Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 23 aprilie 2025 · monitorul.ai

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

iv școlar de atins.

Astăzi marcăm Ziua Marelui Mucenic... Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, dar și Ziua internațională a cărții, un prilej de a ne reaminti că lectura este fundamentul unei societăți incluzive, educate și pregătite pentru viitor. Din păcate, datele Eurostat ne arată că România se află printre ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește cititul. Cauzele sunt multiple, de la inegalități sociale și modul în care sistemul educațional se raportează la lectură până la lipsa unei infrastructuri culturale accesibile și a unor politici publice coerente. Or, educația, cultura și accesul la informație trebuie să fie drepturi garantate, nu privilegii. Trăim, de asemenea, într-o lume în continuă schimbare, profund digitalizată, iar lectura trebuie încurajată în toate formele sale, fie că vorbim despre cartea tipărită sau despre cea digitală. Și mă bucur să amintesc în acest sens câteva proiecte inițiate de USR și adoptate de Parlament: reducerea TVA-ului de la 19% la 5% pentru cărțile și presa digitală, o măsură care încurajează lectura în format electronic, mai accesibilă pentru tineri, și accesul gratuit pentru studenți la toate bibliotecile universitare și central-universitare, întrucât progresul tinerilor care aspiră la cariere în domenii-cheie nu trebuie condiționat financiar. Este datoria noastră să le oferim resursele de care au nevoie pentru a-și construi viitorul. De asemenea, doresc să menționez un proiect important finanțat prin PNRR, aflat în derulare: transformarea bibliotecilor în huburi moderne pentru dezvoltarea competențelor digitale. Aceste centre vor deveni spații dinamice, unde cetățenii, indiferent de vârstă, vor putea dobândi cunoștințe esențiale. Este datoria noastră, ca legiuitori, să sprijinim astfel de inițiative, pentru că fiecare pas pe care îl facem în această direcție nu doar că va contribui la creșterea nivelului de educație, ci va forma și o societate sănătoasă, pregătită pentru provocările viitorului. În același timp, trebuie să înțelegem că România are nevoie de o viziune coerentă în ceea ce privește educația. Avem nevoie de un sistem educațional care încurajează lectura, gândirea critică și care vede învățătura ca pe un proces continuu, nu doar ca pe un simplu obiectiv școlar de atins. Doar așa vom avea tineri pregătiți să facă față unei lumi în continuă schimbare. Mulțumesc.

Interpelare

Sorin Lavric

Poetul Andrei Ciurunga – deținutul în al cărui schimb de noapte a înviat Hristos

Robert Eisenbraun, pe numele său inițial, s-a născut în orașul Cahul, Basarabia, la 28 octombrie 1920, într-o familie de coloniști germani. Studiază în orașul natal, absolvă liceul în Bolgrad, iar în Basarabia, dezrobită pentru scurt timp de ocupantul sovietic după 1941, predă la gimnaziul din Cahul și la Liceul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Chișinău, ocupând în același timp funcția de redactor la câteva publicații basarabene. În timpul războiului se refugiază cu familia în Brăila. Anticomunist convins, este arestat pentru prima dată în 1945, după ce publicase un articol în care îi îndemna pe români să respingă ideologia comunistă. În anul 1946, Robert Eisenbraun hotărăște să-și schimbe numele în Andrei Ciurunga, noul nume fiind ales la întâmplare dintr-o carte de telefoane. Opoziția față de regimul comunist nu încetează nici după prima eliberare. Autoritățile îl arestează a doua oară în anul 1950, de această dată suferind o detenție de 4 ani la Canal. În timpul acestei detenții scrie numeroase poezii cu caracter protestatar, atrăgându-și supranumele de „poetul cumplitului Canal”. Tot aici are loc întâmplarea pentru care îl denumim astăzi pe Andrei Ciurunga „deținutul în al cărui schimb de noapte a înviat Hristos”. Redau întâmplarea cu pricina: „Andrei Ciurunga, poetul, era planton într-o noapte. Singur alesese să stea treaz de la 11.00 noaptea la 1.00 dinspre zi: râvnea cu mare arșiță sufletească să audă clopotele Învierii sunând și răsunând zglobiu dinspre mica biserică din Valea Neagră. (...) Datoria oricărui planton era să spună: «Domnule ofițer, sunt plantonul schimbul doi în baraca E4. În timpul schimbului meu nu s-a întâmplat nimic.» Însă Andrei Ciurunga era prea cutremurat de evenimentul cosmic ce tocmai avusese loc. Așa încât nu se putu păzi de a mărturisi: «Domnule ofițer, sunt plantonul schimbul doi în baraca E4. În timpul schimbului meu a înviat Hristos!» Pe loc a fost dus și închis în carcera îngustă din curte. A rămas acolo, cum povestește, «3 zile încheiate, cât au durat sărbătorile Paștilor». Trebuie știut că hrana i se compunea, în condițiile noi, dintr-un sfert de pâine pe zi și o cană de apă. Atât. Iar de dormit, n-o putea face decât sprijinindu-și spinarea pe unul din pereții carcerii sau ghemuindu-se ca un câine pe glodul de pe jos, fiindcă noua locuință era prea nespațioasă.” Ca și în cazul lui Nichifor Crainic și Radu Gyr, poeziile lui Andrei Ciurunga au fost învățate pe de rost de ceilalți deținuți politici. Sunt onorat ca, sub cupola Senatului României, să evoc numele lui Andrei Ciurunga. Vă mulțumesc. Sorin Lavric. _(Aplauze.)_

Interpelare

Cristian Vântu

Am venit astăzi în fața dumneavoastră să vă sesizez o problemă extrem de gravă, și anume: lipsa medicilor de gardă din spitalele publice, care pur și simplu refuză să mai facă gărzi, din cauza neindexării plății acestora, care a rămas la nivelul anului 2018. Veți spune, probabil, că medicii sunt oricum bine plătiți, ignorând faptul că, spre deosebire de un tânăr cu studii medii, care își alege o profesie bine plătită, poate avea un venit suficient încă de la 20 de ani sau chiar spre deosebire de absolvenții oricăror alte facultăți, în afară de Facultatea de Medicină, care, în sistem Bologna, după 3 ani de facultate și 2 de master, pot intra în profesie, un tânăr medicinist are nevoie de 10-12 ani pentru a-și obține dreptul de liberă practică și a începe să aibă o viață normală, să-și poată întemeia o familie. Pe lângă faptul că le cerem acestor tineri acest sacrificiu, pe lângă faptul că le cerem să lucreze într-un sistem medical total neperformant, le cerem să fie supuși unor abuzuri față de care legea actuală nu îi protejează și într-un sistem în care sunt tot mai puțin respectați, acum nici nu îi plătim corespunzător sacrificiului pe care l-au făcut și efortului pe care îl fac. În aceste condiții, nu vă mirați că exodul medicilor, care părea că a stagnat în timpul pandemiei, pare să revină la cote și mai alarmante. Stimați colegi din partidele de guvernare, indiferent cât investiți în tehnologie, cât investiți în construcții, în sistemul medical de sănătate, trebuie să înțelegeți că un spital fără medici este lipsit de sens și lipsit de utilitate. Vă mulțumesc pentru atenția pe care sper că mi-ați acordat-o. Cristian Vântu, senator AUR de Mureș, vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate a Senatului.

Interpelare

Daniela Ștefănescu

Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebări în termen de cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni.

Obiectul întrebărilor mele... De fapt, sunt reveniri asupra întrebării adresate în ședința din 26 martie, privind dezvoltarea infrastructurii rutiere. Întrebarea este adresată domnului ministru Sorin-Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii. Stimate domnule ministru, Având în vedere întrebarea adresată în cadrul ședinței Senatului din data de 26 martie 2025 cu privire la stadiul și perspectivele de finalizare a tronsoanelor Mizil – Buzău și Focșani – Bacău din autostrada A7, Autostrada Moldovei, revin asupra acesteia, întrucât până la acest moment nu a fost transmis un răspuns oficial. În acest context, vă reamintesc că, potrivit art. 179 alin. (4) din Regulamentul Senatului României: „Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la întrebări în termen de cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni.” Având în vedere că termenul legal a fost depășit, fără o justificare oficială, vă solicit respectuos transmiterea în regim de urgență a unui răspuns în scris care să conțină informațiile solicitate anterior. Înțelegând complexitatea acestui proiect major pentru dezvoltarea Moldovei și a conectivității naționale, consider că o comunicare promptă și detailată este esențială pentru a răspunde interesului public. Vă solicităm un răspuns în scris și pe adresa de e-mail. Vă mulțumim. Senator Daniela Ștefănescu, Circumscripția nr. 4 Bacău. Iar a doua este tot o revenire către... adresată domnului ministru Florin-Ionuț Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Stimate domnule ministru, Reiterăm, în mod ferm și justificat, solicitarea de a răspunde întrebării noastre formulate în ședința Senatului din data de 5 martie 2025 privind situația actualizată a suprafețelor agricole ale României și structura deținerii acestora. Apreciez efortul de a da curs solicitării noastre, dar modul în care ați făcut-o este unul superficial. Subliniez că solicitarea adresată urmărea obținerea unor evaluări centralizate și actualizate din perspectiva Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de autoritate publică responsabilă de elaborarea și implementarea politicilor agricole, a dezvoltării rurale și gestionării resurselor funciare. Menționez faptul că datele sunt... Menționarea faptului că datele sunt deținute de notariate și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, deși relevantă, nu exclude responsabilitatea ministerului de a cunoaște, corela și interpreta aceste date, în scopul asigurării unei viziuni de ansamblu asupra domeniului agricol și utilizării terenurilor agricole în România. În acest sens, vă solicităm respectuos să reveniți cu un răspuns concret, conform solicitărilor, așa cum au fost formulate. Vă rugăm ca în cazul în care nu dețineți aceste date să menționați. - Vă solicităm un răspuns și în scris, și pe adresa de e-mail. Vă mulțumim. Senator Daniela Ștefănescu, Circumscripția nr. 4 Bacău. _(Aplauze.)_

Cuprins

Stenograma

Domnul senator Petrișor-Gabriel Peiu informează plenul Senatului asupra depunerii moțiunii simple referitoare la sistemul de pensii din România

Întrebări, interpelări și răspunsuri

Declarații politice

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra legilor depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată