Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 8 decembrie 2025 · monitorul.ai

## **Domnul Valeriu Munteanu:**

## Stimați colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unui dezastru administrativ, sanitar și energetic fără precedent în România ultimilor decenii, o criză care nu a fost cauzată de natură, nici de conspirații imaginare, ci de incompetență guvernamentală, lipsă de coordonare instituțională și de o conducere politizată a Apelor Române și Exploatare Sistem Zonal Prahova, aflate în subordinea doamnei ministru Diana Buzoianu.

În Prahova și Dâmbovița, peste 100.000 de oameni au fost lăsați fără apă potabilă, școli și grădinițe s-au închis timp de o săptămână. Nici astăzi nu au lucrat. Spitalele au blocat internările, iar populația primește apă ca în anii ’80, cu cisternele și cu buletinul, iar centrala electrică de la Brazi a fost oprită forțat.

Vorbim, așadar, nu doar de o criză a apei, ci de un risc direct pentru securitatea energetică a României.

Doamnă ministru,

În noiembrie ați apărut public și ați declarat că nu există niciun fel de pericol, că lacurile Vidraru și Paltinu au fost golite controlat și în siguranță și că ne confruntăm – vă citez – „cu un război hibrid, cu mișcări extremiste și cu manipulări din Rusia”.

Astăzi realitatea vă contrazice dureros. Nu „extremiștii” sau „legionarii” au lăsat sute de mii de oameni fără apă; ministerul pe care îl conduceți a făcut-o.

Toate datele tehnice arată că riscul era cunoscut încă din iunie, când inspecțiile la Barajul Paltinu au semnalat probleme grave.

Specialiștii au avertizat că golirea lacului, combinată cu precipitațiile, va duce inevitabil la o creștere masivă a turbidității, făcând imposibilă tratarea apei. Acest risc a fost confirmat în octombrie, în documentele interne care circulau între instituții.

Întrebarea este una singură: cum este posibil ca ministrul mediului să fie ultima persoană din România care a aflat ce

- se întâmplă cu apa potabilă pentru sute de mii de oameni? Doamnă ministru,

Dumneavoastră l-ați numit, personal, în septembrie, pe directorul interimar al Apelor Române, domnul Florin Ghiță, și tot dumneavoastră v-ați asumat responsabilitatea, în octombrie, în pofida avertismentelor specialiștilor, care v-au cerut public să amânați până în primăvara anului 2026.

Răspunsul dumneavoastră a fost uluitor: „Pierdem bani din PNRR.”

Astăzi nu doar că am pierdut controlul asupra lucrărilor, dar am generat cea mai gravă criză de apă din România postdecembristă.

- Ați afirmat apoi că ați fost indusă în eroare. Doamnă ministru,

Aceasta nu este o scuză, este o autoincriminare.

- Un ministru nu este un spectator dezorientat în propriul

său minister. Un ministru controlează, verifică, anticipează. Dacă instituțiile din subordine mint, tot ministrul răspunde. Dacă termenele se schimbă peste noapte, ministrul reacționează.

Dacă directorii sunt incompetenți, ministrul îi demite imediat, nu după ce populația rămâne fără apă.

Criza a scos la lumină și altceva: politizarea excesivă de la Prahova și ANAR, unde oameni fără pregătire tehnică, sinecuriști, apropiați de PSD, oameni promovați pe prietenii politice gestionau infrastructura critică.

Niciun stat modern nu-și lasă barajele, stațiile de tratare și sistemele energetice în mâinile amatorilor.

La fel de grav este că, în plină criză, doamnă ministru, ați trecut cu mașina prin Câmpina, unul dintre orașele cele mai afectate, fără să opriți măcar pentru a discuta cu autoritățile locale sau cu oamenii disperați.

Primarul orașului v-a reproșat public: „Stimată doamnă ministru, măcar să ne fi întrebat dacă mai putem.”

Aceasta nu este neglijență administrativă; este lipsă de empatie instituțională, dispreț față de cetățeanul afectat.

Stimați colegi,

Responsabilitatea pentru această criză nu-i aparține doar ministrului mediului; ea îi aparține și premierului Ilie Bolojan, care are, de câteva zile, pe biroul său, toate documentele oficiale: rapoarte interne, note tehnice, imagini satelitare, avertismente ale specialiștilor.

Asistăm la o complicitate politică, în plină criză națională. Or, premierul ezită, deocamdată, să o demită pe doamna Buzoianu.

## Doamnă ministru,

Astăzi nu puteți veni în fața Parlamentului să ne spuneți că s-a comunicat greșit, că nimeni nu putea anticipa. Totul putea fi anticipat, totul a fost știut, totul a fost ignorat.

De aceea, întreb acest lucru, în numele cetățenilor afectați: cine își asumă eșecul la vârf? Cine răspunde pentru haosul sanitar, pentru oprirea centralelor energetice, pentru școlile închise, pentru apa care curge din cisterne, în loc să vină de la robinet?

Acest Parlament așteaptă răspunsuri...

Natalia-Elena Intotero

#9007

## **Doamna Natalia-Elena Intotero:**

Mulțumesc.

O invit la tribună pe doamna Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Aveți cuvântul, doamnă ministru.

## **Doamna Diana-Anda Buzoianu** _– ministrul mediului,_

## _apelor și pădurilor_ **:**

De când a început criza la Paltinu, am avut un obiectiv clar, și anume să aducem apă în localitățile care astăzi sunt afectate de această criză. Am făcut tot ce ține de mine și de Ministerul Mediului, iar astăzi, prin munca autorităților de la nivel local și prin munca autorităților de la nivel național, există apă menajeră în toate localitățile și urmează ca, în perioada următoare, după ce se realizează toate verificările de către DSP, să fie și apă potabilă.

În timp ce, însă, anumiți oameni munceau, pentru a putea să fie dată apă în aceste localități, alții nu făceau decât să propage propagandă.

Am văzut muntele de fake news-uri, cu ocazia incidentului de la lacul Paltinu, și aș vrea să arătăm faptic cum au stat lucrurile.

Pe 17 iunie, Administrația Bazinală Buzău-Ialomița informează Apele Române că există o lucrare care trebuie să fie făcută și că există niște probleme la nivel local, în lacul Paltinu.

În toată luna iulie, Administrația Bazinală Buzău-Ialomița trimite analize și asigurări către Apele Române și către minister că aceste lucrări trebuie să fie făcute și că nu vor afecta alimentarea cu apă a populației.

În baza acestor informații, în baza informațiilor date și pe data de 9 octombrie 2025, tot așa, Administrația Bazinală Buzău-Ialomița vine și menționează expres, chiar atunci când este întrebată de către reprezentanții Ministerului Mediului și de către reprezentanții Apele Române dacă există acest risc, ca populația să nu mai aibă acces la apă, menționează expres că nu există acest risc.

Pe data de 22 octombrie există o întâlnire la nivel local, în care Administrația Bazinală Buzău-Ialomița menționează că există un singur risc, și anume de creștere a turbidității.

Operatorul de apă ESZ ia cunoștință de acest aspect și nu aduce niciun fel de observație.

Pe 6 noiembrie 2025 are loc o altă ședință. O altă întrebare, de astă dată pusă de către Prefectura Prahova. Și ei întreabă expres: „Există un risc să rămână populația fără apă dacă au loc aceste lucrări?”

Toate autoritățile de la nivel local dau asigurări, din nou, că nu există acest risc. Ba din contră, menționează că, dacă nu se fac aceste lucrări, abia atunci există riscul să rămână populația fără apă.

Pe 28 noiembrie se întrerupe apa. Operatorul ESZ oprește apa și nu anunță ore întregi nici primarii, nici Ministerul Mediului, nici orice alte autorități.

La Ministerul Mediului informația ajunge de la primari abia a doua zi, pe 29 noiembrie, când sună primarii, pentru că autoritățile din local nu trimit niciun fel de informație.

Am pus mâna pe telefon, am sunat reprezentanții celor două autorități, ca să aflu că, după ce opriseră apa ore întregi, încă nu avuseseră nici măcar o ședință, la nivel local, între dumnealor.

Pe fondul crizei care a fost creată de această lipsă totală de profesionalism și de coordonare între cele două autorități, a fost creată și o panică națională, prin propagarea unor fake news-uri care au ridicat inclusiv riscul de securitate națională. A fost menționat că toate autoritățile ar fi știut de pe data de 6 noiembrie că există acest pericol de lipsă de alimentare cu apă pentru populație.

Fals! Documentul de pe 9 noiembrie menționează fix invers: că, dacă nu s-ar fi făcut această lucrare, exista riscul ca alimentarea cu apă să fie oprită.

A fost menționat, chiar aici, în această ședință, că eu aș fi semnat ordinul să înceapă lucrările de la Paltinu și că mi s-ar fi atras atenția că nu se pot face aceste lucrări.

Fals! O minciună de 2 lei! Fals!

Nu există niciun ordin semnat de mine, pentru că pur și simplu nu există această atribuție la Ministerul Mediului pentru astfel de lucrări.

A fost menționat, de asemenea, că s-a început o campanie națională de dărâmare a barajelor din România.

Fals! Nu există nici măcar o singură campanie, la nivel național sau la nivel european, de dărâmare a acestor baraje.

Dar întrebarea este simplă. Cui i-au fost benefice toate aceste fake news-uri? Cine a profitat din faptul că au creat o isterie națională și o panică națională, prin informații false, care au fost date în ultima săptămână?

Sorin-George Oltenașu

#44253

Astăzi vreau să fac un rezumat al activității ministrului mediului. Este un moment în care acest ministru ar trebui să ofere soluții, nu scuze. Și, din păcate, în ultima perioadă, am văzut exact inversul.

La Paltinu am avut încălcări flagrante ale normelor de sănătate publică, generate de neglijență, lipsă de monitorizare și absența controalelor. Vorbim despre un lac de acumulare care alimentează populația, dar în care s-au tolerat factori de risc care au pus în pericol comunități întregi. Că aceasta nu este o problemă moștenită, ci una întreținută prin inacțiune.

În plus, această situație reprezintă un risc energetic național. Într-o perioadă în care România are nevoie ca fiecare infrastructură critică să funcționeze la parametri optimi, constatăm că lipsa de coordonare între instituții, comunicarea defectuoasă și răspunsurile întârziate au agravat o criză care putea fi prevenită.

## Doamnă ministru,

De la preluarea mandatului, activitatea dumneavoastră a fost caracterizată prin confuzie administrativă, decizii reactive și o vizibilă lipsă de experiență în gestionarea unor dosare complexe.

Nu contest buna-credință, dar nu putem ignora realitatea. România nu-și permite ca Ministerul Mediului să fie condus prin tatonări, iar cetățenii nu pot fi supuși unor riscuri din cauza nepriceperii sau a lipsei de fermitate. Am asistat la planuri prezentate în conferințe, dar nu la acțiuni concrete, în teren; la promisiuni de reorganizare, dar nu la rezultate. Iar la Paltinu această incapacitate administrativă a atins un vârf periculos.

Astăzi avem nevoie de răspunsuri clare:

Cine răspunde pentru propunerile care încălcau normele de sănătate publică?

De ce a fost ignorată escaladarea unui risc evident asupra siguranței energetice?

Și cel mai important: cum garantați că astfel de situații nu se vor repeta, având în vedere modul ezitant în care ați gestionat crizele de până acum?

Vreau să punctez că doar SOS România a fost partidul care a intervenit și a ajutat, efectiv, populația afectată.

Oamenii vor mai mult fapte, și nu vorbe.

## Doamnă ministru,

România are nevoie de fermitate, competență și viziune la Ministerul Mediului, iar episodul Paltinu arată, din păcate, că toate acestea lipsesc.

Astăzi așteptăm responsabilitate, nu justificări. Vă mulțumesc.

Cristian-Emanuel Cîmpan

#46663

## **Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:**

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Haideți să privim discuțiile obiectiv, pe înțelesul populației! Astăzi discutăm despre o situație care afectează direct comunități, interese publice esențiale și, nu în ultimul rând, încrederea oamenilor în capacitatea instituțiilor de a gestiona responsabil resursele țării – dezastrul administrativ de la acumularea Paltinu și al celorlalte bazine de acumulare din România.

Cetățenii au dreptul la informații clare, au dreptul să știe ce s-a întâmplat, cine a decis și dacă procedurile obligatorii au fost respectate. Pentru că, atunci când un lac de acumulare este golit, când comunitățile rămân în incertitudine, iar răspunsurile lipsesc, nu mai vorbim doar despre defecțiune tehnică; vorbim despre o problemă de transparență și de responsabilitate publică.

În acest moment nu știm dacă procedurile de achiziții publice au fost finalizate, nu știm dacă golirea lacului a fost o etapă prevăzută în mod legal în acest proces și nici dacă ministerul responsabil a comunicat în timp util măsurile luate sau riscurile identificate.

Oamenii din zonă se întreabă pe bună dreptate: a fost prevenită această situație? Au existat avertizări ignorate? S-au luat decizii fără consultarea comunității? Sunt întrebări la care trebuie să oferim răspunsuri ferme, nu promisiuni și nu explicații vagi.

De aceea, cerem Ministerului Mediului și instituțiilor din subordine să prezinte transparent toate documentele, toate etapele procedurale și toate deciziile administrative legate de acest caz.

Cetățenii nu pot fi lăsați să trăiască în incertitudine, iar instituțiile statului nu își pot permite să opereze în spatele ușilor închise.

Această situație nu privește doar un baraj sau un lac; ea privește modul în care statul își respectă cetățenii și ea poate fi generalizată la nivel național; privește încrederea publică; privește standardele de administrare pe care trebuie să le garantăm, indiferent de context.

Stimați colegi,

Transparența nu este opțională. Responsabilitatea nu este negociabilă. Iar cetățenii merită răspunsuri clare, nu tăcere.

Căutăm vinovați într-o singură persoană, dar realitatea este că vinovată este întreaga coaliție de guvernare.

Condamnăm cu fermitate orice eventuală acțiune politică care are consecințe negative asupra populației. Vă mulțumesc.

Adrian-Felician Cozma

#54701

Interpelarea domnului deputat Toma Ilie. Vă rog.

Este prezent, vă ascultă.

## **Domnul Koppány Bulcsú Ötvös** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc.

## Domnule deputat Toma Ilie,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca subiect „Continuitatea activităților instituțiilor publice de cultură afectate de OUG nr. 52/2025”, vă comunicăm următoarele:

Articolul XVII din Ordonanța de urgență nr. 52 din 1 octombrie 2025 pentru modificarea și completarea unor

acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare a fost modificat prin art. IV din Ordonanța de urgență nr. 56 din 28 octombrie 2025, astfel: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), autoritățile și instituțiile publice care organizează și desfășoară activități din domeniul culturii și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, pentru producerea, exploatarea, valorificarea de bunuri culturale, artistice, literare, cultură scrisă, editoriale sau cinematografice, desfășurarea activităților de conservare, protejare, cercetare și promovare a bunurilor de patrimoniu cultural, material și/sau imaterial, mobil și/sau imobil, independent sau în cadrul evenimentelor speciale, organizate în acord cu misiunea publică, după caz, pot efectua cheltuieli potrivit Ordonanței Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă a proiectelor culturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiilor Legii nr. 186/2003 privind susținerea și promovarea culturii scrise, republicată, cu modificările ulterioare, Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și, după caz, angajamentelor cuprinse în contractele de management încheiate cu autoritatea tutelară.”

De asemenea, actul normativ mai sus invocat, cu modificările ulterioare, stabilește că: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), în situații excepționale, temeinic justificate, Guvernul României poate aproba, pe bază de memorandum inițiat de ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, încheierea de angajamente legale, respectiv depășirea limitelor de plăți la titlul de cheltuieli bugetare «Bunuri și servicii»”, aliniat în baza căruia Ministerul Culturii a inițiat Memorandumul înregistrat cu nr. 8.365/CM/2025, privind încheierea de angajamente legale și depășirea limitelor de plăți, la solicitarea instituțiilor aflate în subordine, astfel încât acestea să poată să își desfășoare activitatea.

Adrian-Felician Cozma

#62797

În acest caz se solicită amânarea, tema interpelării fiind: „Care este strategia Ministerului Economiei pentru continuarea activității Complexului Energetic Oltenia? Pot fi repornite capacitățile de producție a îngrășămintelor chimice din țară, pentru a nu mai depinde de importuri?”.

Se solicită amânare din partea Guvernului.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România. Interpelare adresată Ministerului Economiei și Digitalizării: „Care sunt semnalele pozitive din mediul de afaceri și ce potențial real are România?”.

Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie.

Interpelare adresată Ministerului Economiei și Digitalizării: „Investiția strategică în construirea fabricii de pulberi pentru muniție, la Victoria, județul Brașov”.

Se solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR.

Interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor: „Situația Lacului Vidraru”.

Se solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România: „Rezultatul dezastruos al raportului, în urma controlului efectuat la Romsilva, transmis către Parchetul General”, interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul deputat Fechet Mircea: „Întârzierea aprobării Planului de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării”, interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Se solicită, de asemenea, amânare din partea Guvernului.

Domnul deputat Toma Ilie: „Precipitații luna octombrie 2025”, o interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

De asemenea, se solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie: „Administrarea și reorganizarea instituțiilor din subordinea MEDAT”, interpelare adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie: „Clarificări privind implementarea Programului pentru consolidarea IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare – SME Eco-Tech”, interpelare adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Și în acest caz Guvernul solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.

Interpelarea este „Cum își pot proteja economiile românii într-un context economic tot mai volatil, cu un deficit bugetar record și perspectiva unor noi taxe și impozite”; interpelare adresată Ministerului Economiei, Digitalizării,

Antreprenoriatului și Turismului.

Și în acest caz se solicită amânare.

Ion Nicolae-Mirel: „Cum va atinge România, în următorii ani, ținta de a exporta mai mult decât importă, față de situația inversă prezentă”, interpelare adresată Ministerului Economiei și Digitalizării.

Se solicită amânare și în acest caz.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel: „Despre reorganizarea ministerului și instituțiilor aflate în subordine”, interpelare adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.

Se solicită amânare și în acest caz.

Doamna deputat Cîmpianu Andreea-Petronela, SOS România.

Interpelarea: „Situația energetică a României și obiectivele strategice”; interpelare adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Energiei.

Guvernul solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie. Interpelare adresată Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Energiei.

Tema interpelării: „Interpelare privind oprirea definitivă a producției și închiderea capacităților pe termen nelimitat (posibil definitiv) la combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara – proprietate ArcelorMittal Group Europa”.

Se solicită amânare din partea Guvernului.

Domnul deputat Toma Ilie.

Interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Tema: „Costurile de participare la Expo 2025 Osaka și bugetul de deplasări al ministerului, în contextul reducerii cheltuielilor bugetare”.

Și în acest caz Guvernul solicită amânare.

Doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela, Grupul parlamentar al AUR: „Situația liceelor românești din Ucraina”; interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe.

Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD: „Acțiunea pentru Securitatea Europei (SAFE)”; interpelare adresată Ministerului Finanțelor.

Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul Popa Cristian-Alexandru, POT: „Stadiul lucrărilor Sălii Polivalente din municipiul Brașov”, interpelare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul Popa Cristian-Alexandru, Grupul parlamentar al POT. Interpelarea: „Fundamentarea și oportunitatea construirii a două stadioane în municipiul Târgoviște, prin Compania Națională de Investiții”; interpelare adresată Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul deputat Popa Maricel, Grupul parlamentar al PSD.

Interpelarea: „Buletinele de tip vechi, deși valabile, nu sunt recunoscute în programul de depunere a documentelor pentru acordarea tichetelor de energie”; interpelare adresată Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel: „Noi reguli pentru protestele sindicale: greviștii pierd din salariu în zilele în care fac grevă în timpul serviciului”, întrebare adresată Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Și în acest caz se solicită amânare.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România: „Sistem centralizat pentru programările la consultații, analize, investigații și rezultatele la RMN într-un timp scurt”; interpelare adresată Ministerului Sănătății.

Se solicită amânare.

Doamna deputat Enachi Raisa, SOS România.

Interpelarea: „Reorganizarea serviciilor de ambulanță riscă să lase județe fără sprijin operațional. Vaslui, în pericol major”; interpelare adresată Ministerului Sănătății.

Se solicită amânare. Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România: „În ce măsuri constau schimbările ce vor fi implementate în sistemul de sănătate?”; interpelare adresată Ministerului Sănătății.

Se solicită amânare.

Domnul deputat Țiu Mihai-Adrian, SOS România: „Are statul român datorii de achitat către Complexul Energetic Oltenia? Care sunt acestea? Cum și când intenționează să le achite?”; interpelare adresată Ministerului Energiei.

Se solicită amânare.

Domnul deputat Țiu Mihai-Adrian, SOS România.

Interpelarea: „Are statul român datorii de achitat către Complexul Energetic Oltenia? Care sunt acestea? Cum și când intenționează să le achite?”; interpelare adresată Ministerului Energiei.

Se solicită amânare și în acest caz.

Interpelarea: „Energia nucleară – soluția pentru un viitor curat”; interpelare adresată Ministerului Energiei.

Se solicită amânare și în acest caz.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România: „Cum se împarte redevența în situațiile în care Administrația Națională «Apele Române» reglementează concesionarea terenurilor pentru proiecte de producere a energiei regenerabile”; interpelare adresată Ministerului Energiei.

Și în acest caz se solicită amânare.

Și, în final, domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România: „Se cere intervenția rapidă din partea Consiliului Europei, în condițiile în care prețul energiei în România e de patru ori mai mare decât în alte țări din Uniunea Europeană”; interpelare adresată Ministerului Energiei.

Și în acest caz se solicită amânare.

Acestea fiind spuse, închidem ședința dedicată primirii răspunsurilor.

O seară frumoasă tuturor!

Mulțumesc.

Văd că domnul Țiu insistă, că sunt două la fel.

Domnul deputat Ion Nicolae-Mirel, SOS România.

Cuprins

Stenograma

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților

Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului