Stenogramă plen

Interpelare

Virgiliu-George Vlăescu

Când rezolvați problema deficitului de personal din instanțele de judecată?

Am o interpelare către domnul Marcel Ciolacu, prim-ministrul României. Obiectul interpelării: „Când rezolvați problema deficitului de personal din instanțele de judecată?”. ## Domnule prim-ministru, Guvernul a anunțat introducerea în PNRR a unor reforme privind pensiile speciale, în sensul eliminării acestora. Până în prezent ați reușit doar să reduceți numărul magistraților din instanțele de judecată, deoarece mulți au ales să se pensioneze pentru a beneficia de prevederile legislației în vigoare la momentul pensionării. Astfel, suntem în situația în care magistrații ajung să judece zilnic peste 100 de dosare. Problema este că justițiabilii își văd cererile de chemare în judecată puse pe rol la mai bine de un an de la data depunerii cererii inițiale. În plus, amânările se acordă din aproape orice motiv, iar termenele de judecată sunt la distanțe și de câte 6 luni. Această situație transformă obținerea unei decizii într-un adevărat calvar. Spre exemplu, un judecător al Judecătoriei Suceava care a judecat în data de 5.12.2025 un număr de 151 de dosare, ajunge să plece din judecătorie și după ora 20:00. Justițiabilii sunt chemați la instanță la ora 8:30 și ajung să se judece după-amiază. În aceste condiții, despre ce calitate a actului de justiție putem să mai vorbim? Numărul de judecători de la majoritatea judecătoriilor nu este proporționat corespunzător cu realitatea din sala de judecată și sunt necesare măsuri urgente. Față de această situație, vă rugăm să răspundeți la următoarea întrebare: Când și cum veți rezolva problema depopulării instanțelor de judecată? Senator Vlăescu Virgiliu-Gheorghe.

Interpelare

Olga Onea

Vânzări obiective de interes de siguranță națională, șenalul navigabil al Dunării

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului prim-ministru Ion-Marcel Ciolacu, vicepreședinte al CSAT, domnului ministru Sorin-Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării: „Vânzări obiective de interes de siguranță națională, șenalul navigabil al Dunării”. AFDJ Galați exercită funcția de autoritate pe căi navigabile pe sectorul românesc al Dunării, de la intrarea în țară până la ieșirea în Marea Neagră. Așa cum se arată în Strategia comună pentru îmbunătățirea siguranței navigației pe Dunărea de Jos, pentru perioada 2019-2025, „în temeiul prevederilor art. 20, 21 și 23 din Convenția Dunării de la Baziaș și Sulina, șenalul navigabil al Dunării este administrat pe sectorul românesc al Dunării, de la kilometrul 375 până la ieșirea în Marea Neagră, pe brațul Sulina, rada Sulina, brațele navigabile ale Dunării Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, brațul Chilia cu brațele secundare: brațul Sfântul Gheorghe cu canalele de verificare și brațele secundare ale Canalului Sulina, denumite Dunărea Veche, de către AFDJ Galați”. AFDJ Galați este, prin urmare, în baza celor s u s - menționate, coroborat cu argumentul proximității războiului din Ucraina, o regie de importanță strategică majoră pentru România, eventuala privatizare a acesteia constituindu-se automat într-un atac la suveranitatea țării. Îmi puteți comunica dacă aveți ca model vreun alt sector al șenalului navigabil al Dunării, din toate celelalte sectoare, care să fie cu succes privatizat? Există o serie de temeri exprimate în mass-media, dar și în protestele marinarilor și declarații ale navigatorilor, cum că următorul pas după transformarea într-un SRL sau SA a Regiei Autonome de Administrație Fluviale a Dunării de Jos – Galați va fi privatizarea regiei, în ciuda comunicatului AFDJ Galați, emis recent și care încearcă să liniștească tulburările create și respinge vehement ideea unei eventuale privatizări. Investitori austrieci și ungari sunt gata a lua parte la înființarea unei zone libere pentru Ungaria și Austria în zona Sulina, pentru transbordarea de mărfuri containerizate, arătându-se că lucrările pentru administrare sunt deja demarate, prin complicitatea autorităților locale, în speță a Consiliului Județean Galați. Cum răspundeți la aceste temeri? Așa cum arată un lider de sindicat AFDJ Galați, „de privatizarea AFDJ s-ar putea arăta interesate companii din amonte, posibil din Austria și Ungaria, România ar pierde controlul la Gurile Dunării, administrarea navigației la Bara Sulina, pe Canalul Sulina și brațele Sfântul Gheorghe și Chilia, pe Dunărea maritimă și pe Dunărea fluvială, până la Baziaș”. În plus, având în vedere, așa cum se arată și într-un raport al Consiliului de supraveghere din domeniul naval din cadrul Consiliului Concurenței, imprevizibilitatea conflictului din Ucraina, respectiv creșterea riscurilor de securitate, siguranță, a navelor maritime care tranzitează Canalul Sulina dinspre Marea Neagră, precum și a conflictelor armate existente în bazinul Mării Negre, cine își asumă privatizarea administrării unei infrastructuri portuare de o importanță geostrategică pentru România? În acest context, asigurarea pilotajului pe Dunărea maritimă a căpătat o importanță strategică după declanșarea războiului din Ucraina. Cu doar câteva zile în urmă, Comisia pentru apărare din Senatul României, al cărei membru sunt, a ținut o ședință extraordinară în care a votat proiectul de lege prin care se reglementează doborârea dronelor neautorizate care încalcă spațiul aerian românesc al Guvernului României. Ori zona Sulina este, așa cum știm cu toții, țintă frecventă a dronelor rusești. Își permite România să privatizeze un sector atât de vital pentru siguranța națională? Având în vedere amplasarea strategică a portului și stabilitatea nivelului apelor Dunării maritime, tot mai multe companii din estul României, Republica Moldova și Ucraina și-au manifestat interesul de a utiliza Portul Sulina ca nod de transbordare pe termen lung. S-au făcut o serie de estimări în cadrul Studiului de oportunitate BERD pentru Green Port Sulina, potrivit cărora în următorii 3 ani portul va facilita transbordarea a peste 3 milioane de tone anual, generând, astfel, venituri semnificative din taxe portuare și de concesiune pentru Administrația Zonei Libere Sulina, venituri suplimentare pentru AFDJ Galați și contribuții fiscale pentru autoritățile locale și naționale. În acest context, care considerați că este rațiunea economică care ar justifica privatizarea regiei? Este aceasta în beneficiul statului român sau al investitorilor? Ați analizat posibilitatea ca Portul Sulina... cu Sulina, precum și Portul Tulcea să treacă sub autoritatea Guvernului României, prin transferul către MTI, acțiune posibilă prin emiterea unui act normativ al Guvernului sau al Parlamentului României, astfel încât activitățile portuare din zonă să fie controlate de autoritatea de stat, nicidecum de privați? Aștept de la dumneavoastră răspuns în scris. Senator SOS Onea Olga.

Interpelare

Gheorghe Ștefănache

Calea ferată Galați – Bârlad la mila naturii sau a promisiunilor electorale

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, în atenția domnului ministru Sorin Grindeanu, și poartă denumirea „Calea ferată Galați – Bârlad la mila naturii sau a promisiunilor electorale”. Stimate domnule ministru, În urma inundațiilor din toamna trecută, calea ferată Galați – Bârlad a fost grav afectată, în special în zona Târgu Bujor, unde linia ferată a fost pur și simplu distrusă. Din păcate, nu este pentru prima dată când acest tronson suferă avarii majore, iar principala cauză pare să fie lipsa adoptării unor soluții tehnice durabile, precum supraînălțarea terasamentului, care, deși implică un efort financiar mai mare, ar putea preveni reapariția unor astfel de situații. Locuitorii din Chiraftei și din localitățile până la Bârlad, care depind de acest mijloc de transport, sunt acum nevoiți să se bazeze pe soluții improvizate. Această situație este cu atât mai revoltătoare cu cât în campania electorală liderii PSD locali și naționali au făcut numeroase promisiuni privind remedierea rapidă a problemei, promisiuni care astăzi s-au dovedit a fi niște simple declarații electorale. În acest context a fost lansată o licitație pentru refacerea tronsonului afectat. Deși, conform informațiilor publice, procedura este blocată în lipsa alocării financiare necesare. Acest blocaj este de neînțeles, având în vedere faptul că România a beneficiat de sprijin european pentru remedierea pagubelor provocate de inundații, inclusiv în județul Galați. Mai mult, se vehiculează o sumă totală de aproximativ 1,5 miliarde de euro, bani alocați României pentru astfel de situații de urgență. Surprinzător, aflăm că suma necesară refacerii tronsonului, aproximativ 10 milioane de euro, nu a fost încadrată la categoria „forță majoră”. Această decizie ridică mari semne de întrebare privind prioritățile ministerului pe care îl conduceți și interesul real față de această problemă cu impact direct asupra mobilității și economiei județului Galați. În acest context, domnule ministru, vă solicit respectuos să îmi transmiteți un răspuns în scris cu privire la următoarele întrebări: – Care este stadiul actual al procedurii de licitație pentru refacerea tronsonului de cale ferată Galați – Bârlad în zona Târgu Bujor? – Care este motivul real al lipsei alocării financiare necesare și cine este responsabil pentru această situație? – Ce demersuri a întreprins Ministerul Transporturilor pentru includerea acestui proiect în categoria lucrărilor de forță majoră, având în vedere caracterul de urgență și sprijinul financiar european disponibil? – Care este termenul realist pentru reluarea circulației feroviare pe acest tronson? – Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru modernizarea și consolidarea acestei linii ferate, astfel încât astfel de probleme să fie evitate pe viitor? Vă mulțumesc.

Interpelare

Mircea-Cristian Nicula

Automatizarea, digitalizarea și îmbunătățirea procesului tehnologic în fermele din România

Am de adresat o întrebare Ministerului Agriculturii, în speță domnului ministru Florin Barbu. Obiectul întrebării: „Automatizarea, digitalizarea și îmbunătățirea procesului tehnologic în fermele din România”. Stimate domnule ministru al agriculturii și dezvoltării rurale, În contextul actual, în care tehnologia avansează cu o viteză impresionantă, inclusiv în domeniul agriculturii, automatizarea proceselor agricole devine esențială pentru asigurarea competitivității și sustenabilității, în contextul în care forța de muncă din acest domeniu se diminuează treptat. Și o să dau un exemplu: firma Peica, situată în județul Bistrița-Năsăud, utilizează tehnologii avansate, precum roboți pentru muls, curățenie, prepararea furajelor și alăptarea vițeilor. În fermă există: - patru roboți pentru muls; - doi roboți pentru curățenie; - un robot pentru apropiere furaje; - un robot pentru prepararea furajelor; - un robot pentru alăptare viței, cu dozarea automată a - porțiilor. Aceste inovații contribuie la eficiența și productivitatea fermei, astfel încât în fermă există 550 de capete de viței și 300 de hectare de teren, toate gestionate cu ajutorul a cinci persoane, trei pentru partea de zootehnie și doi pentru cultivarea pământului. Având în vedere aceste aspecte, vă întreb următoarele: Care sunt planurile ministerului pentru a accelera îmbunătățirea procesului tehnologic în sectorul agricol? Și dacă există un răspuns de la DG AGRI din cadrul Comisiei Europene în ceea ce privește achiziția de animale vii din măsurile din actualul Plan Național Strategic. Mulțumesc. Senator PSD de Bistrița Mircea-Cristian Nicula.

Interpelare

Ștefan Geamănu

Salvamont în pericol – necesitatea deblocării angajărilor și majorării salariale pentru salvatorii montani

Am o interpelare pregătită, adică adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății, Guvernului și secretarului de stat domnul Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Obiectul interpelării: „Salvamont în pericol – necesitatea deblocării angajărilor și majorării salariale pentru salvatorii montani”. Odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 156, bine-cunoscuta ordonanță „trenuleț”, actul normativ a impus restricții asupra angajărilor în sectorul public, afectând și serviciile publice de Salvamont din România, ceea ce poate influența capacitatea acestora de a asigura funcționarea optimă și sigură în zonele montane. Blocarea angajărilor în sectorul public... Au fost date cu anumite excepții, cum ar fi: structuri subordonate Ministerului Afacerilor Interne, precum și structuri subordonate Ministerului Sănătății, dar Guvernul trebuia să vadă că Salvamontul intră în categoria situațiilor de urgență, esențiale pentru salvarea de vieți omenești în toate zonele din țară. Pericolul îi pândește nu numai pe cetățeni, ci și pe salvatorii montani, care, din cauza numărului insuficient de personal și blocării posturilor vacante, sunt nevoiți, cu forțe limitate, să acționeze prin epuizare în ore suplimentare de muncă, iar pericolul îi pândește la fiecare intervenție, pe marginea prăpastiei, în mijlocul pădurii sau agățați în coardă pe un perete abrupt, prin viscol, ploaie, ger sau soare arzător, indiferent dacă este noapte sau zi. Ideal ar fi ca toate serviciile Salvamont să beneficieze de mai mulți bani alocați din bugetul de stat, astfel încât să dispună, în orice moment, de maximum de echipamente necesare și la un nivel de salarizare în care să se țină cont de nivelul de risc al meseriei de salvator montan. Salvamontul oferă servicii destinate să-i salveze pe cei accidentați, rătăciți în munți, păduri, peșteri, acordând asistență medicală de urgență la locul accidentului pentru salvarea de vieți, iar, dacă ne referim doar la angajați, se poate spune, conform statisticilor, prin rapoarte la 350 de persoane angajate la nivel național, plătite din bugete publice locale și județene, în care, anual, salvatorii montani salvează peste 7.000 de vieți. Având în vedere cele expuse, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări: 1. Care a fost raționamentul legal pentru care, odată cu emiterea OUG nr. 156, această categorie profesională de salvator montan nu a beneficiat de angajări de personal pe posturile vacante în anul 2025? 2. Chiar dacă salvatorii montani se află în subordinea consiliilor județene și locale, când intenționați să dispuneți prin lege majorarea salarială, prin creșterea sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare pentru această categorie profesională, având în vedere că un salvator montan gradul III are un salariu de bază brut de 4.425 lei, un salvator montan gradul II are o indemnizație de bază brută de 4.810 lei, iar pentru salvatorii montani gradul I indemnizația de bază brută va fi de 5.345 de lei? Vă

Interpelare

Sorin Lavric

Deținutul politic Corneliu Niță

Tema declarației mele politice de astăzi este: „Deținutul politic Corneliu Niță”. Băcăuan de origine, Coneliu Niță s-a născut la 31 mai 1927. A urmat cursurile Facultății de Politehnică și de Drept din Iași. Instaurarea regimului comunist l-a silit să se alăture grupului de rezistență din Moldova. Comuniștii l-au arestat în toamna anului 1948. L-au dus la securitatea Bacău, de unde, după grele anchete, a ieșit cu trupul șubrezit și timpanul spart, în urma tratamentului aplicat de anchetatorul Avram Mahalu. Seria torturilor a sporit odată cu transferul la Pitești, unde a fost victima experimentului de reeducare despre care Soljenițîn afirma că: „Rusia nu s-a confruntat cu un asemenea fenomen.” Pentru a descrie moartea bestială de care a avut parte, în februarie 1950, în camera 4, spital, citez din memoriile lui Gheorghe Andreica: „Țurcanu a închis liniștit ușa camerei după inspectori, apoi privind crunt la Cornel Niță începu cu înjurăturile cele mai abjecte și josnice din repertoriul său. – Să te dezbraci imediat! Bietul Niță s-a dezbrăcat în pielea goală. A fost legat cu mâinile la spate de doi din roboții lui Țurcanu. Între mâini fu introdus un par gros ca să reziste și cei doi l-au ridicat la înălțimea priciului de la etaj până a rămas așa spânzurat în cea mai dureroasă poziție. A luat apoi Țurcanu o bâtă mai groasă, cam cât mâna mea, și a început să-l lovească pe Niță. Apoi adresându-ni-se nouă celorlalți – care priveam îngroziți – ne-a zis: – Iată ce o să pățească acel care va mai îndrăzni să iasă la raport. Bestia de Țurcanu îl lovea cu parul peste față cu o ferocitate crescândă. La fiecare lovitură peste obraz capul îi era zvârlit la dreapta sau la stânga având impresia că gâtul secat de carne se va rupe și va zbura cât colo, rostogolindu-se. Am auzit cum la o lovitură mai puternică oasele faciale i-au fost zdrobite. Am sesizat un sunet stins și surd ca sfărâmarea unei coji de nucă subțire. La altă lovitură i-au sărit mai mulți dinți din gură. (...) La un moment dat a scăpat capul în jos, dând semne de moarte. Chiar și astfel cu capul bălăngănindu-se fără viață, Țurcanu l-a mai lovit de câteva ori până când unul din cei care-l țineau spânzurat, a zis: – A murit. Trupul fără viață și fața aceea gingașă de copil era zdrobită înspăimântător. Sângele cu carne amestecat zăcea acum în mijlocul camerei. Dar pofta de tortură a lui Țurcanu încă nu se potolise, ci pășea ca o fiară în dreapta și stânga gata să sfâșie și pe alții. – Aduceți o pătură! Pe loc au adus o pătură în care au înfășurat cadavrul și, astfel, l-au scos afară pe coridor, de unde l-au luat gardienii să-l ducă mai departe.” Prin ororile de la Pitești, caz unic de cruzime penitenciară, România a urcat în vârful ierarhiei bestiale. În nicio altă țară din gulagul comunist nu s-au petrecut asemenea atrocități. Corneliu Niță a fost unul... n-a fost decât unul dintre miile de tineri care au îndurat calvarul Piteștiului. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să rostesc numele lui Corneliu Niță, martir fără putință de tăgadă și model de demnitate românească. Vă mulțumesc. Sorin Lavric, senator AUR. _(Aplauze.)_

Interpelare

Constantin-Ciprian Iacob

Declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron legat de România

Stimate domnule ministru, Emmanuel Macron, ca Președinte al Franței, declara zilele acestea că, dacă nimeni nu-l oprește pe liderul de la Kremlin, dacă nu i se acordă Ucrainei suficiente garanții de securitate, „Putin va devora Moldova și va ajunge la granițele României”, conform publicației „Le Parisien”. Alți jurnaliști au transcris puțin diferit declarațiile prezidențiale, în sensul că „dacă nimeni nu-l oprește pe Putin, acesta va ataca sigur Moldova și poate chiar România” – a notat, spre exemplu, „La Tribune Dimanche”. Aceste declarații au fost preluate și de presa din România, efectul lor fiind provocarea unei stări de panică pentru mulți dintre cetățenii români. O astfel de stare de panică poate afecta atât comportamentul de zi cu zi al unei persoane sensibile, cât și comportamentul ei la vot, dat fiind că ne aflăm în această perioadă electorală. În acest context, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: În cazul în care declarațiile domnului președinte Emmanuel Macron se bazează pe informații veridice, militare, ministrul apărării naționale știe de această declarație? Dacă da, au fost ele distribuite CSAT-ului și consiliilor parlamentare specializate în apărare și securitate națională? În cazul în care declarațiile domnului Emmanuel Macron nu se bazează pe informații veridice militare, fiind doar declarații politice personale, care sunt măsurile prin care Ministerul Apărării Naționale va contracara efectul de panică nejustificată în rândul populației României? Senator Constantin-Ciprian Iacob. Vă mulțumesc.

Interpelare

Daniela Ștefănescu

O situație centralizată a suprafețelor agricole, structura proprietarilor, date necesare în vederea evaluării complexe a sectorului agricol

Întrebarea mea este adresată domnului Florin-Ionuț Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și vizează „O situație centralizată a suprafețelor agricole, structura proprietarilor, date necesare în vederea evaluării complexe a sectorului agricol”. Stimate domnule ministru, Conform datelor oficiale la care am avut acces, România deține o suprafață agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 de hectare, aproximativ 93,6% din suprafață, în timp ce suprafața arabilă este de 9.395.305 hectare, proprietate privată fiind în proporție de 95,1%. Dintre acestea se știe cu certitudine că, la sfârșitul anului 2014, 422.000 de hectare aparțineau celor 793 de persoane străine care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor pe care le furnizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Vă solicităm respectuos să ne comunicați o situație centralizată la zi; răspunsul îl solicităm sub formă de tabel, pe care l-am și anexat: o suprafață agricolă totală, din care: - teren arabil, pășuni și pajiști; - suprafețe împădurite; - teren extravilan alocat producerii de energie - regenerabilă; - alte tipuri de terenuri. Și, de asemenea, să ne comunicați suprafețele agricole deținute de cetățeni străini, societăți cu acționariat străin, fonduri de investiții, statul român, cetățeni români, societăți cu acționariat românesc sau alte categorii de proprietari. De asemenea, vă rugăm să ne comunicați care sunt măsurile luate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a monitoriza și reglementa proprietatea străină asupra terenurilor agricole din România. Vă solicităm ca acest răspuns să fie în scris, eventual și online. Vă mulțumim. Senator Daniela Ștefănescu, Circumscripția nr. 4 Bacău.

Interpelare

Nicolae Vlahu

autostradă a apei

Voi începe cu o interpelare adresată domnului Florin-Ionuț Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Domnule ministru, Constanța este județul care deține printre cele mai mari suprafețe de teren arabil din România; dintre acestea, în urmă cu câțiva ani, se irigau doar 4.500 de hectare, iar recent ați declarat că veți mai împrumuta încă 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea sistemului de irigații și că până în 2027 suprafața irigată va ajunge la peste 2,7 milioane de hectare. De asemenea, ați făcut precizări referitoare la faptul că avem o „autostradă a apei”, cu peste 2.800 kilometri de canal. Și vă întreb, domnule ministru: Ce procent din suma pe care o veți împrumuta va fi investit în județul Constanța? Ce lungime de irigații consacrate din județ a fost reabilitată și este funcțională și cât veți reabilita până în anul 2027? De asemenea, ținând cont că se apropie cu pași repezi sezonul cald, caracterizat de precipitații scăzute, vă rog să îmi comunicați: care au fost deciziile și când se vor pune în practică măsurile de simplificare a obținerii avizelor de către utilizatorii sistemelor de irigații, ca urmare a discuțiilor pe care susțineți că le-ați purtat cu ministrul mediului, apelor și pădurilor, domnul Mircea Fechet, și cu domnul ministru al energiei, Sebastian Ioan Burduja?

Interpelare

Nicolae Vlahu

Sala Polivalentă din Constanța, un șantier înghețat

O întrebare adresată domnului prim-ministru Ion-Marcel Ciolacu, doamnei Manuela Irina Pătrășcoiu, director general al Companiei Naționale de Investiții, cu obiectul „Sala Polivalentă din Constanța, un șantier înghețat”. Stimate domnule prim-ministru, ## Stimată doamnă director general, În municipiul Constanța, în 2016, CNI anunța că se va construi o sală polivalentă cu 5.000 de locuri. Aici urma să își desfășoare activitatea Clubul Sportiv Municipal Constanța, care are în prezent peste 20 de secții și numără peste 1.200 de sportivi. Clubul-fanion al Constanței nu are o sală proprie pentru antrenamente sau meciuri; echipele joacă în alte spații, unde plătesc chirie, iar sumele aferente vin uneori și din buzunarul părinților tinerilor sportivi. Revenind la cronologia evenimentelor, abia după 2 ani, în 2018, CNI semnează contractul privind proiectarea și execuția lucrărilor. Termenul de finalizare al Sălii Polivalente anunțat la acea vreme era de 27 de luni, adică în vara lui 2021 aceasta ar fi trebuit să fie finalizată. În momentul de față, din estimările prezentate în spațiul public, construcția este ridicată într-un procent de 70, dar lucrările au înghețat. Auzim an de an faptul că diferite proiecte din Constanța se află printre prioritățile Companiei Naționale de Investiții în ceea ce privește finanțarea proiectelor din Programul național de construcții de interes public sau social, dar, în realitate, lucrările stagnează, iar sala polivalentă nu face excepție. Astfel, vă

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

Răscoala condusă de Horea, Cloșca și Crișan

Acum câteva zile, pe 28 februarie, s-au împlinit 240 ani de la moartea martirică a lui Horea și Cloșca în 1785 la Alba Iulia. Crișan deja murise în închisoare pe 13 februarie. Răscoala de la 1784 a avut cauze politice, naționale, sociale, economice și confesionale. De altfel, Cloșca era preot. Revendicările țăranilor români au fost exprimate de Horea în Ultimatumul din 11 noiembrie 1784, când răsculații atacau Cetatea Devei. Spune Horea: „Nobili să nu mai fie! Să trăiască ei din slujbe date de împărat! Nobilii să nu mai aibă moșii, să plătească dări ca oamenii de rând! Pământurile nobililor să se împartă poporului după ordinul împărătesc!” Era un program modern, civilizat, european, în ton cu ideile iluminismului secolului XVIII. Ceea ce cerea țărănimea, prin Horea, în 1784 aveau să ceară și revoluționarii francezi în 1789: libertate, egalitate, fraternitate. Dar martiriul lui Horea și Cloșca a fost pentru Sfânta Lege românească, ortodoxia, și pentru neam. Ei s-au jertfit pentru dreptate și libertate, din dragoste pentru neamul românesc cel „răstignit și tras pe roată”. „Eu mor pentru națiune!” strigă Horea pe eșafod înainte de execuție, mărturisind că moare pentru neamul său. Suveranul austriac a cerut pentru Horea și Cloșca o tortură „exemplară”. Ei au fost trași pe roată, trupurile lor au fost crunt sfârtecate, despicate, răspândite în patru zări. Oasele lor au fost frânte, destrămate și împrăștiate, ca să servească drept pildă pentru români. Ca nu cumva românii din Ardeal să mai îndrăznească vreodată să se revolte contra stăpânirii habsburgice. Istorici academicieni ca Nicolae Densușianu, Ioan Lupaș, David Prodan, Ioan Aurel Pop îl evocă pe Horea ca martir. Frângerea pe roată a lui Horea a fost un martiriu, asemeni celui al Brâncovenilor. Prin jertfa pentru neamul său, Horea a împlinit cuvântul lui Hristos, care spune: „Mai mare dragoste nimeni nu are decât sufletul să și-l pună pentru prietenii săi.” Faptul că Horea a murit pentru neamul său a fost confirmat și de cronicari maghiari, de pildă Francisc Szilagyi, care spune: „Istoricul imparțial trebuie să mărturisească că Horea a purtat in inimă eliberarea poporului său.” Răscoala lui Horea seamănă cu răscoala lui Visarion Sarai ori Sofronie de la Cioara, având și motivație confesională. Martiriul lui seamănă cu cel al Sfântului Atanasie Todoran, și el frânt sub roată, în 1763. Ca Brâncovenii sau Atanasie, și Horea a primit de la Dumnezeu sfințenia în momentul martiriului. Ca „botez al sângelui”, mucenicia șterge orice păcat și are ca rezultat sfințenia. Canonizarea lui Horea în Biserica Ortodoxă Română n-ar fi decât o recunoaștere a sfințeniei de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Ceea ce asupritorii și torționarii au dezbinat, Dumnezeu și voința românilor a unit. Printr-o minune cu sens simbolic, aceeași cetate care a văzut spulberarea oaselor lui Horea și Cloșca, Alba Iulia, avea să devină, 133 de ani mai târziu, locul unirii românilor. Orașul muceniciei lor avea să-i adune în unitate pe românii din toate plaiurile autohtone. Altă minune e faptul că azi se păstrează cele două biserici de lemn construite de Horea. Miraculos, ele au scăpat distrugerii ordonate de generalul Bukow, care a dărâmat cu tunurile mănăstiri de piatră și a ars 300 de biserici de lemn din Ardeal. Există o conștiință eclezială națională, izvorâtă natural din inimile oamenilor, din dragoste față de jertfa lor, exprimată în versuri și icoane. Evlavia populară față de Horea și Cloșca se manifestă prin introducerea lor în canonul iconografic al Bisericii. Ei sunt pictați ca sfinți în biserici din Alba, Bihor, Hunedoara, Maramureș, Vâlcea, iar evlavia față de ei apare și în poezie. Ceea ce pictorii iconari au mărturisit prin fresce, zugrăvindu-i cu aureolă în biserici, poeții au exprimat prin cuvânt: Eminescu, în poemul „Horia”: - „Când în miezul nopții, cununat cu nimb Fulgere aruncă sus de pe Olimp.” Leonid Dimov, „Litanii pentru Horia”: - „Îi cântă-n cale cântec și mierlele și cucii Când trece ca o umbră, jur împrejur cu foc Ba sfinții din biserici cu creștetele lucii Îi dau și ei binețe, cătând a-i face loc.” - La fel, Ioan Alexandru, „Horea Craiul”: - „Horia pe roată spânzurat Nu-l mai poți sustrage din icoane.” Chiar Parlamentul României, prin Legea nr. 138/2020, i-a declarat pe Horea, Cloșca și Crișan „martiri și eroi ai națiunii române, pentru curajul, eroismul și sacrificiul lor în răscoala din 1784”. Așadar, ei sunt martirii Ardealului și ai întregului neam românesc. - Senator AUR Andrei Dîrlău, Circumscripția electorală nr. 1 - Alba. - Și, dacă permiteți, domnule președinte, și întrebarea?

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

aruncarea la gunoi

Doamna Tulsi Gabbard, _director of National Intelligence_ – șefa comunității de informații din SUA, a condamnat recent „aruncarea la gunoi”, căci asta înseamnă _tossing out_ , a alegerilor din România. Unele națiuni europene „nu sunt dedicate valorilor libertății”, a spus înaltul oficial american, nominalizând România. Ea s-a referit la națiunile europene ce „diverg” față de SUA privind promovarea păcii și pacea în Ucraina. Declarația ei vine după cea a lui Vance la Munchen, la fel de critică față de anularea alegerilor din România. Evocând întâlnirea tensionată de la Casa Albă a lui Trump cu Zelenski, Tulsi Gabbard spune că cei ce critică eforturile lui Trump arată că nu vor pace, iar despre România și alte țări europene, că nu sunt devotate cauzei și valorilor libertății, deși le invocă fățarnic. Există un clivaj major și nociv între politica externă a României și cea a SUA. Regimul Bolojan a ales linia troicii Bruxelles – Paris – Londra. Deși Uniunea Europeană e în degringoladă, traversând o criză fără precedent după venirea lui Trump, SUA vor pace în Ucraina, dar la Londra s-a ales sprijinirea războiului, sub ipocrita retorică a unui plan de pace. A prevalat orientarea belicoasă a neomarxiștilor strânși la Londra; s-a formulat planul utopic de a înarma Ucraina până-n dinți, de a o transforma într-un „porc spinos de oțel”. Nu e clar cu ce resurse militare, financiare poate Europa înarma Ucraina, nici de unde va lua Europa ajutoare pentru gaura neagră care e războiul din Ucraina, război, practic, pierdut. Nu e clar ce poate face Europa fără organizarea politicomilitară, lanțurile de comandă și informațiile satelitare asigurate de SUA. NATO nu poate funcționa fără SUA. Sperăm ca SUA să nu se retragă din NATO. Suntem pentru NATO, cu SUA ca pilon. Am următoarele întrebări: 1. Care e orientarea politicii externe, de securitate și apărare a României în raport cu a partenerului nostru strategic, SUA, privind războiul din Ucraina? 2. Cum va aboli România actuala fractură dintre administrația americană și Guvernul de la București, care poate deveni o amenințare la adresa securității noastre naționale? 3. Care e poziția României privind trimiterea de trupe în Ucraina din partea „coaliției de voință” discutate la Londra? Va fi România parte a acestei coaliții? 4. Are România de gând să trimită trupe românești în Ucraina? 5. Cu ce mandat președintele interimar Bolojan a reprezentat România la summitul de la Londra privind războiul din Ucraina? S-a angajat România să implementeze planul în patru puncte agreat acolo? Ce procent din PIB va aloca România pentru apărare? 6. Ce poziție va avea România la Consiliul European special de mâine, 6 martie? Și 7: care a fost obiectul vizitei președintelui interimar Bolojan la Chișinău? A avut ea legătură cu Ucraina? Întrebare pentru domnul Emilian Horațiu Hurezeanu, ministrul afacerilor externe, și domnul Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale. Doresc răspuns în scris. Senator AUR Andrei Dîrlău, Circumscripția electorală nr. 1 Alba, membru al Comisiei de politică externă din Senatul României Vă mulțumesc.

Interpelare

Ana-Cynthia-Ioana Păun

Cum terminăm războiul cu mafia imobiliară din Ilfov?

Întrebarea mea se adresează domnului Marian Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne. Stimate domnule ministru, Având în vedere evenimentul tragic din localitatea Chiajna, județul Ilfov, un incendiu care a izbucnit în apartamentul din mansarda unui bloc din localitate, extins ulterior către alte apartamente din bloc, vă supun atenției problematica dificultății intervențiilor pompierilor în cazul unor astfel de evenimente, problemă care pare a fi generalizată la nivelul județului Ilfov. Amintesc aici și alte evenimente tragice din Ilfov ce au avut loc recent: două în Popești-Leordeni, în mai 2021 și august 2022, și tot în Chiajna, în 2018. Intervențiile pompierilor au fost dificile din cauza nefuncționalității hidranților din zonă sau a lipsei acestora, precum și din cauza drumurilor înguste, care îngreunează accesul mașinilor de pompieri și desfășurarea activității acestora. Ținând cont de gravitatea problemei expuse, vă rog respectuos, pe această cale, să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Care este numărul total de hidranți din Ilfov conform ultimelor date deținute de instituția dumneavoastră? Vă rog să îmi furnizați și lista cu amplasamentul lor: localitate, stradă, număr și starea lor conform ultimelor verificări, dacă sunt sau nu funcționale. 2. Care sunt ansamblurile rezidențiale din Ilfov care dețin hidranți exteriori conform ultimelor date deținute de instituția dumneavoastră? Și care sunt ansamblurile rezidențiale din Ilfov care nu dețin astfel de hidranți exteriori? Vă mulțumesc. Și mai am o declarație politică. Mulțumesc frumos.

Interpelare

Ninel Peia

Toma Caragiu

Astăzi vreau să-l interpelez pe primarul municipiului Ploiești, domnul Mihai Polițeanu. Stimate domnule primar Mihai Polițeanu, Vă adresez această interpelare în calitate de senator de Prahova și chestor al Senatului, dar mai ales ca prahovean preocupat de condițiile din școlile orașului nostru. Am primit recent o sesizare privind situația de la Școala „Toma Caragiu” din Ploiești, unde elevii par să fie puși la încercare nu doar de rigorile matematicii, ci și de provocările unui mediu ce seamănă mai degrabă cu un scenariu de supraviețuire decât cu o unitate de învățământ. Se semnalează probleme grave: lapte expirat, cornuri „îmbogățite” cu vietăți, bănci rupte, furnici în sălile de clasă și lipsa unor condiții minime de igienă, precum săpunul și hârtia igienică la toalete. De asemenea, am fost informat că în anumite momente ale zilei aerul din clase devine irespirabil, iar această problemă este agravată de lipsa normelor elementare de igienă personală în rândul unor cadre didactice, situație care afectează confortul și sănătatea elevilor. Domnule primar, nu cred că așteptările părinților, ale elevilor, ale dascălilor includ acest tip de „educație alternativă”. Prin urmare, vă solicit, domnule primar, să dispuneți verificarea de urgență a acestor aspecte semnalate și, dacă se confirmă, să luați măsurile necesare pentru ca această unitate de învățământ să devină un loc sigur și decent pentru copii. Sper că veți trata acest subiect cu prioritate, domnule primar, astfel încât micuții ploieșteni să beneficieze de condiții normale de studiu, și nu de o aventură în sălbăticie.

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

domiciliu

Interpelarea mea este adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne. Stimate domnule ministru, Aproximativ un milion de cetățeni români și-au stabilit oficial domiciliul în străinătate. Aceștia se confruntă însă cu o situație discriminatorie, neavând acces la acte de identitate românești. Singura opțiune disponibilă este reprezentată de pașaportul CRDS, care este considerat document de călătorie. Or, lipsa unei cărți de identitate le creează numeroase dificultăți în interacțiunea cu diversele instituții. Problema a fost deja adusă în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în contextul în care un cetățean român stabilit în Franța a dat în judecată Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor. Curtea Europeană de Justiție a stabilit că legislația românească încalcă dreptul la liberă circulație și ședere, creând o diferență de tratament între cetățenii români cu domiciliul în România și cei cu domiciliul în străinătate. Ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a obligat Evidența persoanelor să-i emită reclamantului o carte de identitate, ceea ce s-a și întâmplat. La o lună de zile de la pronunțarea sentinței, mai exact în data de 9 mai 2024, Evidența persoanelor i-a eliberat acestuia cartea de identitate, care la rubrica „domiciliu” conține mențiunea „Fără domiciliu în România”. Împreună cu colegii mei din USR, am depus recent o inițiativă legislativă care introduce posibilitatea ca cetățenii români cu domiciliul în străinătate să beneficieze de cărți de identitate cu mențiunea țării de domiciliu. Această măsură este necesară pentru a alinia legislația națională la dreptul european și pentru a rezolva problema acestor cetățeni români, care de peste două decenii se confruntă cu dificultăți în accesarea cărților de identitate. În acest context, vă adresez următoarele întrebări: – Când veți începe eliberarea pe scară largă a cărților de identitate pentru cetățenii români cu domiciliul în străinătate? – Și aveți în vedere susținerea inițiativei legislative mai sus menționate, care va conferi cadrul legal pentru eliberarea cărților de identitate cetățenilor români cu domiciliul în străinătate? Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să fie transmis în scris. Vă mulțumesc.

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

Am asistat în acest plen la un nou episod revoltător din războiul PSD și PNL împotriva românilor din diaspora. Amendamentul USR care ar fi permis fiecărui român din afara granițelor să voteze până la ora 21:00 locală a fost respins printr-o golăneală procedurală.

Am asistat în acest plen la un nou episod revoltător din războiul PSD și PNL împotriva românilor din diaspora. Amendamentul USR care ar fi permis fiecărui român din afara granițelor să voteze până la ora 21:00 locală a fost respins printr-o golăneală procedurală. Din 1990 încoace au avut loc peste 20 de rânduri de alegeri. De fiecare dată, secțiile de votare din străinătate s-au închis conform fusului orar al fiecărei țări. Acum, pentru prima dată în istoria alegerilor libere din România, PSD și PNL impun ca urnele să se închidă la ora 21:00, ora României. Se taie cu nonșalanță din programul de vot până la 7-10 ore, în America, în funcție de poziția astrelor la momentul votului. Cum ați sabotat, stimați colegi din PSD și PNL, amendamentul USR? Amendamentul USR a fost inițial adoptat în plenul acestui Senat, cu 62 de voturi pentru și 61 împotrivă. Însă, pentru că rezultatul nu v-a convenit, ați forțat reluarea votului, cu o justificare puerilă. Ați supus la vot până a ieșit cum voiați. Ce concluzie să tragă românii din asta? Golăneala a continuat la votul pe proiectul de lege, unde ați inventat o altă procedură de vot, în încercarea de a forța adoptarea ordonanței. Nu a trecut raportul de adoptare, așa că ați supus la vot un proiect inexistent de respingere, care oricum nu avea suficiente voturi ca să treacă. În cele din urmă ați suspendat ședința de plen, tocmai ca această ordonanță să fie adoptată tacit. Aceasta este măsura respectului pe care îl aveți față de diaspora și față de democrație. Pentru că nu este doar o lovitură dată milioanelor de români din diaspora, ci este un atac flagrant la adresa democrației. Este o rușine ca în 2025 să asistăm la astfel de manevre antidemocratice, într-o perioadă care ar trebui marcată exact de dialog și de cooperare. USR va continua să lupte pentru un proces electoral corect și transparent, în care fiecare român, indiferent de locul în care trăiește, să poată vota fără obstacole. Românii din diaspora merită respect, nu obstacole inventate de o putere politică ce se teme de votul lor. Vă mulțumesc.

Interpelare

Eugen-Cristian Șipoș

Acte de reglementare ale proiectului Hidroelectrica Tarnița – Lăpuștești

Domnului Sebastian-Ioan Burduja, ministrul energiei. Obiectul întrebării: „Acte de reglementare ale proiectului Hidroelectrica Tarnița – Lăpuștești”. Stimate domnule ministru, Ați declarat la sfârșitul anului trecut că vă doriți ca proiectul Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești să fie declarat de importanță strategică națională, astfel încât să beneficieze de o implementare accelerată. De asemenea, ați declarat că „Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești reprezintă un proiect prioritar atât pentru România și Ministerul Energiei”, cât și pentru dumneavoastră. Constatăm însă că Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești, care va fi amplasată în județul Cluj, nu apare nicăieri în „Strategia energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050”. În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: 1. De ce Hidrocentrala Tarnița – Lăpuștești, cu amplasament în județul Cluj, nu apare nicăieri în „Strategia energetică a României pe 2025-2035, cu perspectiva anului 2050”? 2. În ce acte subsecvente, planificare, program de investiții, ordin de ministru aferente „Strategiei energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050”, se regăsesc detaliile acestui proiect? Vă

Interpelare

Dumitru Manea

Dumitru Manea, senator SOS România, Circumscripția nr. 24 Iași.

Dumitru Manea, senator SOS România, Circumscripția nr. 24 Iași. Fac o paranteză înainte de orice: legat de Mișcarea Legionară, din câte știu, până-n 2015 nu a existat nicio sursă de drept pentru condamnarea Mișcării Legionare, niciun legionar nu a făcut pușcărie pentru că era legionar, pentru că nu exista încadrare; erau arestați pentru art. 209, vechiul Cod penal și pentru infracțiuni de drept comun. Iar între antevorbitorul meu sau Alexandru Florian...

Interpelare

Dumitru Manea

Da. Voiam să spun că îi cred pe Mircea Eliade și...

Da. Voiam să spun că îi cred pe Mircea Eliade și...