Stenogramă plen

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Situație gravă privind lipsa de supraveghere arheologică în zona sitului UNESCO Biertan – necesitatea unor măsuri ferme pentru protejarea patrimoniului național

Stimate domnule ministru, În comuna Biertan, județul Sibiu, s-au desfășurat lucrări de infrastructură fără supraveghere arheologică și fără respectarea procedurilor legale de protecție a patrimoniului cultural, deși localitatea are statut de sit UNESCO. Faptul că asemenea intervenții pot fi efectuate într-una dintre cele mai valoroase zone istorice din România reprezintă o situație gravă, inacceptabilă și un semn clar al slăbiciunii instituționale. Este inadmisibil ca, în anul 2025, un sit UNESCO să fie expus la riscuri de distrugere din cauza lipsei de coordonare între autorități. Patrimoniul național nu poate fi apărat prin reacții întârziate, ci printr-un sistem real de prevenție, control și responsabilitate. În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Cum se asigură Ministerul Culturii că astfel de situații nu se repetă în alte localități cu statut UNESCO? – Există un plan de monitorizare permanentă a lucrărilor din zonele protejate? – Intenționați să instituiți o procedură obligatorie de validare prealabilă a oricărei lucrări de infrastructură în aceste perimetre? 2. Ce măsuri imediate vor fi aplicate pentru întărirea controlului asupra lucrărilor care afectează patrimoniul? – Vor fi introduse controale inopinate la toate șantierele active din situri istorice? – Se va crea o echipă mixtă – Ministerul Culturii, autorități locale, experți arheologi, pentru verificarea intervențiilor? 3. Care este situația actuală a specialiștilor arheologi autorizați la nivelul județului Sibiu și în Regiunea Centru? – Câți arheologi sunt atestați și disponibili pentru supravegheri de teren? – Dacă numărul lor este insuficient, ce măsuri veți lua pentru a asigura prezența obligatorie a specialiștilor la orice lucrare în zone protejate? – De ce în cazul Biertan nu a fost desemnat niciun arheolog, deși obligația este prevăzută clar în lege? Când va fi implementat un sistem digital național de monitorizare a intervențiilor asupra patrimoniului care să semnaleze automat lucrări neavizate și să blocheze executarea lor până la verificarea arheologică?

Interpelare

Maria-Gabriela Horga

sănătate

Am astăzi o întrebare și o interpelare. O să mă refer la întrebarea adresată domnului ministru al sănătății, Alexandru Rogobete. Întrebarea se referă la deficitul de personal medical înregistrat la nivelul unităților spitalicești de stat din județul Giurgiu. În ciuda îmbunătățirii substanțiale a nivelului de salarizare pentru familia ocupațională „sănătate” și a investițiilor realizate în infrastructura spitalicească de stat din România, deficitul de personal, medici specialiști și personal auxiliar, a continuat să se accentueze la nivel național, iar, în acest context, unitățile sanitare din județul Giurgiu se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite de personal din țară, atractivitatea posturilor pentru tinerii medici rezidenți fiind destul de redusă. Trebuie subliniat faptul că serviciile medicale de urgență sunt cele mai puternic afectate. Mai mult, prin aplicarea Deciziei Înaltei Curții de Casație și Justiție nr. 91/2024, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, deficitul se va agrava și mai puternic de la 1 ianuarie 2026, prin încetarea de drept a raportului de serviciu pentru medicii care s-au pensionat. În raport cu situația descrisă, care privează asigurații din județul Giurgiu să beneficieze de servicii de sănătate de calitate în timp util, solicit următoarele informații: – Care era, la data de 1 noiembrie 2025, deficitul de medici la nivelul unităților spitalicești din județul Giurgiu? Solicit o situație pentru fiecare unitate sanitară în parte și pe specialități medicale. – Care era, la data de 1 noiembrie 2025, deficitul de personal medical auxiliar la nivelul unităților spitalicești din Giurgiu? – Care era, la data de 1 noiembrie 2025, deficitul de medici de familie în Giurgiu? Și pentru câți medici de familie din județul Giurgiu va înceta de drept raportul de serviciu de la 31 decembrie 2025, ca efect al Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 91/2024? Mulțumesc.

Interpelare

Ștefan Geamănu

parteneriat

România trece printr-o perioadă grea: prețurile cresc, tinerii pleacă, firmele se închid, dar coaliția PSD – PNL – USR – UDMR are o prioritate națională clară: cum să scape de AUR. Bravo, tovarăși! În sfârșit ați găsit o temă care vă unește: frica. La congresul PSD din 7 noiembrie nu s-a vorbit nici despre agricultură, nici despre industrie, nici despre viitorul României. S-a vorbit doar despre cum să-și păstreze scaunele, cum să mai lipească niște funcții pe sub masă și cum să se prefacă în continuare că guvernează. PNL, ca de obicei, aplaudă din spate. De la atâta „parteneriat”, liberalii au ajuns secretarii de stat ai PSD-ului. USR, marele campion al moralității, stă pe margine și dă lecții de democrație, dar, când vine vorba de cenzură și atac la AUR, sare imediat cu entuziasm în corul puterii. Cât despre UDMR... ei nu ratează niciodată ocazia să fie la guvernare. Indiferent cine conduce, ei sunt tot acolo, un fel de abonament la ciolan, valabil pe termen nelimitat. Congresul PSD a fost, de fapt, un congres al fricii: frica de popor, frica de vot, frica de AUR. Le tremură scaunele la gândul că românii s-au săturat de combinațiile lor și că AUR crește pentru că spune adevărul, nu pentru că promite minuni. În loc de programe de guvernare, avem strategii de supraviețuire politică. În loc de idei pentru români, avem planuri pentru sinecuri și în loc de viziune, avem doar panică; panică de fiecare dată când românii mai prind curaj să spună ce gândesc. Dar, dragii mei din PSD, PNL, USR și UDMR, am o veste proastă: nu puteți scăpa de AUR. AUR nu e doar un partid. E vocea românilor sătui de voi. E semnul că minciuna are termen de expirare. Și, oricât ați încerca să vă lipiți de scaune, încet-încet vine vremea să vă dezlipiți de ele. Cu deosebită considerație pentru poporul român, Ștefan Geamănu, senator AUR, diaspora. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Nicolae Vlahu

Situația închiderii bazinului de înot de la Palatul Copiilor Constanța din cauza datoriilor acumulate la furnizorul de căldură

Am o interpelare adresată domnului ministru al educației și cercetării, Daniel David – senator Nicolae Vlahu, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța –, cu obiectul: „Situația închiderii bazinului de înot de la Palatul Copiilor Constanța din cauza datoriilor acumulate la furnizorul de căldură”. Domnule ministru, Vă aduc în atenție situația bazinului de înot de la Palatul Copiilor Constanța, care a fost închis din cauza datoriilor acumulate către furnizorul de agent termic. Această situație a determinat suspendarea activităților educative și sportive desfășurate în cadrul bazinului, afectând zeci de grupe de copii și tineri care participau constant la cursuri de inițiere și performanță. Trebuie subliniat faptul că în acest bazin se antrena și singurul înotător român care a cucerit toate titlurile naționale pe toate probele la stil liber, de la sprint până la 1.500 de metri. Cauzele care au condus la această situație sunt multiple și sistemice: buget insuficient alocat palatelor și cluburilor copiilor, neacordarea subvențiilor destinate acoperirii cheltuielilor de utilități și creșterea accentuată a prețului gigacaloriei, care a determinat o majorare semnificativă a facturilor de încălzire. În acest context, vă rog să-mi comunicați: ce măsuri urgente poate dispune Ministerul Educației pentru acoperirea restanțelor și reluarea activității de înot în bazinul de la Palatul Copiilor Constanța? Există un plan prin care ministerul să asigure finanțare suplimentară sau mecanisme de sprijin pentru instituțiile extrașcolare afectate de costul creșterii la utilități? Palatele copiilor sunt instituții esențiale pentru formarea complementar-educațională a elevilor și pentru performanță sportivă națională și internațională. Închiderea bazinului de înot din Constanța, din motive financiare, afectează nu doar accesul copiilor la educație și sport, ci și pregătirea sportivilor de performanță. Vă solicit să analizați de urgență această situație și să dispuneți măsuri concrete pentru redeschiderea bazinului și reluarea activităților în condiții normale. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Dorina Barcari

Reforma învățământului profesional trebuie să redea demnitatea muncii și să reconecteze școala la economia reală

„Reforma învățământului profesional trebuie să redea demnitatea muncii și să reconecteze școala la economia reală” Către domnul ministru al educației, Daniel David, din partea senatorului Barcari, senator AUR, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Obiect: „Reforma învățământului profesional și dual – între promisiuni și realitate!”. Domnule ministru, România se află într-un proces dureros: avem mii de tineri care nu-și găsesc un loc de muncă și mii de companii care nu găsesc oameni pregătiți să muncească. Într-o țară cu potențial industrial, agricol și tehnic uriaș, sistemul de învățământ profesional este aproape inexistent. De ani de zile ni se vorbește despre „reforma învățământului dual”, despre parteneriate între școală și mediul privat, despre dotarea atelierelor, despre orientarea tinerilor către meserii. În realitate, aceste reforme au rămas la nivel de discurs. Multe școli profesionale funcționează cu ateliere din anii ’80, fără materiale, fără echipamente moderne și, uneori, fără profesori specializați. Domnule ministru, Copiii noștri nu pot învăța meserie din teorie, iar economia nu poate merge mai departe fără meseriași. România nu se poate ridica doar cu diplome și vorbe frumoase; are nevoie de oameni care știu să construiască, să repare și să producă. În acest context, vă solicit să răspundeți clar și concret la următoarele întrebări: – De ce programele de învățământ dual nu sunt funcționale la nivel național, deși au fost lansate de ani buni? – Ce investiții reale, nu doar anunțate, s-au făcut în ultimii 3 ani în modernizarea atelierelor și laboratoarelor școlilor profesionale? – Care este strategia ministerului pentru a încuraja tinerii să aleagă învățământul profesional, fără să fie stigmatizați că nu merg în „liceul teoretic”? – Cum intenționați să implicați mediul economic și autoritățile locale, și camerele de comerț în formarea practică a elevilor? – Ce garanții le oferă acest... statul român tinerilor care finalizează o școală profesională, astfel încât să nu fie obligați să plece în străinătate pentru a-și valorifica munca? Alianța pentru Unirea Pensionarilor..., iertați-mă!, Alianța pentru Unirea Românilor atrage atenția că sistemul de învățământ profesional și tehnic din România se află într-o criză profundă, rupt de realitățile economice și de nevoile pieței muncii. În timp ce mii de oameni... companii duc lipsă de forță de muncă calificată, școlile profesionale sunt subfinanțate, neatractive și lipsite de parteneriate solide cu mediul economic. „A venit timpul să redăm demnitatea muncii și să construim o legătură reală între școală și economie. Reforma învățământului profesional trebuie să pornească de la respectul pentru meserie, pentru tinerii care aleg să muncească cinstit și pentru companiile care produc valoare în România”, așa cum susțin membrii AUR. AUR propune un plan concret pentru revitalizarea învățământului profesional și dual, prin: – dezvoltarea parteneriatelor reale între școli, întreprinderi și autoritățile locale, astfel încât elevii să aibă acces la practică în domenii relevante; – stimulente fiscale pentru firmele care formează ucenici și participă activ la programe duale; – modernizarea atelierelor și laboratoarelor școlare pentru elevi, care să poată învăța pe echipamente actuale, nu pe relicve; – promovarea învățământului profesional ca opțiune de prestigiu, nu ca soluție de avarie; – implicarea comunităților locale și a mediului economic în adaptarea programelor la nevoile pieței muncii regionale; – organizarea de ore practice în atelierele specializate. „România are nevoie de: zidari, electricieni, mecanici, bucătari, croitori și meseriași mândri de munca lor, nu doar de diplome fără valoare. Fără meseriași nu există industrie, construcție, agricultură sau servicii de calitate. AUR va lupta pentru un sistem educațional care să formeze oameni pregătiți pentru viață, nu doar pentru examene.” De prea mult timp, România vorbește despre reforme în educație, dar nu reușește să le ducă până la capăt. În timp ce în birourile ministeriale se schimbă legi, denumiri și concepte, realitatea din teren rămâne aceeași: școlile profesionale sunt tot mai puține, dotările sunt învechite, iar tinerii noștri pleacă din țară, în căutarea unui rost. În același timp, firmele românești mici, mijlocii și mari se plâng că nu găsesc oameni calificați. În construcții, în industrie, în agricultură, în servicii, lipsa forței de muncă devine o criză națională. În loc să ne pregătim propriii meseriași, importăm lucrători din Asia. Este un semnal de alarmă pe care nu avem voie să-l ignorăm. În viziunea AUR, reforma învățământului profesional și dual trebuie să fie una reală, profundă și ancorată în nevoile economiei românești. Nu avem nevoie de teorii sterile, ci de o recomandare a școlii la viața reală. Trebuie să redăm respectul pentru meserie și demnitatea muncii. Soluțiile sunt clare și posibile: – parteneriate adevărate între școli și mediul economic, în care companiile să fie implicate direct în formarea elevilor; – stimulente fiscale și administrative pentru întreprinderile care oferă locuri de muncă și practică în formarea profesională; – modernizarea atelierelor școlare și adaptarea curriculară la cerințele actuale ale pieței muncii; – consiliere profesională serioasă pentru elevii din clasele gimnaziale, astfel încât alegerea unei meserii să fie o opțiune de mândrie, nu o soluție de avarie; – implicarea autorităților locale în crearea de centre – formare regională, conectare la potențialul economic specific fiecărei zone. Ar mai fi o soluție: o evaluare a elevilor în ceea ce privește capacitățile și dotările personale pe care le are fiecare elev. În multe țări europene, sistemul dual de învățământ este cheia succesului economic. Germania, Elveția, Austria sunt exemple clare: tinerii învață în școală și practică în companii, iar la final au o meserie, un venit și un viitor sigur. România poate face același lucru, dacă renunțăm la demagogie și la birocratizarea excesivă. Trebuie să spunem răspicat: un stat care nu-și respectă meseriașii este un stat condamnat la dependență și sărăcie. Adevărata reconstrucție a României începe cu muncă, cu educație practică și cu oameni care știu să facă lucruri concrete. AUR va susține toate inițiativele legislative și pune accent pe dezvoltarea învățământului profesional și dual, pe colaborarea dintre școală și mediul privat și pe creșterea... crearea unui sistem de formare adaptat economiei reale. Ne vom opune însă oricărei reforme făcute doar pentru imagine, fără rezultate pentru tineri și pentru piața muncii. România are nevoie de tineri pregătiți, de meseriași respectați și de școli care formează caractere, nu doar diplome. Numai așa putem reda speranța unei generații care astăzi nu mai crede că are un viitor în propria țară. AUR va lupta pentru o Românie în care meseria este cinstită, tinerii sunt sprijiniți, iar școala este din nou puntea către un viitor sigur. În acest sens, vă solicit să luați act de prezenta interpelare și să reveniți cu modificări adecvate în sistemul de educație. În același timp, vă solicit să răspundeți prezentei interpelări, conform procedurilor parlamentare în vigoare.

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

sabotarea unui invadator nu este infracțiune

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României, doamnei Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe, domnului Cătălin Predoiu, viceprim-ministru și ministrul afacerilor interne. Tema este dacă au existat atentate teroriste la trei rafinării din Uniunea Europeană. Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule viceprim-ministru și stimată doamnă ministru, Pe 20 octombrie 2025 s-a produs o explozie la rafinăria Dunării din Ungaria și alta la rafinăria Petrotel Lukoil din România. După două zile s-a mai produs o explozie la o rafinărie din Slovacia, aparținând companiei MOL Ungaria. Nici data, nici rafinăriile vizate nu sunt întâmplătoare, toate trei prelucrează petrol rusesc. Tot atunci, miniștrii energiei din Uniunea Europeană au propus interzicerea a noi contracte de import de gaze rusești din ianuarie 2026 până în 2028. Întrebarea este dacă au fost sabotaje și cine le-a comis. Cu siguranță, Rusia n-avea motive să-și arunce în aer clienții, într-un moment când firmele ei sunt sancționate, iar propriile rafinării și conducte sunt țintele rachetelor și dronelor ucrainene. Presa maghiară și analiștii au emis ipoteza că Ucraina ar fi atacat rafinăriile. De asemenea, există suspiciunea că Ucraina nu putea executa asemenea atacuri fără asistență americană, britanică sau europeană. Ucraina n-a comentat, dar suspiciunile par rezonabile dacă ne gândim la rolul Ucrainei în explozia conductelor Nord Stream. Exploziile au creat disensiuni în Europa, în special între Ungaria și Polonia. S-a ajuns până acolo încât ministrul de externe polonez să spună că „sabotarea unui invadator nu este infracțiune”. Oare asistăm la o invitație adresată ucrainenilor, europenilor de a comite atentate teroriste pe teritoriul Europei, periclitând siguranța cetățenilor, bunurilor și economiilor? Întrebări: 1. Care e poziția României privind susținerea necondiționată – financiară, economică, cu tehnică și pregătire militară – a unei țări care poate fi bănuită că ar comite atentate teroriste în țări aliate? 2. Cum a acționat România vizând prevenirea unor potențiale atentate teroriste previzibile după explozia Nord Stream, ținând cont că în România sunt investiții maghiare și rusești? 3. Care e rezultatul anchetei efectuate în România după explozia de la Petrotel Lukoil? 4. Care e strategia României de a contracara viitoare atentate, ținând cont de decizia Ungariei de a continua importul de petrol și gaze din Rusia, după ce a obținut sprijinul președintelui Donald Trump în acest sens? Știm că Ungaria, prin compania MOL, deține un mare lanț de benzinării, are și alte investiții în România și Europa. Ținând cont de complexitatea temei, aș dori un răspuns complet privind problematica descrisă.

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Statul român nu poate vindeca cu vorbe dulci

Interpelare

Corneliu Negru

Respectarea de către agențiile de turism a drepturilor turiștilor români

Interpelare adresată ministrului economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului, domnului ministru Radu-Dinel Miruță. Obiectul interpelării: „Respectarea de către agențiile de turism a drepturilor turiștilor români”. Domnule ministru, Vă scriu cu multă indignare și îngrijorare în legătură cu modul în care ați ales să soluționați o solicitare de verificare a respectării drepturilor turiștilor români, precum și cu conținutul adresei dumneavoastră de răspuns nr. 9.458. În scrisoarea de protest pe care v-am adresat-o, am relatat o situație de încălcare de către agențiile turistice implicate în pachetul turistic pe care l-am achiziționat de la agenția turistică Direct Booking, pentru un sejur în stațiunea turistică Antalya din Republica Turcia, a drepturilor mele de turist și a obligațiilor legale. De asemenea, v-am solicitat să efectuați un control la agenția turistică Direct Booking și la alte agenții turistice pentru verificarea modului în care acestea își respectă obligațiile legale și contractuale și să „întreprindeți pe lângă autoritățile din Republica Turcia toate demersurile necesare în vederea asigurării turiștilor români a unei protecții în fața eventualelor abuzuri ce pot avea loc din partea administrațiilor locațiilor turistice din această țară, inclusiv, dacă este posibil, înființarea de către autoritățile din Republica Turcia a unei instituții căreia turiștii români i se pot adresa prin intermediul unui call center, al cărui număr să fie afișat în incinta locațiilor turistice”. Cu privire la solicitarea de efectuare a unui control la agenția turistică Direct Booking și la alte agenții turistice pentru verificarea modului în care acestea își respectă obligațiile legale, dumneavoastră ați ales să verificați doar cazul meu – și pe acela într-un mod neprofesionist, superficial și părtinitor. Controlul efectuat de dumneavoastră și răspunsul transmis către biroul parlamentar se întemeiază exclusiv pe datele prezentate de agenția turistică Direct Booking, fără niciun fel de alte verificări, respectiv nu a fost verificată nici măcar sesizarea formulată de domnul consul Lucian Dobrogeanu de la Ambasada României la Ankara către agenția turistică Direct Booking și nici modul cum aceasta a fost soluționată. În ceea ce privește solicitarea de efectuare a unui control la agenția turistică Direct Booking și alte agenții, referitor la pachetele turistice vândute și la modul de soluționare a eventualelor reclamații primite, aceasta a fost complet ignorată de dumneavoastră. Așadar, modalitatea în care ați ales să răspundeți solicitării adresate de mine, atât în ceea ce privește efectuarea controalelor, cât și în ceea ce privește întreprinderea unor demersuri pentru protejarea turiștilor români față de abuzurile la care aceștia sunt supuși de către cârdășia dintre companiile turistice românești și companiile hoteliere turcești, mi-a întărit convingerea faptului că turiștii români sunt lăsați de izbeliște, fără nicio apărare, în fața abuzului acestor companii. Vă solicit pe această cale să-mi comunicați o copie a raportului întocmit ca urmare a controlului efectuat la agenția turistică Direct Booking și să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Câte controale ați efectuat în anul 2025 la agențiile turistice cu privire la pachetele turistice vândute și la modul de rezolvare de către acestea a eventualelor reclamații primite? 2. Câte încălcări ale obligațiilor legale ați constatat? Care au fost sancțiunile aplicate și măsurile dispuse?