Stenogramă plen

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

este lipsa unui program național coerent pentru evaluarea infrastructurii critice între acțiune și ipocrizie politică, adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, prim-ministru interimar.

Dragi colegi, Dragi români, Obiectul interpelării este lipsa unui program național coerent pentru evaluarea infrastructurii critice între acțiune și ipocrizie politică, adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, prim-ministru interimar. Stimate domnule prim-ministru, Într-o declarație recentă ați afirmat că România are nevoie de o evaluare urgentă a infrastructurii critice: diguri și conducte, poduri și podețe, și că această sarcină va reveni viitorului guvern. Ați recunoscut că aceste lucrări sunt vechi, realizate în urmă cu zeci de ani, și că necesită o analiză serioasă privind gradul de uzură și nevoia de reparații. Ați mai spus că, fiind vorba de un guvern interimar, nu aveți capacitate deplină de decizie. Totuși, trebuie spus răspicat: Partidul Național Liberal, din care faceți parte, se află la guvernare aproape neîntrerupt din 2019 și a deținut poziții-cheie în guvernele din ultimul deceniu. România are zeci de mii de kilometri de diguri, multe dintre ele în stare incertă, care protejează localități întregi. În lipsa unor intervenții documentate, aceste structuri pot ceda oricând, cu pierderi de vieți omenești și costuri uriașe. Asta nu mai este doar o chestiune tehnică, ci una de siguranță națională. În acest context, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări: – Care este situația actuală a digurilor din România, conform ultimului audit sau raport de specialitate emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor sau altă instituție abilitată? – Câte dintre aceste structuri au fost expertizate tehnic în ultimii 10 ani și care sunt rezultatele acestor expertize? – Care sunt motivele pentru care în anii de guvernare PNL nu a fost demarat un program național clar de evaluare și reabilitare a infrastructurii critice, în condițiile în care au existat resurse și avertismente repetate? – Veți dispune, chiar și în regim de interimat, constituirea unei celule de criză interministeriale care să pună pe masa viitorului guvern o hartă actualizată a vulnerabilităților infrastructurii critice și un plan de intervenție etapizat? – De ce trebuie să așteptăm un alt guvern ca să rezolvăm probleme despre care știm de ani de zile că există și care pot produce tragedii?

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

Românii de peste Prut s-au mobilizat masiv la ultimele alegeri prezidențiale din România, masiv și decisiv. Implicarea cetățenilor din Republica Moldova ne-a impresionat pe toți într-un moment în care țara noastră a fost pusă la grea încercare, iar procentul copleșitor, peste 88% în favoarea lui Nic

Românii de peste Prut s-au mobilizat masiv la ultimele alegeri prezidențiale din România, masiv și decisiv. Implicarea cetățenilor din Republica Moldova ne-a impresionat pe toți într-un moment în care țara noastră a fost pusă la grea încercare, iar procentul copleșitor, peste 88% în favoarea lui Nicușor Dan, a contribuit la păstrarea direcției europene pentru România. Acest vot a fost mai mult decât un gest de solidaritate, a fost un mesaj clar și hotărât: suntem un popor unit, care crede în libertate și crede în Europa. Nu este o surpriză că în urma acestui mesaj, dar și în perspectiva alegerilor parlamentare din Republica Moldova, propaganda Moscovei s-a activat puternic. Vedem spațiile online bombardate cu mesaje tipice Kremlinului, în încercarea de a semăna dezbinare între românii de pe cele două maluri ale Prutului. Este cu atât mai important în acest context să susținem, fără echivoc, parcursul european al Moldovei. Am transmis acest mesaj și în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu delegația Comisiei pentru politica externă și integrare europeană din Parlamentul Republicii Moldova: cauza europeană a surorilor și fraților noștri de peste Prut trebuie susținută mai mult ca oricând și avem responsabilitatea, ca demnitari români, să o sprijinim activ și concret în acest moment-cheie reprezentat de alegerile parlamentare. Uniunea Europeană a fost în ultimii ani principalul motor de dezvoltare al Republicii Moldova. Sprijinul a fost real și cuantificabil: financiar, tehnic și umanitar, pentru modernizarea instituțiilor, infrastructurii și serviciilor publice. Anul acesta, în luna aprilie, Parlamentul European a aprobat un ajutor istoric, de 1,9 miliarde de euro, menit să ajute Republica Moldova să facă față efectelor războiului... războiului de agresiune dus de Rusia și să accelereze reformele necesare aderării la Uniunea Europeană. Moldova a fost alături de România când am avut nevoie. Acum este rândul nostru să fim alături de ea. Până la capăt. Mulțumesc.

Interpelare

Virgiliu-George Vlăescu

Suspendarea a 869 de milioane din PNRR agravează situația economică a României, pentru că nu vă hotărâți să renunțați la pensiile speciale

Am o interpelare adresată domnului Cătălin Predoiu, prim-ministru interimar. Obiectul interpelării: „Suspendarea a 869 de milioane din PNRR agravează situația economică a României, pentru că nu vă hotărâți să renunțați la pensiile speciale”. ## Domnule prim-ministru, Comisia Europeană a decis suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, din care componenta de grant 814 milioane de euro și cea de împrumut de 55 de milioane de euro. După lungi întârzieri, Comisia Europeană a aprobat, în legătură cu cererea de plată nr. 3, plata sumei de 1.279.000.000 de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. Practic, ne chinuim ani întregi să oficializăm niște împrumuturi pentru că componenta de grant este mică și oricum nu reușim să o atragem pe toată până la sfârșitul perioadei PNRR. Astăzi sunt suspendate trei jaloane. Primul este legat de componenta de pensii speciale – jalonul 215; sunt suspendați 231 de milioane de euro. Al doilea jalon se referă la operaționalizarea autorității de monitorizare a indicatorilor de performanță ai întreprinderilor publice, pentru care sunt suspendați 330 de milioane de euro. Cel de-al treilea jalon, care a fost suspendat, este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Este vorba de un număr de 43 de administratori, care în prezent sunt ne... sunt revocați. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro. Sigur că AUR, prin vocea președintelui, a atras atenția încă din aprilie 2025 asupra acestui lucru și sigur că reprezentantul statului, sau domnul Nicușor Dan, a precizat în campanie că este o minciună această suspendare, dar s-a dovedit cât se poate de real, cu consecința majorării deficitelor și așa mari ale României. Nu suntem capabili să ne ținem de un proiect, de un plan. Iar guvernarea PNL – PSD – USR – UDMR se află la un nou început și a început strategia de manipulare prin care cetățenii trebuie să mai facă încă un sacrificiu, de data aceasta cu Nicușor Dan în fruntea bucatelor. „Pe lângă pensiile speciale, suntem foarte îngrijorați în privința situației fiscale din România. Ce vedem este o direcție greșită, iar execuția bugetară este slabă. Deficitul fiscal nu este sustenabil și prezintă un risc important pentru România”, au atras atenția reprezentanții Comisiei Europene. Bugetarea deficitului la 7% din PIB pentru 2025 este nerealistă, câtă vreme nu au fost eliminate pensiile speciale și nu a fost anulată finanțarea partidelor de la bugetul de stat. Față de această situație, vă adresez următoarele întrebări: – La ce dată vor fi trași la răspundere vinovații acestui dezastru? Când veți renunța la numirile politice? – Când preconizați că veți elimina din lege pensiile de serviciu pentru anumiți privilegiați ai sistemului, cunoscute ca „pensiile speciale”?

Interpelare

Olga Onea

Lacul Brateș, fost cel mai mare lac interior din Europa, în prezent pe cale de dispariție

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Mircea Fechet, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. În atenția domnului președinte Costel Fotea, consiliul județean. Titlul interpelării: „Lacul Brateș, fost cel mai mare lac interior din Europa, în prezent pe cale de dispariție”. Stimate domnule ministru, Lacul Brateș, situat în apropiere de vărsarea Prutului în Dunăre, la marginea orașului Galați, a fost cândva cel mai mare lac interior din Europa, cunoscut ca Delta Prutului și chiar Balatonul României, atestat încă din anul 1500 ca având aproximativ 35.000 de hectare. Reformele comuniste, care au implementat o serie de lucrări agrotehnice în anul 1948 și după, au păstrat la acea vreme doar 2.000 de hectare de apă, restul fiind transformat din lac în terenuri agricole. Lacul Brateș este în prezent într-o stare critică, cu o adâncime redusă și un ecosistem grav afectat. Gălățenii își aduc aminte de acum 40-50 de ani că lacul era un important centru piscicol și de agrement. Potrivit specialiștilor, lacul este un culoar de trecere pentru aproximativ 50 de specii de păsări, iar peștele nu se mai reproduce și moare deja din cauza scăderii oxigenului în apă și a dispariției habitatelor. Implementarea măsurilor pentru salvarea lacului necesită colaborarea între autorități, instituții de cercetare și comunitatea locală. Fără intervenții rapide și coordonate, lacul Brateș riscă să dispară complet în următorii ani, pierzându-se astfel un ecosistem de o importanță ecologică și culturală semnificativă. Prin urmare, vă solicit să răspundeți cu celeritate, punctual, la următoarele întrebări: – Care este frecvența recomandată și câte decolmatări, cu datele aferente, au fost făcute pe lacul Brateș în ultimii 10 ani? – Care este ultima decolmatare efectuată pe lacul Brateș? – Care sunt principalele măsuri luate în vederea conservării sau, mai bine zis, având în vedere colapsul în care se află, a reconstituirii biodiversității pe lac? – Cine monitorizează regimul irigațiilor în zona lacului Brateș și dacă există măsuri luate deja în vederea protejării luciului de apă? – Există un plan de revitalizare/salvare a lacului? Au fost făcute proiecte în acest sens? – Care este situația canalelor de alimentare cu apă din și în lacul Brateș, râul Prut, râul Chineja, precum și alte surse? – S-a făcut o evaluare a impactului ecologic în zonă? – Cine avizează și care este baza legală de transformare a părților secătuite din lac în teren agricol? – Cine verifică calitatea apei din lac? Care este ultima verificare făcută și care este concluzia raportului?

Interpelare

Liviu Sorin Robe

Prețul facturilor la energia electrică

Întrebare adresată domnului Sebastian Ioan Burduja, ministru, Ministerul Energiei. Obiectul întrebării: „Prețul facturilor la energia electrică”. Stimate domnule ministru, Pe 26 martie anul curent, vă adresam o întrebare referitoare la situația sistemului energetic național, la care nici până în acest moment nu am primit răspuns. Demersul respectiv conținea șapte întrebări-cheie pentru sistemul energetic național, de la fondurile alocate pentru acoperirea prețurilor plafonate, la energia electrică, la situațiile centralelor electrice Mass Mintia sau Iernut. Reiterez pe această cale rugămintea de a-mi fi transmise răspunsuri la întrebarea depusă pe 26 martie și reiau poate cea mai arzătoare temă pentru cetățeanul român. Dacă până la 30 iunie prețurile sunt cele maxime plafonate, de 0,68 lei/kWh, respectiv 0,80 și 1,3 lei/kWh, în funcție de consum, după 1 iulie piața va fi liberalizată, plafoanele vor fi ridicate, iar populația, în mare majoritate, va urma să plătească prețurile de piață în factură, indiferent de consum. Alți furnizori au prețuri și mai mari, cum este PCC, care a anunțat deja că va dubla prețul. PPC va aplica un tarif unic de 1,55 lei/kWh, la care se adaugă un abonament zilnic de 0,43 lei pentru fiecare loc de consum. În orice caz, creșterile vor fi resimțite din plin la consumatorii casnici. De exemplu, un român care consumă 100 de kWh pe lună și plătește acum 80,9 lei va plăti din 1 iulie 167,9 lei. De asemenea, din cauza energiei scumpe, nici industria românească nu va putea fi competitivă. Nu mai vorbesc de industriile energofage, mai ales în contextul în care dorim să dezvoltăm industria de apărare românească. Având în vedere aceste aspecte și ținând cont de importanța protejării cetățenilor de creșteri bruște ale prețurilor, vă solicit să răspundeți la următoarele întrebări: 1. Ce măsuri are în vedere Ministerul Energiei pentru protejarea consumatorilor casnici de creșterile bruște de prețuri ce anunță... ce se anunță la facturile de energie electrică? 2. Cum definiți consumatorii vulnerabili? Care sunt criteriile și cum vor fi protejați aceștia de creșterea preconizată a prețului energiei electrice?

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

Alocarea de bani din Fondul de Solidaritate UE pentru zonele afectate de inundații din România

Interpelare către domnul Cătălin Predoiu – prim-ministru interimar, domnul Mircea Fechet – ministrul mediului, domnul Raed Arafat – secretar de stat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență. Obiectul interpelării: „Alocarea de bani din Fondul de Solidaritate UE pentru zonele afectate de inundații din România”. Pe 27 mai, acum o săptămână, Comisia Europeană a alocat 280 milioane euro din Fondul de Solidaritate al UE, pentru Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Republica Moldova, Bosnia și Herțegovina. Banii s-au dat pentru redresare în urma inundațiilor grave din septembrie, octombrie anul trecut. Ca principal instrument al Uniunii Europene, de ajutor după dezastre, fondul de solidaritate finanțează redresarea după dezastre, repararea infrastructurii, protecția populațiilor, îmbunătățirea infrastructurii de prevenire, protejarea siturilor de patrimoniu cultural, reconstruire. Anul trecut au avut loc inundații grave și extinse în întreaga Europă Centrală. România a fost și ea grav afectată de inundațiile din octombrie anul trecut, localitățile au fost acoperite de apă, au fost șapte victime umane, totuși, Comisia Europeană nu a pus România pe lista țărilor beneficiare ale fondului de solidaritate. Noi, AUR, am fost în zonă, am ajutat cât am putut, la Pechea și în alte comune, și întreb: – De ce, domnilor miniștri, România nu e propusă de Comisia Europeană ca beneficiar al Fondului de Solidaritate al UE? – Care este mecanismul pe care autoritățile române competente ar fi trebuit să-l activeze pentru a obține sumele necesare redresării zonelor calamitate din România? – De ce nu a fost activat acest mecanism? Situația bugetului de stat știm că este gravă, datoria externă uriașă, deficitul 10%, în aceste condiții era normal ca România, ca stat membru UE, să beneficieze de bani pentru redresare după inundații. Mecanismul european de solidaritate, de altfel, a fost activat de România pe 2 iunie, pentru inundațiile de la Salina Praid. De ce județul Galați a fost discriminat? Sunt locuitorii din România cetățeni de mâna a doua față de cei aflați ceva mai la vest? Mulțumesc. Și o declarație politică privind Trianonul. Azi marcăm, stimați colegi, un moment crucial al istoriei națiunii noastre, semnarea Tratatului de la Trianon, pe 4 iunie 1920, act ce a consfințit recunoașterea internațională a Marii Unirii la 1 Decembrie 1918, prin care Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș s-au alăturat Regatului României. Primul Război Mondial a fost un punct de cotitură în Europa, punând capăt imperiilor multinaționale, deschizând calea pentru afirmarea principiului autodeterminării. România a intrat în război de partea Antantei și a urmărit idealul național de unire; victoria Antantei, prăbușirea Imperiului Austro-Ungar au creat condiții ca acest deziderat să devină realitate. La 1 decembrie, la Alba Iulia, 100.000 de români au proclamat Unirea Transilvaniei cu România, act de voință ce a reflectat aspirațiile poporului român din regiune. Tratatul de la Trianon a consfințit juridic și internațional această realitate, stabilind noile frontiere, recunoscând unirea celor patru provincii. Trianonul, semnat la palatul din Versailles, a fost rezultatul negocierilor din conferința de pace de la Paris. Delegația română, condusă de personalități de talia lui Ioan I.C Brătianu, a pledat pentru recunoașterea drepturilor istorice ale poporului român. S-au stabilit frontierele României Mari, incluzând teritorii locuite majoritar de români. Unirea a fost un moment definitoriu pentru identitatea noastră națională. Prin Trianon, Transilvania s-a reintegrat în corpul națiunii române, completând procesul de unificare, începând cu unirea Moldovei, Țării Românești, apoi Dobrogei și Basarabiei, mai târziu. Trianonul a fost un triumf al autodeterminării, principiu enunțat de președintele Woodrow Wilson, recunoașterea internațională a Unirii a validat voința exprimată de români la Alba Iulia, punând capăt secolelor de marginalizare a majorității românești din Imperiul Austro-Ungar. Trianonul a readus în granițele României Mari o populație diversă, inclusiv minorități maghiare, germane, evreiești etc. Aniversarea e un act de rememorare istorică, dar și un prilej de a reflecta asupra valorilor ce ne unesc ca națiune. Într-o Europă modernă, privim acest moment nu ca motiv de diviziune, ci ca simbol al dreptului istoric al popoarelor de a-și croi destinul. Aniversarea e un act de răspundere față de generațiile trecute, e datoria noastră să transmitem această moștenire într-un context global marcat de polarizare, aniversarea ne reamintește importanța unității naționale. Trianonul a fost un pas către Europa națiunilor libere. Azi, ca membri ai Uniunii Europene, avem datoria de a construi o Europă a păcii și cooperării. Deși moment de triumf pentru România, Trianonul rămâne subiect sensibil în relația cu alte state vecine care mai au carențe privind tratarea minorității române. Trebuie să promovăm o viziune echilibrată, recunoscând necesitatea conviețuirii armonioase cu toate concluziile... cu toate comunitățile. În concluzie, stimați colegi și dragi români, Trianonul este un pilon al istoriei moderne a României, simbol al dreptului poporului român de a-și decide destinul. Aniversarea e o datorie morală și un prilej de a privi spre viitor cu încredere și responsabilitate. Să onorăm sacrificiile înaintașilor prin construirea unei românii unite, prospere și respectate, exemplu de solidaritate și cooperare în Europa și în lume. Vă mulțumesc.

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Angajamentele internaționale asumate de România la Summitul de la Vilnius

Interpelare adresată domnului Emil Hurezeanu – ministru al afacerilor externe al României și domnului Angel Tîlvăr – ministru al apărării naționale din România. Obiectul interpelării: „Angajamentele internaționale asumate de România la Summitul de la Vilnius”. Stimați domni miniștri, În virtutea mandatului pe care îl exercit ca senator ales în Parlamentul României și în numele cetățenilor care m-au trimis să îi reprezint, vă adresez următoarea interpelare publică, solicitând un răspuns clar, oficial și asumat, atât din partea Ministerului Afacerilor Externe, cât și din partea Ministerului Apărării Naționale din România. La data de 2 iunie 2025, în cadrul reuniunii de la Vilnius, România a semnat, alături de Lituania și Polonia, o declarație comună care, conform informațiilor publice, a fost nesemnată de celelalte țări reprezentate la summit. Având în vedere această situație, vă solicit următoarele clarificări: – Care sunt rațiunile pe care delegația României a decis semnarea unei declarații comune într-un cadru multilateral, în contextul în care majoritatea celorlalți lideri prezenți, membri NATO și parteneri europeni, nu și-au asumat acest document? – Ce angajamente explicite și implicite derivă din această declarație pentru statul român, inclusiv în ceea ce privește creșterea cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, în condițiile în care România înregistrează în prezent un deficit bugetar de peste 9%? Susținerea aderării Ucrainei la NATO, în contradicție aparentă cu poziția publică a partenerilor noștri strategici? Vă solicit să tratați această interpelare cu toată seriozitatea și să răspundeți în scris.

Interpelare

Daniela Ștefănescu

Întrebarea mea de astăzi este adresată conducerii Agenției Domeniilor Statului și vizează o evidență a... sau o situație centralizată a suprafețelor de teren agricol pe care Agenția Domeniile Statului le administrează.

Întrebarea mea de astăzi este adresată conducerii Agenției Domeniilor Statului și vizează o evidență a... sau o situație centralizată a suprafețelor de teren agricol pe care Agenția Domeniile Statului le administrează. Stimate domnule director general, Vă adresăm prezenta întrebare în scopul unei mai bune înțelegeri a modului în care este gestionat patrimoniul agricol al statului român, respectiv terenurile aflate în administrația Agenției Domeniului Statului, din perspectiva naționalității beneficiarilor contractuali. Vă rugăm să ne trimiteți o situație centralizată la zi, privind suprafața de teren agricol gestionată de dumneavoastră, structurată după forma de atribuire și naționalitatea beneficiarilor, astfel: suprafață totală administrată, concesiune, închirieri, arendă, comodat sau alte forme de atribuire. Și defalcată pe: persoane fizice cetățeni români, persoane fizice cetățeni străini, societăți comerciale cu capital integral românesc, societăți comerciale cu capital integral străin, societăți comerciale mixte, UAT-uri, unități de învățământ și cercetare agricolă, alte categorii de beneficiari, suprafețele exprimate în hectare. Totodată, vă rugăm să precizați dacă agenția statului deține un sistem de monitorizare a modificărilor privind structura acționariatului în cazul beneficiarilor societăților comerciale, în special în contextul transferului de capital între entități cu acționariat străin. Vă solicităm un răspuns în scris. Vă mulțumim. Daniela Ștefănescu, senator AUR, Circumscripția nr. 4 Bacău.

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Clarificări suplimentare privind valorificarea mineralelor rare naționale

Întrebare adresată domnului Bogdan Gruia Ivan – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului. Obiectul întrebării: „Clarificări suplimentare privind valorificarea mineralelor rare naționale”. Stimate domnule ministru, V-am adresat în luna aprilie o interpelare legată de finanțarea de către Comisia Europeană, cu 615 milioane de euro, a trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, la Gorj, Hunedoara și Bihor. „Este vorba de trei investiții prin care se vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii – vorbim aici de grafit, magneziu și cupru.” În acest sens, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări suplimentare: 1. Care este mai exact legislația, precum și normele proprii care asigură accesul public la datele și informațiile ANRMPSG, referitoare la activitatea minieră desfășurată la nivel național? 2. Are în vedere ANRMPSG sau ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului implementarea unei platforme online, transparente, actualizată în timp real, care să includă stadiul proiectelor, clauzele contractuale și indicatorii financiari-cheie? 3. Cum pot societatea civilă și reprezentanții aleși să participe la supravegherea acestor procese? 4. Care sunt măsurile pe care Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului le are în vedere în ceea ce privește sprijinirea construirii unor capacități industriale românești care să permită prelucrarea mineralelor extrase în produse finite, cu valoare adăugată, astfel încât România să nu devină un simplu exportator de materii prime?

Interpelare

Ștefan Pălărie

Prezentarea unor statistici cu privire la numărul de catedre rezervate în învățământul preuniversitar în anii școlari 20192025

Voi da citire unei întrebări adresate domnului Daniel David – ministrul educației și cercetării, având ca obiect al întrebării: „Prezentarea unor statistici cu privire la numărul de catedre rezervate în învățământul preuniversitar în anii școlari 20192025”. ## Stimate domnule ministru, Prin raportare la prevederile art. 112 alin. (1) din Constituția României, republicată, precum și la prevederile art. 176 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, vă solicit să-mi comunicați următoarele informații: 1. Câte catedre au fost rezervate în fiecare an școlar între 2020 și 2024 în învățământul preuniversitar? 2. Care este distribuția acestor catedre per fiecare județ din România? 3. Ce categorii de demnități sau funcții publice ocupă persoanele de la întrebarea 1 și câte persoane se încadrează în fiecare categorie? Găsiți atașat mai jos un exemplu de tabel, pe care vă rog să îl completați cu datele solicitate. În așteptarea răspunsului dumneavoastră în scris, vă asigur de întreaga mea considerație pentru sprijinul acordat.