Stenogramă plen

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Vă rog.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Mai avem o intervenție din partea Grupului PSD. Doamna senator Buzatu.

Mai avem o intervenție din partea Grupului PSD. Doamna senator Buzatu.

Interpelare

Oana-Constantina Buzatu

O să fac o declarație legată de Ziua Olteniei. În data de 21 martie celebrăm cu mândrie Ziua Olteniei, o zi dedicată unei regiuni care a fost dintotdeauna un simbol al curajului, al tradiției și al dezvoltării.

O să fac o declarație legată de Ziua Olteniei. În data de 21 martie celebrăm cu mândrie Ziua Olteniei, o zi dedicată unei regiuni care a fost dintotdeauna un simbol al curajului, al tradiției și al dezvoltării. Istoria, cultura, graiul și oamenii talentați și inovativi au dus numele Olteniei mai departe, atât în țară, cât și peste hotare; obiceiurile, tradițiile cu puternic impact la nivel național, toate ne definesc ca olteni. Oltenia a dat de-a lungul timpului personalități fără egal: Tudor Vladimirescu, Ștefan Odobleja, Constantin Brâncuși, Eugen Ionescu, Marin Sorescu, Amza Pellea sau Maria Lătărețu sunt doar câteva nume memorabile. Mehedințiul, județul pe care îl reprezint în Senatul României, este un reper esențial al regiunii noastre, alături de județele: Dolj, Olt, Gorj și Vâlcea. Cu Dunărea ca hotar, cu istorie vie în Cetatea Severinului și la Porțile de Fier, și cu un potențial economic, turistic și cultural imens, Mehedințiul reflectă spiritul oltenesc. De aceea astăzi nu este doar un moment de sărbătoare, ci este o oportunitate de a reafirma angajamentul pentru dezvoltarea Olteniei. Oltenia are resurse, are oameni capabili, iar datoria noastră, ca aleși ai acestei regiuni, este să asigurăm cadrul legislativ și investițional necesar pentru dezvoltarea acestui potențial și transformarea lui în realitate. Pentru toate acestea și pentru multe altele prețuiesc Oltenia și am ales să-mi pun toată priceperea în dezvoltarea și promovarea județului Mehedinți de care să fim mândri că este parte a Olteniei. La mulți ani, Oltenia! La mulți ani, dragi olteni! La mulți ani, dragi mehedințeni! Mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Da, era să pun pariu că Mehedințiul ține mai degrabă de Banat.

Da, era să pun pariu că Mehedințiul ține mai degrabă de Banat. Din partea Grupului AUR este cineva? Nu? Rămâneți pe grevă? Din partea Grupului PNL are cineva intervenție? Nu. Din partea Grupului USR? Doamna Cynthia Păun?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Aș avea și eu curiozitatea, dacă puteți să-mi spuneți după, da, unde femeia este plătită la jumătate față de un bărbat. Dacă ați întâlnit un caz undeva. Pentru că nu e în regulă. Pentru că eu nu știu. În administrație, cu siguranță nu e nicio diferență între bărbați și femei și nu știu ca cineva în

Aș avea și eu curiozitatea, dacă puteți să-mi spuneți după, da, unde femeia este plătită la jumătate față de un bărbat. Dacă ați întâlnit un caz undeva. Pentru că nu e în regulă. Pentru că eu nu știu. În administrație, cu siguranță nu e nicio diferență între bărbați și femei și nu știu ca cineva în România, vreo companie privată, să facă diferențe de salarizare în funcție de gen. Din partea Grupului USR, domnule Negoi, vă rog.

Interpelare

Eugen-Remus Negoi

Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor

Interpelarea de astăzi este adresată doamnei ministru Natalia-Elena Intotero, ministra culturii. Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, având primele componente situate în secolul al X-lea, reprezintă un monument unicat în România și un exemplar de arhitectură rupestră creștină din Europa. Spre deosebire de alte exemple rupestre din Europa sau Asia Mică, unicitatea lui este conferită de excavarea unui deal de cretă, material deosebit de fiabil, solubil în apă. Acest obiectiv de patrimoniu, cu totul special în peisajul epocii, este în prezent în stare avansată de degradare, iar starea lui de conservare este într-un iminent pericol, fiind afectate, în primul rând, inciziile care dau personalitate monumentului și care l-au făcut un punct de referință istorică. Mai mult de atât, acest extrem de important monument este trecut pe lista indicativă pregătitoare a UNESCO, așteptând să intre în patrimoniul mondial UNESCO. Bisericile, mormintele, galeriile, precum și toate reprezentările grafice murale înregistrează degradări permanente, cauzate de factori climatici, biologici, fizici, chimici și antropologici, accentuate de friabilitatea și higroscopicitatea cretei. Sunt vizibile fragmentări ale masivului de cretă, dislocări, crăpături și fisuri în pereții bisericilor și ai galeriilor, iar ansamblul rupestru și masivul de cretă nu pot supraviețui descoperite, în absența unor construcții de protecție. Singura soluție fiind crearea unui spațiu izolat, cu un climat controlat de temperatură și umiditate. În acest context, la mijlocul anului 2017, a fost demarat procesul de expertizare tehnică, solicitat Ministerului Culturii de către Inspectoratul Județean de Poliție Constanța, ca urmare a dosarului nr. 8339, acțiune finalizată în 2019, cu un document prin care experții desemnați de Ministerul Culturii au urmărit stoparea procesului de dispariție și au recomandat, de urgență, subliniez lucrul acesta, salvarea acestuia de către autorități prin elaborarea unor documentații tehnico-economice complete și execuția proiectului de salvare. La începutul anului 2023, Consiliul Județean Constanța a depus la Compania Națională de Investiții solicitarea nr. 53255, privind includerea în Programul național de construcții de interes public sau social, subprogramul „Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor”, a obiectivului de investiții „Conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Rupestru Murfatlar”, în valoare de aproximativ 33 de milioane de euro, iar, prin adresa nr. 8308, CNI, Compania Națională de Investiții, a transmis includerea proiectului pe lista sinteză, nr. 612; astfel, consiliul județean a transmis în format fizic documentația tehnico-economică, fazele DALI și proiect tehnic, plus DDE, însoțită de documentele cadastrale și documentațiile de urbanism cerute, certificatul de urbanism, avize, autorizație de construire, pentru acest obiectiv de investiții, precum și devizele financiare și răspunsurile la clarificările solicitate. Deoarece, până la acest moment, nu s-au primit informații noi cu privire la proiectul „Conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Rupestru Murfatlar”, prin prezenta, vă aduc la cunoștință, doamna ministru, pe de-o parte, că autorizația de construire nr. 26/12 decembrie 2022 este valabilă până anul acesta, în decembrie 2025, și valabilitatea a fost prelungită cu 12 luni, conform legii, în decembrie 2024, iar pe de alta, că acest monument unic poate fi cu adevărat salvat numai printr-o intervenție de urgență, care să-i asigure, în primul rând, condițiile optime de protecție și conservare. Având în vedere aspectele menționate, doresc să vă adresez, doamnă ministru, următoarele întrebări referitoare la proiectul „Conservarea, protejarea și punerea în valoare a Ansamblului Rupestru de la Murfatlar”: Ce surse de finanțare sunt disponibile pentru implementarea acestui proiect și când este planificată demararea proiectului? Aș aprecia un răspuns cât mai detaliat, în scris, în termenul prevăzut de lege, pe adresa de e-mail: remusnegoi@senat.ro Vă mulțumesc. Și, domnule președinte, dacă îmi permiteți, și declarația politică.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Da, vă rog.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Și o ultimă intervenție din partea Grupului USR. Domnule senator Mîndru, vă rog.

Și o ultimă intervenție din partea Grupului USR. Domnule senator Mîndru, vă rog.

Interpelare

Cătălin-Emil Mîndru

Cine plătește pentru crimele indiferenței?

„Cine plătește pentru crimele indiferenței?”. În Macedonia de Nord a avut loc o tragedie trasă la indigo cu tragedia din 2015 de la Colectiv. Tineri adunați la un concert au căzut victime ale unui incendiu cauzat de elemente pirotehnice, într-un club care se pare că funcționa pe baza unei autorizații falsificate. Acest incendiu a luat viața a 59 de tineri și a rănit alți aproape 160. Transmit condoleanțele mele familiilor îndurerate și sper într-o recuperare rapidă pentru cei răniți. Un eveniment care s-a petrecut la câteva sute de kilometri de noi ne aduce aminte de o tragedie care a lăsat urme adânci în societatea românească. La aproape 10 ani de la Colectiv, suntem astăzi mai bine pregătiți pentru gestionarea efectelor dezastrelor? Corupția care a adus la acel dezastru a fost stârpită? Premierul care a demisionat în dizgrație la acea vreme, domnul Victor Ponta, vrea astăzi să fie președintele țării. De la șapca lui Che Guevara a trecut la șapca lui Trump și, ca orice politician rămas fără idei, l-a regăsit și pe Dumnezeu. Piedone, primarul care a dat autorizația de funcționare la Colectiv, face ordine astăzi prin restaurante și brutării și își angajează toată familia în slujbe bine plătite la stat. La 10 ani de la Colectiv, încă nu avem secții de mari arși, iar asta se traduce în români morți care ar fi putut fi salvați în astfel de instituții, de unități specializate. Am fi putut să-i ajutăm mai mult și pe macedoneni. Mai toate centrele promise au rămas pe hârtie. Cui datorăm acest lucru? În ultimii 10 ani, 8 dintre aceștia au avut la conducerea Ministerului Sănătății fie un membru PSD, fie unul PNL. Guvernele au fost conduse în aceeași perioadă tot de membrii PSD-PNL. Bodog, Pintea, Costache, Tătaru s-au perindat pe la Ministerul Sănătății; domnul Rafila conduce de peste 3 ani acest minister. Unde sunt paturile pentru marii arși? Ciolacu și Ciucă au stat în campanii electorale prelungite, în timp ce încrederea în instituții și în sistemul medical s-a degradat în continuu. Incendiul din Macedonia de Nord ne pune iar în față întrebarea dacă suntem pregătiți astăzi pentru un dezastru, iar răspunsul trist este că nu, nu suntem pregătiți. Responsabilii sunt aceiași care ne-au adus astăzi extremiștii în pragul ușii. Această tragedie, la fel ca altele înaintea ei, nu este doar o întâmplare nefericită, ci dovada vie a unui sistem bolnav, ros de corupție și de nepăsare. La aproape un deceniu de la Colectiv, nu doar că nu am învățat nimic, ci am permis acelorași oameni să rămână la butoane, să promită, să fure, să mintă și să ne lase la fel de nepregătiți în fața dezastrului. Morții nu votează, dar memoria lor ar trebui să ne oblige să nu mai acceptăm resemnarea. Fiecare guvernare incompetentă, fiecare licitație trucată și fiecare spital neterminat sunt o condamnare tăcută a celor care ar putea fi următorii arși, următorii răniți, următorii uitați. Stimați colegi, cine plătește pentru toate aceste crime ale indiferenței? Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului SOS, doamna Cușnir, vă rog. _Ladies first._

Din partea Grupului SOS, doamna Cușnir, vă rog. _Ladies first._

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Da, vă rog.

Interpelare

Rodica Cușnir

Clarificări privind reformele și măsurile din programul de guvernare referitoare la bugetarea bazată pe rezultate, reorganizarea instituțiilor publice și noul statut al funcționarului public, precum și studiul de impact financiar pentru OUG nr. 9/2025

Întrebare adresată Ministerului Finanțelor. Obiectul întrebării: „Clarificări privind reformele și măsurile din programul de guvernare referitoare la bugetarea bazată pe rezultate, reorganizarea instituțiilor publice și noul statut al funcționarului public, precum și studiul de impact financiar pentru OUG nr. 9/2025”. ## Stimate domnule ministru, Conform programului de guvernare, Guvernul și-a asumat o serie de reforme menite să crească transparența și eficiența în alocarea cheltuielilor publice, să introducă bugetarea bazată pe rezultate și politici publice, să implementeze „bugetarea verde” și un plan bugetar multianual, precum și să oprească risipa banului public prin revizuirea cheltuielilor, extinderea achizițiilor centralizate și prioritizarea investițiilor. În același timp s-au anunțat o reorganizare a instituțiilor publice și un nou statut al funcționarului public, bazat pe criterii meritocratice, salarizare în funcție de performanță și o disciplină financiară mai strictă. Cu toate acestea, în practică au apărut semne de întrebare privind modul în care au fost efectuate aceste măsuri. Vă rog să clarificați următoarele aspecte: Cum justificați faptul că unele instituții au fost reorganizate sau comasate fără a prezenta public studii de impact financiar ori analize privind eficiența administrativă? Ce metodologie a fost utilizată pentru estimarea costurilor și beneficiilor generate de această reorganizare? În programul de guvernare este menționat că noul statut al funcționarului public va cuprinde criterii de performanță și salarizare în funcție de criteriile meritocratice. În ce stadiu se află acest proces legislativ și care sunt principalele noutăți pe care le propuneți pentru a întări disciplina financiară, responsabilizarea și profesionalizarea personalului din administrația publică? Cum se vor realiza evaluările de performanță și ce indicatori vor fi utilizați pentru a corela salariile cu rezultatele? În ce măsură a fost demarat procesul de trecere de la un buget de resurse la unul de rezultate, având în vedere transparența și analiza calitativă a cheltuielilor publice? Ce mecanisme a instituit Ministerul Finanțelor pentru a integra principiile „bugetării verzi” și a evalua impactul de mediu al proiectelor finanțate din fondurile publice? Care este stadiul implementării planului bugetar multianual, anunțat ca instrument de predictibilitate și atragere a investițiilor? Ce garanții oferiți mediului de afaceri că acest plan va fi menținut și respectat, având în vedere modificările frecvente ale legislației fiscale și bugetare? În contextul în care anumite măsuri din OUG nr. 9/2025 au produs efecte doar câteva zile, fiind ulterior amânate până la finalul anului, vă solicit să prezentați un studiu de impact financiar care să demonstreze: – efectul bugetar pentru perioada de aplicare inițială și motivele amânării; – economiile estimate sau realizate la bugetul de stat ca urmare a acestei măsuri și protecția pentru perioada rămasă până la finalul anului; – modul în care acest demers se încadrează în obiectivul general de a reduce risipa banului public. Vă rog, domnule ministru, să-mi transmiteți un răspuns în scris, detaliat, în termenul legal, astfel încât să existe o deplină transparență și o informare corectă a opiniei publice cu privire la angajamentele Guvernului și măsurile pe care ministrul finanțelor le ia pentru a asigura o administrare eficientă și responsabilă a resurselor publice. Cu deosebită considerație, senator SOS România Rodica Cușnir. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Și, tot din partea Grupului SOS, domnul senator Manea.

Și, tot din partea Grupului SOS, domnul senator Manea.

Interpelare

Dumitru Manea

Eminescu, îngropat în pământ la Satu Mare

Dumitru Manea, senator SOS România, Filiala nr. 24 Iași. Întrebare adresată doamnei Natalia-Elena Intotero, ministru al culturii, domnului Pataki Csaba, președinte al Consiliului Județean Satu Mare, domnului Kereskényi Gábor, primar al municipiului Satu Mare. Obiectul întrebării: „Eminescu, îngropat în pământ la Satu Mare”. ## Doamnelor și domnilor, Suntem în anul 2025, an declarat „Anul cultural Mihai Eminescu”. De aceea – sau în primul rând de aceea – vă aduc la cunoștință următorul fapt. În data de 31 august 2024, de Ziua limbii române, în Piața Libertății din municipiul Satu Mare a avut loc un eveniment care ar fi trebuit să fie înălțător: dezvelirea Monumentului Limbii Române, realizat de sculptorul Radu Ciobanu. A fost însă un eveniment mai degrabă umilitor, chiar dacă a fost onorat prin discursuri de prefectul județului Satu Mare, Ioan Tibil, și Robert Laszlo, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare. A fost umilitor pentru că această statuie mai fusese dezvelită o dată, în 2016, dar nu a putut fi așezată la locul cuvenit, adică în Parcul Libertății, unde este acum, din cauza opoziției autorităților locale și județene. Monumentul a fost așezat – de fapt, depozitat – „provizoriu”, timp de 8 ani, în curtea Muzeului de Artă din Satu Mare, timp în care în oraș au mai apărut două monumente: unul dedicat poetului Sándor Petőfi, care este ipostaziat cu sabia în mână, și altul dedicat politicianului și scriitorului Széchenyi István, camarad de arme cu Lajos Kossuth, conducătorul Revoluției Maghiare din 1848. Nimic ilegal, evident, pentru că oricând se poate da vina pe birocrație. Dar asta nu e mai puțin strigător la cer, căci e vorba, pur și simplu, de o batjocorire, prin ocultare, a drepturilor românești ancestrale pe teritoriile locuite de ei, într-o țară care încă se numește România, iar monumentul „celebrat” în 31 august era dedicat limbii române. Batjocura adresată limbii române de autoritățile majoritar maghiare e amplificată de faptul că monumentul n-are soclu, e înfipt direct în pământ, iar culmea batjocurii e îngroparea, din rațiuni de stabilitate, în absența soclului, a unei părți din monument. Numai că, parcă pentru a scoate și mai mult în evidență ostilitatea maghiară și indolența românească, pe acea porțiune îngropată în pământ se află încrustate cuvintele lui Miron Costin, citate de Eminescu în articolul „Memorialul comitetului”, apărut în ziarul Timpul la 4 noiembrie 1882: „Cel mai frumos și mai corect dialect românesc și cel mai apropiat de graiul romanic se vorbește la Sătmar.” Textul, ca să fie amintit totuși, a fost reprodus pe o tablă și montat la suprafață lângă statuie. Iată, așadar, ce au îngropat edilii orașului Satu Mare din țara încă numită România, din care a rămas numai firma, cum ar fi spus Eminescu. Doamnă ministru Natalia-Elena Intotero, domnule președinte al Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba, domnule primar Kereskényi Gábor, vă întreb dacă aveți cunoștință despre această situație, dacă ați luat vreo măsură de remediere sau dacă intenționați să o faceți acum, după ce ați aflat.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului POT, domnule senator Borțun, vă rog.

Din partea Grupului POT, domnule senator Borțun, vă rog.

Interpelare

Ștefan Borțun

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are în vedere, în cel mai scurt timp, construirea centurii ocolitoare a orașului Măcin, județul Tulcea?

Bortun Ștefan, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, Partidul Oamenilor Tineri. Interpelarea este adresată domnului Sorin-Mihai Grindeanu, ministru al transporturilor și infrastructurii. Obiectul interpelării: „Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are în vedere, în cel mai scurt timp, construirea centurii ocolitoare a orașului Măcin, județul Tulcea?”. Stimate domnule ministru, În calitate de senator de Tulcea, am obligația de a proteja interesele tulcenilor. Una dintre problemele recurente este acea a locuitorilor din Măcin ale căror case sunt afectate de camioanele care traversează prin centrul orașului, deoarece nu există o altă variantă ocolitoare. Odată cu construirea podului Brăila-Tulcea, traficul de camioane prin orașul Măcin s-a intensificat. Vă informez că în zona orașului Măcin sunt foarte multe cariere de piatră aflate în exploatare; astfel, există cariere de piatră aflate în revărsarea Turcoaia, Greci, Dăeni și două chiar la orașul Măcin. Camioanele încărcate cu piatră din aceste cariere trec obligatoriu prin orașul Măcin, ceea ce afectează atât infrastructura rutieră din oraș, cât și casele oamenilor, din cauza trepidațiilor. Este imperativ să fie construită o centură ocolitoare a orașului, având în vedere și faptul că este traversat direct de drumul european E87. Desigur, traversarea Măcinului cu camioane duce și la creșterea nivelului de poluare din oraș. Menționez că autoritățile locale au încercat să promoveze un proiect de construire a unei centuri ocolitoare, dar nu au reușit să finalizeze acest proiect vital pentru bunăstarea locuitorilor din Măcin. Autoritățile locale au făcut studiu de fezabilitate și l-au corectat în funcție de observațiile primite de la autoritățile responsabile. Având în vedere toate aceste aspecte, dar și faptul că realizarea unei centuri ocolitoare ar duce la creșterea și eficientizarea activității economice, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Sunt alocate fonduri bugetare în anul 2025 pentru construirea centurii ocolitoare a orașului Măcin, județul Tulcea?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Domnul senator Robe.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

rog.

Domnule senator Pălărie, din partea Grupului USR, vă rog.

Interpelare

Ștefan Pălărie

Organizarea standului României în cadrul _Salon Mondial du Tourisme_ , Paris, Franța, în perioada 13-16 martie 2025

Voi da citire următoarei întrebări, obiectul întrebării fiind „Organizarea standului României în cadrul _Salon Mondial du Tourisme_ , Paris, Franța, în perioada 13-16 martie 2025”. ## Stimate domnule ministru, Prin raportare la prevederile art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și la prevederile art. 202 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere faptul că în comunicatul de presă publicat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în continuare numit „MEDAT”, din data de 14 martie 2025, intitulat „Promovăm România în capitala Franței: experiențe autentice și tradiții românești la _Salon Mondial du Tourisme_ ”, MEDAT a informat opinia publică cu privire la participarea unei delegații a României în cadrul acestui eveniment, ocazie cu care a fost organizat standul României în vederea promovării turismului românesc, vă solicit să-mi comunicați următoarele informații: 1. Care au fost costurile totale alocate în vederea organizării standului României în cadrul acestui eveniment în perioada 13-16 martie 2025? 2. Care au fost companiile românești care au participat în cadrul standului României în vederea promovării turismului românesc? 3. Câți reprezentanți ai Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au format delegația care a participat în cadrul _Salon Mondial du Tourisme_ , Paris, Franța, în perioada 13-16 martie 2025, cu indicarea demnităților publice sau a funcțiilor publice deținute în cadrul MEDAT? 4. Vă solicit să-mi indicați numele reprezentanților Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului care au format delegația care a participat la acest eveniment, precum și perioada în care fiecare dintre aceștia a participat în cadrul evenimentului. 5. Evident, care au fost costurile deplasării și... de deplasare și cazare ale delegației formate din reprezentanții MEDAT în perioada 13-16 martie 2025? În așteptarea răspunsului dumneavoastră în scris, inclusiv la adresa de e-mail, vă asigur de întreaga mea considerație pentru sprijinul acordat. Senator USR Ștefan Pălărie, Circumscripția nr. 42 București. Mulțumesc.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Interpelare

Ionel Carp

Necesitatea reluării și finalizării proiectului Canalului București – Dunăre

Întrebare parlamentară adresată domnului Sorin-Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Obiectul întrebării este „Necesitatea reluării și finalizării proiectului Canalului București – Dunăre”. Stimate domnule ministru, Țara noastră are un potențial uriaș în ceea ce privește transportul fluvial, însă lipsa unei viziuni coerente și a unor investiții strategice a făcut ca această oportunitate să fie ignorată de-a lungul anilor. Una din cele mai importante inițiative pentru modernizarea și eficientizarea transportului fluvial este proiectul Canalului București – Dunăre, o lucrare începută încă din perioada comunistă și abandonată imediat după anul 1990, deși se află într-un stadiu avansat de execuție. În prezent, când Uniunea Europeană promovează tot mai mult utilizarea transportului naval și feroviar pentru reducerea poluării și creșterea eficienței economice, este esențial ca statul român să ia măsuri pentru finalizarea acestui proiect. Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, aflat sub egida Consiliului Concurenței, a subliniat recent importanța finalizării lucrărilor la acest canal, pentru a conecta Bucureștiul, cel mai mare pol economic și urban al țării, cu Portul Constanța, facilitând astfel transporturile mărfurilor și atragerea de noi investiții în logistică, industrie și agricultură. Pe lângă beneficiile economice directe, amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița, ca parte a acestui proiect, ar contribui la protejarea împotriva inundațiilor, extinderea irigațiilor și dezvoltarea unor zone piscicole moderne. Cu toate acestea, până în prezent nu a existat nicio decizie clară privind viitorul acestui proiect strategic. În condițiile în care țările europene investesc masiv în infrastructura fluvială și intermodală, România continuă să sufere din cauza unei rețele portuare slab dezvoltate, a administrării fragmentate și a lipsei de coordonare între instituțiile responsabile. Oportunitatea de a integra Canalul București – Dunăre într-o strategie națională coerentă de transport ar contribui semnificativ la reducerea presiunii pe infrastructura rutieră și ar atrage fonduri europene destinate transportului sustenabil. Având în vedere aceste aspecte, vă rog, domnule ministru, să îmi răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Transporturilor pentru reluarea și finalizarea proiectului Canalului București – Dunăre? Există un calendar clar de implementare estimativ? 2. Ce surse de finanțare sunt analizate pentru acest proiect și ce demersuri au fost făcute pentru a atrage fondurile europene? 3. Cum va fi integrat acest canal în rețeaua națională de transport intermodal, astfel încât să sprijine eficient economia și să reducă presiunea pe transportul rutier? 4. Cum intenționează Ministerul Transporturilor să asigure o administrare unitară și eficientă a acestui proiect, astfel încât să nu se repete fragmentarea și lipsa de coordonare care afectează în prezent porturile fluviale din România?

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Din partea Grupului USR, domnule senator Darău, vă rog.

Din partea Grupului USR, domnule senator Darău, vă rog.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Mai sunt colegi în sală care doresc să intervină?

Mai sunt colegi în sală care doresc să intervină? Nu cred că mai sunt. Voi da citire, în continuare, colegilor senatori care au depus în scris întrebări și interpelări, precum și declarații politice: – din partea Grupului PSD: domnul senator Stroe Felix; – din partea Grupului AUR: Sandu Ionuț Mircea, Peiu Petrișor-Gabriel, Lavric Sorin, Iacob Ciprian Constantin, Geamănu Ștefan, Chelaru Mircia, Barcari Dorina, Vlăescu Virgiliu-George, Șipoș Eugen-Cristian; – din partea Grupului PNL: domnul senator Vasile Blaga, domnul senator Coteț Mihai; – din partea Grupului USR: doamna Cynthia Ana Păun, domnul Negoi Remus; – din partea Grupului SOS: doamna Rodica Cușnir și doamna Cerva Nadia-Cosmina. Înainte de a citi declarațiile depuse în scris, mai avem o intervenție în plen, o declarație politică. Vă rog, doamna senator.

Interpelare

Victoria Stoiciu

La finalul săptămânii trecute s-a încheiat o etapă și a început alta.

La finalul săptămânii trecute s-a încheiat o etapă și a început alta. Agenția Națională Antidrog și-a încheiat activitatea, iar noua Agenție Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și Adicțiilor, înființată prin Ordonanța de urgență nr. 147/2024, a devenit oficial funcțională. În același timp au început să fie operaționalizate cele 43 de centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 65/2025. Mai mult, în plenul de luni al Senatului a fost votată Ordonanța de urgență nr. 3/2025 care aduce ultimele completări necesare operaționalizării noii agenții. Toate acestea marchează un pas important în schimbarea de paradigmă a politicilor publice privind consumul de droguri. Schimbarea de perspectivă este clară: dinspre pedeapsă către sănătate. De ce această schimbare este vitală? Ani la rând statul român a mizat pe o singură soluție pentru combaterea consumului de droguri: înăsprirea pedepselor. Rezultatul? Mii de dosare penale, adolescenți și tineri ajunși în închisoare pentru cantități infime. În loc să ne concentrăm pe marile rețele de trafic, am transformat consumatorii în ținte principale; 80% din capturile de droguri vizau cantități mai mici de 5 grame. Și mai grav, în ultimii 6 ani, fiecare an a adus un nou record negativ de condamnări penale pentru consumatori: de la 78 de consumatori condamnați în 2016 la un record istoric de 354 condamnați în 2021, o creștere de peste patru ori. În același timp, numărul traficanților condamnați a scăzut cu 33% față de acum 10 ani. Rezultatul? Departe de a reduce consumul, problema a explodat. Drogurile clasice au fost înlocuite de noile substanțe psihoactive, mult mai periculoase și cu un risc crescut de adicție și supradoză, o politică greșită, cu efecte dramatice. Ani la rând am rămas în urmă în ceea ce privește asistența victimelor. Agenția Națională Antidrog, aflată în subordinea Ministerului de Interne, nu a avut capacitatea de a asigura servicii integrate eficiente pentru persoanele afectate, o spune un raport al Curții de Conturi din luna octombrie 2023, care arată o realitate îngrijorătoare: în 41 din cele 47 de centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog nu exista o echipă terapeutică completă. Practic, mii de tineri nu au primit sprijinul de care aveau nevoie pentru a-și salva viețile. Am greșit când am crezut că putem rezolva problema doar cu pedepse. Am tratat efectele și am ignorat cauzele. În spatele fiecărui consumator se află o poveste, traume psihologice, probleme sociale, lipsa sprijinului familial. În loc să vindecăm, am exclus. În loc să prevenim, am pedepsit. Consecințele? Stigmatizare, marginalizare și sănătate distrusă pentru mii de tineri, ale căror șanse la o viață normală au fost drastic diminuate. Este timpul să acționăm. Schimbarea trebuie să fie profundă și reală. Este nevoie să mutăm accentul de la represiune pe prevenție și sprijin. Înființarea și operaționalizarea Agenției Naționale pentru Coordonare în Domeniul Drogurilor și trecerea centrelor de asistență integrată din subordinea Ministerului de Interne în subordinea Ministerului Sănătății reprezintă un prim pas important, dar nu este suficient. Ce avem de făcut? Este nevoie de o abordare legislativă coerentă, care să pună accent pe prevenție, integrare și sprijin. Trebuie să investim în educație, în campanii de informare, în servicii de consiliere și tratamente accesibile, să ne asigurăm că fiecare centru funcționează la standarde înalte, că fiecare tânăr are acces la sprijinul de care are nevoie. Aceasta nu este doar o responsabilitate instituțională, ci și una morală. Parlamentul împreună cu instituțiile competente și cu noua agenție trebuie să se implice activ în definirea și susținerea acestor politici. Este momentul să construim un cadru legislativ clar și eficient, care să pună în centrul său omul și sănătatea sa. Viitorul nostru depinde de deciziile pe care le luăm aici, să fim parte din soluție. Vă mulțumesc foarte mult.

Interpelare

Robert-Marius Cazanciuc

Monitorul Oficial

Din partea Grupului PSD au mai depus declarații politice în scris: domnul senator Ovidiu Puiu, domnul senator Stroe Felix, domnul senator Dunca Marius, domnul senator Mohan Aurel-George și doamna senator Alina Tănăsescu. Din partea Grupului AUR au depus domnii senatori: Vasilică Potecă, Sandu Mircea-Ionuț și Sorin Lavric, Vlăescu Virgiliu-George, Chertif Costache și Niculina Stelea. Din partea Grupului PNL: domnul Marian Călin-Petru. Din partea Grupului USR: doamna senator Ana Păun Cynthia, domnul Marius Bodea, domnul Bochileanu GeorgeCătălin. Din partea Grupului SOS: domnul Petrea Dorin-Silviu. Acestea au fost declarațiile depuse în scris, în afara celor care au fost susținute în plen. Dacă nu mai sunt alte solicitări de intervenții în plen, stimați colegi, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și declarații politice de astăzi, 19 martie 2025. Să ne revedem cu bine! _Ședința s-a încheiat la ora 13:10._ ## **EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR** „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări. &JUYEJT|573555] **ISSN** 1220–4870 **Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 38/28.III.2025 conține 12 pagini.** Prețul: 66 lei