Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 10 decembrie 2025 · monitorul.ai

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Responsabilitatea politică și administrativă în cazul în care Barajul Vidraru nu revine, după golirea sa, la parametrii stabiliți de proiectanți

Voi adresa o interpelare ministrului mediului, apelor și pădurilor, doamnei Diana-Anda Buzoianu, cu obiectul interpelării: „Responsabilitatea politică și administrativă în cazul în care Barajul Vidraru nu revine, după golirea sa, la parametrii stabiliți de proiectanți”. Stimată doamnă ministru, Golirea completă a unui baraj de tip arc, precum Vidraru, reprezintă o intervenție cu risc structural și geotehnic ridicat, deoarece eliminarea presiunii hidrostatice modifică regimul de tensiuni pentru care construcția a fost proiectată și exploatată timp de peste 50 de ani. Expunerea betonului, modificarea comportării versanților de ancorare, reacțiile chimice în masa betonului, comportarea armăturilor, riscurile dinamice și seismice, precum și comportarea fundației în absența acumulării sunt elemente critice, care trebuie evaluate prin expertize specializate. În acest context, românii trebuie să știe cine răspunde dacă Barajul Vidraru nu va mai putea fi umplut niciodată la nivelul maxim. Având în vedere cele de mai sus, doamnă ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce analize structurale cu element finit și simulări tridimensionale au fost realizate înainte de avizarea golirii totale a lacului Vidraru și care sunt rapoartele concrete și parametrii de calcul folosiți pentru variația tensiunilor de arc în rosturile verticale și în versanții de ancorare? 2. Ce expertize au evaluat comportarea betonului, care nu a mai fost expus direct timp de peste 5 decenii, și care acum este supus îngheț-dezghețului, evaporării rapide și radiației solare? Au fost identificate microfisuri, exfolieri sau degradări ale parametrului? 3. Ce analize au fost realizate privind carbonatarea, variația pH-ului, riscul de coroziune a armăturilor și eventualele degradări chimice interne apărute în urma expunerii bruște? Care sunt laboratoarele și experții care au semnat aceste evaluări? 4. Ce expertiză tehnică independentă certifică faptul că Barajul Vidraru poate fi reumplut în siguranță și care este ritmul maxim admis de reumplere? Există riscul real ca barajul să nu mai poată fi adus niciodată la nivelul maxim de exploatare prevăzut inițial? 5. Ce analize dinamice au evaluat riscul de rezonanță structurală și amplificarea vibrațiilor induse de vânt în perioada în care barajul nu mai beneficiază de masa de apă care îi asigura amortizarea naturală? 6. Ce evaluări există pentru comportarea barajului în cazul unui cutremur produs cât timp lacul este golit și ce analize au fost efectuate asupra golirilor de fund utilizate luni în șir, inclusiv în ceea ce privește cavitația, vibrațiile hidraulice și riscul de eroziune internă? 7. Ce verificări au fost realizate asupra ecranului de etanșare și asupra sistemului de drenaj din fundație în condițiile golirii prelungite și ale viitoarei reumpleri? Au fost analizate riscurile de creștere a infiltrațiilor, presiunilor interstițiale și de apariție a eroziunii interne în masivul de fundație? Solicit ca răspunsurile să fie însoțite de rapoartele tehnice și documentele care au stat la baza aprobării golirii totale și a reumplerii ulterioare a acumulării Vidraru.

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Necesitatea alocării fondurilor bugetare pentru anul 2026, în vederea continuării și finalizării proiectului de restaurare a Muzeului de Științele Naturii Dorohoi

Interpelarea de astăzi este adresată domnului ministru András István Demeter, ministrul culturii. Obiectul interpelării: „Necesitatea alocării fondurilor bugetare pentru anul 2026, în vederea continuării și finalizării proiectului de restaurare a Muzeului de Științele Naturii Dorohoi”. ## Distinși colegi, Reabilitarea Muzeului de Științele Naturii Dorohoi reprezintă unul dintre cele mai mari proiecte din țară gestionate de Institutul Național al Patrimoniului prin Programul național de restaurare a monumentelor istorice, dar și unul dintre cele mai importante obiective culturale și patrimoniale pentru județul Botoșani. Clădirea muzeului, fost sediu al Prefecturii Dorohoi, este o clădire de patrimoniu cu o vechime de aproape 150 de ani și o valoare istorică semnificativă pentru comunitatea locală. Investiția, în valoare de aproximativ 43 de milioane de lei, prevede consolidarea, restaurarea și modernizarea completă a clădirii, astfel încât aceasta să poată găzdui exponatele de o importanță națională și internațională din patrimoniul muzeal: colecția de insecte și fluturi exotici a profesorului Ioan Nemeș, colecția de fluturi aparținând farmacistului Weber, colecția de păsări africane a profesorului Cătălin Rang, precum și expoziția de sticlă și porțelan realizată la fosta fabrică de sticlă din Dorohoi. Având în vedere amploarea și complexitatea proiectului, dar și ritmul etapelor tehnice derulate până în prezent, anul 2026 reprezintă o perioadă critică în care sunt necesare alocări bugetare consistente pentru continuarea și finalizarea lucrărilor. Prin prezenta interpelare, domnule ministru, vă solicit să prevedeți în bugetul pentru anul 2026 fonduri suficiente pentru continuarea lucrărilor la Muzeul de Științele Naturii Dorohoi. ## Domnule ministru, Este esențial ca acest proiect major, unul dintre cele mai ambițioase și reprezentative din nord-estul României, să fie tratat cu prioritate în alocările bugetare pentru anul 2026, astfel încât botoșănenii și întreaga țară să beneficieze de un muzeu modern, restaurat și pus în valoare la standarde europene. Vă mulțumesc.

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

Astăzi, 10 decembrie, marcăm Ziua Internațională a Drepturilor Omului.

Astăzi, 10 decembrie, marcăm Ziua Internațională a Drepturilor Omului. Un prilej de reflecție, dar și de onestitate. Drepturile omului nu sunt doar principii abstracte, ci obligații concrete pentru statul român, în fiecare zi. Un lucru trebuie spus clar: apartenența României la Uniunea Europeană a îmbunătățit semnificativ standardele de protecție pentru toți cetățenii. Datorită Uniunii Europene, avem mecanisme de protecție mai solide, legislația antidiscriminare, libertăți consolidate, acces la justiție europeană și o presiune constantă pentru transparență, egalitate și stat de drept. Pentru milioane de români, libertatea de circulație, dreptul la muncă și recunoașterea drepturilor sociale în alte state membre sunt beneficii directe ale acestui cadru european. Tocmai de aceea avem și responsabilitatea de a ne ridica la aceste standarde. În calitate de senator pentru românii din afara granițelor, trebuie să semnalez situația cetățenilor români aflați în străinătate. Vorbim despre milioane de români care contribuie la economia României și a Europei. Cei care sunt domiciliați în afara granițelor țării trăiesc încă o discriminare reală în relația cu statul român: nu pot avea carte de identitate, o problemă care, după ani de propuneri și presiune din partea USR și a românilor din diaspora, este, în sfârșit, în curs de rezolvare. Mai departe, digitalizarea serviciilor consulare, reducerea birocrației și accesul real la informații și sprijin sunt direcții clare la care lucrăm. În ceea ce privește drepturile copilului la protecție, educație și dezvoltare, statul are obligația de a interveni ferm acolo unde există abuzuri. Astăzi, din cauza unei lacune în legislație, există situații în care un tată abuziv poate bloca deplasarea mamei, victimă a violenței domestice, cu copilul minor. Această realitate trebuie schimbată, iar USR a depus o inițiativă legislativă în acest sens. Amintesc, de asemenea, procesul de obținere și redobândire a cetățeniei române, pe care avem datoria să îl facem mai clar, mai rapid și mai transparent. Cetățenia este o legătură juridică, dar și una identitară cu România, iar statul trebuie să o trateze cu seriozitate, predictibilitate și respect. Un capitol dureros rămâne cel al drepturilor persoanelor cu dizabilități. În România, nu facem suficient nici în ce privește asistența și, cu atât mai puțin, în ce privește autonomia, accesul și participarea reală. Avem nevoie de educație incluzivă, acces la piața muncii, mobilitate urbană, servicii publice adaptate și respect. Iar o dovadă simbolică a acestor carențe este clară: accesul persoanelor cu dizabilități în această clădire, în clădirea Parlamentului României. Este inacceptabil ca în 2025 forul suprem al democrației din România să fie încă inaccesibil cetățenilor săi. Atunci când oamenii întâmpină obstacole în a se deplasa în Parlament, mesajul transmis este că nu sunt pe deplin incluși în viața democratică. Drepturile omului nu sunt un slogan festiv. Sunt un contract permanent între stat și cetățeni. De Ziua Internațională a Drepturilor Omului, mesajul meu este acesta: România este mai protejată în interiorul Uniunii Europene. Dar trebuie să devină mai dreaptă în interiorul propriei sale societăți. România are obligația să-și trateze toți cetățenii cu aceeași demnitate oriunde s-ar afla.

Interpelare

Ionel Carp

pași decisivi

Întrebarea de astăzi este adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul Guvernului României, iar obiectul întrebării este transparența criteriilor de atribuire și a procedurilor de selecție în cadrul programului SAFE pentru armamentul individual. ## Stimate domnule prim-ministru, Programul SAFE, finanțat din fonduri europene, reprezintă una dintre cele mai importante oportunități pentru modernizarea armamentului individual al Armatei Române și, în același timp, pentru revitalizarea industriei naționale de apărare. Vorbim despre un program multianual, cu un buget estimat la sute de milioane, dacă nu chiar miliarde de euro, cu un impact direct asupra capacității de luptă a forțelor armate și asupra modului în care România își definește rolul industrial în cadrul bazei europene de apărare. Conform informațiilor publice, prin grupul de lucru SAFE, coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, a fost lansată o cerere de informații către mai mulți producători internaționali de armament individual, pentru a evalua posibilitățile de producție integrală sau parțială în România, cu transfer de tehnologie, cu testare și mentenanță pe tot ciclul de viață al produselor. Scopul declarat al acestui demers este ca fabricarea armelor de asalt, a pistoalelor, aruncătoarelor de grenade și a altor sisteme NATO de calibru mic să se realizeze la operatorii economici din industria națională de apărare, inclusiv în situații de criză de război. În acest context, cel puțin un producător major european, spre exemplu: compania Beretta – Fabbrica d’Armi Pietro Beretta, a decis să își facă publică oferta, anunțând prin comunicate oficiale intenția de a realiza un transfer integral de tehnologie și de a fabrica în România arme de asalt, pistoale și aruncătoare de grenade, cu producție locală parțială și pentru alte categorii de armament. Această ofertă vorbește explicit despre integrarea României în baza industrială europeană de apărare, despre investiții locale, formare de personal autonom, autonomie logistică și mentenanță în țară. În paralel, există și alte inițiative și memorandumuri semnate între companii străine și operatori români, inclusiv cu societăți de stat, care au fost anunțate public ca „pași decisivi” pentru industrializarea programului SAFE, dar care, potrivit analizelor de specialitate, nu au înregistrat progrese concrete în ultimii ani. Cazurile anterioare arată că blocajele nu vin doar din partea partenerilor privați, ci și din întârzieri administrative, schimbări succesive de decidenți, relocări de proiecte, lipsă de răspuns la solicitări și dificultăți în emiterea autorizațiilor și licențelor necesare. Prin urmare, în discuție nu se află doar „care producător este mai bun”, ci și dacă statul român are sau nu un cadru procedural clar, transparent și predictibil pentru selecția ofertelor, pentru evaluarea transferului de tehnologie, pentru integrarea producției în economia națională și pentru asigurarea unei concurențe reale între participanți. În absența unor criterii de atribuire explicite, publice și verificabile, orice decizie majoră în favoarea unuia sau altuia dintre competitori riscă să fie contestată atât juridic, cât și politic, cu consecințe asupra credibilității României în fața partenerilor săi și în fața instituțiilor europene. Mai mult, vorbim despre fonduri publice și fonduri europene care vor veni, într-o formă sau alta, justificate și, posibil, returnate în caz de nereguli. De aceea, este esențial ca programul SAFE să nu devină un exercițiu opac, greu de descifrat pentru contribuabili și pentru Parlament, ci un mod de bune practici în materie de achiziții strategice: criterii clare, proceduri deschise, competiție reală, tratament egal al tuturor ofertanților și maximă transparență față de public și față de instituțiile de control. În acest sens, întrebările nu privesc un operator sau altul, ci modul în care Guvernul României organizează și gestionează un program de importanță strategică națională, cu impact tehnologic și industrial pe termen lung. Avem datoria de a ne asigura că statul acționează în interesul exclusiv al sistemului de apărare și al industriei naționale, respectând principiile transparenței, concurenței loiale și bunei guvernării. Drept urmare, vă rog, domnule prim-ministru, să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care sunt, în mod concret, criteriile de atribuire și criteriile de evaluare a ofertelor în cadrul componentei de armament individual al programului SAFE, inclusiv ponderea prețului, a performanțelor tehnologice, a transferului de tehnologie și a beneficiilor locale și unde sunt acestea publicate oficial? 2. Care este procedura exactă prin care se analizează și se compară ofertele depuse de către companiile participante, fără a intra în detalii confidențiale? Care sunt etapele de evaluare tehnică și economică și ce mecanisme de audit sau control extern sunt prevăzute pentru a garanta imparțialitatea procesului? 3. Câte oferte complete au fost primite până în prezent pentru componenta de armament individual din programul SAFE, câte dintre acestea au fost admise în evaluare, câte au fost respinse și din ce motive și cum se asigură Guvernul că nicio ofertă eligibilă nu este ignorată sau blocată administrativ fără o justificare scrisă și verificabilă? 4. Ce măsuri a luat sau intenționează să ia Guvernul României pentru a garanta că procesul de selecție și atribuire din cadrul SAFE este deschis, transparent și în beneficiul exclusiv al sistemului de apărare și al industriei naționale, inclusiv prin publicarea unui calendar clar al deciziilor, a unei sinteze a criteriilor aplicate și a modului în care au fost evaluate ofertele?

Interpelare

Daniela Ștefănescu

Criza declanșată de golirea Barajului Paltinu nu este doar o eroare administrativă

Subiectul declarației politice de astăzi: „Criza declanșată de golirea Barajului Paltinu nu este doar o eroare administrativă”. Criza declanșată de golirea Barajului Paltinu nu este doar o eroare administrativă, ci un simptom al unei guvernări care tratează resursele vitale ale țării cu o lejeritate inadmisibilă. În locul unei vigilențe atente și al unui management riguros, am asistat la un amestec periculos de improvizație și de tăcere selectivă. În fața unei asemenea situații, nu putem rămâne captivi discursului superficial, neasumat și politicianist al celor responsabili, care încearcă să transforme neglijența majoră într-un simplu incident procedural. Ceea ce s-a întâmplat la Paltinu nu este eroare; este un eșec, iar eșecul nu poate fi cosmetizat prin comunicare, eșecul se asumă. Această criză nu este doar consecința unor greșeli punctuale, ci reflexul incompetenței, aroganței și superficialității cu care USR și-a tratat propriile numiri în Guvern, transformând numirile în funcții publice la cel mai înalt nivel în statul român, în experimente ale căror efecte se resimt direct asupra funcționării statului. În momentul în care un ministru fuge de responsabilitate, cel lăsat expus nu este sistemul, ci cetățeanul. Atunci când cetățeanul este victima neputinței administrative, demnitarul are obligația, nu opțiunea, de a se retrage. Este regula elementară a unei guvernări responsabile. Este o axiomă simplă a unei guvernări responsabile, pe care actuala conducere a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pare hotărâtă să o ignore. ## Stimați colegi, În logica răspunderii publice și în spiritul respectului față de cetățenii care au suportat consecințele acestei neglijențe, solicităm demisia ministrului mediului, nu ca un act de vendetă politică, ci ca o necesitate a igienei instituționale, ca semnal că statul român refuză să se amputeze singur prin indiferență. Demisia nu este o pedeapsă, ci o eliberare a instituției de sub povara incompetenței. Nu o sancțiune, ci singura posibilitate de afirmare a responsabilității publice, un gest necesar pentru a arăta că funcțiile în stat nu pot fi ocupate prin aroganță, superficialitate sau incompetență. Vă mulțumesc. Senator... Circumscripția nr. 4 Bacău, senator AUR, Daniela Ștefănescu. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ștefan Borțun

Situația concesiunii apelor minerale din stațiunea Băile Olănești

Stimate domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru, Acum câteva săptămâni, am adresat o întrebare pe această temă domnului Alexandru Rogobete, ministrul sănătății. La momentul respectiv am considerat că Ministerul Sănătății poate gestiona și rezolva problema de la Băile Olănești. Ulterior, am fost invitat la o întâlnire cu reprezentanții consiliului local din Băile Olănești. Am înțeles că problema dată excedează competențele Ministerului Sănătății și ale administrației locale. Rezolvarea situației poate fi făcută prin efortul dumneavoastră. Pe scurt, turiștii și pacienții care merg în Băile Olănești și în spital public sunt tratați ca o sursă de profit privat. Spitalul „1 Mai” din Olănești, secție a Spitalului „Elias” din București, nu a putut plăti timp de 6 luni apa minerală către concesionarii izvoarelor din stațiune, iar accesul i-a fost tăiat; în loc să folosească apa de la sursă, aflată la câțiva metri, spitalul a fost obligat să transporte zilnic apă minerală de la o distanță apreciabilă din Călimănești. Costurile au fost acoperite din bugetul Ministerului Sănătății. În același timp, fiecare pacient venit la tratament este obligat să cumpere cartelă pentru a putea bea apă minerală, o fabrică de bani pentru grupuri cu interese politice, în timp ce oamenii bolnavi plătesc pe cartelă accesul la sănătate. Mai mulți cetățeni și reprezentanți civici au solicitat consiliului local să ia măsuri concrete pentru scoaterea izvoarelor de sub monopolul privat al societății Olănești Riviera și clarificarea statutului lor de resursă națională. Punctul lor a fost clar: izvoarele sunt un bun național, iar restricționarea accesului este contrară interesului public. Prin concesiunile acordate, această resursă este administrată exclusiv pentru profit privat. Monopolul permite stabilirea discreționară a prețurilor, transformând un dar al naturii destinat publicului larg într-un serviciu exclusivist. Sănătatea deci a ajuns un lux scump. Cura balneară devine un lux inaccesibil, în timp ce apa, care ar trebui să fie disponibilă la cost minim, este transformată în marfă, cu prețuri dictate de profit. Se plătesc pe bilet de pensionar 12 zile chiar dacă bea sau nu bea apă de la izvoare. Sunt unii care, de exemplu, au boli incurabile și nu au voie să bea această apă, dar tot li se iau banii pe apă. 32 de lei pe zi costă la liber, iar, dacă vrei să bei, trebuie să plătești consultația la un medic, pentru a-ți recomanda apa. Taxa s-a și dublat în ultimii ani, dar cantitatea de apă s-a înjumătățit. Înainte curgea 700 de ml la o accesare, iar acum 250. Ba mai mult, dacă unui bătrân îi tremură mâna, scapă sticla, pierde apa. Am aflat cu stupoare că în 2022 contractul de concesiune a fost prelungit pentru încă 5 ani și, mai rău, este secret. Cum e posibil să fie secret un contract de concesiune al unui bun public? Opinez că așa ceva poate intra chiar în sfera penalului. În orice caz, situația este critică și trebuie luate măsuri urgente pentru rezilierea contractului de concesiune. Din păcate, la acest moment, nu știm care sunt clauzele, care sunt obligațiile asumate de concesionar și cât ne-ar costa rezilierea acestui contract. Oricum, este evident că interesul statului român și al turiștilor și pacienților care merg acolo nu este protejat, iar de investiții nici nu poate fi vorba. De aceea, apelez la dumneavoastră, domnule primministru, domnule ministru, cu rugămintea de a desecretiza contractul de concesiune menționat, de a identifica soluția legală de reziliere a contractului de concesie și de a reda bunul public cetățenilor români.

Interpelare

Cristian Vântu

ivi în cauzele ce-i privesc. Tocmai de aceea nici nu ar trebui să aibă dreptul să o facă. Spuneți-mi, ce altă categorie profesională poate face acest lucru? Angajații cărei alte instituții din statul român, în afara celor de la Curtea Constituțională, au acest drept? Pot medicii,

Într-un discurs susținut cu mulți ani în urmă la Oxford Union, deputatul conservator britanic Jacob Rees-Mogg avertiza asupra deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene din 2009, prin care judecătorii acesteia au blocat reducerea propriilor salarii, încălcând un principiu juridic vechi de 2000 de ani: _nemo iudex in causa sua_ – nimeni nu poate judeca în propria sa cauză. Acesta a fost unul dintre argumentele pe care Rees-Mogg le aducea în sprijinul Brexitului, spunând că Marea Britanie, cea mai veche democrație din epoca modernă, nu poate face parte dintr-o uniune care nu respectă cele mai elementare principii juridice. Și avea dreptate. 15 ani mai târziu, în octombrie 2025, judecătorii Curții Constituționale a României, care ne-au obișnuit deja cu deciziile lor arbitrare și cu lipsa de respect față de Parlament, resping și ei reforma pensiilor de serviciu ale magistraților, care i-a afectat direct, încălcând exact același principiu. Ei au decis că nu sunt de acord să li se diminueze pensiile. Și m-aș fi mirat să fi decis altfel, având în vedere că foarte puțini oameni pot fi obiectivi în cauzele ce-i privesc. Tocmai de aceea nici nu ar trebui să aibă dreptul să o facă. Spuneți-mi, ce altă categorie profesională poate face acest lucru? Angajații cărei alte instituții din statul român, în afara celor de la Curtea Constituțională, au acest drept? Pot medicii, profesorii, minerii să hotărască că nu li se pot reduce beneficiile? Pot angajații administrațiilor locale, ai spitalelor publice, ai școlilor să se opună unei asemenea decizii? Firește că nu. Este evident, așadar, că atât România, cât și Uniunea Europeană nu mai pot fi considerate democrații veritabile, ci sisteme în care controlul democratic a dispărut, iar principiile juridice fundamentale sunt ignorate. Tocmai de aceea este necesar să restabilim, cel puțin la noi în România, rolul Parlamentului, singura autoritate aleasă direct de cetățeni. Decizia finală, într-o democrație reală, aparține reprezentanților națiunii, nu unei instituții nealese și fără mecanisme de răspundere publică, precum Curtea Constituțională sau Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Este momentul să limităm dreptul nemăsurat al Curții Constituționale de a decide în interesul propriilor săi judecători și de a ignora hotărârile Parlamentului și voința națiunii. Dumnezeu să ajute România! Cristian Vântu, senator AUR de Mureș. Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Eugen-Cristian Șipoș

Nicolae Bălcescu

din municipiul Cluj-Napoca și măsurile necesare pentru prevenirea unor incidente similare”. În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare parlamentară în legătură cu creșterea alarmantă a cazurilor de violență în unitățile de învățământ din municipiul Cluj-Napoca și măsurile necesare pentru prevenirea unor incidente similare. În ultimele săptămâni, în spațiul public au fost semnalate mai multe cazuri extrem de grave de violență în școli din municipiul Cluj-Napoca, care au generat îngrijorare profundă în rândul părinților, elevilor, cadrelor didactice și al comunității locale. Conform informațiilor apărute în presă și în mass-media: – La Liceul „Nicolae Bălcescu” a fost raportat un incident grav de violență, victima fiind un elev agresat de un alt coleg. – La Colegiul Național „George Coșbuc”, o elevă a fost rănită cu un pistol de tip airsoft, pe care un alt coleg l-ar fi introdus în incinta școlii. – Într-o altă unitate de învățământ, o învățătoare a ajuns la spital cu umărul dislocat în urma unui incident provocat de un copil de doar 9 ani. – Aceste situații sunt de o gravitate deosebită și pun în discuție nu doar siguranța în școli, ci și eficiența mecanismelor instituționale de monitorizare, prevenire și intervenție în cazurile de violență. În contextul obligației Ministerului Educației de a asigura un mediu educațional sigur, predictibil și sănătos pentru toți copiii, vă solicit respectuos să-mi comunicați următoarele: – Ce soluții și măsuri concrete are în vedere Ministerul Educației pentru prevenirea și combaterea violenței în unitățile de învățământ, atât în cele din Cluj-Napoca, cât și la nivel național? – În ce măsură consilierii Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională își exercită atribuțiunile în vederea prevenirii acestor cazuri? – Care este numărul de consilieri școlari alocați unităților de învățământ din Cluj-Napoca și care este raportul elev/consilier? – Realizează specialiștii Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională evaluări psihopedagogice ale fiecărui copil, în special în situațiile semnalate? – Ce măsuri a dispus Ministerul Educației în urma incidentelor recente de la Cluj-Napoca? – Ce programe naționale de formare a cadrelor didactice pentru gestionarea situațiilor de criză comportamentală sunt în derulare sau planificate? Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră la această interpelare parlamentară.

Interpelare

Eugen-Cristian Șipoș

Situația gravă de la Hidrocentrala subterană Mărișelu de pe râul Someșul Mic din județul Cluj și Centrala Hidroelectrică Colibița de pe râul Bistrița

Interpelare, da. Interpelare adresată domnului Bogdan-Gruia Ivan, ministrul energiei. Obiectul interpelării: „Situația gravă de la Hidrocentrala subterană Mărișelu de pe râul Someșul Mic din județul Cluj și Centrala Hidroelectrică Colibița de pe râul Bistrița”. ## Stimate domnule ministru, În calitate de senator al județului Cluj, în Parlamentul României, vă adresez prezenta interpelare parlamentară în contextul actual, în care securitatea energetică a României este o prioritate strategică, iar prețurile la energie au impact major asupra populației și a economiei naționale, orice diminuare nejustificată a capacităților interne de producție ridică îngrijorări legitime și necesită explicații urgente din partea autorităților competente. Hidrocentrala subterană Mărișelu, situată pe râul Someșul Mic, în județul Cluj, reprezintă una din investițiile strategice ale României în domeniul hidroenergetic. Potrivit datelor publice, Centrala Hidroenergetică Mărișelu a fost pusă în funcțiune în anul 1977, având o putere instalată de aproximativ 220 megawați și fiind echipată cu trei hidroagregate verticale de circa 75 megawați fiecare. Importanța acestei centrale pentru sistemul energetic național este evidentă, atât din perspectiva capacității de producție, cât și din cea a posibilităților de reglaj și echilibrare a rețelei. În spațiul public au apărut recent informații conform cărora Hidrocentrala Mărișelu ar fi fost oprită și se află în prezent nefuncțională. În același timp, România a continuat, în această perioadă, să importe energie electrică de pe piețele externe, în special din Ungaria, fapt care ridică semne de întrebare privind utilizarea optimă a capacităților interne de producție și coerența politicilor din domeniul energiei. Având în vedere cele de mai sus, în temeiul prevederilor constituționale și regulamentare privind exercitarea controlului parlamentar asupra activității Guvernului și a ministerelor, vă adresez următoarele întrebări: – Care este, în prezent, situația reală a Hidrocentralei subterane Mărișelu? – Este centrala în funcțiune, parțial în funcțiune sau complet oprită? – Dacă este oprită, din ce dată și care sunt motivele concrete ale opririi: defecțiuni tehnice, lucrări de mentenanță, decizii comerciale, constrângeri de mediu sau alte motive? – Care este, în prezent, situația reală a Centralei Hidroelectrice Colibița? – Este centrala în funcțiune la capacitate normală, parțială sau este temporar oprită? – În cazul în care funcționează doar un număr limitat de ore pe zi, vă rog să precizați intervalele orare, puterea medie produsă și justificarea tehnică și economică a acestei limitări. Vă rog să precizați distinct, pentru fiecare centrală, Mărișelu sau Colibița, producția de energie electrică înregistrată în ultimii 3 ani, defalcată pe luni, indicând și perioadele de oprire totală sau parțială. Care au fost avariile, incidentele tehnice, opririle neplanificate survenite în ultimii 3 ani la: - Hidrocentrala Mărișelu; - Hidrocentrala Colibița. Vă rog să indicați pentru fiecare eveniment: - data producerii; - natura avariei; - durata opririi; - costurile de remediere; - impactul asupra producției de energie – megawați - pierduți, neelectrificați. Ce lucrări de mentenanță preventivă și corectivă au fost efectuate, în ultimii 3 ani, la cele două hidrocentrale? Vă rog să detaliați tipul intervențiilor, perioadele de execuție, costurile și sursele de finanțare. Vă rog să indicați, în măsura în care nu sunt informații clasificate, principalele concluzii ale acestor audituri cu privire la: - starea tehnică a echipamentelor; - gradul de uzură, necesar de investiții; - riscurile identificate pentru funcționarea continuă și - sigură. Vă solicit să îmi transmiteți planurile de management, precum și planurile de dezvoltare și investiții pentru cele două hidrocentrale, Mărișelu și Colibița: - calendarul estimat de investiții; - sursele de finanțare; - estimarea creșterii de eficiență de producție; – măsurile prevăzute pentru prelungirea duratei de viață a echipamentelor. În ipoteza în care s-ar constata că oprirea intenționată, nejustificată, tehnic sau economic, a celor două hidrocentrale, Mărișelu și Colibița, a condus la slăbirea deliberată a sistemului energetic național, considerați că o astfel de conduită ar putea intra în sfera faptelor de înaltă trădare sau a unor alte infracțiuni grave care aduc atingere securității naționale? Ce măsuri ar urma să fie luate de Ministerul Energiei în asemenea situație? Având în vedere gravitatea informațiilor apărute în spațiul public și interesul major al cetățenilor pentru funcționarea în parametri optimi a capacităților interne de producție și de energie, vă solicit ca răspunsul dumneavoastră să fie: - scris și detaliat; – însoțit de documentele justificative menționate mai sus. Vă solicit, de asemenea, să-mi comunicați dacă o parte din informațiile sau documentele solicitate sunt clasificate și, în acest caz, în baza cărei legislații și pentru ce perioadă de timp. Aștept cu interes răspunsul dumneavoastră la această interpelare parlamentară. Cu deosebită considerație, senator Cristian-Eugen Șipoș. _(Aplauze.)_

Interpelare

Ștefan Pălărie

Alegerile de acum 4 zile de la București au arătat încă o dată fața urâtă a unor alegeri desfășurate într-un singur tur pentru primar: prezență scăzută la vot, alegători dezorientați până în ultima clipă, o campanie desfășurată doar cu scopul de a elimina adversari din cursă și pentru a dezbate idei sau teme arzătoare și, în final, un primar ales cu un număr foarte mic de voturi, un pic peste 200.000 dintr-o populație de peste două milioane. Nu este singurul caz: anul trecut la alegerile locale, la Baia Mare și Ploiești, ca să dăm doar două exemple, am avut primari aleși cu puțin peste 20%. Impactul acestui sistem electoral pe termen lung este unul dezastruos: el duce la radicalizarea alegerilor în jurul unor candidați cu nuclee dure electorale, în defavoarea dezbaterii. Tot acest sistem întreține – știm că unora le convine asta, dar este falimentar – niște primari eterni în funcție, mai ales în localitățile mici, lucru care devine extrem de toxic după un număr de ani, exact pentru acele comunități pentru care alternativa nu mai există în practică. Și, nu în ultimul rând, ne aflăm în fața poate celui mai mare pericol, de data asta la nivel general: acela de a nu putea opri ascensiunea unor candidați și partide populiste și antidemocratice, pentru că nu avem acest mecanism de siguranță cu două tururi, în care majoritatea tăcută, oamenii cu opinii nuanțate, să se poată exprima. Există și un defect pe care partidele vechi se fac că nu îl văd, dar este acolo și deja îl resimt: partidele politice, ca mijloc esențial de mediere într-o democrație, ajung să nu mai conteze în ecuația alegerilor, pentru că nu mai sunt dispuse să caute majorități largi atunci când nu există două tururi, nu mai urmăresc soluții unificatoare și devin incapabile să creeze punți și majorități, bazându-se doar pe candidaturi extrem de personalizate și localizate. În termeni simpli: partidele își pierd baza politică reală în țară. Este o obligație pentru noi să revizuim acum, după 10 ani de la introducerea lui, acest sistem defectuos și să revenim la două tururi. Unul mai important... Este mai important – îmi cer scuze! – interesul de a avea o politică coerentă și capabilă de majorități decât interesul unor partide de a-și păstra niște primari – în fapt, sunt aceleași partide care au introdus sistemul cu un singur tur acum 10 ani, în speranța lor de a rămâne singurele pe harta puterii. Deschideți ochii, vedeți monstrul pe care l-ați creat și deschideți piața politică. Veți ieși și voi mai câștigați din asta și vom putea combate mai ușor extremismul și radicalismul în viitor, care, vă place sau nu, este și el produsul și creația dumneavoastră și a acestui sistem de vot deficitar și limitativ. Vă mulțumesc. Senator USR, Ștefan Pălărie, Circumscripția nr. 42 București.

Interpelare

Gheorghe Vela

Demersurile Ministerului Afacerilor Externe al României pentru protejarea intereselor naționale prin repatrierea rezervei de aur aflate în custodia Băncii Angliei

Subiectul întrebării mele este următorul: „Demersurile Ministerului Afacerilor Externe al României pentru protejarea intereselor naționale prin repatrierea rezervei de aur aflate în custodia Băncii Angliei”. Stimată doamnă ministru de externe Oana Țoiu, O proporție semnificativă a rezervei de aur a României, respectiv aproximativ 61 de tone din totalul de circa 103 tone, se află, de peste două decenii, în custodia Băncii Angliei, la Londra. În contextul geopolitic și economic actual, caracterizat de instabilitate, de conflicte internaționale majore foarte apropiate de România și de presiuni asupra echilibrelor financiare globale, menținerea unei părți atât de mari din aurul statului român în străinătate ridică întrebări legitime privind protecția activelor strategice ale țării și capacitatea României de a-și exercita pe deplin suveranitatea sa financiară. Totodată, este bine cunoscut faptul că numeroase state europene, precum Germania, Olanda, Polonia sau Ungaria, au demarat – și unele chiar au finalizat în ultimii ani – programe consistente de repatriere a rezervelor lor de aur, tocmai pentru a reduce expunerea la riscuri externe și România nu poate ignora aceste evoluții. În acest cadru, vă adresez următoarea... următoarele solicitări, pe care vă rog să le clarificați: 1. Cu privire la poziția diplomatică oficială a României față de acest subiect al repatrierii rezervei naționale de aur, vă întreb: Care este poziția Ministerului Afacerilor Externe al Românei în relația cu Banca Angliei și cu autoritățile Regatului Unit privind repatrierea totală sau parțială a rezervei de aur? Precizați dacă în perioada anilor 2024-2025 au avut loc discuții, consultări sau notificări formale în acest sens. 2. Cu privire la motivarea întârzierii procesului repatrierii rezervei de aur a României, vă întreb: Având în vedere faptul că repatrierea aurului are bază legislativă încă din 2019, care sunt cauzele concrete ale lipsei de progrese vizibile în acest sens? Precizați dacă există sau nu există obiecții sau impedimente diplomatice sau politice ori contractuale semnalate de către Ministerul Afacerilor Externe. 3. Cu privire la demersurile diplomatice care sunt derulate de Ministerul Afacerilor Externe pentru repatrierea rezervei de aur a României, vă întreb: Ce acțiuni specifice a întreprins Ministerul Afacerilor Externe al României, în ultimii 2 ani, pentru sprijinirea repatrierii aurului României? Precizați dacă au fost sau nu au fost inițiate demersuri clare în acest sens și, dacă nu au fost inițiate, care este justificarea neinițierii lor? 4. Cu privire la evaluarea unor posibile riscuri strategice privind repatrierea rezervei de aur a României, vă întreb: Consideră Ministerul Afacerilor Externe al României că păstrarea unei părți majoritare din rezerva de aur a țării în custodia unei bănci străine poate reprezenta, în actualul context internațional, un risc strategic pentru România? Dacă Ministerul Afacerilor Externe apreciază că există un astfel de risc, atunci vă rog să precizați ce măsuri urgente se impun. Iar, dacă Ministerul Afacerilor Externe nu consideră că ar exista un astfel de risc, motivați această poziție. 5. Cu privire la calendarul și stadiul discuțiilor interinstituționale între statul român și cel britanic privind repatrierea rezervei de aur a României, vă întreb: Care este stadiul discuțiilor cu autoritățile Regatului Unit și cu Banca Națională a României privind repatrierea aurului țării? Dacă există un calendar estimativ privind procesul de repatriere, precizați ce termene sunt avute în vedere. 6. Cu privire la costurile și implicațiile logistice care sunt necesare repatrierii rezervei de aur a României, vă întreb: Dispune Ministerul Afacerilor Externe al Românei de analize actualizate privind costurile, riscurile logistice și scenariile tehnice privind repatrierea aurului țării? Dacă există astfel de documente, justificați, vă rog, de ce nu au fost prezentate până acum Parlamentului țării. 7. Cu privire la transparența și informarea instituțională a instituției ministeriale pe care o conduceți, vă întreb: A fost elaborat un mecanism clar de raportare a ministerului către Parlament și către publicul larg privind măsurile adoptate pentru protejarea rezervelor de aur ale țării și a fost prezentată o analiză periodică a riscurilor asociate păstrării acestora în străinătate? Dacă nu a fost elaborat un astfel de mecanism de raportare a Ministerului Afacerilor Externe către Parlament și către cetățenii României, precizați dacă intenționați să instituiți un asemenea mecanism în viitorul cel mai apropiat. Doamnă ministru de externe Oana Țoiu, Aurul României constituie o resursă suverană fundamentală, iar protecția sa reprezintă o datorie esențială a statului român. Menținerea în străinătate a unei părți majoritare din această rezervă de aur a României poate deveni oricând o vulnerabilitate politică, diplomatică sau financiară. Prin urmare, vă solicit să îmi transmiteți un răspuns în scris, în termenul legal prevăzut, precum și o informare detaliată privind stadiul concret al demersurilor de protejare și, după caz, de repatriere a aurului național al României. Cu deosebită considerație, senator POT de Caraș-Severin, Gheorghe Vela. Vă mulțumesc.

Interpelare

Laurențiu Plăeșu

Monitorul Oficial

Dau în continuare citire listei senatorilor care au depus întrebări în scris, respectiv: doamna senator Doina-Elena Federovici, domnul senator Ionel Carp, domnul senator Lucian Mărginean, domnul senator Vasilică Potecă, doamna senator Luminița Păucean-Fernandes, doamna senator Cristina-Gabriella Dumitrescu, domnul senator Ciprian-Titi Stoica, domnul senator Călin-Petru Marian, doamna senator Maria-Gabriela Horga, domnul senator Eugen-Cristian Șipoș, domnul senator Gheorghe-Ioan Bota, domnul senator Glad Varga, domnul senator Mihail Veștea, doamna senator Olga Onea, doamna senator Valentina-Mariana Aldea. Iar în continuare am să dau citire listei senatorilor care au depus interpelări în scris, respectiv: doamna senator Alexandra Presură, domnul senator Vasilică Potecă, domnul senator Virgiliu-George Vlăescu, domnul senator Ștefan Geamănu, domnul senator Cătălin Silegeanu, domnul senator Ciprian-Titi Stoica, doamna senator Gabriela Maria Horga, domnul senator Gheorghe-Ioan Bota, domnul senator Mihail Veștea, doamna senator Rodica Cușnir, doamna senator Olga Onea, domnul senator Levente Novak, domnul senator Robert-Daniel Ghiță și domnul senator Gheorghe Vela. Cu aceasta, declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi. Iar în continuare am să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris, respectiv: doamna senator Doina-Elena Federovici, domnul senator Marius-Alexandru Dunca, domnul senator Aurel-George Mohan, doamna senator Alina-Elena Tănăsescu, domnul senator MariusValentin Roman, domnul senator Cătălin Silegeanu, domnul senator Vasile Blaga, domnul senator Gheorghe-Ioan Bota, domnul senator Ovidiu Jitaru, domnul senator Razvan-Paul Anghel, domnul senator Marius Bodea, doamna senator Valentina-Mariana Aldea și domnul senator Robert-Daniel Ghiță. Cu aceasta, declar închisă și sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi și declar închisă ședința Senatului de astăzi. Vă mulțumesc. ## _Ședința s-a încheiat la ora 12:14._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări. &JUYEJT|653691] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 169/29.XII.2025 conține 20 de pagini.** Prețul: 120 lei

Cuprins

Stenograma

Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple cu titlul „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei mediului, Diana Buzoianu”

Întrebări, interpelări și răspunsuri

Declarații politice

Domnul senator Daniel-Paul-Romeo Gheorghe informează plenul Senatului asupra afilierii sale la Grupul parlamentar PACE – Întâi România, începând cu data de 10 decembrie