. După aceea a fost impus încă un termen de completare a calculelor, care nu știu ce a făcut, și acum vine și „mica recalculare”. Deci sunt niște etape care nu sunt corecte și nu sunt reale; sunt doar subterfugii pentru a acoperi o incapacitate în ceea ce privește respectarea drepturilor de pensie. – Câte decizii de recalculare au fost emise și câte urmează a fi comunicate beneficiarilor? – Ce măsuri a dispus Ministerul Muncii pentru a asigura aplicarea unitară a noilor prevederi și pentru a corecta eventualele erori constatate? – Dacă există o procedură simplificată prin care pensionarii pot solicita o reevaluare a deciziei primite în urma recalculării? – În ce termen estimați finalizarea completă a procesului de recalculare a tuturor pensiilor aflate în plată? – Vă rugăm să explicați de ce nu au fost puse în execuție foarte multe dintre hotărârile judecătorești. Trebuie să ținem cont de faptul că sentințele pe litigii de muncă și asigurări sociale sunt încărcate cu formulă executorie în mod automat. – Care este motivul pentru care pensionarii nu pot să rezolve orice contestație decât prin instanțele judecătorești? De ce casele de pensii nu reacționează și au un răspuns unic? Totul este corect și pe urmă în instanță se demonstrează că nu e. Solicitare: având în vedere aceste realități, vă solicit respectuos să-mi comunicați răspunsul dumneavoastră în scris și oral în cadrul ședinței plenare, conform procedurilor parlamentare. Cu deosebită considerație, senator Barcari, partidul AUR, Circumscripția nr. 8 Brașov. _(Aplauze.)_

Interpelare

Olga Onea

situația internațională

România avea zero datorii. Zero. Era o realitate câștigată cu sudoare, cu frig, cu sacrificii. O țară care nu se pleca în fața nimănui. O țară liberă. Astăzi, după 36 de ani de guvernări iresponsabile, România este îngropată în datorii. Peste 800 de miliarde. Cea mai mare din istoria noastră. Și știți ce e mai grav? Pentru că nu se vede nici măcar unde s-au dus banii. Nu avem autostrăzi, nu avem spitale moderne, nu avem școli sigure. Avem doar o datorie uriașă și o clasă politică care se ascunde în spatele ei. Ați împrumutat o țară întreagă ca să vă hrăniți privilegiile, campaniile și luxul. Ați transformat împrumutul în guvernare, datoria în strategie și minciuna în politică publică. Ați vândut viitorul copiilor noștri pe aplauze trecătoare. Vă aud mereu vorbind despre creștere economică. Despre investiții. Despre stabilitate. Dar oamenii nu trăiesc din grafice, ci din realitate. Și realitatea este una singură: România produce prea puțin și se împrumută prea mult. Fiecare leu împrumutat azi e o palmă dată generației viitoare. Voi nu ați construit nimic durabil. Ați construit doar datorie. Ați înlocuit planul cu împrumutul, curajul cu frica și responsabilitatea cu populismul. Și când întrebi unde sunt banii, vă ascundeți după rapoarte, după comisii, după „situația internațională”. Nu. Situația nu este internațională. Situația este internă și e vina voastră, pentru că România avea zero datorii. Avea demnitate, avea coloană vertebrală. Astăzi, din cauza voastră, e o țară care trăiește pe datorie și moare pe dobândă. Însă o națiune care uită să spună „nu” împrumutului va ajunge să spună „da” sclaviei. Românii vor o Românie care muncește, nu cerșește. O Românie care trăiește din ce produce, nu din ce împrumută. O Românie cu spatele drept, nu cu mâna întinsă. Senator de Galați, Olga Onea. _(Aplauze.)_

Interpelare

Daniel-Paul-Romeo Gheorghe

Explozia din Rahova, sectorul 5, București

Declarația mea politică de astăzi este intitulată așa: „Explozia din Rahova, sectorul 5, București”. Aș vrea să revenim la tragedia din Rahova, pentru că am un sentiment acut că lucrurile au luat-o pe o cale greșită. Mai întâi, îmi exprim compasiunea și solidaritatea față de oamenii care au avut de suferit în urma exploziei din Rahova, sectorul 5, București. Îi adresez o solicitare fermă domnului prim-ministru Ilie Bolojan de a asigura tot ajutorul necesar tuturor familiilor care au pătimit. Nu mă refer la un ajutor simbolic, ci la un ajutor care să le permită oamenilor care au pătimit să rămână proprietari de locuințe, doar că mai sigure, din toate perspectivele. România are un guvern, are minister responsabil de sectorul energetic, are ANRE, are și alte instituții, care dețin suficiente puteri pentru a menține și a dezvolta un sistem funcțional eficient și sigur. Avem zeci de șefi mari, cu birouri mari, cu anticamere și cu asistenți, cu mașini de serviciu, cu șoferi personali și cu salarii generoase. Acești șefi primesc de la societate totul și oferă în schimb foarte puțin sau chiar nimic. Explozia din Rahova tocmai confirmă acest lucru. Pentru că anume faptele noastre și efectele lor vorbesc despre ceea ce fac oamenii, și nu vorbele noastre. Tot aici, îi cer prim-ministrului Ilie Bolojan să ancheteze mai întâi responsabilii, de sus în jos, și nu să caute vinovați la nivel de operator de rețele de gaze sau funcționari de la primăria de sector. Căutarea vinovaților este, acolo, o minciună în sine. Salariile generoase din cadrul ANRE și puterile pe care le deține această instituție trebuie să se reducă, într-un sector energetic și eficient. Or, sectorul energetic din România oferă cele mai scumpe prețuri pentru toate resursele de energie și este învechit tehnologic. Nu este nici eficient și nu este nici sigur. Atunci pentru ce avem nevoie de o agenție ca ANRE, atât de scumpă și de inutilă? Aș prefera să ne putem mândri cu instituțiile noastre, să beneficiem de servicii calitative și să putem fi un exemplu de urmat. Însă unicul scop atins, în acest moment, este salariul, confortul unor șefi, în defavoarea unei țări întregi. Domnule prim-ministru, Insistați să fiți văzut adesea ca un reformator hotărât să oprească parazitarea instituțiilor publice pe spatele românilor și iată că aveți și oportunitatea, și obligația să începeți cu Ministerul Energiei și cu ANRE. Peștele se strică de la cap și curățatul lui de la coadă nu rezolvă problema. Aștept acțiunile dumneavoastră, domnule prim-ministru Ilie Bolojan. Senator în Circumscripția nr. 29, județul Neamț, Paul Gheorghe.

Interpelare

Corneliu Negru

Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice, corecte, precum și prin referendum.

Iată că au trecut peste 15 ani de la referendumul inițiat în 2009 de fostul președinte Traian Băsescu, referendum privind reducerea numărului de parlamentari de la 465 de senatori și deputați la maximum 300 de aleși, într-un Parlament unicameral. Astăzi, amintesc în fața plenului un adevăr pe care mulți încearcă să-l treacă sub tăcere: poporul român și-a exercitat suveranitatea atunci când, prin vot liber și democratic, a decis reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de membri și transformarea Parlamentului într-un for unicameral. A fost un act de voință națională, un semnal puternic că românii doresc un stat mai suplu și mai eficient. Cu toate acestea, de peste 15 ani, partidele care s-au succedat la guvernare au ignorat acest verdict al poporului, dovedind dispreț față de poporul suveran, căruia îi datorează mandatul. Constituția spune limpede, la art. 2 alin. (1): „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice, corecte, precum și prin referendum.” Dar ce fel de reprezentanți și ai cui suntem noi dacă nu respectăm voința celor care ne-au trimis aici? Într-o primă fază, prin Decizia CCR nr. 682 din 2012, s-a lăsat impresia că un referendum consultativ, cum a fost cel din 2009, produce totuși niște obligații pentru instituțiile statului să pună în aplicare voința exprimată la referendum a cetățenilor. Chiar dacă a fost un referendum consultativ, rezultatele validate ale acelui referendum exprimă voința populară, iar voința populară nu poate și nu trebuie să fie ignorată de aleșii poporului. Există însă în rândul clasei politice din România o viziune asupra efectelor referendumului consultativ, care l-ar reproduce pe acesta la un exercițiu pur formal, un sondaj de opinie. Este momentul ca această nedreptate să înceteze. În calitate de senator al partidului Alianța pentru Unirea Românilor, cer aplicarea hotărârii poporului român și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Nu mai putem tolera actualul sistem, care a devenit ineficient și rupt de realitate, un Parlament cu sute de membri, care deseori nu reprezintă decât interese de partid, nu interesele națiunii. Ignorarea acestei voințe populare înseamnă subminarea principiului suveranității naționale, consfințit de Constituția României. Într-un stat democratic, suveranitatea aparține poporului, iar reprezentanții săi au obligația să o respecte. Românii au vorbit clar și răspicat, iar noi, senatorii și deputații României, avem datoria să ascultăm. A ignora această voință populară înseamnă a sfida însăși ideea de democrație. În numele celor care ne-au ales, în numele suveranității naționale și al respectului față de poporul român, cer ca această decizie exprimată la referendum să fie aplicată fără întârziere. Poporul este suveran. Parlamentul trebuie să-l servească, nu să-l trădeze. Vă mulțumesc. Senator Corneliu Negru, Grupul parlamentar al AUR, Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea.

Interpelare

Daniela Ștefănescu

Despre decizia Curții Constituționale a României din 20 octombrie 2025 și adevărul moral al reformelor

Astăzi, voi vorbi „Despre decizia Curții Constituționale a României din 20 octombrie 2025 și adevărul moral al reformelor”. ## Stimați colegi, Pe 24 octombrie 2025, Curtea Constituțională a României a respins legea privind reforma pensiilor magistraților, invocând lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii. Un detaliu procedural. Un detaliu procedural a devenit motivul perfect pentru a opri o reformă pe care societatea o cere de ani de zile. Este greu de spus dacă a fost doar o întâmplare sau o coincidență convenabilă. Pentru că exact această „scăpare” pare mai degrabă o găselniță juridică, un pretext atent lăsat pentru ca reforma să poată fi blocată elegant, fără asumări directe. Și poate că aici nu avem doar o problemă a Curții, ci și o ipocrizie a Guvernului, care, dorind să pară reformator, a împins un proiect, știind prea bine că forma sa procedurală nu va trece testul constituționalității. Așa s-a scris, din nou, o piesă tristă din teatrul dublului limbaj politic instituțional: se vorbește despre reformă, dar se lucrează pentru conservarea privilegiilor. Într-adevăr, justiția trebuie să fie liberă, independentă. Independența ei nu este negociabilă. Dar libertatea nu înseamnă imunitate față de echitate. Nicio categorie profesională, oricât de importantă, nu poate rămâne deasupra moralei publice și a solidarității sociale. Reforma pensiilor magistraților nu este o vendetă. Este un test al moralității statului. Este întrebarea dacă toți cetățenii sunt egali în fața legii, inclusiv cei care o aplică. Statul de drept nu se apără prin artificii procedurale, ci prin curajul de a corecta excesele, chiar și atunci când ele ating instituții puternice, iar, dacă Guvernul a vrut cu adevărat reforma, trebuia să o facă bine, complet, constituțional. Nu să lase portițe pentru un răspuns previzibil. Concluzia? Această decizie nu este despre tehnică și procedură; este despre responsabilitate. Despre curajul de a face ceea ce este drept, nu doar ceea ce convine. Despre moralitatea unor puteri care trebuie să servească cetățeanul, nu să se apere între ele. Aceasta este măsura unui stat care se respectă pe sine și, în aceeași măsură, își respectă cetățenii. Daniela Ștefănescu, senator, Circumscripția nr. 4 Bacău. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cristian Vântu

bunicuțele care fac gem în casă afectează gapul de TVA al țării

Afirmațiile recente ale președintelui ANAF, conform cărora „bunicuțele care fac gem în casă afectează gapul de TVA al țării”, sunt nu doar nefericite, ci profund revoltătoare. Ele trădează o mentalitate administrativă care vede cetățeanul nu ca pe un om liber, ci ca pe o sursă de venit bugetară. Trebuie spus clar: statul nu are dreptul și cu atât mai puțin are menirea de a-i obliga pe oameni să cumpere pentru a genera TVA. Statul are datoria de a ne sprijini să trăim demni, liberi și independenți. Însăși conceptul de autoconsum, pe care l-a menționat președintele ANAF, este o invenție contabilă, fără legătură cu realitatea culturală a acestei țări. În fapt, vorbim despre independența alimentară a familiei, una dintre expresiile libertății omului. A face gem, a crește găini, rațe, porci, gâște, a mânca din propria grădină nu sunt infracțiuni și nici acte economice impozabile, ci forma de viață firească și naturală a românilor de mii de ani, care dă substanță noțiunii de gospodărie și contribuie la sănătatea fizică și morală a națiunii. Iar statul are datoria să protejeze această autonomie, nu să o contabilizeze ca defecțiune de sistem. Tot președintele ANAF a mai spus, în acest context al colectării TVA, că trebuie „să ne prezentăm mai bine și mai corect către Comisia Europeană”. Nu, domnule Nica, nu în fața Comisiei Europene trebuie să vă prezentați bine, ci în fața cetățenilor acestei țări, care vă plătesc salariul și ale căror drepturi și libertăți aveți datoria să le respectați, căci nu sunteți angajat al Comisiei Europene, ci sunteți funcționar în slujba poporului român. Vă sugerez să vă începeți fiecare zi de muncă repetând acest lucru. În acest sens, solicit conducerii ANAF: 1. Retractarea publică a formulărilor care pun gospodăria românească sub suspiciune și clarificarea oficială că activitățile domestice pentru uz propriu nu intră în sfera TVA. 2. Raport către Parlament privind metodologiile folosite la comunicarea „gapului de TVA” și separarea explicită a fenomenelor de evaziune reală de consumul gospodăresc. 3. Recalibrarea comunicării publice ANAF, astfel încât primul auditoriu să fie cetățeanul român, în spiritul demnității umane, al statului de drept și al supremației Constituției și al legii. Doamne-ajută! Cristian Vântu, senator AUR de Mureș. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Cuprins

Stenograma

Declarații politice

Întrebări, interpelări și răspunsuri

Informare privind conducerea Grupului parlamentar al AUR

Domnul senator Daniel-Paul-Romeo Gheorghe informează plenul Senatului asupra înscrierii sale în Partidul Dreptate și Frăție, precum și asupra demisiei din Grupul parlamentar al PSD