Stenogramă plen

Stimați colegi, începem în două minute.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 iunie 2025.

Ședința este condusă de Mircea Abrudean, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Doina-Elena Federovici și doamna senator Niculina Stelea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi și programul de lucru, stabilite de Biroul permanent al Senatului și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite și afișate pe pagina de internet a Senatului.

Pentru operativitate, în prima parte a ședinței de plen se vor desfășura dezbaterile asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi, iar după încheierea acestora, în a doua parte a ședinței, se va desfășura sesiunea de vot final, conform hotărârii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Trecem la secțiunea I a ordinii de zi.

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

## Stimați colegi,

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 10 iunie 2025, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative, astfel cum sunt afișate pe pagina de internet a Senatului.

Propunerea a fost aprobată.

Propunerea de transmitere a fost aprobată.

Continuăm lucrările și trecem la secțiunea următoare a ordinii de zi.

La punctul 1 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului (L115/2025).

Raportul Comisiei pentru tineret și sport este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Dacă nu există intervenții, am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 2 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L117/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Vă reamintesc: un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar poate interveni în cadrul dezbaterilor, așa că vă rog să vă organizați în consecință.

Domnul senator Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Așa cum știm, în diaspora trăiesc peste 6 milioane de români și cea mai mare parte dintre ei ne susțin economic într-un mod foarte activ. Căpșunarii și alții care lucrează în Europa de Vest au trimis anii trecuți peste 7 miliarde de euro într-un singur an, au pompat în economia noastră românească. Dar, când vine vorba de reprezentare electorală, nu sunt reprezentați la nivelul la care trebuie.

De aceea, grupul POT, din care eu fac parte, partidul POT susține această inițiativă.

Pentru că, chiar dacă susținem și ideea reducerii numărului parlamentarilor, totuși considerăm că diaspora trebuie să fie reprezentată într-un mod corect, onest și reprezentativ la numărul de milioane de români care sunt plecați în străinătate. Au dreptul românii noștri din diaspora să fie reprezentați de către mai mulți senatori și mai mulți deputați. Așa că salutăm...

## Mulțumesc, domnule senator.

Având în vedere că avem o agendă foarte lungă, n-o să mai avem timp de dezbatere suplimentară, așa că vă rog să vă încadrați în timpul alocat.

Mulțumesc.

Domnul senator Bochileanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea electorală în România se aplică discriminatoriu. Știm că avem un senator la 168.000 de cetățeni, un deputat la 73.000 de cetățeni. Nu și pentru Circumscripția nr. 43, a românilor care locuiesc în afara granițelor țării. Și nu știm cu exactitate câți români sunt în afara granițelor țării – și e și acesta un lucru de dezbătut, pe care-l vom mai dezbate și cu alte ocazii –, dar știm cu exactitate câți sunt domiciliați în afara granițelor țării, câți și-au declarat domiciliul. Numărul acesta este publicat de două ori pe an. Nu ne rămâne decât să îl aplicăm în lege. Este un drept al românilor din diaspora, din Republica Moldova și din comunitățile istorice de români, care contribuie anual la economia României cu miliarde de euro și care sunt cu sufletul alături de România. Și mă bucur să văd că e un drept semnalat și de președintele Nicușor Dan, de la tribuna plenului reunit.

A venit, așadar, timpul ca și Parlamentul României să accepte acest lucru și ar fi un prim pas în recredibilizarea acestei instituții în fața românilor din afara granițelor țării. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Dumitrescu Cristina.

## **Doamna Cristina-Gabriella Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

În completarea colegilor care au vorbit mai devreme, vreau să menționez că AUR a avut propunere legislativă încă din 2021 pe această temă. Nevrând să repet ceea ce au spus ei mai devreme, avem aproape 10 milioane de români în diaspora, care sunt reprezentați în Parlamentul României prin doi senatori și 4 deputați. 10 milioane! Cel mai populat județ din România este Iașiul, cu 760.774 de cetățeni, și are 5 mandate de senator și 12 mandate de deputat, pe locul II fiind urmat de Prahova, cu 695.119 cetățeni, cu 5 mandate de senator și 11 mandate de deputat.

Haideți, vă rog frumos, să facem în așa fel încât cele 10 milioane de români din afara granițelor, fie că sunt în diaspora, fie că sunt în comunitățile istorice românești, să fie reprezentați corespunzător în Legislativul românesc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului – republicată (L101/2025).

Raportul suplimentar comun al Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice și se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul senator Nicula.

Mulțumesc, domnule președinte, o să fiu foarte, foarte scurt.

Îmi pare rău că inițiativa legislativă a trecut fără amendamente admise, astfel încât se putea beneficia de la bugetul de stat de un ajutor pentru fiecare nou-născut. Fiecare nou-născut vine pe lume cu bucurie și speranță, dar și cu nevoi.

Prin completarea Legii nr. 272/2004 facem mai mult decât să votăm un articol. Facem un gest de solidaritate față de începutul fiecărei vieți. Și-i felicit aici pe colegi, în principal, cei de la UDMR, dar și senatori PSD și PNL, pentru inițiativă.

Acordarea unui sprijin financiar pentru nou-născuți decis la nivel local nu este doar un ajutor punctual. Le permitem astfel comunităților să se implice activ, direct și concret la începutul fiecărei povești de viață. Această prevedere nu impune anumite lucruri, ci oferă posibilitatea autorităților locale să întindă mâna, să spună un „Bine ai venit pe lume!” nou-născuților.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Mîndru Cătălin.

Se pregătește domnul senator Stoica Ciprian.

## **Domnul Cătălin-Emil Mîndru:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Natalitatea în România, mai precis indicatorii natalității în România, în ultimii ani, sunt într-o cădere liberă, stabilizându-se totuși la o poziție destul de scăzută, de opt-nouă nașteri la mia de locuitori. Alături de această prioritate, politicile publice pentru femeia însărcinată, politicile publice pentru grija acordată față de copilul în primul an de viață și, aș spune aici, chiar din perioada intrauterină, lucrurile acestea lipsesc cu desăvârșire. Nu mai trebuie să pierdem timpul, trebuie ca, în cel mai scurt timp, aici, de la această tribună, să dezbatem astfel de politici.

L101, pe care o avem acum în dezbatere, aduce autorităților locale sau pune la dispoziția lor un instrument

posibil, care poate rezolva o mică parte din această problemă. Din păcate, este un instrument care nu prezintă curaj, se află dependent de un „dacă” – dacă sunt resurse financiare și dependent de un „pot” – pot aloca astfel de ajutoare?

Grupul senatorilor USR va vota acest proiect de lege și reafirm apelul către dumneavoastră de a veni cu îndrăzneală și responsabilitate pe astfel de politici care...

Vă mulțumesc. Domnul Stoica Ciprian.

Se pregătește doamna senator Pauliuc.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Mare atenție, din nou un proiect de lege perfid, marca UDMR, care doar se face că legiferează, dar în definitiv ce se întâmplă? Lăsăm la posibilitățile celor din consiliile locale, dacă găsesc în buget, să acorde acești bănuți care sunt necesari pentru copiii mici și dacă vrem să încurajăm natalitatea.

Știți foarte bine că 90% din UAT-urile din România nu se pot susține financiar. Și de aceea, domnule președinte, în temeiuri regulamentare, pentru că plenul este suveran, vă solicit să supuneți la vot un amendament prin care acest ajutor pentru nou-născuți să fie de 2.500 de lei și să fie acordat de la bugetul de stat, de la Ministerul Familiei.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, pe procedură, știți că nu supunem în plen amendamente.

Alte intervenții?

Vă rog, doamna senator Pauliuc.

## Stimați colegi,

Mesajul Grupului parlamentar PNL este: dragi români, faceți copii, pentru că statul vă sprijină.

Prin acest proiect de lege le dăm, aș spune eu, substanță colegilor noștri care sunt primari, primari care reprezintă Partidul Național Liberal, în parteneriat cu românii, să adopte hotărâri de consiliu astfel încât să-i sprijine pe români.

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Domnul senator Turos.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, este o propunere legislativă marca UDMR, așa cum am auzit, lucru care mă face mândru, pentru că beneficiarii acestei legi vor fi tinerii părinți care au ales să întemeieze o familie și să crească natalitatea. E un mod de a ajuta această țară, de a rezolva sau stimula rezolvarea problemei demografice.

Suntem mândri că această lege e marca UDMR. Dă o posibilitate autorităților locale. Dacă cineva dorește să inițieze o altă lege, prin care impune o obligativitate în acest sens, n-are decât să facă această propunere, dar probabil nu va trece prin Ministerul Familiei, pentru că nu mai există acest minister.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai există intervenții, am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 4 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 27 alin. (2[3] ) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar (L99/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisiei pentru administrație publică este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Domnul senator Vela.

Voi avea nevoie de 15 secunde.

## Domnule președinte,

## Onorați colegi,

Textul propus pentru adoptare este foarte neclar. Avem alin. (2[3] ), care spune așa: „în cazul terenurilor aferente casei de locuit și anexelor gospodărești”. Nu spune terenuri aferente de care: cu proprietar, fără proprietar. Sunt oameni care au plecat din România și care efectiv au lăsat în paragină sau nu s-au mai interesat de terenurile lor, alții le-au ocupat, n-au făcut cerere de uzucapiune la instanțe, și-au construit o casă și acum cer, prin ordin de prefect, să li se acorde un teren care e în jurul casei lor. Contravine art. 693 din noul Cod civil, care reglementează dreptul de superficie.

Ca avocat, ca jurist, nu pot să fiu de acord cu un asemenea proiect de lege, pentru că lasă loc la ambiguități și creează conflicte juridice între această lege care se vrea modificată, Legea nr. 18/1991, și Codul civil și alte instituții de drept civil din România.

Pentru asta, domnul Vela se opune și va vota împotrivă. Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Petre George-Cezar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de această lege, trebuie să spun că până acum de atribuirea acestor terenuri se ocupa o comisie județeană de fond funciar, iar prin această inițiativă se dorește trecerea acestei responsabilități de la comisia județeană la primari și către prefecți.

Eu consider că în spatele acestei inițiative, da, se află de fapt o altă manevră, prin care se pune la dispoziția primarilor o nouă pârghie de a acționa asupra cetățenilor, de a-i influența la vot.

Din această cauză, da, pentru că primarii nu ar trebui să acționeze discreționar asupra cetățenilor, și, din această cauză, AUR va vota contra acestei inițiative, care aduce un grav prejudiciu independenței cetățenilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Niculescu-Țâgârlaș.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Statul român, după ʼ89, nu a reușit până în acest moment să clarifice regimul proprietății și, în special, al bunurilor care au fost confiscate samavolnic de către statul comunist.

Dacă nu reușim...

, dacă nu am reușit, este pentru faptul că am avut proceduri complicate. În 1991, Legea nr. 18 a fost..., de atunci, a fost modificată de „n” ori. Toate situațiile care erau stabilite, în baza atribuțiilor legale, pentru comisiile de aplicare a Legii nr. 18 au fost de foarte multe ori tergiversate. Acest proiect este derivat dintr-o experiență, dintr-o cunoaștere empirică, de la firul ierbii, în care oamenii își dau seama că prefectul are atribuțiile și competențele mult mai puternice pentru a rezolva niște probleme clar, care n-au fost până acum rezolvate. Și mă refer – și reiterez –, mă refer la abuzul statului român față de români.

În cele din urmă, ca liberal, întotdeauna voi susține dreptul de proprietate ca fiind dreptul emblematic și constituțional pentru a fi protejat. Această procedură prin care inițiatorii o aduc în discuție și în dezbatere nu încalcă cu nimic dreptul românilor, nu este o „șmecherie”, ci este doar o simplificare a procedurilor legale, astfel încât să finalizăm odată cu acest drept de reconstituire a dreptului de proprietate aferent românilor și aferent locuințelor acestora. Grupul liberal va vota această inițiativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Császár.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Niște clarificări în legătură cu acest proiect legislativ: nu se umblă la fondul problemei – și astăzi aceste lucruri se pot rezolva –, se schimbă doar modalitatea, procedura de aprobare a cererilor. Noi venim în ajutorul cetățenilor. Și vă spun o speță, ca să înțelegeți mai bine.

Într-un CF unde există o construcție, o casă de locuit, de 500 m², 250 m²..., tot 500 e pe statul român... 250 m² este dat în folosință gratuită pe durata existenței construcției, care se poate rezolva pe art. 36 alin. (3) la Legea fondului funciar, Legea nr. 18, și soluționarea se face prin ordinul prefectului. Pentru restul terenului, restul de 250 m², și astăzi se poate face, pe art. 27 alin. (2[3] ), care face obiectul modificării din proiectul legislativ, pentru care aprobarea se face printr-o altă procedură, prin eliberarea titlului de proprietate.

Noi am venit în sprijinul cetățenilor care solicită acest lucru, ca pentru același teren să nu fie două proceduri diferite, cu două dosare separate, cu două aprobări separate. Trece prin același filtru, doar că procedura e mult mai accesibilă și mult mai ușoară, mult mai rapidă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 5 avem Propunerea legislativă privind limitarea plăților către operatorii de jocuri de noroc (L93/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei economice, industrii, servicii, turism și antreprenoriat este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Doamna senator Cerva.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

Este un proiect care a primit pe bună dreptate un raport nefavorabil și vă solicit să votați pentru acest raport nefavorabil. Dintr-o idee care, în motivele de expunere, încerca să ne spună că protejează victimele jocurilor de noroc, adică persoanele dependente de aceste jocuri de noroc, care își nenorocesc viața, familia, veniturile, bugetul familiei, s-a ajuns la un proiect care, din păcate, încalcă mai multe texte constituționale.

Spun „din păcate” pentru că inițiatorii, adică partidul, membrii partidului USR, ne tot spun că trebuie să respectăm Constituția, că trebuie să avem grijă la deciziile Curții Constituționale. Or, în acest proiect se încalcă art. 44 din Constituție, art. 45 din Constituție, art. 135 din Constituție. Avem și o Decizie a Curții Constituționale nr. 241/2022 privind drepturile și libertățile fundamentale, aplicată persoanelor juridice, peste care USR a trecut când a redactat acest proiect.

Eu am propus în Comisia juridică un amendament, pe care l-am numit, cumva, amendament de trezire. Pentru că în Comisia juridică au venit cei de la Oficiu și au venit și cei de la industria jocurilor de noroc. Eu am fost șocată să aud că în România, care nu mai are niciun fel de industrie, vin niște

oameni și spun și se numesc „industria jocurilor de noroc”. Adică a fost primul meu șoc. Și-atunci, am zis, dacă tot mergem așa și avem industrii de jocuri de noroc..., mâinepoimâine cred că o să avem industria traficului de droguri, poimâine industria traficului de persoane și așa mai departe. Eu știu...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Cred că intervenția dumneavoastră era la următorul punct al ordinii de zi, care e cam la fel.

Nu? Atunci, cuplăm cele două și mai luați niște timp suplimentar, dar nu mai interveniți la următorul.

Vă rog, doamna senator.

Ba da, am avut aviz. Am avut, la celălalt, aviz la Comisia juridică.

OK, amendamentul este depus la cealaltă...

30 de secunde.

## **Doamna Nadia-Cosmina Cerva:**

...pentru că ambele proiecte aveau în motivele de expunere protecția dependenților de jocuri de noroc. Și, de fapt, prin ambele proiecte nu se protejează niciun dependent de niciun joc de noroc.

Dacă într-adevăr vreți o societate sănătoasă, interziceți jocurile de noroc în România, dacă aveți curaj să o faceți din acest Parlament al României, și atunci nu vom mai avea nicio persoană bolnavă, dependentă de jocuri de noroc. Măriți pedeapsa cu detențiunea pe viață pentru traficul de droguri și atunci nu vom mai avea nici copii dependenți de trafic de droguri și luați măsuri radicale dacă într-adevăr vreți să protejați această societate.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 6 avem Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L94/2025).

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică este de admitere, cu amendamente admise și respinse, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnul senator Cernic.

Se pregătește domnul Niculescu-Țâgârlaș. Apoi, domnul Vlahu.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Vreau să mulțumesc, în primul rând, tuturor partidelor politice care au votat acest proiect și au adoptat un raport favorabil în ambele comisii coraportoare.

Ne chinuim de ceva ani să facem ceva pentru acești oameni care sunt dependenți și cer ajutor disperat. Asta pentru că tragedia dependenței de jocuri de noroc este tratată cu superficialitate de către instituțiile statului. Dreptul dependenților de a se autoexclude este ignorat, transformând o boală într-o sursă de profit pentru industrie. Statul nu trebuie să se îmbogățească din suferința cetățenilor săi. Este inuman ca familii întregi să plătească prețul acestei neglijențe cu vieți distruse.

Trebuie să prevenim, nu să pedepsim. Oamenii dependenți au nevoie de protecție reală, nu de sancțiuni care-i adâncesc și mai mult în disperare.

Camera Deputaților are acum șansa de a face dreptate, de a legifera în favoarea celor vulnerabili și de a pune capăt acestei suferințe. E timpul să acționăm. Și dumneavoastră puteți să faceți apel către colegii dumneavoastră deputați, pentru că pot trece această lege în maximum două săptămâni, până când deputații vor intra în vacanță. Am avut foarte multe legi trecute de Senat cu majoritate de voturi, așa cum va trece și această lege, dar, din păcate, voința politică la Camera Deputaților a dat un alt mesaj.

Așa că țineți cont de ceea ce spun dependenții. Haideți să-i ajutăm și să trecem aceste legi vitale pentru ei și pentru familiile lor!

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnul Niculescu-Țâgârlaș.

## **Domnul Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Dependența de jocuri chiar este o boală psihică cronică. Vreau să vă spun că, din cinci dependenți de jocuri, unu se sinucide – asta este statistica, foarte dură, lucru pe care trebuie să-l luăm în vedere.

Această inițiativă – care a fost demarată de către USR, în principal, și de unii colegi de-ai mei de la Partidul Național Liberal – a fost amendată în cadrul Comisiei juridice printr-o colaborare foarte corectă între colegi – senatori USR, PNL și AUR. Pentru că, depășind bariera doctrinară și bariera, în cele din urmă, politică, această problemă a dependențelor trebuie să fie rezolvată de către noi, plecând de la afectivitate, plecând de la morală creștină, plecând de la toate elementele care sunt determinante pentru a-ți ajuta seamănul.

Astăzi a existat o dezbatere foarte puternică, la care au participat toți – reprezentanți ai partidelor politice din tot eșichierul parlamentar –, în care am dezbătut ce facem cu 25 de milioane de euro (pe care îi avem la dispoziție), cum îi folosim pentru a salva sufletele celor damnați în această

patimă a jocului. Fiecare suflet salvat, în cele din urmă, vindecă o familie, vindecă o traumă și vindecă foarte multe lucruri care astăzi nu se rezolvă.

Acele amendamente au fost trecute – și-i mulțumesc domnului președinte de la Comisia de administrație – în unanimitate. Astăzi, domnul Vlahu le-a susținut în cadrul comisiilor, dumnealui și, de asemenea, domnul Cernic, precum și alți colegi deputați.

Noi vom susține această inițiativă.

Și doar un mic element de tehnică – până acum, cererea de autoexcludere nu putea să fie uzitată la nivel de online, ci doar la nivelul retailerilor, adică la nivelul păcănelelor, la nivelul unităților fizice. Prin aceste amendamente, am rezolvat, există un singur registru unic, iar persoana care s-a declarat...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Domnul Vlahu.

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Și domnul Vela dorește să intervină.

## **Domnul Nicolae Vlahu:**

## Stimați colegi,

Mă bucură faptul că am avut oportunitatea de a mă alătura demersului colegilor noștri. Mă bucură faptul că, de această dată, lupta împotriva adicției de jocuri de noroc nu are o culoare politică.

Proiectul de lege are în vedere reglementarea corectă a procedurii de autoexcludere.

În prezent, autoexcluderea este prevăzută în două acte normative, astfel:

– în cazul în care avem o incintă fizică sau o locație fizică de jocuri de noroc, cererea depusă produce efecte în toate spațiile fizice;

– în cazul în care avem un operator de jocuri licențiat în online, cererea de autoexcludere formulată produce efecte strict în raport cu acel operator de jocuri online, precum un contract, neproducând efecte în raport cu celelalte jocuri online sau locații fizice.

Pe lângă faptul că acest proiect de lege rezolvă chestiunea autoexcluderii, fiindcă, așadar, odată depusă cererea, conform noului proiect, își va produce efectele față de toți operatorii, inclusiv cei care desfășoară activitatea în mediul online, inclusiv cei cu locații fizice... Iar pe de altă parte, se instituie și un registru al persoanelor... privind persoanele autoexcluse, astfel încât să existe o evidență clară și rapidă a celor care au depus cererea de autoexcludere.

Ca o măsură de protecție, după trecerea unei perioade de 12 luni de la depunerea cererii de autoexcludere, abia atunci respectivii jucători își pot retrage acel consimțământ.

Așadar,

Mulțumesc. Domnul Vela.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

La comisii, domnul Vela a avut multe intervenții pe acest proiect de lege. Am fost foarte ferm apărător al celor care vor să facă un bine semenilor lor.

Eu vreau însă să vă citesc ceva din Sfânta Scriptură, ca să înțelegem esența acestei chestiuni. În Epistola Sfântului Apostol Iacov, în ultimul capitol, 5, în ultimele două versete, spune așa dumnezeiescul cuvânt: „Frații mei, dacă vreunul va rătăci de la adevăr și-l va întoarce cineva, să știe că cel ce a întors pe păcătos de la rătăcirea căii lui își va mântui sufletul din moarte și va acoperi mulțime de păcate.”

Noi asta vrem să facem prin acest proiect de lege, colegii care au venit cu ideea aceasta, să întoarcem sufletele rătăcite și să le dăm o mână de ajutor să revină pe calea cea dreaptă.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 7 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 220 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L127/2025).

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 8 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 54 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L129/2025).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Negoi.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această inițiativă legislativă se propune ca termenul de recuperare a avansurilor de către autoritățile publice să nu mai fie sfârșitul anului bugetar, ci plata finală prevăzută în contract, fără a face distincție între sursele de finanțare.

Avem aici două situații. Una, cea în care primarii, de exemplu, vor fi mult mai relaxați, pentru că nu vor fi obligați, presați ca, la sfârșitul anului bugetar, să fie nevoiți să dea banii înapoi la bugetul de stat pentru că proiectele nu vor fi fost terminate. Pe de altă parte însă, prin această inițiativă legislativă inducem primarilor – dacă tot i-am dat exemplu pe ei – acea stare de relaxare, care să prelungească, poate, la nesfârșit sau neașteptat de mult – de exemplu, până într-un an electoral, atunci când vor fi puse laolaltă toate proiectele și vor fi terminate –, în așa fel încât aceste resurse bugetare să fie tărăgănate, lălăite în bugetul local, fără de fapt să fie... sau să aibă intenția de a le termina.

Ei, punând în balanță aceste două situații, tindem să credem că, de fapt, cea de-a doua ar fi mai periculoasă, să spunem, decât prima și ar anula beneficiile pe care această inițiativă legislativă le-ar putea aduce.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile asupra acestui punct al ordinii de zi. Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 9 avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L132/2025).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere a propunerii legislative, cu amendamente respinse.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

- Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

- Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L134/2025).

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, piață de capital este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

- Începem dezbaterile.

- Nu există intervenții.

- Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 143 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (L158/2025).

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință, inovare este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

- Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile.

Domnul senator Cașcaval.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Această inițiativă este inițiativa unui grup mai larg de senatori de la diferite partide din Senatul României. Credeam că domnul senator Pălărie o să fie primul, d-aia am..., că dumnealui este inițiatorul.

Eu, în general, sunt împotriva susținerii din fonduri publice a instituțiilor private de învățământ, pentru că întotdeauna, când se creează o astfel de instituție, se face o proiecție a bugetului și evident că bugetul trebuie să se bazeze, în cazul instituțiilor private, doar pe fonduri private.

Ei, în acest caz vorbim de copii cu cerințe educaționale speciale. Este cu totul și cu totul un alt caz. Avem în România circa 157 de instituții școlare speciale și, dacă cineva, un privat, inițiază o astfel de instituție, este foarte bine ca statul român să-l susțină, pentru că aceste instituții nu pot constitui sub nicio formă un motiv de abuzuri financiare, pentru că ele se supun exact acelorași reguli de acreditare, de evaluare ca instituțiile de stat. Și, repet, vorbim despre copii cu cerințe educaționale speciale care pot fi școlarizați în aceste instituții.

De aceea, Grupul PSD va susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Pălărie.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Uite că sunt și momente în care, indiferent de culoarea politică, putem conveni asupra unor lucruri care aduc valoare pentru cetățeni.

Problematica părinților care au copii cu cerințe educaționale speciale e una extrem de mare. Fie că optează pentru integrarea în învățământul de masă, fie că optează pentru școli speciale, soarta, în primul rând, a elevilor e una dificilă, iar povara asupra umerilor părinților este și mai mare. Or, atunci când vezi că, bazat pe filantropie, anumite unități școlare, fie confesionale, fie private, au reușit să construiască niște locuri în care acești copii loviți de soartă pot să învețe într-un mediu corect și sigur, asta cred că este un lucru cât se poate de bun.

Am fi avut situația posibilă în care filantropia, banii pe care oamenii de bună credință îi oferă pentru astfel de școli, dacă acești bani s-ar fi terminat, copiii aceștia să fie nevoiți să... – atenție! – nici măcar să se ducă la alte școli de stat, pentru că școlile de stat nu există acolo unde e nevoie de ele.

Mă bucur tare mult și le mulțumesc încă o dată colegilor de la toate partidele din Comisia de învățământ care au aderat la această idee și realizăm împreună această reparație la Legea nr. 198/2023, o reparație care exista în Legea nr. 1/2011, iar în felul acesta, indiferent de forma de organizare juridică a unității școlare, trecând prin aceleași dificultăți de a fi autorizați și acreditați, acești copii vor putea să-și continue educația și îngrijirea.

Vă mulțumim.

Mulțumesc. Domnul Vela.

Se pregătește domnul Gheorghe Daniel-Paul-Romeo.

## Domnule președinte,

Vă spun un caz concret. La Oradea există o asociație care și-a propus să înființeze grădinițe și școli primare pentru copiii autiști, un caz cam... nu spun unic, dar printre puținele cazuri din România.

Cum se face finanțarea? Părinții îi plătesc pe acei psihopedagogi speciali, care au competență pentru copiii autiști, dar fondurile nu sunt de ajuns și atunci trebuie să ajute statul român. De aceea, este binevenită o asemenea inițiativă legislativă, pentru că sunt asociații și fundații care fac în societate servicii de utilitate publică și asemenea oameni care, din propria inițiativă, fac asemenea lucruri pentru binele copiilor necăjiți trebuie să fie sprijiniți.

De aceea, este binevenit un asemenea proiect de lege și trebuie să-l susținem cu toții, în numele omeniei care ne caracterizează pe noi, românii; că ne caracterizează. Mulțumim.

Vă rog, domnule Gheorghe Daniel.

Chiar dacă a epuizat domnul Vela timpul pentru neafiliați, având în vedere importanța subiectului, cred că mai găsim 30 de secunde.

## **Domnul Daniel-Paul-Romeo Gheorghe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

Suntem la această... situație specială i-aș spune. Eu am un nepoțel care are boala celiacă, intoleranța la gluten. Nu există școală, grădiniță în București, nu mai spun în restul județelor din România, care să poată asigura o masă corespunză...

15 secunde, vă rog Haideți să închidem!

...o masă corespunzătoare pentru acești copii care au boala celiacă și intoleranță la gluten.

Vedeți dumneavoastră, vorbim despre proiecte foarte mari – să le facem la noi în țară – și nu le putem rezolva pe acestea mici, da?!

Trebuie să fim foarte atenți vizavi de toți copiii care suferă de orice formă de boală.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile generale asupra acestui punct al ordinii de zi.

Inițiativa rămâne la vot final. La punctul 12 al ordinii de zi avem Legea pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (L311/2024).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 87/2025.

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru constituționalitate este de respingere a legii.

Legea face parte din categoria legilor organice, se adoptă cu votul majorității senatorilor.

Senatul este prima Cameră sesizată. Începem dezbaterile. Domnule Niculescu-Țâgârlaș, vă rog.

Pe procedură, vă rog.

Domnule președinte,

Am o rugăminte, raportat la faptul că am ajuns la ora 17:00: să dispuneți votarea prelungirii programului până la epuizarea ordinii de zi, așa cum regulamentul impune.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Vă

Prelungirea programului de lucru a fost aprobată. Vă rog, domnule Stoica, pe procedură.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica:**

Tot pe procedură.

Dragi colegi,

Mă bucur să văd că aveți chef de muncă, chiar dacă prezența e destul de scăzută.

Și o să vă rog, domnule președinte de ședință, să propuneți și prelungirea timpului de dezbateri de la 2 minute la 5 minute pentru fiecare proiect de lege.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Gheorghe Vela**

**:**

Supuneți la vot propunerea domnului Stoica.

Pentru asta trebuie modificat Regulamentul Senatului și nu se poate face acum, în ședința de plen. Dar am ținut cont de această propunere și, cu mare drag, o voi dezbate în primul Birou permanent, dacă o susțineți.

Mulțumesc.

Dacă există intervenții la punctul 12, Legea pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil?

Dacă nu, am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 13, avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea,

organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România și completarea unor acte normative (L112/2025).

Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și Comisiei pentru sănătate este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare și se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Începem dezbaterile.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 14 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2019/631 pentru a include o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește calculul pentru a stabili respectarea de către producători a standardelor de performanță privind emisiile de CO 2 pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare noi pentru anii calendaristici 2025 – 2027 – COM(2025) 136 final.

Dacă există intervenții?

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 15, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) 2015/1.017, (UE) 2021/523, (UE) 2021/695 și (UE) 2021/1.153 în ceea ce privește creșterea eficienței garanției UE în temeiul Regulamentului (UE) 2021/523 și simplificarea cerințelor de raportare – COM(2025) 84 final.

Mulțumesc, domnule președinte.

COM 84. Implementarea programului InvestEU este în desfășurare și răspunde nevoilor de investiții din diferite sectoare-cheie, cum ar fi: noile modele de mobilitate, energia din surse regenerabile, cercetarea și inovarea, digitalizarea, educația și competențele, economia socială sau infrastructura.

Prin propunerea mai multor elemente de simplificare a punerii în aplicare a programului InvestEU, propunerea prezentă contribuie la obiectivul de reducere a sarcinii administrative și a obligațiilor de raportare cu cel puțin 25% pentru toate întreprinderile și cu 35% pentru IMM-uri.

În ceea ce privește investițiile totale mobilizate, se preconizează că Fondul InvestEU va mobiliza 372 de miliarde de euro, sumă care va fi majorată, în temeiul prezentei propuneri, la cel puțin 420 de miliarde de euro.

Obiectivul privind investițiile din partea partenerilor de implementare în vederea îndeplinirii obiectivelor Uniunii în materie de climă și mediu ar trebui menținut la 60% pentru componenta de politică pentru infrastructură durabilă și la 30% pentru Fondul InvestEU în ansamblu, în conformitate cu metodologia descrisă în Comunicarea 3316. Vă mulțumesc.

Domnule Titi Stoica, vă rog.

## Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință și dragi colegi,

Acum câteva momente, cred că ați fost și dumneavoastră martorii unui abuz făcut de către președintele acestei ședințe, pentru că Biroul permanent nu poate fi peste plenul suveran. Plenul este suveran. Orice decizie și orice propunere din acest plen trebuie să aibă votul plenului.

După ce, mai devreme, ați fost misogin și extremist la adresa colegei noastre de la SOS, doamna Cerva, acum v-ați încununat aceste porniri prin a înfrânge și a desconsidera orice normă elementară constituțională, legală și mai ales de bun-simț.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Peia.

## **Domnul Ninel Peia:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, colegul nostru, domnul senator Remus, încă se vede la mare. Bineînțeles, e aer curat, pescăruși...

Să știți că nimeni nu vrea răul pentru țară și, dacă mai sunt colegi care spun ceva cu un ton mai tare, să știți că n-au intenții rele.

În același timp, vreau să vă spun că, în general, am, așa, o oroare de tot ce vine de la Uniunea Europeană. Vom vota această directivă numai dacă cei de la Uniunea Europeană vor susține și viile, și soiurile de vinuri ancestrale. Eu mai am încă 10 arii de zaibăr și, în momentul în care Uniunea Europeană mă va ajuta să îmi cultiv mai mult zaibăr la mine, în Olt, voi vota.

Vă mulțumesc.

Dacă mai există intervenții?

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 16, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a regulamentelor (UE) nr. 1.308/2013, (UE) 2021/2.115 și (UE) nr. 251/2014 în ceea ce privește anumite norme privind piața și anumite măsuri de sprijin sectorial în sectorul vitivinicol și pentru produsele vitivinicole aromatizate – COM(2025) 137 final.

Domnule senator Negoi, vă rog.

## **Domnul Eugen-Remus Negoi:**

Lăsând la o parte galeria din spate și gălăgia pe care unii colegi o fac acolo, pe care-i invit afară, dacă n-au chef să asculte chestiuni foarte importante pentru România, pe care Uniunea Europeană le aprobă – Rusia este, probabil, mai aproape pentru dumnealor –, vă spun următoarele lucruri: propunerea aceasta vine în continuarea reformei PAC și răspunde nevoii de modernizare a cadrului legal aplicabil sectorului vitivinicol. Acesta are ca obiectiv adaptarea mecanismelor de sprijin sectorial, a regulamentelor privind piața comună a vinului și a produselor aromatizate, precum și alinierea la obiectivele de mediu și sustenabilitate.

Care sunt elementele-cheie ale propunerii, inclusiv stimații colegi din galeria de la noi, de aici:

1. recunoașterea vinurilor dezalcoolizate ca subcategoria vinurilor tradiționale, pentru că România este recunoscută ca o țară producătoare de vinuri foarte bune;

2. acces facilitat la sprijin financiar pentru micii producători – pe care, probabil, dumneavoastră, colegii de la galerie, nu doriți să-l faceți;

3. promovarea practicilor durabile și digitalizarea trasabilității produselor;

4. simplificarea cerințelor de etichetare și includerea clară a informațiilor despre procesul de dezalcoolizare; și

5. foarte important, protejarea indicațiilor geografice în noile produse inovatoare.

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

Punctul 17, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1.727 în ceea ce privește prelungirea termenului pentru instituirea sistemului de gestionare a cazurilor al Eurojust – COM(2025) 143 final.

Dacă nu există intervenții, am încheiat dezbaterile. Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 18, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1.057 de instituire a Fondului social european Plus (FSE+) în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice – COM(2025) 164 final.

Nu există intervenții.

Propunerea rămâne la vot final.

Punctul 19, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a directivelor 2006/43/CE, 2013/34/UE, (UE) 2022/2.464 și (UE) 2024/1.760 în ceea ce privește anumite cerințe de raportare și de diligență necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor – COM(2025) 81 final.

Doamna senator Dobra Elena, vă rog.

Vă mulțumesc tare mult, domnule președinte. Stimați colegi senatori,

Propunerea COM 81/2025 vine ca un răspuns concret la apelurile mediului de afaceri pentru simplificare, claritate și echilibru între responsabilitate și competitivitate.

Se propune, practic, reducerea cu aproximativ 80% a numărului de întreprinderi care sunt supuse raportării privind durabilitatea, păstrând această obligație doar pentru companiile mari, cu peste 1.000 de angajați. Restul firmelor vor putea aplica, dar voluntar, un standard proporțional și simplificat. Se renunță la standarde sectoriale și se garantează stabilitatea costurilor de conformare. Raportarea taxonomiei va deveni și ea voluntară pentru firmele mijlocii, iar Comisia se angajează să revizuiască rapid standardele existente, simplificând semnificativ cerințele.

Mai mult, întreprinderile care ar fi obligate să raporteze pentru exercițiul financiar 2025 – 2026, inclusiv foarte multe companii românești, vor beneficia de o amânare cu doi ani, evitând raportări costisitoare, care ar putea deveni inutile. În paralel, se reduc obligațiile de diligență în lanțul de aprovizionare. Acestea vor fi activate doar în cazuri justificate. Practic, se scade frecvența monitorizărilor și se pune accent pe colaborarea relevantă cu părțile interesate.

Acest pachet legislativ înseamnă o reglementare mai inteligentă, o economie mai competitivă și un mediu de afaceri mai predictibil.

Vă invit să susținem această propunere, care oferă întreprinderilor europene, dar și românești spațiul necesar pentru a inova și a crește responsabil. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Stimați colegi, această propunere este o expresie clară a solidarității europene și a responsabilității sociale, este un instrument de protecție activă pentru mii de locuitori din întreaga Uniune, inclusiv din România. Vă invit să susținem această inițiativă.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Punctul 21, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2023/956 în ceea ce privește simplificarea și consolidarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră – COM(2025) 87 final.

Nu există intervenții.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 22 avem Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare – COM(2025) 122 final.

Începem dezbaterile.

Domnul senator Șipoș Sorin.

Proiectul de hotărâre rămâne la vot final.

20. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2021/691 în ceea ce privește sprijinul acordat lucrătorilor afectați de disponibilizări iminente în întreprinderile în curs de restructurare – COM(2025) 140 final.

Vă rog, doamna Dobra.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere este una foarte importantă, deoarece esența ei este una profund practică. Se extinde sprijinul oferit de Fondul european de ajustare la globalizare și include nu doar lucrătorii deja disponibilizați, ci și pe cei aflați în risc iminent de concediere, mai ales în cazul întreprinderilor care trec prin procese de restructurare. Este o adaptare firească la contextul economic actual, iar tranziția verde, digitalizarea și crizele ciclice afectează masiv stabilitatea locurilor de muncă.

Modificările propuse vizează simplificarea procedurilor, introducerea de pachete personalizate pentru recalificare și antreprenoriat, precum și implicarea directă a întreprinderilor printr-o cofinanțare obligatorie. Un aspect esențial este și acela că lucrătorii vor putea beneficia de sprijin chiar și după încetarea contractului, chiar dacă au fost identificați anterior ca fiind afectați.

Ce este foarte important este bugetul. Avem un buget de 30 de milioane de euro și se propun majorarea acestuia, pentru asistență tehnică, de 1,5%, și mobilizarea integrală a bugetului la începutul anului, în condiții stricte. Aceste ajutări vor permite un răspuns mai rapid și eficient din partea Comisiei.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Regulamentul pentru instituirea Instrumentului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) este o inițiativă strategică, venită într-un moment în care Uniunea Europeană are nevoie de coeziune, capacitate de reacție și voință comună în domeniul apărării. România, ca stat membru aflat pe flancul estic, înțelege direct presiunile de securitate cu care ne confruntăm.

SAFE este conceput pentru a permite statelor membre să susțină industria europeană de apărare, prin investiții publice coordonate, prin achiziții în comun și prin refacerea rapidă a stocurilor. Dar acest instrument este și o șansă economică reală, o șansă pentru companiile românești din sectorul apărării, care poate însemna acces la comenzi europene, integrate în lanțuri de producție și relansare pe baze moderne.

Sprijinim acest regulament, dar votul de azi nu trebuie să fie doar formal. Pentru ca România să beneficieze cu adevărat de acest cadru este esențial să venim cu un plan național de investiții bine construit, realist, ambițios și axat pe capabilități strategice. Nu e suficient să aprobăm un regulament, trebuie să fim pregătiți să îl folosim. Prin acest vot transmitem că România rămâne un partener responsabil al Uniunii, dispus să contribuie activ la securitatea colectivă, dar și să își pună în valoare propriile capacități.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Am încheiat dezbaterile. Inițiativa rămâne la vot final. La punctul 23 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii – JOIN(2025) 130 final.

Nu există intervenții.

Vă rog, domnule senator Bochileanu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ne confruntăm astăzi cu o nouă realitate, cu noi riscuri și incertitudini. Deși suntem, la nivel istoric, într-o perioadă de relativă pace și prosperitate, trebuie să fim pregătiți să răspundem acestor riscuri. Vorbim de atacuri cibernetice statale, de tot ce înseamnă război hibrid și, da, de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina.

Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii vizează tocmai crearea unei Uniuni Europene mai capabile să facă față acestor amenințări, să-și pregătească populația și să gestioneze situațiile de criză, toate acestea împreună, printr-o coordonare strânsă între statele membre. Iar România, aflată la granița estică a NATO, la doar câțiva pași de Rusia, are un interes vital să susțină această inițiativă și să contribuie activ la punerea ei în practică.

comună. Nu ne mai putem permite iluzii, Europa nu mai trăiește într-un context de pace perpetuă. Războiul din Ucraina a arătat cât de fragilă este securitatea noastră și cât de rapid pot fi puse în pericol vieți, economii și democrații.

Sprijinim această inițiativă pentru că este o expresie a angajamentului Europei de a-și asuma propriul destin. Cartea albă aduce în centrul dezbaterii nevoia de investiții masive în capabilități moderne de apărare, parteneriate industriale transfrontaliere, achiziții comune și mobilitate militară sporită în Uniune, susținere concretă pentru Ucraina, care luptă nu doar pentru libertatea sa, ci luptă și pentru libertatea întregii Europe, o piață comună a apărării care valorifică inovația, implică companiile și sprijină talentul european. România are de câștigat dintr-o Europă care poate descuraja agresiunea, care își construiește autonomia strategică și care investește inteligent în securitate.

De aceea, susținem această inițiativă, care contribuie la conturarea unei Europe mai sigure, mai pregătite și mai unite în fața provocărilor viitorului.

Vă mulțumim.

Mulțumesc.

Domnule senator Chelaru, vă rog.

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Da, domnule Pălărie, pe procedură, vă rog.

## **Domnul Ștefan Pălărie:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu înțeleg că diseară e meci de fotbal și joacă România cu Cipru.

## Hai, România, încă o dată!

Ne bucurăm pentru echipa națională, dar hai să ne bucurăm după ce ne terminăm treaba! Deci dacă avem nevoie să dezbatem încă o oră, e în regulă. Am votat cu toții prelungirea programului de lucru și hai să mergem la meciul România – Cipru după ce ne-am făcut foarte bine treaba! Mersi.

La punctul 24 avem Proiect de hotărâre referitoare la Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 – JOIN(2025) 120 final.

Vă rog, domnule senator Șipoș Sorin.

## **Domnul Sorin-Gheorghe Șipoș:**

Da, observ că domnul Titi e deja la galerie. Succes! Domnule președinte,

Stimați colegi,

În fața unui context de securitate europeană profund schimbat, în care umbrele războiului s-au apropiat periculos de granițele Uniunii, Cartea albă privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 nu este doar o inițiativă strategică, ci este un test de maturitate, solidaritate și responsabilitate

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să punctez doar această voluptate a malițiozităților pe care le transmit câțiva dintre colegii noștri. Problema este atât de serioasă și de gravă, încât nu putem să fim indiferenți la ceea ce se petrece nu doar în jurul nostru, ci în întreaga Europă.

Sunt la a treia lectură a tuturor acestor documente și acest calup de patru COM-uri și JOIN-uri sunt de o gravitate fără precedent. O spun cu toată fermitatea, pentru că există – și repet – o voluptate a aplaudacilor a prelua necritic și fără raționamente adânci tot ceea ce ni se propune ca atare. E drept că suntem într-o situație foarte gravă, că Europa își caută o identitate militară severă și solidă, numai că trebuie să dăm dovadă, alături de această acceptare aproape necondiționată, să dăm dovadă de o anumită prudență strategică, o anumită așteptare a înțeleptului, pentru că România nu poate să facă altă politică decât geografia... politica geografiei în care se află.

Mai mult decât atât, toate propunerile pe care le-am găsit și le-am identificat duc către ideea unei Europe în care, lângă identitatea sa militară, pe care trebuie să și-o creeze în maximum 10 ani de zile, văd o depărtare foarte pernicioasă față de acoperitorul cu umbrela nucleară numit Statele Unite. Iată de ce trebuie să gândim foarte bine și să vedem locul și rolul României ca câștigător, cu un leadership capabil să atragă, din cele aproape 1.000 de miliarde, fondurile care să fie într-adevăr validate de către o industrie competitivă, de către centre de excelență, unde să se poată...

30 de secunde, vă rog.

## **Domnul Mircia Chelaru:**

...unde să se poate produce arme cuantice. Și spun foarte atent ce spun, acest lucru, pentru că la ora actuală am senzația că România va rămâne doar un scai agățat de lâna de aur a acestui program, nefiind capabilă să își însușească rapid, înțelept și calificat aceste oportunități.

Iată de ce, lângă foarte multe „da” -uri și aplauze, avem câteva semne de întrebare pe care ni le...

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 26 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Un plan de acțiune european privind oțelul și metalele – COM(2025) 125 final.

Domnule Ștefănache, vă rog.

## Stimați colegi,

Nu există niciun dubiu asupra faptului că uniunea energetică este vitală pentru siderurgia românească. Senatul României constată că industria siderurgică din România, reprezentată de Uniunea Producătorilor de Oțel din România – UniRomSider, o asociație patronală și profesională care are o cifră de afaceri de circa 5 miliarde de euro anual și un număr aproximativ de 25.000 de angajați, potrivit acesteia, sunt necesare soluții structurale pentru a proteja exporturile europene, astfel încât acestea să devină și să rămână competitive pe planul global...

În siderurgie, costul tranziției energetice spre o economie curată pune o presiune mare asupra statelor membre și consumatorilor, iar, în momentul în care peste această presiune s-a suprapus criza energetică provocată de COVID și de războiul din Ucraina, UE a început să resimtă în mod dramatic efectele creșterii prețurilor. Acestea au ajuns să fie duble față de media perioadei 2014 – 2020.

Coroborând aceste realități, este nevoie de constituirea unei veritabile uniuni energetice, proces care a început încă din 2018, dar care nu este efectiv funcțional și nu produce beneficii pentru toți membrii săi. În plus, acest plan este cu atât mai mult mai important pentru România, întrucât asigură accesul la energie la prețuri rezonabile și la surse alternative de energie, implică măsuri de promovare a capacităților industriale și asigură protecție față de importurile din statele terțe care promovează practici concurențiale neloiale.

Acesta este motivul pentru care vom susține această directivă europeană.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile la punctul 26. Inițiativa rămâne la vot final.

Revenim la punctul 25, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – O foaie de parcurs privind drepturile femeilor – COM(2025) 97 final.

Doamna senator Păun Cynthia.

## Mulțumesc.

Ne amintim de drepturile femeilor când are loc o tragedie și aceasta este adusă în atenția publicului. Pentru că inegalitățile care țin de violență, de remunerare, de șansele la angajare, la educație sunt, de multe ori, trecute cu vederea și, deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește egalitatea între femei și bărbați, acestea sunt foarte lente și mai avem mult de lucru.

Inegalitățile nu sunt ceva vag, avem date concrete. Aproximativ una din trei femei din Uniunea Europeană a fost victima violenței fizice și/sau sexuale, doar 33% dintre parlamentarii din Uniunea Europeană sunt femei, iar femeile continuă să suporte o proporție disproporționată a muncii casnice și de îngrijire.

Obiectivele menționate în această comunicare sunt foarte importante și, de aceea, trebuie să le citim cu toții: eliminarea violenței de gen, egalitate de remunerare și autonomie economică, șanse egale de angajare și condiții de muncă adecvate, o educație de calitate și favorabilă incluziunii și mecanisme instituționale care să asigure respectarea drepturilor femeilor.

Trebuie să înțelegem că egalitatea de gen este importantă, deoarece asigură drepturi și oportunități egale pentru toate persoanele, indiferent de sexul lor, contribuind astfel la o societate mai justă și mai echitabilă. Promovarea egalității de gen stimulează diversitatea și incluziunea, ceea ce poate conduce la o luare mai bună a deciziilor, creșterea productivității și inovării în diverse domenii, inclusiv în economie și politică. De asemenea, egalitatea de gen contribuie la reducerea sărăciei, a inegalităților sociale, îmbunătățind calitatea vieții și accesul la educație, sănătate și oportunități de muncă pentru toți.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Vântu.

## **Domnul Cristian Vântu:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi senatori,

Firește că noi, cei din AUR, partid conservator, născuți din mame, crescuți, mulți dintre noi, de bunici, având soții și fete – eu am două, cel puțin –, nu avem cum să ne împotrivim unei inițiative care sporește drepturile femeilor. Ba chiar, dimpotrivă, susținem cu tărie egalitatea de șanse a fiicelor noastre, susținem salarizarea echitabilă a femeilor, în funcție de munca lor, dar în același timp noi știm că diavolul se ascunde în detalii. Și sub acest titlu foarte frumos, ca de obicei, veniți cu niște lucruri care nu au niciun fel de legătură cu mamele și cu fetele noastre, ci au cu drepturile minorităților sexuale, în special ale transsexualilor. Vă dau aici un exemplu.

Spuneți la un moment dat, la punctul 8: „Elaborarea unor mecanisme instituționale care să asigure respectarea drepturilor femeilor, consolidarea infrastructurilor instituționale pentru egalitatea de gen și asigurarea unor fonduri sustenabile pentru politicile de egalitate de gen.” Nu egalitate de sex. Asta nu poate să nu mă ducă cu gândul la experiența ginecologilor din Suedia, care au fost obligați să efectueze examene ginecologice asupra unor persoane transsexuale lipsite de vagin. Nu știu dacă despre asta este vorba aici și dacă ne veți obliga pe toți să facem acest lucru.

După aceea, avem, la fel, la punctul 6: „Accesul la educație de calitate și incluzivă” – cât de frumos sună, nu-i așa? – și continuă cu „promovarea femeilor în domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică)”. Minunat, sunt total de acord, îmi doresc accesul fetelor mele către aceste domenii. Dar avem un final aici: „și a bărbaților în sectoarele de îngrijire”. Câți dintre dumneavoastră ați fost îngrijiți la creșă sau la grădiniță de bărbați, de educatori, în loc de educatoare? Și câți dintre dumneavoastră v-ați dat fetele sau copiii să fie îngrijiți, la doi sau trei ani, de niște bărbați, în loc de femei?

Deci eu totuși cred că prin egalitate de șanse nu trebuie să presupunem..., nu trebuie să facem abstracție de diferențele biologice...

15 secunde, dacă mai aveți nevoie. Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 27, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Pactul pentru o industrie curată: o foaie de parcurs comună pentru competitivitate și decarbonizare – COM(2025) 85 final.

## Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 28 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Uniunea economiilor și a investițiilor – O strategie de stimulare a prosperității cetățenilor și a competitivității economice în UE – COM(2025) 124 final.

## Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 29 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Plan de acțiune industrială pentru sectorul european al autovehiculelor – COM(2025) 95 final.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 30 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Decarbonizarea parcurilor de vehicule ale întreprinderilor – COM(2025) 96 final.

Inițiativa rămâne la vot final.

La punctul 31 avem Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar – Împreună pentru construirea unui sector agricol și alimentar al UE atractiv pentru generațiile viitoare – COM(2025) 75 final.

Vă rog, domnule Cernic.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor,

Susținem pe deplin COM(2025) 75 final. Acesta nu este doar un document, ci un apel la acțiune, o viziune ambițioasă pentru inima Europei.

Această inițiativă vizează direct construirea unui sector agroalimentar atractiv, competitiv, durabil și echitabil. Pentru cetățenii noștri înseamnă un trai mai bun și oportunități de venit sporite pentru fermieri și toți cei implicați în producția de alimente. Noi propunem un sector rezilient în fața provocărilor globale, care să ne asigure siguranța alimentară. Mai mult, viziunea integrată propune o armonie cu natura, asigurând un viitor curat și sănătos pentru toți.

Prin dialogul consolidat pe care îl lansează, începând de la Parlamentul European și până la comunitățile locale, vom elabora împreună răspunsuri politice adaptate, nu soluții universale. Nimic nu va fi impus de la Bruxelles sau București. Este vital să implicăm noile generații de fermieri și consumatori, ei fiind viitorii antreprenori și gardieni ai zonelor rurale.

Această abordare pragmatică și incluzivă va asigura sectorul agroalimentar din Uniunea Europeană că va rămâne un pilon al prosperității și sănătății pentru generațiile viitoare, pentru că împreună putem construi un viitor mai bun.

Și vreau să mulțumesc colegilor din Comisia pentru agricultură care au susținut amendamente la acest COM și astăzi trimitem un mesaj către Comisia Europeană ca, atunci când trimit un document către țările membre, să țină cont și de tipicitatea fiecărui stat membru în parte.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final.

Ultimul punct al ordinii de zi, punctul 32, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Planul de acțiune al UE privind securitatea cablurilor – JOIN(2025) 9 final.

Nu există intervenții.

Am încheiat dezbaterile.

Inițiativa rămâne la vot final. ## Stimați colegi,

Trecem la exprimarea votului final asupra inițiativelor legislative.

Potrivit prevederilor art. 112 din Regulamentul Senatului, se vor supune unui singur vot raportul în întregime și inițiativa legislativă. De asemenea, vă reamintesc că votul se exercită prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid – card de vot și tabletă.

În timpul ședinței de vot electronic hibrid, în cazul în care senatorul este înregistrat în aplicație sau are cardul de vot introdus în consolă, dar nu apasă nicio tastă, va figura absent la votul respectiv. În situația în care, din eroare, senatorul prezent în sala de plen exercită același vot prin modalități diferite de exprimare, în mod automat se va înregistra și se va lua în considerare doar opțiunea exprimată prin intermediul sistemului din sala de plen – cardul de vot.

Având în vedere cele prezentate anterior cu privire la votul prin intermediul sistemului de vot electronic hibrid, urmează să derulăm un vot-test. În acest sens, vă rog să vă introduceți cardurile de vot în console sau să accesați aplicația de vot.

Aveți la dispoziție 30 de secunde pentru exercitarea votului.

Vot-test, vă rog.

Dacă sunt colegi senatori care nu au cardul de vot și vor vota cu mâna, în sală, vă rog să vă exprimați.

Prezenți – 122: pentru – 58, 8 împotrivă, 44 de abțineri, 12 „nu votez”.

Sistemul de vot funcționează.

Dacă există intervenții cu privire la sistemul de vot?

Dacă nu, trecem la votul final.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului (L115/2025).

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L117/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

- Propunerea a fost adoptată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 27 alin. (2[3] ) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar (L99/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc (L94/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Propunerea a fost adoptată.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea art. 220 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L127/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 54 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale (L129/2025). Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere și a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L132/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative. Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Ciprian-Titi Stoica**

**:**

Explicarea votului.

## **Domnul Mircea Abrudean:**

La final, domnule Stoica, la final.

94 de voturi pentru, 19 împotrivă, 12 abțineri.

Propunerea a fost adoptată... respinsă, îmi cer scuze! E raport de respingere.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru completarea art. 111 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (L134/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 143 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 (L158/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Punctul 12, Legea pentru modificarea Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (L311/2024).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 87/2025.

Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc, ne aflăm în faza de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 87/2025, prin care legea este declarată neconstituțională în ansamblul său.

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de respingere, respectiv respingerea legii.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România și completarea unor acte normative (L112/2025).

Ne pronunțăm printr-un singur vot asupra raportului de admitere, cu amendamente admise, și a propunerii legislative, astfel cum se propune a fi modificată prin amendamentele din raport.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Trecem la COM-uri.

Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 631/2019 pentru a include o flexibilitate suplimentară în ceea ce privește calculul pentru a stabili respectarea de către producători a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare pentru anii calendaristici 2025 – 2027 – COM 136 final.

Punctul 15, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament în ceea ce privește creșterea eficienței garanției UE în temeiul Regulamentului nr. 523/2021 și simplificarea cerințelor de raportare – COM 84 final.

Punctul 16, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului și al Consiliului de modificare a regulamentelor în ceea ce privește anumite norme privind piața și anumite măsuri de sprijin sectorial în sectorul vitivinicol și pentru produsele vitivinicole aromatizate – COM 137 final.

Punctul 18, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea

de regulament al Parlamentului și al Consiliului în ceea ce privește măsuri specifice de abordare a provocărilor strategice și instituirea Fondului social european Plus – COM 164.

Vot, vă rog.

111 pentru, 8 împotrivă, 5 abțineri. Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 19, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului și a Consiliului de modificare a directivelor în ceea ce privește anumite cerințe de raportare și de diligență necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor – COM 81.

Vot, vă rog.

110 pentru, 8 împotrivă, 4 abțineri. Hotărârea a fost adoptată. Punctul 20, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului și al Consiliului de modificare a Regulamentului în ceea ce privește sprijinul acordat lucrătorilor afectați de disponibilizări iminente în întreprinderile în curs de restructurare – COM 140.

Vot, vă rog.

113 pentru, 8 împotrivă, două abțineri. Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 21, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului și al Consiliului de modificare a Regulamentului nr. 956 în ceea ce privește simplificarea și consolidarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră – COM 87.

Vot, vă rog.

80 pentru, 38 împotrivă, 3 abțineri. Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 22, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament de instituire a Instrumentului SAFE prin consolidarea industriei europene de apărare – COM 122.

Vot, vă rog.

81 de voturi pentru, 10 împotrivă, 31 de abțineri. Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 23, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlament, Consiliu, Comitetul Economic și Social – Strategia europeană privind o Uniune a pregătirii – JOIN 130.

Vot, vă rog.

71... 79 pentru, 10 împotrivă, 30 de abțineri. Hotărârea a fost adoptată.

Punctul 24, Proiect de hotărâre referitoare la Cartea albă comună privind pregătirea pentru apărare a Europei 2030 – JOIN 120.

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții, următoarele legi:

1. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2024 pentru modificarea și abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achizițiilor publice și achizițiilor sectoriale – procedură de urgență;

2. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2024 pentru completarea art. 2 și suspendarea aplicării unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală – procedură de urgență;

3. Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2024 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul siguranței rutiere – procedură de urgență;

4. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor

agricoli pentru culturi agricole afectate de seceta pedologică din perioada septembrie 2023 – august 2024 – procedură de urgență;

5. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli pentru unele culturi agricole înființate în primăvara anului 2022 și afectate de seceta pedologică din perioada martie – septembrie 2022 – procedură de urgență;

6. Lege pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecție.

Termenele pentru sesizare sunt de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii – astăzi, 10 iunie 2025.

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului – data de astăzi, 10 iunie 2025.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652816]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 81/7.VII.2025 conține 20 de pagini.**

Prețul: 110 lei