Stenogramă plen

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Fundamentarea tehnică a golirii barajului Vidraru și impactul asupra populației

Voi adresa o interpelare ministrului energiei, domnului Bogdan-Gruia Ivan, cu obiectul interpelării: „Fundamentarea tehnică a golirii barajului Vidraru și impactul asupra populației”. ## Stimate domnule ministru, Barajele de acumulare de importanță strategică sunt proiectate astfel încât lucrările de întreținere, verificare și retehnologizare ale echipamentelor hidromecanice, inclusiv intervențiile la turbine, să poată fi realizate în condiții de exploatare, fără golirea completă a lacului. Acest principiu tehnic este standard internațional și a fost aplicat încă de la proiectarea barajului Vidraru, prevăzut cu vane de închidere și sisteme de izolare, care permit intervenții asupra hidrocentralei, fără afectarea nivelului acumulării. În aceste condiții, decizia de a aviza golirea totală a lacului, cu o durată estimată de peste șapte ani, reprezintă o abatere semnificativă de la practica hidrotehnică obișnuită. Conform comunicatelor oficiale ale Hidroelectrica, deversările controlate au generat creșteri considerabile ale turbidității, afectând alimentarea cu apă potabilă a comunităților din aval. Deja vedem ce se întâmplă zilele acestea la barajul Paltinu, unde lipsa totală de comunicare între autorități a dus la faptul că anumiți operatori au sistat accesul la apă pentru oameni, fără să anunțe autoritățile. Nu vrem ca acest lucru să se întâmple și la Sibiu. Lipsa anticipării acestor efecte ridică întrebări serioase privind completitudinea evaluărilor tehnice și fundamentarea deciziei de avizare. În acest sens, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este motivul tehnic exact care impune golirea completă a barajului Vidraru și ce element structural sau hidromecanic nu poate fi verificat prin procedurile standard de întreținere, în condițiile în care barajele de acest tip sunt proiectate pentru intervenții fără golire totală? 2. De ce durata estimată a operațiunii de retehnologizare depășește șapte ani, în condițiile în care construcția integrală a barajului a fost realizată în aproximativ cinci ani, și care este justificarea tehnică pentru această diferență? 3. În ce măsură a fost utilizată documentația tehnică originală din anii ʼ60-ʼ70 în fundamentarea deciziei și ce valori sau parametri prevăzuți în această documentație sunt considerați depășiți în prezent? 4. Care au fost motivele pentru care ministerul a avizat golirea barajului, în absența unor simulări hidraulice moderne, modelări 2D și 3D, simulări CFD și în absența unor calcule privind turbiditatea și transportul de aluviuni, în condițiile în care lipsa acestor evaluări a dus direct la afectarea alimentării cu apă potabilă a comunităților din aval? 5. Ce evaluare economică a fost realizată privind energia neprodusă de Hidrocentrala Vidraru pe durata golirii și cine suportă acest cost, având în vedere că Hidroelectrica este compania cu capital majoritar de stat, iar pierderile au impact direct asupra bugetului public? 6. Având în vedere durata estimată a retehnologizării (peste șapte ani), vă rog să precizați cu cât va crește capacitatea de producție a Hidrocentralei Vidraru după finalizarea lucrărilor (în procente și în megawați), ce consum echivalent va putea acoperi această creștere (exprimat în număr de orașe sau gospodării), care este durata de viață tehnică estimată a echipamentelor modernizate și care este termenul prevăzut pentru reumplerea completă a lacului de acumulare după finalizarea intervențiilor? 7. Vă rog să indicați ce intervenții periodice de întreținere, verificări tehnice și lucrări programate erau prevăzute în documentația de exploatare a barajului, care dintre acestea nu au mai fost executate în ultimii ani, pe ce perioadă s-a acumulat această omisiune și care este motivul oficial pentru neexecutarea lor? Vă rog ca răspunsurile să fie însoțite de documentele tehnice care au stat la baza deciziilor și avizelor invocate.

Interpelare

Mircea-Cristian Nicula

O să adresez o întrebare domnului Daniel David, ministrul educației și cercetării.

O să adresez o întrebare domnului Daniel David, ministrul educației și cercetării. - O întrebare structurată pe șapte teme. - Prima ar fi digitalizarea și platformele informatice. Iar aici o să întreb: – În ce stadiu se află elaborarea documentației (a fișei de proiect) pentru investiția ce vizează dezvoltarea unei platforme de evaluare standardizate, management al școlarității și catalog digital care urmează a fi depusă prin programul Creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare, termenul fiind 22 decembrie 2025? 2. Referitor la bursele sociale pentru studenți, în alte țări din Uniunea Europeană acestea sunt finanțate din fonduri... din Fondul social european. - Dacă plata acestor burse poate fi efectuată în România - la fel ca în țările pe care le-am menționat. 3. Referitor la abandonul școlar și analfabetism. - Care este evoluția indicatorilor privind reducerea - abandonului și analfabetismului funcțional? 4. Impactul măsurilor fiscal-bugetare. – Dacă a realizat Ministerul Educației și Cercetării o analiză privind efectele acestor măsuri asupra sistemului educațional și dacă există intenția de modificare a unor aspecte cu impact negativ. 5. Referitor la învățământul superior, întrebarea este: – Când începe reforma arhitecturii învățământului superior, conform raportului QX? 6. În ceea ce privește masteratul didactic. - Care este rata de integrare în sistem a absolvenților și - dacă programul va fi continuat în același fel. 7. Și ultimul subpunct, referitor la cercetare: Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare – PNCDI IV. – Care este calendarul finalizării evaluării organizațiilor de cercetare, conform Legii nr. 25/2023, și în ce mod se asigură ritmicitatea competițiilor PNCDI IV? Vă mulțumesc.

Interpelare

Carmen Orban

este organizarea concursului pentru admiterea în Corpul diplomatic și consular al României. Stimată doamnă ministru,

Am o întrebare adresată doamnei Oana-Silvia Țoiu, ministrul afacerilor externe, de către senator Carmen Orban, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău. Obiectul întrebării este organizarea concursului pentru admiterea în Corpul diplomatic și consular al României. Stimată doamnă ministru, Știu că, în cadrul ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți, se acordă o atenție deosebită procedurii de organizare a concursului pentru admiterea în Corpul diplomatic și consular al României, aflat în plină desfășurare. În spiritul transparenței și având în vedere importanța menținerii încrederii publicului în corectitudinea procedurilor de acces în Corpul diplomatic și consular, vă rog să răspundeți punctual la următoarele întrebări: 1. Care sunt procedurile pe care Ministerul Afacerilor Externe le-a făcut pentru asigurarea organizării și integrității concursului de admitere în Corpul diplomatic și consular al României? 2. Au fost depuse contestații? Și care este modul de soluționare al acestora? 3. Există litigii în instanță privind modul de organizare a concursului?

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Județele de la granița cu Ucraina au nevoie de un statut special în bugetul Uniunii Europene

„Județele de la granița cu Ucraina au nevoie de un statut special în bugetul Uniunii Europene”. Județele românești de la granița cu Ucraina, iar Botoșani este exemplul cel mai clar, sunt tratate de prea mult timp ca zone periferice ale Uniunii Europene. Sunt menționate doar când e vorba de presiunea refugiaților din Ucraina, de coridoarele de cereale, de traficul greu care distruge infrastructura sau de spitale împinse la limită. În rest, în documente europene, în priorități bugetare și în strategii pe termen lung sunt invizibile. De la debutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, prin Botoșani au trecut sute de mii de refugiați. Unii doar au tranzitat, alții au rămas, iar comunitățile locale au oferit ceea ce Europa pretinde că reprezintă: solidaritate, siguranță și umanitate. Dar spitalele sunt supraîncărcate, drumurile se degradează rapid sub presiunea traficului impus de război, iar costurile sunt enorme. Nu pentru că am greșit cu ceva, ci pentru că suntem frontiera Uniunii Europene. Este complet inacceptabil ca tocmai aceste județe – cele care protejează interesele Uniunii Europene – să fie ignorate în proiectul bugetar al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Fără finanțare dedicată pentru infrastructură, sănătate, siguranță și puncte de trecere a frontierei riscăm prăbușirea unor sisteme locale care au dus greul pentru întreaga Uniune. Aici nu vorbim despre investiții opționale, ci despre nevoi critice: drumuri strategice, spitale capabile să facă față presiunii, echipamente pentru situații de urgență, rute logistice sigure. Sunt proiecte de sute de milioane de euro, imposibil de realizat fără sprijin european clar și previzibil. În plus, județul Botoșani a devenit – fără să fie sprijinit – un nod strategic pentru securitatea alimentară europeană. Traficul greu generat de exporturile ucrainene, vitale pentru piața europeană, trece în mare parte pe aici. Această presiune nu va scădea, dimpotrivă, va crește odată cu reconstrucția Ucrainei, când va începe și traficul cu materiale de construcție. De aceea, avertismentul meu este simplu și grav: dacă Uniunea Europeană nu recunoaște statutul special al acestor județe de frontieră și nu le acordă finanțarea necesară, zona devine vulnerabilă exact atunci când ar trebui întărită. Nu putem pretinde stabilitate fără investiții în reziliență. Nu putem cere responsabilitate locală fără sprijin european real. Astăzi, de la tribuna Senatului României, solicit cu fermitate includerea județelor românești de la granița cu Ucraina într-o categorie distinctă de finanțare în bugetul Uniunii Europene 2028-2034. Nu cerem privilegii. Cerem ca Europa să-și asume responsabilitatea pentru propria frontieră. Cerem doar corectitudine. Vă mulțumesc. Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici. Și dacă îmi permiteți, domnule președinte, pe scurt, să prezint și interpelarea.

Interpelare

Doina-Elena Federovici

ui pentru județele din zona de frontieră cu Ucraina, în special, dar și pentru România, în general, am formulat două interpelări pe această temă.

Dată fiind importanța subiectului pentru județele din zona de frontieră cu Ucraina, în special, dar și pentru România, în general, am formulat două interpelări pe această temă. Una este adresată domnului premier Ilie Bolojan și una domnului ministru Dragoș-Nicolae Pîslaru, de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar cealaltă doamnei Oana-Silvia Țoiu, Ministerul Afacerilor Externe. Având aceeași argumentație pentru ambele interpelări, vă rog să îmi permiteți să citesc doar întrebările. Domnule premier Ilie Bolojan, – Care este poziția oficială a Guvernului privind recunoașterea județelor de frontieră cu Ucraina într-o categorie distinctă de finanțare europeană? – Ce măsuri concrete va lua Guvernul pentru a forța includerea acestora în negocierile cu Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene? – Care este calendarul acțiunilor Guvernului pentru a proteja interesele județelor de frontieră și a evita prăbușirea infrastructurii și a serviciilor publice? Iar pentru cei doi miniștri prima întrebare este: – A fost realizată o estimare reală a necesarului financiar pentru infrastructură și sistemul sanitar din aceste județe? Care este valoarea estimată și ce proiecte urgente pot fi realizate doar cu sprijin european? – Ce demersuri oficiale a întreprins Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru a solicita includerea județelor de frontieră într-o categorie distinctă de finanțare în bugetul Uniunii Europene 2028-2034? Și ultima întrebare: – Ce acțiuni concrete și negocieri intenționează Ministerul Afacerilor Externe pentru a forța recunoașterea statutului special al județelor de frontieră în fața Comisiei Europene și a statelor membre? Vă rog să-mi transmiteți aceste răspunsuri în scris. Cu deosebită considerație, senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici. Mai fac o mențiune, cele două interpelări sunt transmise separat. Mulțumesc.

Interpelare

Gheorghe Ștefănache

Frăția portofelelor sau lanțul incompetenței

Declarația mea politică de astăzi poartă numele: „Frăția portofelelor sau lanțul incompetenței”. Astăzi, în fața acestei crize de apă din județul Prahova, nu putem să ne ascundem după vorbe, peste 100.000 de oameni – familii, spitale, companii – au rămas fără apă. Nu din cauza unei calamități naturale, ci din cauza unui lanț de decizie infestat de incompetența cadrelor PSD, un lanț care a pus oameni fără competență, dar care dețin carnet de partid. Frăția portofelelor nu este o figură de stil. Este rețeaua de bani, combinații și de sinecuri care a contaminat instituțiile statului. Este despre incompetența celor numiți doar pentru merite electorale sau simpatii personale. Este despre România sufocată de o caracatiță de pile, relații, care prin decizii neinspirate ne afectează viața de zi cu zi. Astăzi, vedem consecințele: – ESZ Prahova, compania responsabilă cu alimentarea de apă, condusă prin numiri politice. – Conducerea ABA Buzău-Ialomița sau Hidro Prahova, la fel, fac parte din același lanț de sinecuri. – Președintele consiliului județean și primarul din Câmpina, reprezentanți ai PSD, incapabili să gestioneze o situație de urgență. În loc de soluții, Sorin Grindeanu aruncă vina pe „haosul userist”. Dar adevărul este limpede: haosul este al frăției portofelelor, al celor care au capturat instituțiile și le-au transformat în mașinării de interese politice. ## Stimați colegi, Responsabilitatea morală și politică trebuie asumată. Directorii și președinții care au girat acest eșec trebuie să plece. Liderii politici care au împărțit funcții politice trebuie să-și recunoască vina. România nu mai poate fi ținută captivă de frăția portofelelor. Instituțiile trebuie curățate de sinecuri. Competența și responsabilitatea trebuie să fie criterii unice de numire. Cetățenii au nevoie de apă, de servicii, de respect. Nu de portofele pline pentru politicieni. Lanțul incompetenței trebuie rupt. Aceasta este datoria noastră față de oameni și față de România. Sunt Gheorghe Ștefănache, senator USR, Circumscripția nr. 18 Galați. Vă mulțumesc.

Interpelare

Ionel Carp

Procedurile abuzive de reevaluare a persoanelor cu dizabilități

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului PetreFlorin Manole, ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale, iar obiectul întrebării este următorul: „Procedurile abuzive de reevaluare a persoanelor cu dizabilități”. ## Stimate domnule ministru, În ultimele luni, tot mai multe persoane cu dizabilități semnalează situații profund nedrepte, generate de modul în care unele direcții județene aplică prevederile de reevaluare pentru încadrarea de grad de handicap, inclusiv în cazurile permanente, unde legea nu prevede modificări decât în situația unei schimbări medicale majore. Cazul prezentat public, recent, al unei persoane cu handicap grav permanent din județul Tulcea, obligă... obligată să efectueze investigații inutile și costisitoare, sub amenințarea pierderii drepturilor, arată o problemă sistemică, și nu una izolată. Procedurile aplicate par a fi orientate nu spre protejarea persoanelor vulnerabile, ci spre standardizarea birocratică lipsită de logică, în care funcționarii solicită investigații irelevante, ignoră adaptările prevăzute de lege și tratează persoanele cu dizabilități ca pe niște „cazuri suspecte”, nu ca pe niște cetățeni cu drepturi clare. Mai grav, se constată situații în care drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006, precum decontarea carburantului pentru transport, sunt diminuate artificial prin considerarea unui cetățean cu handicap permanent drept un „nou încadrat”, doar pentru că instituția a emis un certificat reînnoit administrativ. Aceste practici afectează mii de persoane în mod direct și creează neîncredere profundă în instituțiile care trebuie să-i protejeze. În loc să se concentreze pe combaterea abuzurilor reale, autoritățile produc traume suplimentare persoanelor cu dizabilități reale și permanente, punându-le în situația de a demonstra periodic ceea ce este evident documentat de ani de zile. Drept urmare, vă rog, domnule ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este baza legală pentru reevaluarea obligatorie a persoanelor încadrate cu handicap grav permanent, în lipsa unei modificări medicale reale? 2. Câte persoane au fost supuse în ultimii doi ani unor proceduri de reevaluare nejustificată, care au inclus analize sau investigații fără legătură cu dizabilitatea certificată? 3. Consideră ministerul legală și corectă practica unor direcții județene de a reduce retroactiv drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006, de exemplu: decontarea carburantului pe motivul reemiterii administrative a unui certificat? 4. Ce măsuri urgente va lua ministerul pentru a standardiza procedurile, astfel încât persoanele cu handicap permanent să nu mai fie supuse abuzurilor birocratice, și pentru a asigura o interpretare unitară și coerentă a legislației în toate județele țării?

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Românii nu vor speciali!