Stenogramă plen

Interpelare

Mircea-Cristian Nicula

suntem îngropați în datorii

mințile care caută soluții, din inimile care nu și-au pierdut încrederea că se poate. 2024 a fost anul în care această Românie tăcută, dar hotărâtă, a reușit să vorbească nu prin vorbe, ci prin fapte. În 2024 cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 120 de miliarde, în creștere cu 19,4% față de anul precedent. România a atras peste 13 miliarde de euro din fonduri europene. România a inaugurat 200 km de autostradă și drum expres în 2024, un record istoric. În 2025 sunt în lucru peste 250 km de autostradă. Pentru cei care aruncă rapid verdictul „suntem îngropați în datorii”, vreau să ne uităm puțin la date. La final de 2024 datoria publică a României a fost de 53,1% din PIB. Media zonei euro a fost de 87,4%. Japonia are peste 250% datorie. România este pe locul 65 în lume. Suntem în echilibru, nu în colaps. Sunt lucruri de reparat, dar și fapte care merită recunoscute. Când vezi că munca ta devine autostradă, spital, platforma funcțională, începi din nou să crezi. România nu cere aplauze, cere respect. România nu vrea promisiuni, vrea continuitate. Asta este România: cu greșeli, cu voință, cu suflet. Vă mulțumesc. Senator PSD Mircea-Cristian Nicula, senator de Bistrița-Năsăud.

Interpelare

Ștefan Geamănu

Frauda electorală prezidențială: o trădare coordonată a statului român

Mesajul meu politic de astăzi, declarația mea politică, se intitulează „Frauda electorală prezidențială: o trădare coordonată a statului român”. Nu mai este timp pentru formule diplomatice și pentru tăceri convenabile. Alegerile prezidențiale din România au fost fraudate. Nu simbolic, nu metaforic, ci concret, organizat, metodic și premeditat. Iar în această fraudă au fost implicate direct instituții ale statului român, partide politice, rețele de influenceri, structuri din Republica Moldova și complicități transfrontaliere care ridică semne grave de întrebare privind siguranța națională. Ce s-a întâmplat nu este doar o abatere de la etica democratică, ci un act de subminare a suveranității naționale, o operațiune de manipulare electorală în masă, desfășurată sub ochii noștri, ai tuturor. Și nu doar sub ochi, ci cu sprijinul unora dintre cei prezenți în această sală. – Ingerința Republicii Moldova: trădare tăcută cu aprobarea tacită a statului român Date, semnale și dovezi aflate în posesia noastră indică implicarea rețelelor de propagandă și a unor grupări organizate din Republica Moldova în influențarea și manipularea votului din România. Nu s-a mișcat nimic fără aprobarea sau acceptul instituțiilor românești. Voturi din diaspora direcționate la comandă. Influenceri și rețele media moldovenești promovate agresiv în spațiul nostru. Cine a semnat aceste acorduri? Cine a ordonat? Cine a tăcut? – Influenceri și vedete, în slujba unui regim fals democratic Folosirea în masă a influencerilor online, a vedetelor de carton, a marionetelor din showbiz a fost un atac direct la discernământul populației, finanțat și orchestrat din culise. Aceștia nu au acționat independent, ci în baza unor contracte, campanii și ordine precise. Cât s-a plătit? Din ce fonduri? Cine i-a coordonat? – Implicarea instituțiilor statului: Poșta Română, STS, MAI, în slujba unui plan politic S-a depășit orice limită. Poșta Română a fost folosită ca instrument electoral, operând în favoarea unui singur candidat, sub presiuni venite de sus. Raportările suspecte din secții izolate, rețelele de transport coordonate pe județe, datele centralizate opac de STS, toate indică o rețea de fraudă electorală internă, în care autoritățile nu doar că nu și-au îndeplinit rolul constituțional, ci au devenit unelte politice. – Cartelul politic anti-AUR: alianța rușinii naționale Stimați colegi, nu vă mai ascundeți. Toate partidele din Parlament, cu excepția AUR, s-au aliat în spatele cortinei, ca într-o piesă regizată prost, pentru a elimina vocea românilor care nu mai cred în minciună. PSD, PNL, USR, UDMR, PMP, toți ați semnat, tăcut sau explicit, un pact împotriva democrației. Nu din vina AUR, ci de frica adevărului pe care AUR îl spune. – Turismul electoral – o rețea infracțională mascată Zeci de autocare, mii de cetățeni mutați fictiv, voturi duble sau triple, organizare militarizată. Aceasta nu este democrație. Este o crimă împotriva suveranității populare. Și fiecare prefect, fiecare primar, fiecare funcționar care a tăcut sau a executat ordine trebuie cercetat penal. Apel către români și către instituțiile care mai cred în democrație: cer, în mod oficial, constituirea unei comisii parlamentare de anchetă cu atribuții de control extins asupra tuturor instituțiilor implicate în alegeri. Cer public Parchetului General și DNA să se autosesizeze pentru fapte de trădare, abuz în serviciu, fals și uz de fals, coruperea procesului electoral. Dacă mai există patriotism în acest Parlament, el trebuie să se manifeste acum. Dacă mai există judecători, procurori, funcționari onești, ei trebuie să iasă din tăcere. România nu poate fi lăsată pe mâna unei mafii politico-mediatice cu tentacule externe. În concluzie, AUR nu este dușmanul democrației. AUR este singura dovadă că românii încă mai au o voce. Iar voi, cei care ați călcat peste această voce, trebuie să răspundeți. Nu vom tăcea. Nu vom ceda. România nu este de vânzare. Vă mulțumesc. Ștefan Geamănu, senator AUR, Circumscripția electorală nr. 43 Diaspora.

Interpelare

Olga Onea

Un strigăt de ajutor, faliment anunțat – Liberty Steel Galați

Declarația mea politică de astăzi se numește „Un strigăt de ajutor, faliment anunțat – Liberty Steel Galați”. În așteptarea deciziei de astăzi, 21 mai 2025, a Tribunalului din Galați, Uniunea Sindicatelor Siderurgiștilor a „binevoit” să convoace o „ședință de informare și dezbateri în legătură cu situația actuală și viitoare a societății”. Așadar, joia trecută, 15 mai 2025, au fost chemați, într-un final, și angajații. Am fost invitată și am răspuns invitației cu toată inima. Am avut dorința de a afla direct din mijlocul oamenilor care le sunt problemele. Și am fost singura, dintre toți aleșii gălățenilor, prezentă acolo. A fost o ședință, dragi gălățeni, de foc! Angajații, în marea lor majoritate muncitori, care reprezintă cam 70%-80% în structura personalului, m-au întrebat, ca pe Guvernul lipsă, ca pe toate celelalte partide la un loc, absente toate, de altfel, sperând să afle o soluție la frământarea cea mare: Se închide combinatul? Rămânem fără locuri de muncă? Ce se va întâmpla cu noi? Cine negociază pentru noi, în cazul disponibilizărilor? Câți vor pleca? Întrebările, care au curs din toate direcțiile, m-au găsit doar pe mine, factor nedecident, dar doritor să caute ajutor. Așadar, vă spun azi, în plenul Senatului: cu un sindicat aservit puterii, fără nicio reacție de sprijin pentru oamenii care au cotizat de la angajare până în prezent, cu o presă care a refuzat să relateze adevărul, angajații, cu familiile lor, vor suferi fără drept de apel. Dragi gălățeni, alegerile s-au încheiat. Acum vom vedea împreună ce a dictat cu adevărat concordatul preventiv să transmită angajaților prin intermediul acestei ședințe informative, căci așa s-a exprimat: „ce vrea concordatul, insolvența, falimentul...”. Toate cărțile se vor da pe față în decizia instanței. Presa locală a scris că sunt doar 25 de companii care au cerut insolvența. Nu. Sunt aproximativ 1.000 de contractori angajați pe platforma siderurgică, cu peste 1.000 de furnizori din țară, cu mii de angajați, iar datoriile combinatului se ridică la câteva sute de milioane de euro. Per total, putem spune că sunt aproximativ 40.000 de locuri de muncă care depind de activitatea Combinatului de la Galați. Comunitatea locală, pe axa Brăila – Galați, s-a dezvoltat în tandem cu extinderea operațiunilor de producție, multe familii gălățene având un membru al familiei angajat sau fost angajat al companiei. Termene.ro a arătat că sunt 464 de firme care au activități conexe cu metalurgia sau siderurgia în zonă, cu o cifră de afaceri de circa 5,5 miliarde, ceea ce înseamnă o depășire cu 4 miliarde a cifrei de afaceri a tuturor firmelor de comerț cu amănuntul și agriculturii la un loc. De altfel, cifra de afaceri totală a societăților din Galați a fost de aproximativ 7 miliarde de euro în anul 2023. Falimentarea combinatului va afecta mai mult decât familiile celor 4.000 de angajați plus familiile celor peste 50 de firme satelit. Combinatul este responsabil și de ce a mai rămas din termoficarea municipiului Galați: 6.000 de consumatori casnici și 37 de sedii de instituții publice depind de combinat. Tot el aprovizionează cu apă jumătate din orașul de la Dunăre. Se vor face restructurări, personalul va fi redus până la sfârșitul anului 2025, conform Planului de restructurare și... restructurare a Liberty Galați, înaintat tribunalului în cadrul procedurii de concordat preventiv. Vom vedea ce s-a ales: intrarea în faliment, insolvența sau prelungirea concordatului preventiv. Evident, alegerile joacă un rol decisiv. Senator SOS Onea Olga, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. Mulțumesc.

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Distinși colegi,

Distinși colegi, Alegerile prezidențiale au încheiat cea mai lungă perioadă electorală din istoria noastră recentă – o perioadă agitată, cu provocări, acuzații nefondate și informații false, dar și cu recunoașteri, unele dintre ele directe, altele mai subtile, ale performanței PSD la guvernare. Vă invit, așadar, să trecem dincolo de polemici și să analizăm cu responsabilitate ceea ce am realizat și ceea ce ne așteaptă. România traversează una dintre cele mai dinamice etape economice din ultimele trei decenii. În raportul publicat luna trecută, Banca Mondială a plasat țara noastră printre cele 10 economii din fostul bloc comunist care au atins statutul de țări cu venituri ridicate, alături de Croația, Polonia și Ungaria. În guvernarea PSD, alături de colegii din coaliție, am depășit, ca produs intern brut pe cap de locuitor, nu doar aceste state, ci și Grecia sau Portugalia – o recunoaștere pe care mulți dintre dumneavoastră ați evitat-o, dar pe care ați afirmat-o în campania electorală, pledând pentru continuitatea parcursului european. Toate aceste rezultate nu ar fi fost posibile fără o creștere masivă a investițiilor publice – din fonduri europene, PNRR și programe guvernamentale, fără accentul pus pe modernizarea infrastructurii rutiere – prin construcția de autostrăzi și drumuri de mare viteză, fără diversificarea economică – în care antreprenoriatul și digitalizarea avansează rapid și, desigur, fără consolidarea clasei de mijloc. Pe plan regional, suntem deja percepuți ca un exemplu de succes al convergenței cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Totuși, această traiectorie pozitivă nu este garantată. Dimpotrivă, tocmai pentru că ne aflăm într-o zonă de tranziție între o economie emergentă și una matură, provocările devin mai subtile și mai dificil de gestionat. De aceea, noul guvern pe care-l vom avea trebuie să înțeleagă că economia românească nu poate depinde doar de forță de muncă ieftină, ci trebuie să fie centrată pe valoare adăugată, inovare și educație. Trebuie să continue investițiile în infrastructură, concomitent cu atragerea fondurilor europene și gestionarea prudentă a datoriei publice. ## Distinși colegi, România are toate atuurile pentru a deveni o economie matură, competitivă și echilibrată – depinde de noi să valorificăm acest potențial. Vă mulțumesc. Senator PSD de Botoșani Doina-Elena Federovici.