Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 29 octombrie 2025 · monitorul.ai

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Gravitatea constatării Comitetului European pentru prevenirea torturii privind tratamentele aplicate pacienților în instituțiile psihiatrice și necesitatea verificării situației de la Spitalul de Psihiatrie Sibiu

Stimate domnule ministru, Raportul publicat de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii – CPT, în urma vizitei efectuate în România, descrie o situație de o gravitate excepțională pentru un stat membru al Consiliului Europei. Potrivit documentului, în 17 unități psihiatrice din țară au fost constatate abuzuri fizice, tratamente degradante, utilizarea nejustificată a mijloacelor de imobilizare, sedare excesivă, deficit de personal și condiții de cazare sub standardele minime. Mai mult, opt pacienți au decedat în împrejurări neclare, cazuri asociate neglijenței și lipsei de supraveghere din partea personalului medical. CPT descrie o cultură instituțională bazată pe frică și control, în locul uneia fundamentate pe tratament, respect și sprijin real pentru pacient. Aceste constatări pun sub semnul întrebării funcționarea sistemului de psihiatrie și respectarea de către România a obligațiilor internaționale privind protejarea demnității umane, conform art. 3 al Convenției europene a drepturilor omului. În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce măsuri imediate au fost dispuse pentru investigarea cazurilor de deces menționate în raportul CPT și pentru stabilirea responsabilităților administrative sau penale? 2. Câte controale tematice au fost efectuate în ultimele 12 luni în instituțiile psihiatrice și care sunt principalele concluzii rezultate? 3. A fost efectuat un control special la Spitalul de Psihiatrie Sibiu, în urma semnalărilor publice, și ce rezultate a avut acesta? 4. Cum asigură Ministerul Sănătății că niciun pacient nu este menținut în regim de internare fără bază legală clară și fără reevaluare medicală periodică? 5. În ce stadiu se află elaborarea unui plan național de reformă a sistemului psihiatric, care să prevadă: - standarde unitare de îngrijire și siguranță; - interzicerea mijloacelor de constrângere abuzive; - control extern independent; - formarea etică și profesională a personalului medical; - măsuri disciplinare ferme pentru nerespectarea - normelor de tratament și supraveghere.

Interpelare

Dorina Barcari

Situația în care se află una dintre cele mai importante piețe din București, vestita Piață Matache

Am formulat o întrebare adresată domnului GeorgeCristian Tuță, primarul sectorului 1. Obiectul întrebării: „Situația în care se află una dintre cele mai importante piețe din București, vestita Piață Matache”. Stimate domnule primar, Mă adresez dumneavoastră în primul rând în calitate de cetățean preocupat de starea actuală a municipiului București în general și în calitate de reprezentant al cetățenilor care locuiesc în zona Gării de Nord, preocupați de situația în care se află în acest moment Piața Matache, un simbol al Bucureștiului și un loc important pentru aprovizionarea cu legume, fructe, lactate, carne etc. a locuitorilor din acea zonă, în special. Din păcate, după cum toți știm, Piața Matache se află într-o avansată stare de degradare, iar lipsa unei piețe funcționale afectează în mod direct accesul locuitorilor din preajma acestei hale la produse vândute direct de către micii producători agricoli. De ani de zile, această zonă este degradată fără nicio justificare, dacă degradarea intenționată poate fi justificată. Clădirile din jur sunt, evident, lăsate în paragină și sunt un pericol latent și o sursă permanentă de insalubritate. Hala Matache a fost demolată fără să conteze că era de valoare istorică și era funcțională, reabilitarea și refacerea ei fiind un obiectiv de care nu s-a ținut cont și nu se ține în continuare. În locul ei a fost construită o altă hală, la standarde moderne, care să o înlocuiască pe cea anterioară, foarte bine dotată și funcțională până în ultimul moment de existență. Vorbesc de hala veche, care era o hală, chiar dacă era construită înainte de-Al Doilea Război Mondial; avea dotații foarte, foarte moderne și foarte îngrijite. În hala care mai este funcțională actualmente există și o zonă neutilizată de ani de zile și acest lucru se menține, în pofida insistențelor unor asociații de fermieri români, care nu au reușit să o închirieze sau să vândă produse românești vândute direct de la producători. În magazinele din jurul halei demolate în prezent, hală care a ars și s-a preferat să se demoleze – tot ce se găsea în jurul ei s-a demolat –, își duc micile afaceri comercianți pentru care nu se iau niciun fel de măsuri de protecție. Acești comercianți, care au fost păgubiți în urma unui incendiu, au fost mutați, nu au curent electric, nu au acces la utilități, își duc activitatea într-o zonă greu accesibilă și insalubră, nu au contracte pe alte zone unde să-și continue activitatea. Vă rog să precizați care sunt măsurile prin care le respectați drepturile și le protejați micile lor afaceri, prin care Piața Matache a existat zeci de ani și este un reper comercial bucureștean de elită. În acest context, în care se poate observa lesne că nu se face nimic în sensul resuscitării acestei zone comerciale, vă adresez, domnule primar, câteva întrebări cu privire la intenția dumneavoastră de a face ceva în acest sens: 1. Există și, dacă există, care este planul dumneavoastră, concret, de reabilitare sau reconstrucție a Pieței Matache? 2. La ce măsuri, chiar și temporare, v-ați gândit a fi luate în sensul asigurării accesului cât mai urgent al locuitorilor din zona Gării de Nord, și nu numai, la o piață agroalimentară în zonă? 3. Cum intenționează Primăria Sectorului 1 să valorifice potențialul cultural, istoric și comercial al Pieței Matache, eventual prin integrarea acestui loc cu profunde reverberații în memoria bucureștenilor într-un plan mai larg de dezvoltare a zonei? 4. Cum asigurați protecția comercianților actuali, în sensul de a continua activitatea perturbată de prima demolare, de incendiu și de a doua demolare, din acest moment? Vă

Interpelare

Daniela Ștefănescu

Cine vorbește pentru România la Bruxelles? Lipsa de transparență a ministerelor și aplicarea deficitară a Legii nr. 373 privind cooperarea dintre Parlament și Guvernul României

Interpelarea de astăzi este adresată domnului primministru Ilie-Gavril Bolojan, iar obiectul interpelării este: „Cine vorbește pentru România la Bruxelles? Lipsa de transparență a ministerelor și aplicarea deficitară a Legii nr. 373 privind cooperarea dintre Parlament și Guvernul României”. Domnule prim-ministru, În temeiul art. 112 alin. (1) din Constituția României și art. 180 din Regulamentul Senatului, vă adresez prezenta interpelare privind modul în care ministerele române respectă obligația de informare, analiză și cooperare prevăzute de Legea nr. 373/2013, în special în faza de examinare a documentelor venite de la instituțiile Uniunii Europene. Potrivit art. 5-7 și art. 10-11 din legea menționată, Guvernul, prin ministerele de resort, are obligația de a transmite, în termen legal, fișele explicative – anexa 1.2, analizele de impact și informările asupra proiectelor de acte legislative și fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, pentru a permite Parlamentului României să-și exercite rolul constituțional de control și participare la procesul decizional european. În practică, această obligație este frecvent neglijată sau tratată formal. Ministerele implicate nu comunică real cu Parlamentul, nu fundamentează poziții coerente și nu transmit la timp documentele de analiză. Rezultatul este că România reacționează, în loc să propună, iar Parlamentul este pus în situația de a analiza, post-factum, politicile europene deja decise. Domnule prim-ministru, Vă solicităm să aveți amabilitatea de a ne comunica următoarele: – ce ministere au fost desemnate responsabile pentru analiza documentelor europene transmise în cursul anului 2025, listele de priorități stabilite conform Legii nr. 373; – procedura internă de cooperare interministerială privind elaborarea fișelor explicative și transmiterea lor către Parlament; – cazurile în care Guvernul nu a reușit să respecte termenele legale de 10 și 15 zile pentru furnizarea acestor fișe; – motivele pentru care unele ministere nu publică sau nu transmit sistematic pozițiile naționale privind documentele europene, deși aceasta afectează direct sectoare strategice; – ce măsuri intenționați să adoptați pentru a garanta că fiecare proiect european relevant este analizat transparent, cu participarea comisiilor de specialitate ale Parlamentului, înainte de formarea unei poziții finale a Guvernului. Domnule prim-ministru, România nu trebuie să fie un stat spectator la Bruxelles, ci un partener activ, care își definește poziția printr-un dialog democratic între Guvern și Parlament. România are nevoie de o voce puternică care să exprime mandatul dat de popor, așa cum consacră Constituția la art. 61: „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.” Legea nr. 373 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene nu este o simplă procedură administrativă, ci expresia concretă a cooperării loiale dintre Guvern și Parlament în exercitarea mandatului european al României. Respectarea sa nu este opțională și aplicarea sa corectă nu ține de birocrație; ține de respectul față de principiul constituțional potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Vă solicităm un răspuns în scris. Daniela Ștefănescu, senator AUR, Circumscripția nr. 4 Bacău.

Interpelare

Titus Corlățean

Ratificarea de către România a Convenției Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat

Aș dori astăzi să prezint o interpelare adresată prim-ministrului României, Ilie-Gavril Bolojan, ministrului justiției, Radu Marinescu, și ministrului afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu. Obiectul interpelării: „Ratificarea de către România a Convenției Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat”. Stimate domnule prim-ministru, Stimați miniștri, România a semnat, la 21 octombrie 2025, Convenția Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat, un instrument juridic esențial, menit să consolideze garanțiile ce asigură exercitarea liberă, independentă și sigură a profesiei de avocat. Ratificarea acestei convenții va consolida poziția României în rândul statelor europene care garantează efectiv independența și siguranța avocaților, transformând principiile consacrate la nivel internațional în obligații juridice concrete pentru autoritățile naționale. Ratificarea convenției va consolida și cadrul juridic național care vizează dreptul de practică, drepturile profesionale, libertatea de exprimare și disciplina profesională și măsurile de protecție specifice profesiei de avocat, aplicabile și asociațiilor de avocați. Aceasta va permite aplicarea directă a standardelor Consiliului Europei în ordinea juridică națională pentru protejarea libertății și siguranței în exercitarea profesiei de avocat, contribuind la întărirea statului de drept și a încrederii cetățenilor în justiție. Totodată, în măsura în care țara noastră va figura între primele opt state care vor ratifica convenția menționată, va putea să devină parte a grupului de experți însărcinat cu monitorizarea aplicării acestui instrument juridic, GRAVO, o poziție pe care o apreciem drept importantă. Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi transmiteți dacă Guvernul României intenționează să trimită către Parlament în procedură de urgență proiectul legii de ratificare a Convenției Consiliului Europei pentru protecția profesiei de avocat și să ne indicați perioada propusă în acest sens.

Interpelare

Mircia Chelaru

Neglijarea economiei montane și efectele sociale privind mediul din munții României, inclusiv interesele strategice care vizează menținerea populației montane, mai ales cel din mediul rural

Sunt în fața dumneavoastră pentru o interpelare adresată ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, domnului FlorinIonuț Barbu. Obiectul interpelării: „Neglijarea economiei montane și efectele sociale privind mediul din munții României, inclusiv interesele strategice care vizează menținerea populației montane, mai ales cel din mediul rural”. Stimate domnule ministru, Munții României reprezintă aproximativ 30% din teritoriul României, mai mult decât în alte 17 țări cu munți din Uniunea Europeană, având particularități accentuate legate de cadrul natural și de modul de practicare a economiei specifice în ferme mici și mijlocii, cu bogate tradiții multiseculare și sisteme profund diferite față de zonele de câmpie. Zona de munte furnizează circa 25% din produsele agroalimentare de înaltă calitate, datorate condițiilor de mediu, cu „zero chimizare”, purtătoare de sănătate, ca „produse montane” recunoscute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.151/2012 și 665/2014. Este bine cunoscut că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se concentrează pe marea agricultură din zonele de câmpie și colinare, care asigură până la 80% din hrana populației și pentru export, inclusiv contribuții semnificative la PIB. Această realitate însă nu justifică neglijarea economiei specific montane, cu efectele sale sociale privind mediul din munții României, inclusiv interesele strategice de securitate care vizează menținerea populației și dezvoltarea infrastructurii montane, mai ales în mediul rural. Sunt 854 de UAT-uri, cu peste 3.500 de sate montane. În spațiul public, în ultima perioadă, sunt semnale că s-ar intenționa desființarea Agenției Naționale a Zonei Montane și, implicit, a Centrului de Formare și Inovații pentru Dezvoltare în Carpați, ceea ce pentru marea zonă montană a României ar reprezenta un adevărat dezastru. Vă reamintesc, domnule ministru, că prin Comisia Zonei Montane din România, Agenția Națională a Zonei Montane și aportul cercetării montanologice, precum și al organizațiilor neguvernamentale specializate, cu sprijin din Uniunea Europeană, Banca Mondială și altele, România are astăzi peste 10.000 de pensiuni agroturistice, multiple puncte gastronomice rurale și circa 30.000 de absolvenți de cursuri de formare pentru dezvoltare montană. Prin eforturi mari, de peste 30 de ani, în România au fost create toate condițiile pentru a se trece la o nouă etapă de protecție și dezvoltare sustenabilă a zonei montane: instituții guvernamentale specializate, entități de cercetare montanologică și de învățământ superior. Avem și o „lege a muntelui”, domnule ministru, nr. 197/2018, a treia din Europa, precum și un Consiliu Național al Muntelui, prezidat de însuși prim-ministru sau cel puțin așa ar trebui să fie. Așadar, pentru români, muntele este resursă de viață și citadelă de apărare. În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarele două întrebări: 1. Ce proiecte aveți în programul guvernamental și cum doriți să susțineți cu responsabilitate zona montană a României? 2. În etapa următoare de guvernare, care este poziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la Agenția Națională a Zonei de Munte și, implicit, a Centrului de Formare, Inovații pentru Dezvoltare în Carpați?

Interpelare

Eugen-Cristian Șipoș

Gentrificarea în municipiul ClujNapoca, fenomen socioeconomic ce afectează în mod direct calitatea vieții și coeziunea socială

Întrebare adresată domnului Cseke Attila-Zoltan, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnului primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, doamnei prefect al județului Cluj, Maria Forna. Obiectul întrebării: „Gentrificarea în municipiul ClujNapoca, fenomen socioeconomic ce afectează în mod direct calitatea vieții și coeziunea socială”. În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta întrebare parlamentară în numele cetățenilor din județul Cluj și solicit să mă informați instituțional asupra unui fenomen ce generează o presiune socioeconomică semnificativă asupra cetățenilor. În ultimii ani, municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu un proces accelerat de gentrificare, manifestat prin creșterea exponențială a prețurilor locuințelor, relocarea populației cu venituri reduse către zone periferice, transformarea cartierelor tradiționale în zone exclusiviste și schimbarea profilului social al comunităților urbane. Acest fenomen generează o presiune socioeconomică semnificativă asupra categoriilor vulnerabile, a tinerilor, familiilor cu venituri medii, dar și asupra populației în vârstă, care se vede nevoită să părăsească zonele centrale și semicentrale din cauza costurilor ridicate ale locuirii. În temeiul regulamentelor Parlamentului privind întrebările adresate membrilor Guvernului, vă adresez următoarele întrebări: – Ce măsuri are în vedere Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru a analiza și monitoriza fenomenul de gentrificare în marile municipii, în special în Cluj-Napoca? – Există programe guvernamentale sau strategii naționale care să sprijine dezvoltarea locuirii accesibile pentru populația cu venituri medii și reduse în orașele universitare? – Ce instrumente legislative sau financiare pot fi aplicate pentru a preveni segregarea socială și excluderea locativă în zonele urbane supuse presiunilor pieței imobiliare? – Intenționează ministerul să colaboreze cu autoritățile locale din Cluj-Napoca pentru implementarea unor politici de locuire inclusivă și de protejare a comunităților tradiționale? – Care au fost măsurile de protejare a familiilor cu venituri mici în ultimii 5 ani? Spre exemplu, câte locuințe sociale au fost construite, efectiv, în raport cu noile proiecte imobiliare? – Ce plan concret are Primăria Cluj-Napoca pentru menținerea mixului social în cartierele centrale, având în vedere presiunea imobiliară? – Este administrația locală dispusă să asume cercetările academice în privința gentrificării și să acționeze în consecință? – Instituția prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, are în vedere inițierea unui grup de lucru interinstituțional – prefectură, primărie, consiliu județean, universități, ONG-uri, pentru a evalua impactul social al gentrificării? Consider că această situație generează greutăți majore pentru cetățeni și afectează negativ viața socială a cetățenilor. Aștept cu interes un răspuns prompt și concret din partea dumneavoastră.

Interpelare

Cristian Vântu

contribuție personală

Ieri m-a sunat un pacient din Târnăveni, căruia i-am fost medic de familie. Omul era disperat: mi-a spus că în urma unui RMN i s-a spus că are hernie de disc și că dacă nu se operează de urgență urmează să paralizeze. Ce să vezi? În spitalele de stat, ca de obicei, nu este loc pentru a fi operat și i s-a oferit o singură soluție, aceea de a se opera într-un spital privat, firește, plătind 6.000 de lei peste contribuția... peste suma pe care o plătește CNAS-ului. Omul acesta a muncit o viață întreagă, a plătit, lună de lună, contribuții la CASS și totuși e tratat ca un client oarecare, neasigurat, care intră pe ușa spitalului privat și trebuie să plătească pentru dreptul de a nu paraliza. Stimați colegi, Asta nu este medicină, ăsta este șantaj. Este șantaj cu binecuvântarea statului, care a legalizat acest abuz numit „contribuție personală” în sistemul privat de sănătate. Bolnavul plătește o dată contribuția CASS, și nu puțin, și încă o dată plătește când ajunge la spital. Ce fel de asigurare de sănătate este asta? Dar ce fel de asigurare este asta în general? Unde ați mai auzit așa ceva? Acestea sunt standardele europene de care ne vorbiți mereu? În Regatul Unit, unde am fost medic timp de 12 ani, am făcut gărzi chiar în spitale private, pacienții asigurați la stat prin NHS nu plătesc absolut nimic. Statul negociază tarife fixe cu toți furnizorii, atât cu spitalele private, cât și cu spitalele de stat, iar plățile suplimentare sunt interzise. Așa se respectă demnitatea pacientului și principiul solidarității, nu cum se întâmplă în România. De aceea cer următoarele măsuri: 1. Interzicerea totală a plăților suplimentare pentru pacienții asigurați CNAS, tratați în sistemul privat. 2. Tarife unice și transparente, valabile pentru toți furnizorii publici și privați. 3. Respectarea regimului de urgență, fără condiționări financiare. Domnilor din Guvern și din CNAS, Contribuția la sănătate nu e o taxă pe neputință, ci un drept câștigat prin muncă și prin lege. Cine a plătit CASS o viață întreagă nu trebuie să aleagă între paralizie și faliment. Opriți șantajul bolnavilor. Doamne-ajută! Cristian Vântu, senator AUR de Mureș.

Cuprins

Stenograma

Întrebări, interpelări și răspunsuri

Declarații politice