Stenogramă plen

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Gheorghe Ștefănache.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă numele „România nu poate funcționa în secolul 21 cu o organizare administrativă din 1968”.

Pentru a face saltul calitativ în mileniul trei, România are nevoie de reforme structurale profunde. Realitatea administrativă, demografică, economică și cea privind calitatea vieții ne obligă să tratăm cu maxim interes și cu maximă seriozitate un set de trei reforme esențiale pentru asigurarea unei dezvoltări unitare a teritoriului și a unui nivel de trai echitabil pentru toți românii, indiferent dacă trăiesc într-o zonă metropolitană sau într-un sat de munte unde pâinea ajunge o dată la două zile: reforma funcției publice, reforma administrației publice și reforma administrativteritorială.

Reforma funcției publice înseamnă funcționari care tratează cetățeanul cu respect și competență. Reforma administrației publice nu este un moft, ea presupune proceduri clare și digitalizare în beneficiul contribuabililor, cetățenii care plătesc taxe și impozite. Fără reformă administrativ-teritorială România nu se poate dezvolta. Fără îndoială, majoritatea autorităților publice locale din România sunt slabe financiar și depind în mare măsură de bugetul de stat.

Un studiu realizat în urmă cu doar 3 ani arată că doar 7% din aceste administrații locale sunt autonome la nivel național, în timp ce marea majoritate depind de fonduri transferate de la „centru”. Aceste UAT-uri mici și depopulate nu pot decât să mențină o curbă a sărăciei, fără capacitatea de a implementa proiecte importante, mai ales proiectele finanțate din fonduri europene. Se confruntă cu dificultăți financiare, acces deficitar la utilități, lipsa capacității de a crea bunăstare, inclusiv prin dezvoltarea pieței muncii, și provocări financiare constante în furnizarea unor servicii publice de calitate.

Oamenii din aceste comunități nu au nevoie de un aparat administrativ stufos, care consumă resurse, ci de eficiență și eficacitate, reflectate în investiții care să le îmbunătățească nivelul de trai.

Împărtășesc convingerea fermă că, în urma unei comasări bine fundamentate, pe baza unor studii cantitative și calitative, inclusiv pe criterii geografice, cetățenii din mediul rural ar putea beneficia de servicii publice de calitate prin intermediul unor oficii unice de lucru. Prin aplicarea acestui set de reforme, România ar putea economisi anual

aproximativ 17 miliarde de lei. Cu acești bani s-ar putea construi șase spitale regionale sau 2.000 kilometri de autostradă.

Românii au nevoie de localități care să se poată autofinanța în cât mai mare măsură și de județe corelate cu regiunile de dezvoltare, structuri capabile să absoarbă eficient fondurile europene. Dezvoltarea comunelor se poate realiza într-o singură variantă: reforma administrativă. O reformă care să nu fie făcută în grabă, ci una care să se desfășoare pe termen mediu, să asigure o funcționare sănătoasă a unităților administrativ-teritoriale, banii din taxe și impozite locale trebuie să aibă efecte vizibile și benefice în viața de zi cu zi a cetățenilor.

Banii din bugetul național trebuie să susțină investiții, nu doar salarii pentru clientela politică a unor primari care de cele mai multe ori se plâng că nu au bani de salarii, dar au ignorat, cu bună pricepere ori din neștiință, ori din nepricepere, oportunitățile de atragere a fondurilor europene. Cum vom face reforma administrativă? În primul rând, prin voință politică. Fie că este vorba despre comasare voluntară impusă prin legislație sau decisă prin referendumuri locale, cu sau fără stimulente financiare, toate aceste variante trebuie să fie rezultatul unor studii ample, realizate cu experți și în urma unor consultări ale tuturor actorilor implicați.

Când ai atâtea comune care nu se pot autosusține financiar și care se confruntă cu lipsuri grave de infrastructură, nevoia de reformă administrativă este evidentă. Procesul de reorganizare teritorială trebuie început cât mai curând, în baza unor fundamentări științifice, urmat de dezbatere publică și o aplicare etapizată, cu rezultate concrete pe termen mediu, asta dacă ne dorim un stat mai eficient și mai aproape de cetățeni. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau, în continuare, cuvântul domnului senator Constantin-Ciprian Iacob.

## **Domnul Constantin-Ciprian Iacob:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează: „Mircea Fechet – ministrul vorbelor frumoase care sacrifică fermierii, pădurarii și Salina Praid pe altarul incompetenței!”

Avem încă, din păcate, în Guvern un ministru care a transformat Ministerul Mediului într-un instrument de discriminare și neglijență. Mircea Fechet a dovedit prin fapte că nu este un reprezentant al tuturor românilor, ci al intereselor unor grupuri restrânse.

Scandalul „Rabla pentru tractoare”. Fermierii mici „uitați” de ministru.

Programul „Rabla pentru tractoare” a devenit un simbol al inechității. AFM, sub conducerea ministrului Fechet, a exclus din subvenție tractoarele mici și mijlocii, categoriile T1a, T2a etc., preferând să favorizeze doar marii fermieri și importatorii de utilaje scumpe. Aceasta este o lovitură dură pentru agricultorii români care lucrează pământul cu sudoare și sacrificii. De ce? Cine a primit șpaga cea mare? Ministrul a refuzat să dea explicații în Parlament, deși este obligat prin lege; se poartă ca un oligarh deasupra tuturor. O lună de scandal, niciun răspuns, niciun plan, doar tăcere și dispreț.

Salina Praid, dezastrul care putea fi evitat.

Inundarea Salinei Praid este rezultatul incompetenței criminale a miniștrilor de mediu, inclusiv a lui Fechet. Specialiștii au avertizat ani la rând despre pericolul pârâului Corund, dar autoritățile au stat cu mâinile în sân, lăsându-se blocate de ONG-uri finanțate de interese străine. Acum, un obiectiv strategic al României este pe cale să dispară, iar o comunitate întreagă suferă. Cine răspunde pentru asta?

Romsilva, pădurarii umiliți și săraci.

Sub conducerea acestui guvern, pădurarii sunt tratați ca niște cerșetori: nu primesc bani nici pentru uniforme, lucrează în zdrențe, mâncați de căpușe și țânțari. Nu au mașini de serviciu, merg prin noroi până la genunchi, salarii mici, bonuri tăiate, în timp ce „nobilimea” de la București înghite bugete de milioane de euro.

Domnule Fechet, de cine apărați pădurea? De birocrații care vă pupă mâna sau de oamenii care o păzesc cu riscul vieții?

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Rodica Cușnir.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată Ministerului Finanțelor.

Obiectul interpelării: „Eficientizarea procesului de comunicare privind redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit – costuri administrative inutile în contextul digitalizării”.

## Stimate domnule ministru,

Conform prevederilor Codului fiscal în vigoare, persoanele fizice și juridice pot redirecționa anual până la 3,5% din impozitul pe veniturile din salarii și asimilate către entități nonprofit sau unități de cult, prin completarea și depunerea formularului 230.

În mod firesc, această facilitate fiscală este apreciată de contribuabili și de organizațiile beneficiare, contribuind la finanțarea activităților sociale, educaționale, medicale sau culturale din societatea civilă.

Totuși, în contextul în care România se confruntă cu un deficit bugetar major și în care digitalizarea administrației publice este o prioritate națională, atrag atenția asupra unui aspect problematic: cheltuielile administrative semnificative generate de trimiterea prin poștă a notificărilor individuale către toți contribuabilii care au redirecționat aceste sume.

În acest context, vă solicit următoarele informații oficiale: – Câte persoane fizice și juridice au redirecționat sume reprezentând până la 3% din impozitul pe venit în ultimii 3 ani?

– Care a fost costul total cu trimiterea notificărilor prin poștă în perioada analizată, inclusiv cheltuielile cu tipărirea, hârtia, logistica, distribuția poștală și resursa umană?

– Care sunt motivele pentru care aceste notificări nu sunt transmise exclusiv prin mijloace digitale, de exemplu, Spațiul Virtual Privat, Ghișeul.ro, e-mail sau sms, mai ales în cazul contribuabililor care dețin conturi online active?

– Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Finanțelor pentru reducerea acestor costuri și tranzacția completă la comunicarea digitală, în spiritul simplificării procedurilor administrative și al respectării principiilor de eficiență economică?

Având în vedere angajamentele asumate de România privind digitalizarea serviciilor publice, solicit analizarea și regândirea acestei practici birocratice costisitoare, în favoarea unei soluții moderne, eficiente și sustenabile.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Cătălin Silegeanu.

## **Domnul Cătălin Silegeanu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, stimați colegi!

Titlul declarației politice: „Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene prin consolidarea expertizei locale: un apel la acțiune”.

Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră astăzi pentru a vă aduce la cunoștință o problemă esențială pentru dezvoltarea României: slaba absorbție a fondurilor europene. Consider că principala cauză a acestei probleme este lipsa de pregătire și cunoștințe în cadrul autorităților publice locale, în special a primăriilor, privind atragerea și gestionarea acestor fonduri vitale.

De foarte multe ori, aceste instituții nu apelează la specialiști, iar proiectele care ar putea beneficia de finanțare europeană rămân doar niște idei pe hârtie, complet nevalorificate. Această situație este inacceptabilă, având în vedere oportunitățile de dezvoltare și modernizare pe care fondurile europene le pot aduce comunităților noastre. De aceea, propun să acționăm concret pentru a remedia această situație.

Soluția pe care o sugerez constă în organizarea unor întâlniri de lucru și sesiuni de formare în colaborare cu specialiștii care au experiență în atragerea liniilor de finanțare europene. Aceste întâlniri ar trebui să includă și experți în cadrul ministerelor implicate, care pot oferi ghidajul necesar instituțiilor locale pentru a asimila procesul complex de aplicare și gestionare a fondurilor.

Astfel, vă anunț că în perioada următoare voi iniția organizarea unor întâlniri pentru județul Botoșani, aici, la Palatul Parlamentului. Aceste sesiuni vor oferi o platformă pentru schimbul de informații, construire de rețele și colaborare activă între autoritățile locale și experți. Este esențial să construim o rețea de suport care să ofere primăriilor și altor entități locale resursele și expertiza necesară. Doar astfel putem transforma oportunitățile în realitate și să asigurăm dezvoltarea comunităților noastre, prin proiecte care să aducă un impact pozitiv durabil.

Așadar, vă îndemn să sprijiniți inițiativa propusă de mine pentru a crea un cadru eficient de colaborare și suport între autoritățile locale și specialiști în atragerea fondurilor europene.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Ambrozie-Irineu Darău.

Mulțumesc.

„România, complet nepregătită în fața efectelor crizei climatice”.

Luni, Bucureștiul a fost sub ape. La Filaret, 50 de litri pe metrul pătrat într-o oră, la Băneasa, 42 în doar 30 de minute, străzi transformate în râuri, oameni prinși în mașini, infrastructură paralizată, copaci doborâți la pământ.

În România fiecare ploaie torențială poate deveni o tragedie. Câte mașini trebuie să mai plutească pe bulevardele capitalei ca să înțelegem că avem de-a face cu o urgență climatică? Nu mai plouă ca în manualul de geografie, plouă ca în filmele cu dezastre. Schimbările climatice nu mai sunt doar o predicție; sunt aici. Ne aflăm în plină criză climatică, nu mai vorbim de excepții, ci de o nouă normalitate a fenomenelor extreme.

Galați, Harghita, Covasna sunt doar câteva dintre județele afectate de inundații catastrofale în ultima perioadă, afaceri ruinate și comunități distruse, precum în cazul dureros al Salinei Praid. Și este cu atât mai dureros că în România nicio autoritate, niciun minister, nicio agenție de mediu nu a depus până acum vreun proiect pentru a accesa fondurile europene de peste 250 de milioane de euro alocate țării noastre pentru reducerea riscului la inundații.

Vor mai fi furtuni extreme, vor mai fi inundații. Schimbările climatice nu mai sunt o ipoteză, ci sunt o realitate care ne

testează infrastructura, administrația și capacitatea de reacție, iar România, din păcate, pică test după test. Între timp, alte țări din Europa investesc în infrastructură verde, în educație climatică și în prevenirea dezastrelor.

E nevoie să ne mișcăm. USR are deja un plan concret pentru adaptare climatică: folosirea fondurilor europene, modernizarea infrastructurii urbane, protejarea zonelor vulnerabile și adaptarea planificării urbane. Nu mai putem trata această temă ca pe un subiect de „vreme capricioasă”. E o politică publică vitală.

Ploaia extremă care a inundat Bucureștiul nu este un accident, din păcate, este viitorul și se va repeta; autoritățile de mediu trebuie să treacă de la reacție la prevenție, de la indiferență birocratică la curaj administrativ. Nu ne mai putem permite autorități de mediu care așteaptă să treacă furtuna ca să își reamintească ce aveau de făcut.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau, în continuare, cuvântul doamnei senator DoinaElena Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi susține astăzi o declarație politică.

„PSD a guvernat și guvernează pentru români, cu responsabilitate, transparență și rezultate concrete”.

Distinși colegi,

Partidul Social Democrat rămâne dedicat unui angajament clar: să pună oamenii pe primul loc prin politici responsabile, transparente și prin fapte care îmbunătățesc viața românilor. Într-un context economic și social complex, noi credem că politica adevărată înseamnă acțiuni concrete, nu doar vorbe mari sau promisiuni.

Ultimii 3 ani au fost pentru noi o perioadă de progres real și măsurabil: pensia medie a crescut cu 80%, salariul minim cu 75%, iar investițiile publice au ajuns la un nivel istoric, reprezentând 7,8% din PIB, cea mai ridicată pondere din întreaga Uniune Europeană. Aceste cifre nu sunt doar statistici, ci o gură de oxigen pentru milioane de români care simt în buzunar și în traiul cotidian schimbarea pe care o aduce guvernarea PSD.

Pe planul investițiilor în infrastructură, PSD a deblocat proiecte majore de interes național, cum sunt Autostrada „Moldovei” și Autostrada „Unirii”, care asigură conectivitatea între regiunile istorice ale României și Vestul Europei. Ritmul construirii de autostrăzi este în prezent de câteva ori mai mare decât în guvernările anterioare, indiferent de culoarea politică, fapt ce confirmă eficiența și angajamentul nostru pentru dezvoltare.

În acest cadru este important să subliniem că politica responsabilă nu este despre polemici sau critici sterile, ci despre rezultate concrete care să schimbe viața oamenilor. Este firesc ca în dezbaterea publică politicienii să își exprime punctele de vedere, însă noi, social-democrații, nu putem accepta să primim lecții de la partidele care atunci când au guvernat România au pus accent doar pe austeritate și nu au reușit să aducă o îmbunătățire reală a nivelului de trai pentru cetățeni.

Este ușor penibil să dai lecții când tu, ca partid, nu ai oferit soluții viabile, iar oamenii au suferit în perioadele în care ai fost la guvernare. Guvernarea înseamnă să găsești răspunsuri la nevoile oamenilor, să faci echilibru între resurse și priorități și să muncești zi de zi pentru o țară mai bună. PSD este partidul care vine cu fapte și angajamente clare, pentru o Românie modernă, echitabilă și dezvoltată.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Costache Chertif.

## **Domnul Costache Chertif:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: „Stop amestecului maghiar! Cer clarificări urgente privind vizita Președintelui Ungariei în România”.

Domnule președinte al Senatului,

Stimat auditoriu,

În ultimele zile am asistat la un spectacol jenant și profund îngrijorător, șeful statului maghiar, Tamás Sulyok, a efectuat o așa „vizită privată” pe teritoriul României, vizită care însă a avut toate caracteristicile unei misiuni oficiale. Această situație nu este nouă, este doar un ultim episod dintr-un șir lung de încălcări ale protocolului diplomatic și ale suveranității noastre naționale.

„Vizita privată” a Președintelui Ungariei a fost, de fapt, o misiune politică; spun asta pentru că, potrivit comunicatelor oficiale maghiare, domnul Sulyok a vizitat „Ținutul Secuiesc”, o denumire inexistentă în dreptul internațional și o provocare la adresa integrității teritoriale a României. El a întâlnit oficiali locali, a participat la evenimente politice și a folosit platforma acestor întâlniri pentru a transmite mesaje politice. Aceasta nu este o vizită privată, este o încercare flagrantă de a legitima narative separatiste.

Și aici trebuie să vorbim însă de complicitatea tacită a autorităților românești cu factorul politic de la Budapesta. Mai grav este faptul că, se pare, autoritățile noastre au oferit sprijin logistic și protecție oficială acestei vizite. Dacă a fost o simplă vizită privată, de ce a fost nevoie de implicarea forțelor de ordine române? Cine a dat ordinul ca jandarmii și polițiștii noștri să protejeze un șef de stat străin care vine să facă politică pe teritoriul românesc?

De asemenea, este cazul să ne referim la lipsa de fermitate din partea diplomației române. De câte ori mai trebuie să repetăm? Fiecare vizită neanunțată, fiecare declarație care promovează ideea unui „Ținut Secuiesc”,

cred că trebuie să primească un răspuns ferm și imediat. Unde este reacția Ministerului Afacerilor Externe? A fost convocat ambasadorul Ungariei? A fost transmis un protest oficial?

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Remus Negoi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată doamnei secretar general al Guvernului, doamna Cristina Trăilă.

Instituția prefectului Constanța v-a solicitat un punct de vedere față de modalitatea prin care persoane cu funcții de conducere din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Constanța înțeleg să interpreteze și să aplice legislația specifică în materie, pe raza județului Constanța.

În fapt, mai mulți primari ai UAT-urilor riverane Mării Negre, declarate stațiuni turistice de interes național, au sesizat Instituția prefectului județului Constanța cu privire la o adresă venită din partea domnului comisar-șef adjunct prin care, sub imperiul săvârșirii unor posibile infracțiuni, au fost atenționați de posibila aplicare greșită a Hotărârii Guvernului nr. 559/2001 privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare și nealimentare în stațiunile turistice.

Mai mult, agenții economici din stațiunile de pe litoral s-au plâns de aplicarea discreționară și fără temei a prevederilor HG nr. 559/2001. Astfel, norma juridică instituită de HG nr. 559/2001 – la art. 2: „Comercializarea produselor nealimentare, a produselor alimentare preambalate, precum și a legumelor și fructelor se face în zone/spații stabilite de autoritățile administrației publice locale, cu avizul Ministerului Turismului, și care îndeplinesc condițiile impuse de normele sanitare.” Se interpretează în sensul dat de legiuitor, și nu ca pe o interdicție de autorizare a magazinelor alimentare în stațiunile turistice, așa cum s-a lăsat a se înțelege din adresa ANPC 41274 din 8 mai 2025.

Aplicarea HG nr. 559 este abuzivă în acest caz, fără temei legal. De ce? Pentru că HG nr. 551... nr. 559 reglementează unitățile unde produsele alimentare sunt rezultat al unui proces de pregătire și vânzare în cadrul aceleiași unități. Astfel, HG-ul respectiv nu se aplică unităților de tip „magazin alimentar”. Conform normelor de autorizare, chiar și un supermarket este unitate specializată, pentru că își ia autorizații de la instituții publice, în speță și de la DSV. Pe cale de consecință, primăriile nu pot fi obligate să nu mai emită avize.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc.

O nouă întrebare, adresată tot doamnei secretar general al Guvernului, doamna Cristina Trăilă.

De foarte mult timp, primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, a impus ca desfășurarea ședințelor Consiliului Local al Municipiului Constanța să se desfășoare numai în format online, încălcând grav prevederile Codului administrativ, având în vedere prevederile art. 139 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora: „Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de lege.”

Ținând cont de faptul că ședințele Consiliului Local al Municipiului Constanța se pot desfășura, conform deciziei primarului, prin intermediul platformei Microsoft Teams, conform deciziei acestuia, vă rog să-mi comunicați următoarele:

1. Dacă platforma Microsoft Teams, utilizată de Primăria Municipiului Constanța, poate asigura secretul votului în sensul art. 139 alin. (6) din OUG nr. 57/2021... 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare?

2. Dacă nu, ce măsuri administrative urgente veți lua pentru a restabili legalitatea acestor ședințe de consiliu local? Aștept răspuns în scris.

Remus Negoi, senator de Constanța.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Nicolae Neagu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, stimați colegi!

Cu permisiunea dumneavoastră, o declarație politică scurtă, am și două întrebări, dacă una îmi permiteți, mulțumesc mult.

Declarație politică.

„Maturitatea politică trebuie să primeze în formarea unui guvern majoritar, stabil, care să aibă un sprijin politic real în Parlament”

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

România traversează o perioadă de incertitudine politică, într-un context intern, dar și internațional extrem de complex. De la crizele economice și sociale până la provocările externe, este evident faptul că instabilitatea politică adâncește și mai mult provocările actuale. Necesitatea formării unui guvern majoritar, stabil, care să reziste pe o perioadă de 3 ani și jumătate, o consider „urgență națională”.

Lipsa unei majorități guvernamentale coerente duce la blocaje legislative, la pierderea finanțărilor esențiale, amână reformele și alimentează și mai mult neîncrederea cetățenilor în clasa politică. În fața situației politice actuale este responsabilitatea noastră, în calitate de reprezentanți aleși ai poporului, să punem interesele României mai presus de orice fel de calcule electorale sau orgolii de moment. România va avea nevoie de o guvernare coerentă, de un guvern cu o majoritate parlamentară solidă, capabil să asigure stabilitate, să adopte reformele asumate prin Planul național de redresare și reziliență, să atragă fondurile europene disponibile, dar și să aplice politici publice în beneficiul cetățenilor.

Orice formă de guvern minoritar sau de coaliție fragilă va aduce și mai multă instabilitate. Fac apel la responsabilitatea politică din partea tuturor partidelor politice, pentru a sprijini dialogul politic și pentru a construi o majoritate stabilă și asumată în interesul național. Cetățenii români au nevoie de stabilitate, progres și un trai decent. România are nevoie de guvernare, decizii și reforme pentru echilibrarea situației economice în următorii ani.

Avem astăzi un președinte conectat la problemele țării, care caută soluții pentru reducerea deficitului bugetar și pentru a crea premisele unei dezvoltări susținute a țării; sprijinit de un guvern legitim, cu lideri integri, competenți și loiali interesului public, care au viziune și capacitatea necesară pentru a gestiona responsabilitățile situației economice actuale, Președintele României va reuși prin rezultate concrete să le dea românilor încrederea în stat, în instituții și în democrație.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Mihai Daniela.

Bună ziua, domnule președinte! Mulțumesc.

Pentru că săptămâna trecută s-a aprobat o propunere legislativă, pe data de 02.06.2025, referitoare la luna martie, luna femeilor, am făcut o declarație politică.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susțin cu toată convingerea propunerea legislativă care declară luna martie drept „Luna Femeilor”.

Este mai mult decât un gest simbolic, este o recunoaștere firească a rolului pe care femeile îl au în toate domeniile vieții; în primul rând, în familie, în educație, în sănătate, în economie, în administrație și în politică. În fiecare comunitate, femeile sunt adesea cele care țin lucrurile împreună: cu muncă, cu grijă, cu răbdare și cu foarte multă putere.

Luna martie a fost dintotdeauna legată în conștiința noastră, a tuturor, de feminitate, de primăvară și mai ales de viață. Însă, dincolo de flori, de urări, e important să trecem la fapte, să transformăm această lună într-un prilej concret de promovare a egalității de șanse, de susținere a celor care muncesc, care îngrijesc, care educă și care construiesc. În această lună vom celebra forța, grația și determinarea femeilor în lupta pentru egalitate, pentru drepturi și mai ales pentru respect. Prin această inițiativă se încurajează instituțiile publice și societatea civilă să organizeze acțiuni, campanii și proiecte care să aducă în prim-plan femeile care merită vizibilitate, respect și susținere.

Este un pas mic, dar un mesaj mare, acela că în România femeile contează, nu doar pe 8 martie, nu doar în luna martie, ci în fiecare zi.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Daniela Ștefănescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Subiectul declarației politice este: „Educația scapă de sub control – cei mai puțini elevi înscriși la bacalaureat din ultimii 20 de ani”.

Stimați colegi,

Ne aflăm, fără îndoială, în fața uneia din cele mai grave realități ale sistemului educațional românesc din ultimele decenii. Conform datelor oficiale furnizate de Ministerul Educației, doar 94.400 de elevi din promoția curentă s-au înscris la examenul de bacalaureat. Cel mai mic număr din ultimii, cel puțin, 20 de ani. Este o statistică rece, dar în spatele ei se ascund drame personale, visuri frânte și generații pierdute. Această cifră ar trebui să declanșeze starea de urgență în educație; nu este doar o scădere, este o prăbușire.

În urmă cu un an erau 119.042 de înscriși, astăzi avem cu peste 24.000 mai puțin, în urmă cu două decenii, în 2008, România avea 209.000 elevi, din promoția curentă, înscriși la bacalaureat, astăzi avem mai puțin de jumătate, dar ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze și mai tare este faptul că aproape un sfert din elevii care au început clasa a XII-a în septembrie 2024 nu au ajuns să se înscrie la examenul de bacalaureat. Vorbim de peste 28.600 de elevi, echivalentul a 1.144 de clase, care au fost prezenți în septembrie și au fost pierduți pe parcursul anului școlar, au fost împinși spre abandon de un sistem care nu i-a susținut, nu i-a pregătit și nu i-a motivat.

Este al treilea cel mai mare procent de „dispăruți” dintr-o promoție din ultimii 5 ani. Vorbim de tineri care s-au dus acasă, care s-au dus la muncă, care s-au dus în alte țări sau, poate mai grav, s-au dus într-o zonă a neîncrederii și renunțării. Acești copii nu sunt doar niște cifre, sunt victimele unei politici educaționale incoerente și iresponsabile.

## Stimați colegi,

Acești elevi nu au eșuat, au fost abandonați. De cine? De cei aflați la conducerea Ministerului Educației, de guvernele succesive care au amânat reformele, care au întârziat manualele, care au tăiat din bugetul educației și care au tratat școala românească cu dispreț. Ani de zile politicienii aflați la guvernare au mimat reforma, au folosit educația ca un sistem electoral și au sacrificat viitorul copiilor noștri. Să ne amintim, elevii care au susținut astăzi bacalaureatul sunt prima generație care a început clasa pregătitoare în 2012, o generație tratată ca un experiment; la gimnaziu nu au avut manuale la timp, nu au avut profesori pregătiți pentru noile programe, la liceu au învățat după curriculumuri vechi, dinainte de nașterea lor, pentru că deciziile politice au abandonat orice urmă de reformă.

Vă mulțumesc și eu doamna senator.

O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Olga Onea.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, stimați colegi!

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Sebastian-Ioan Burduja, Ministerul Energiei.

Obiectul interpelării: „Explozie în piața prețurilor la energia electrică”.

Stimate domnule ministru,

Odată cu încheierea perioadei de plafonare a tarifelor energiei electrice și, implicit, a plății compensațiilor către furnizori, facturile consumatorilor, după toate datele din piață, se vor dubla. Spre surprinderea celor care urmăresc piața, producătorii finali vând energie la prețuri foarte mari, de peste 600 de lei megawattul, raportat la costurile de producție. Ca urmare, restul pieței se aliniază acestor prețuri.

Vă pun în vedere faptul că furnizorii se plâng că ei sunt cei care susțin plafonul, practic susțin statul român, care nu este capabil să acopere datoriile cumulate în cuantumul diferențelor neplătite pentru plafonare.

În contextul dat, vă solicit să răspundeți cu celeritate la următoarele întrebări:

– De ce marii producători de energie, respectiv Hidroelectrica și Nuclearelectrica, vând energie la prețuri uriașe față de costurile de producție? Spre exemplu, conform raportărilor din piață, Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, controlat de stat, a scos la vânzare la începutul anului curent patru pachete de energie electrică cu livrare în bandă în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026, iar prețul final de vânzare a acestor pachete a fost cuprins între 623 și 625 lei megawattul.

– De ce marii producători de energie nu vin cu o ofertă personalizată, pentru a răspunde, astfel, clienților finali care sunt marii producători de energie din piață, știut fiind faptul că 90% din energie se vinde în bandă?

– Cum a ajutat statul român clienții finali, mari și mici, prin plafonare, având în vedere faptul că diferența de plafon este plătită nu de stat, ci tot de cetățeanul român?

– Cum va rezolva statul român plățile către toți furnizorii de energie, datorii cumulate care ar trebui plătite tot de la bugetul de stat?

Aștept de la dumneavoastră răspuns în scris. Senator Olga Onea, Galați. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator. Îl invit la microfon, în continuare, pe domnul senator Ștefan Geamănu.

## **Domnul Ștefan Geamănu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi senatori,

Titlul declarației mele politice se intitulează: „USR – cucul politic al României”.

Avem datoria să spunem lucrurilor pe nume, mai ales atunci când ipocrizia și oportunismul politic ating cote absurde.

În ultimele luni, useriștii, specialiști în a poza în salvatori, s-au cățărat fără rușine pe spatele președintelui impus, Nicușor Dan, pretinzând în mod mincinos că sprijinul pe care îl are din partea electoratului le aparține lor. Este o fraudă morală, este o manipulare de-a dreptul grosolană a opiniei publice.

Acești politicieni, care astăzi se îmbracă în imaginea lui Nicușor Dan, sunt aceeași care ieri l-au marginalizat, l-au forțat să plece din partidul pe care chiar el l-a fondat, iar acum vin și culeg roadele fraudării alegerilor din 18 mai 2025, de parcă ar fi munca lor. Asta nu mai e politică, e parazitism.

Comportamentul USR în acest context îmi amintește de pasărea cuc, un parazit în lumea păsărilor, cucul nu-și crește propriul pui, în schimb, își depune ouăle în cuibul altora, împingând ouăle gazdei afară, doar pentru a-și perpetua specia în mod parazitar.

Așa și USR, își depune „ouăle” politice în cuibul electoral al altora și apoi pretinde că puiul crescut acolo e al lor. Calcă pe „ouăle” muncii altor formațiuni și-și promovează propriii oameni și propriile interese, deși nu le aparține meritul. S-au specializat în confiscarea simbolurilor, a discursului, a meritelor, dar, când vine vorba de responsabilitate, dau bir cu fugiții. Sunt vocali doar când e vorba de imagine, dar muți când trebuie să-și asume faptele. În Parlament au același discurs: superior, autosuficient, rupt de realitate, însă în spatele vorbelor nu există nimic concret, doar gălăgie. România n-are nevoie de cucii politici.

Avem nevoie de oameni care nu doar vorbesc frumos, ci și construiesc, care nu trăiesc din imaginea altora, ci din munca proprie.

USR-ul, așa cum funcționează astăzi, este un proiect terminat, un experiment eșuat care trăiește din amintiri și din imaginea unui om pe care l-au trădat. A venit vremea să spunem clar: electoratul nu se fură, încrederea oamenilor nu se deturnează și voturile nu se câștigă mimând reformismul, ci prin consecvență, onestitate și respect față de cei care te-au susținut.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Andrei-Emil Dîrlău.

## **Domnul Andrei-Emil Dîrlău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Declarație politică.

„LGBT-izarea României în mandatul președintelui Nicușor Dan”.

În ultima zi în care mai deținea funcția de primar al capitalei, Nicușor Dan a aprobat marșul LGBT „Bucharest Pride 2025”. Pentru această paradă a deșănțării s-a fixat deliberat, cu neobrăzată ostentație, data de 7 iunie – ajunul sfintei sărbători a Rusaliilor. Știm că Cincizecimea celebrează întemeierea Bisericii lui Hristos, fiind în același timp inversul turnului Babel. Cele două evenimente biblice au un simbolism opus cu dublă simetrie.

Cincizecimea e praznicul puterii unificatoare a harului. Acum, pogorârea Duhului Sfânt contracarează vechea

fărâmițare lingvistică a neamului omenesc, odată cu multiplicarea limbilor la turnul Babel. Pedeapsa polyglossiei, aplicată trufiei babelice, e abolită de minunea glosolaliei, dăruită smereniei apostolice. Tendința către fragmentare și dezintegrare comunicațională, cauzată de dispersarea lingvistică de la Babel, e oprită, inversată de efectul reintegrator al harismei translației în Duh. Odată cu întemeierea Bisericii, reunificarea tuturor limbilor la Cincizecime, când apostolii grăiau în toate limbile, iar pe buze era o singură limbă a mărturiei, ca edificiu divin uman, fondat de Dumnezeu-omul, Biserica e opusul turnului Babel, edificiu pur omenesc, fondat de omul-Dumnezeu fără Dumnezeu.

Hubrisul narcisist al constructorilor unui Babel zidit din pământ ars, inspirați de duhul luciferic ce a aruncat lumea în confuzie poliglotă, e răscumpărat de zelul misionar al apostolilor, ce se fac pe ei pietre vii ale zidirii eclesiei, edificiu spiritual divino-uman, ce va dăinui ca lăcaș al Duhului Sfânt. Ei bine, promenada depravării curcubeiste reiterează obraznica mândrie babelică a insului fără Dumnezeu, ce-l sfidează pe Dumnezeu și legile creației, afirmând așa-zisul drept de a schimonosi firea și a-și confecționa un număr nelimitat de sexe; mai ales într-o zi simbolică, „Gay Pride” e un afront adus identității spirituale a românilor.

Aprobarea lui de Nicușor Dan, când era încă primar, reflectă promovarea fără rezerve a agendei globaliste neomarxiste, o ideologie contrară învățăturii creștine, familiei formate din bărbat și femeie, atac la adresa sufletului românesc ce ne subminează valorile fundamentale.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Virgiliu-George Vlăescu.

## **Domnul Virgiliu-George Vlăescu:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Interpelare adresată domnului Florin-Ionuț Barbu, ministrul agriculturii și dezvoltării.

Obiectul interpelării: „Fermierii din zona de munte a județului Suceava au fost abandonați. Cine răspunde și ce soluții aveți la Ministerul Agriculturii pentru fermierii din zona de munte a județului Suceava?”.

## Domnule ministru,

Grupul francez Lactalis a închis în 2020 fabricile de la Floreni și Vatra Dornei ale Dorna Lactate, prima sa achiziție pe piața românească, iar cei 400 de angajați au fost concediați. Decizia a fost argumentată prin faptul că au fost epuizate toate încercările de eficientizare a activității în cele două fabrici, luând în considerare și noua realitate economică, care determină Lactalis să-și adapteze planurile pentru a rămâne competitivi în industrie. Portofoliul de lactate LaDorna este produs în celelalte fabrici românești ale grupului; brandul LaDorna a rămas pe piață. Astfel, producția pentru portofoliul brandului LaDorna a fost împărțită între fabrica Albalact din Oiejdea, județul Alba, și fabrica Covalact din Sfântu Gheorghe, județul Covasna.

La acea dată s-a anunțat că Lactalis va mai cumpăra laptele de la localnicii din Vatra Dornelor, lucru care astăzi nu se mai întâmplă, aceștia fiind abandonați și de Lactalis, și de statul român. Fermierii sunt obligați să treacă la producția de produse finite ca să supraviețuiască: cașcaval, smântână și nu pot trece la... de taxa de raft și celelalte taxe din supermarketuri.

Cu alte cuvinte, brandul LaDorna are valoare economică, dar laptele din zona Dornelor „nu mai este bun”, fermierii din zona Dornelor nu pot utiliza brandul care spune, practic, că: „Vindem laptele și produse din lapte din zona Dorna.” Dar

Lactalis, cu lapte adus din alte zone, chiar din străinătate, pot spune acest neadevăr și chiar să eficientizeze vânzarea produselor LaDorna.

Solicităm să trimiteți Corpul de control al Ministerului Agriculturii, împreună cu reprezentanții ANSVSA, să implicați și Oficiul pentru Protecția Consumatorului, care să evalueze dacă nu este o problemă în utilizarea brandului LaDorna cu lapte din Ungaria sau din Covasna și dacă nu este înșelăciune sau concurență neloială.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Mircea-Ionuț Sandu.

## **Domnul Mircea-Ionuț Sandu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației politice este: „«Cash is the king». Mutarea plăților exclusiv prin carduri sau online ne va face vulnerabili în fața unei noi naționalizări”.

Stimați colegi,

Presa a publicat recent informația că guvernanții pregătesc o taxă pe fiecare tranzacție bancară sau online care are loc în România. Nimic nu e scutit, de la plata facturilor la cumpărarea alimentelor, achiziționarea unei mașini, împrumutarea rudelor sau achiziția unei perechi de șosete. Această taxă pe care ei o denumesc infinitezimală este posibilă doar într-un sistem opresiv de tip Big Brother, în care banii munciți cu greu nu ne mai aparțin, iar statul și băncile pot decide oricând, nu doar să ne blocheze banii, ci să ni-i ia de-a dreptul.

Trebuie spus că un sistem oarecum similar funcționează și în acest moment. La fiecare plată cu cardul într-un magazin, un procesator de plăți percepe un comision, care poate varia între 0,8% și 2% din valoarea achiziției. Așa se face că 100 de lei tranzacționați de 50 de ori devin, de fapt, profit pentru bancă sau procesatorii de plăți. Și cum statului nu-i prea convine să aibă mulți competitori pe această „zonă de rapt”, cei de la PSD, PNL, USR și UDMR s-au gândit să-și ia și ei partea, chipurile, ca să redreseze bugetul, doar un pas până la o posibilă naționalizare. Evident că acest mecanism hoțesc nu funcționează și în cazul plăților cash. Iată de ce acum uitatul Ciolacu Marcel voia să interzică toate plățile mai mari de 1.000 de lei. Noi, AUR, am atras atenția că mutarea tuturor operațiunilor comerciale în zona de carduri bancare și online creează două mari vulnerabilități. Pe de o parte, în felul acesta există o decuplare între noi și proprietatea noastră, banii ajungând să nu ne mai aparțină. Pe de altă parte, există multe categorii sociale care ar fi excluse de la viața economică, fiind cunoscut faptul că aproape 30% dintre români nu au carduri sau conturi bancare.

Dacă statul vrea să facă ceva cu adevărat și să câștige și un ban în acest sens, poate ar trebui să limiteze comisioanele procesatorilor de plăți, să le taxeze în România, pentru că, în acest moment, cei mai mulți bani îi încasează Visa și Mastercard, companii de peste ocean.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit, în continuare, la microfon pe doamna senator Mariana-Vali Aldea.

## **Doamna Mariana-Vali Aldea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Declarație politică.

Tema declarației: „Declarație de susținere – Ziua Mondială împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor”.

Mâine, 12 iunie, cu prilejul Zilei Mondiale împotriva Exploatării prin Muncă a Copiilor, mă voi alătura, cu toată convingerea și angajamentul meu, apelului global pentru protecția drepturilor celor mai vulnerabili dintre noi: copiii.

Exploatarea prin muncă a copiilor este o realitate dureroasă care afectează milioane de tineri în întreaga lume, iar acest fenomen continuă să fie o rușine pentru civilizația modernă. Copiii nu trebuie privați de dreptul lor la educație, la o copilărie fericită și la o viață liberă. Fiecare dintre ei are dreptul să învețe, să viseze și să se bucure de viață, fără a fi constrâns să muncească în condiții abuzive, fără a fi supus unor munci grele, care îi subminează dezvoltarea fizică și psihică.

Datoria noastră, ca societate, este să construim un viitor în care fiecare copil să aibă șansa de a crește într-un mediu sigur, unde să învețe și să-și îndeplinească potențialul, fără a fi exploatat în niciun fel. Este esențial să unificăm resursele și să intensificăm acțiunile împotriva muncii copiilor, prin legislație, educație și implicare comunitară. Numai prin solidaritate și conștientizare colectivă putem înfrunta această problemă globală.

Prin urmare, îmi exprim întreaga susținere față de organizațiile și inițiativele care luptă pentru eliminarea

exploatării prin muncă a copiilor și încurajez fiecare persoană să se implice activ pentru a eradica acest flagel.

Trebuie să ne asigurăm că fiecare copil are dreptul la o viață în care să crească, să învețe și să fie protejat de orice formă de abuz. În această zi simbolică, reafirm angajamentul meu pentru combaterea acestei forme inacceptabile de abuz și pentru un viitor mai just și echitabil pentru copiii din întreaga lume.

Susțin drepturile copiilor și educația.

Senator Mariana Vali, Circumscripția electorală nr. 42 București.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Eugen-Cristian Șipoș.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației politice: „O economie sub presiune, dar un guvern cu soluții de școlari corijenți la matematică”.

Dragi români,

Asistăm astăzi la adevăruri dureroase pe care sistemul corupt din PSD și PNL a încercat să le ascundă cu orice preț. În loc să fi rezolvat problemele din fașă, când acestea deveneau alarmante, acum aleg calea ușoară: creșterea taxelor și tăierea salariilor. Acest lucru putea fi propus și de un elev de clasa a V-a, corijent la matematică, care abia a învățat adunarea sau scăderea, nu de vestitul domn Bolojan, așa-zisul specialist în reforme. Dar noi, AUR, vă spunem clar: acestea nu sunt soluție, ci o pedeapsă pentru popor.

1. Incompetența guvernamentală: 50 de miliarde de euro aruncate la gunoi. Cei care ne conduc de 35 de ani au lăsat România fără fonduri europene, fără investiții, fără viitor, aproape 50 de miliarde de euro, bani care ar fi putut construi autostrăzi, spitale și școli au rămas nefolosiți, pentru că administrația este incapabilă. Și totuși nimeni nu este tras la răspundere. Unde sunt cei care trebuiau să absoarbă acești bani? Au stat degeaba, au luat salarii și bonusuri, iar acum vor să ne mărească taxele ca să acopere găurile pe care le-au făcut ei. De ce nu au absorbit fondurile europene? Pentru că sistemul este corupt și preferă să fure decât să lucreze.

2. Am văzut cu toții apocalipsa anunțată de presa mainstream după primul tur al alegerilor prezidențiale, cu titluri propagandistice de genul: „BNR a cheltuit miliarde pentru a restabili economia, după ce Simion a câștigat primul tur.” Aflăm acum chiar de la BNR de ce s-au cheltuit nu două, ci 6 miliarde de euro pentru susținerea leului. Acești bani nu ar fi fost necesari unui guvern normal să salveze românii de noi taxe și impozite?

3. În plus, în sfârșit, președintele Nicușor Dan a devenit pe față purtătorul de cuvânt al serviciilor secrete, iar acum vrea să extindă controlul acestora asupra întregii economii naționale. Ultima lui declarație despre dosarul anulării alegerilor prezidențiale este: „Nu este prima, este prima urgență.” Același joc murdar, pe care l-am văzut și în vremea lui Băsescu, se repetă, sub pretextul „luptei împotriva corupției”, se pregătește subordonarea justiției și a economiei la interesele obscure ale structurilor de informații. Acum se vede clar și motivul fraudei electorale care l-a dus pe Dan la putere. CCR a anulat alegerile pentru a impune un președinte controlabil de sistem.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Nicolae Vlahu.

Vă mulțumesc.

Am o interpelare, fiindcă Protecția Consumatorilor închide afaceri din... de pe litoral la începutul sezonului estival, aplicând o hotărâre de guvern emisă acum aproape 25 de ani.

Recent, au apărut probleme grave, care trebuie rezolvate rapid, ele privesc activitatea comercianților de pe litoralul românesc.

Este o chestiune urgentă, care trebuie lămurită împreună cu ANPC și Ministerul Economiei. Urgența constă în faptul că ANPC desfășoară activități de control prin care acum, la începutul sezonului estival, și așa foarte scurt, de două 2-3 luni, le interzice comercianților desfășurarea activităților pentru care, de altfel, au fost autorizați până anul trecut, în temeiul unei Hotărâri a Guvernului nr. 559/2001, un act normativ caduc, care nu mai este eficient din cauza modificării condițiilor inițiale pentru care acesta a fost

adoptat, independent de voința celor a căror... a cărei activitate o reglementează.

Este evident că aceștia pot acționa în instanță, dar, până atunci, cu toții vor avea de pierdut: localnicii, comercianții, turiștii, dar și statul român.

Vă solicit să dispuneți măsuri urgente referitoare la îndreptarea acestei situații, care pot consta fie în prorogarea aplicării măsurilor, concomitent cu actualizarea cadrului normativ incident, astfel încât pierderile să fie minimizate, fie anularea hotărârii de guvern antemenționate și emiterea uneia noi, adaptată la realitatea socioeconomică a zonei. Consider că trebuie avut în vedere faptul că în stațiunile de pe litoral există multe persoane care au domiciliul pe teritoriul administrativ al acestora, nevoile lor de asigurare a traiului zilnic reprezentând unul dintre motivele pentru care acești comercianți trebuie să existe și pe viitor și să-și desfășoare acolo activitatea.

Aștept un răspuns în scris, detaliat, din care să reiasă date concrete, raportat la aspectele prezentate de către mine..., și a fost adresată domnului prim-ministru interimar, Marian-Cătălin Predoiu.

Senator Nicolae Vlahu, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Dumitru Manea.

## **Domnul Dumitru Manea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt senator Dumitru Manea, SOS România, Circumscripția nr. 24 Iași.

Declarație politică.

Titlul declarației politice: „Renegații”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Luna iunie este poate cea mai încărcată lună în momente cu semnificații istorice grave: 1 iunie 1946 – ziua executării mareșalului Antonescu; 4 iunie 1920 – Ziua Trianonului; 15 iunie 1889 – data morții lui Mihai Eminescu, „omul deplin al culturii române”, cum îl numea Constantin Noica; 28 iunie 1883 – cea mai neagră zi din istoria presei, ziua când jurnalistul Eminescu a fost scos cu forța din viața publică și băgat în cămașa de forță. A fost ziua în care presa, și cu ea libertatea cuvântului, a fost arestată. De aceea, am ales să transmit un mesaj politic scris chiar de el, un mesaj avertisment împotriva tuturor renegaților români de atunci și de azi.

Această declarație politică este prilejuită și de contextul parlamentar actual, când am asistat și asistăm la cele mai multe migrații politice din ultimele 6 luni. Nu le nominalizez, se cunosc foarte bine.

Având, așadar, în vedere, pe de o parte, cele două zile de tristă rezonanță istorică – 15 iunie, moartea fizică a poetului, și 28 iunie, moartea civilă a jurnalistului –, iar pe de altă parte convulsiile politice actuale și schimbările de traseu ale unor aventurieri politici, îl aduc pe Eminescu în actualitate, în preajma zilei morții sale, cu un mesaj viu, extras din manuscrisul 2257: „Renegații sunt veninul pe care natura binefăcătoare l-a depărtat din corpul nostru. Am râs totdeauna de-ncercarea de-a readuce în sânul națiunei pe renegați. S-au dus? Cu-atât mai bine, era mai rău de rămâneau. La noi era un rău și e o fericire, căci în mânele dușmanilor, ei sunt, de asemenea un rău.

Ei sunt boala lor cea ascunsă, dar cronică. Răi naționaliști, ei sunt și răi servitori. Mașine oarbe și materialiste, ei lovesc fără rațiune.

În fine, românii naționaliști vor lucra spre binele nostru, iar românii renegați, fără să vrea chiar, spre răul inamicilor noștri. Să vină numai primăvara libertății noastre, și-apoi veți vedea. O repetăm, cum că nu înțeleg nici ungurii măcar cât bine ne-au făcut și ne fac prin apăsarea lor. Ei ne deschid ochii, ei fac să ne concentrăm în noi, în sufletul nostru, să ne vrem pe noi înșine înaintea orcărui. Apăsați voi! Apa nu cedează apăsării, cu atât mai mult o națiune. Apăsați, până ce ura noastră pentru voi nu va mai fi un simțământ ci o rațiune, nu psihologică, ci logică.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator LiviuIulian Fodoca.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică cu titlul: „Fără majorări de taxe! Coaliția de guvernare care a devalizat bugetul cere acum solidaritate”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În calitate de senator ales al României, mă opun categoric oricărei inițiative de majorare a poverii fiscale asupra populației și a mediului privat.

Așa-zisa „taxă de solidaritate”, vehiculată în ultimele zile, nu este altceva decât un nume pentru un jaf legalizat. Cu cine ar trebui să fie solidari cetățenii, domnilor guvernanți? Cu pensionarii speciali care încasează peste 20.000 de euro lunar fără să fi contribuit un leu pentru aceste sume? Cu directorii de la Romsilva care își acordă prime de 100.000 de euro în timp ce pădurile țării dispar de sub ochii lor? Cu

funcționarii numiți politic care dorm prin birouri pe salarii uriașe și folosesc mașinile instituțiilor în scopuri personale?

Vreți ca românii să fie solidari cu premierul de la NORDIS? Cu cine mai exact vreți să fie solidari? Nu, domnilor. Românii care muncesc din greu, care plătesc taxe și țin această țară în picioare nu mai vor să fie solidari cu politicienii incompetenți și corupți. Nu vă mai bateți joc de oameni cu „taxe de solidaritate”. Ați distrus încrederea cetățenilor în stat, iar acum vreți să îi puneți din nou la jug?

Nu susțin nicio formă de confiscare a veniturilor celor care muncesc, produc și deja plătesc taxe mult prea mari. Coaliția de guvernare care a devalizat bugetul României prin pensii speciale, sinecuri și contracte umflate are acum tupeul să ceară „solidaritate”?

Dacă Guvernul vrea bani, să-i caute la prietenii politici, la contractele cu dedicație, la luxul din agenții și ministere. Statul trebuie să se strângă pe el, nu să-i strângă pe români.

Cu stimă, Fodoca Liviu-Iulian, senator ales în Circumscripția Sălaj nr. 33.

- Mulțumesc.

Doamne-ajută!

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit, în continuare, la microfon pe domnul senator Gheorghe Vela.

## **Domnul Gheorghe Vela:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice este următorul: „România, între șansa modernizării și riscul marginalizării. Apel la responsabilitate, transparență și viziune”.

Domnule președinte și stimați colegi senatori,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu un mesaj care nu mai poate fi amânat. Ca țară, traversăm una dintre cele mai complicate și dificile etape economice și politice ale ultimelor două decenii. Este o perioadă în care fiecare decizie greșită, fiecare ezitare, fiecare zi pierdută înseamnă un regres pentru România, nu doar economic, ci și moral, social și strategic.

România se află astăzi în centrul a două crize suprapuse și concomitente: pe de o parte, ne aflăm, ca țară, într-o criză bugetară acută, cu un deficit bugetar de peste 9,3% din produsul intern brut, înregistrat în 2024, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar, pe de altă parte, România se află într-o profundă criză de credibilitate și de eficiență administrativă, care riscă să ne coste miliarde de euro din fonduri europene neabsorbite din Planul național de redresare și reziliență.

În ceea ce privește criza bugetară, ținem să spunem cu apăs că România a încheiat anul 2024 cu un dezechilibru bugetar major, înregistrând un deficit de 9,3% din produsul intern brut, cel mai ridicat nivel de deficit bugetar din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, conform datelor publicate de Eurostat și confirmate de către Comisia Europeană.

Această cifră nu poate fi ignorată sau minimalizată, ea reflectă o criză profundă de guvernanță și de competență fiscală a conducerii actuale a României, iar perspectivele de viitor nu sunt deloc încurajatoare. Potrivit prognozelor oficiale, în lipsa unor reforme fiscale serioase și a unei corecturi bugetare ferme, România va continua să acumuleze un deficit bugetar semnificativ, estimat la 6,9% din PIB pentru anul în curs, 2025, și la 6,6% din PIB pentru anul 2026. În acest ritm, țara noastră riscă să iasă definitiv de pe traseul de ajustare fiscală asumat în cadrul Uniunii Europene.

În lumina acestor evoluții negative, la data de 19 iunie 2024, Comisia Europeană a declanșat în mod oficial procedura de deficit excesiv în cazul României, o măsură de sancționare bugetară care vizează statele care încalcă regulile de disciplină fiscală stabilite prin tratatele europene. Dacă autoritățile naționale nu vor prezenta urgent un plan coerent de reducere a deficitului bugetar, riscul de suspendare a fondurilor europene devine iminent. Mai mult, România ar putea suporta consecințe financiare directe și pierderea încrederii partenerilor europeni și internaționali în capacitatea sa de a se redresa economic și de a oferi pentru investitori stabilitate și siguranță economică în domeniul afacerilor.

## **Domnul Laurențiu Plăeșu:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau, în continuare, citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris.

Prima dată, lista senatorilor care au depus întrebări în scris, respectiv:

– domnul senator Vasilică Potecă, domnul senator Costache Chertif, domnul senator George-Cezar Petre, domnul senator Ștefan Geamănu, domnul senator CălinPetru Marian, domnul senator Răzvan-Paul Anghel, domnul senator Remus Negoi și domnul senator George-Cătălin Bochileanu, și doamna senator Rodica Cușnir.

De asemenea, dau, în continuare, citire listei senatorilor care au depus interpelări în scris, respectiv:

– domnul senator Vasile Blaga, domnul senator SorinGheorghe Șipoș și domnul senator Remus Negoi.

Cu aceasta, declar închisă sesiunea de întrebări și interpelări de astăzi.

Iar în continuare dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris, respectiv:

– domnul senator Ioan Stan, domnul senator AurelGeorge Mohan, domnul senator Marius-Alexandru Dunca, domnul senator Vasilică Potecă, domnul senator Vasile Blaga, doamna senator Maria-Gabriela Horga, doamna senator Rodica Cușnir și domnul senator Robert-Daniel Ghiță.

Cu aceasta, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

De asemenea, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 11 iunie 2025.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro Relații cu publicul: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651. Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78/79/83. Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

&JUYEJT|652823]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 82/7.VII.2025 conține 16 pagini.**

Prețul: 88 lei