Stenogramă plen

Interpelare

George-Cătălin Bochileanu

ambasadori

Zeci de români au fost victime ale unor acte de violență în Irlanda de Nord. Potrivit informațiilor din mass-media, mai multe locuințe au fost incendiate, au fost proteste, mai multe familii de români ar fi părăsit regiunea în ultimele zile și trebuie să condamnăm cu toată forța, cu toată fermitatea cazul de viol raportat, o faptă abominabilă care trebuie anchetată și sancționată, însă astfel de fapte, oricât de grave, nu justifică țintirea, stigmatizarea și agresiunile asupra întregii comunități de români, precum și altor comunități de imigranți. Am fost în Ballymena anul trecut, am cunoscut români care muncesc cinstit, care își cresc copiii cu responsabilitate și sunt adevărați „ambasadori” ai României în afara granițelor, sunt parte activă din comunitate și ei trebuie să se simtă protejați atât de statul român, cât și de statul adoptiv, însă trebuie, de la această tribună, să sancționăm și atitudinea unor politicieni care, în loc să tempereze spiritele, să protejeze viețile și demnitatea unor oameni care muncesc onest, aleg să transforme suferința în capital electoral și mă refer în mod specific la Nigel Farage, un politician pe care în mod regretabil, inclusiv colegi de-ai noștri din Parlament, l-au numit „prietenul nostru din UK”; exemplu concret: George Simion se afișa flamboaiant alături de domnul Farage anul acesta la un eveniment în Statele Unite. Nu, stimați colegi, Nigel Farage nu a fost niciodată prietenul românilor, este un politician care și-a construit întreaga carieră politică pe diviziune, pe ură, pe discursul antiimigranți. Prieteni ai României sunt cei care sprijină integrarea românilor și care susțin România prin acțiuni concrete, iar să te afișezi cu astfel de personaje care incită la ură împotriva românilor nu este, în mod evident, nu este un act de patriotism; lucru valabil inclusiv pentru domnul George Simion și pentru colegii noștri din Parlament. Însă românii și-au câștigat dreptul de a trăi și munci oriunde își găsesc locul în această lume și merită să fie tratați cu demnitate și respect. Și, așa cum am spus, este rolul nostru, este datoria noastră să le fim alături prin fapte. Vă mulțumesc.

Interpelare

Andrei-Emil Dîrlău

Interpelare către domnul Tánczos Barna, ministrul finanțelor publice, domnul Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale, domnul Emil Hurezeanu, ministrul afacerilor externe.

Interpelare către domnul Tánczos Barna, ministrul finanțelor publice, domnul Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale, domnul Emil Hurezeanu, ministrul afacerilor externe. ## Domnilor miniștri, Angajamentul președintelui Nicușor Dan la Summitul NATO de la Vilnius de a crește cheltuielile pentru apărare ale României la 5% din PIB ridică întrebări. Ce mandat a avut domnul președinte Nicușor pentru a face asemenea promisiune? E nerealistă și poate periculoasă într-un context economic fragil, cu o situație critică macroeconomică; sănătatea, educația și alte sectoare sunt deja subfinanțate cronic și avem un nivel al sărăciei inacceptabil pentru un stat european. În 2024 România a avut un deficit 9,3% din PIB, mult peste ținta agreată cu Comisia, până la 30 iunie anul acesta România trebuie să transmită Comisiei măsurile vizând ajustarea deficitului bugetar. Ele trebuie să convingă Comisia că România va reveni pe traiectoria corectă și se va încadra în ținta de deficit pe 2025, stabilită cu Comisia în prezent la 7% din PIB. În acest caz, Comisia va transmite Consiliului EcoFin, din 8 iulie, o propunere pe baza căruia EcoFin va evalua pozitiv România, constatând că a revenit pe traseul de corectare. Acesta e scenariul optimist. Dacă însă concluzia Comisiei va fi că România nu a luat măsuri adecvate, ea va aprecia că suntem mai departe în dezechilibru excesiv, va recomanda Consiliului să adopte o decizie negativă și va declanșa contra României proceduri, ducând la suspendarea fondurilor europene, fonduri din PNRR și fonduri de coeziune. Agențiile de rating ne vor coborî la ratingul _junk_ . ## Întrebări: – În acest context, cum justificați pomparea propusă de Nicușor Dan a 5% din PIB, anual, în apărare? Nu ar fi o escaladare nesustenabilă? Ne-o putem permite? – Pentru reducerea deficitului aveți în vedere vinderea companiilor de stat românești strategice, profitabile, către entități străine, pe nimic, ca și până acum? – Aveți în vedere încheierea unui nou acord cu FMI, nefast și împovărător pentru România? – Ce mandat a avut președintele să ia acest angajament fără a consulta Parlamentul României? Cum veți implementa acest angajament, de vreme ce a fost ilegal, neavând girul democratic al Parlamentului? – Cum veți susține povara financiară într-o economie afectată de evaziune fiscală și absorbție slabă de fonduri europene? Aveți în vedere introducerea/majorarea de taxe, impozite și accize, sacrificând sănătatea, educația românilor și dezvoltarea țării? Nu putem prioritiza interesele altora în detrimentul bunăstării naționale. Nu riscăm să ne angajăm într-o aventură costisitoare, ignorând voința poporului? Ținând cont de complexitate,

Interpelare

Gheorghe Ștefănache

Sistem de management integrat al deșeurilor

Declarația mea politică de astăzi face referire la ceea ce se întâmplă în Galați, la Șendreni, locul în care disprețul față de lege și normele de mediu a devenit element de lipsă de pricepere administrativă care naște incendii. Aflată de multă vreme în procedură de infringement, deschisă de Comisia Europeană, pentru modul defectuos în care colectează și reciclează deșeurile, România se străduiește să facă pași în direcția bună. În județul Galați, eforturile consiliului județean s-au concretizat în proiectul ambițios intitulat „Sistem de management integrat al deșeurilor”. Acest adevărat puzzle, cofinanțat de Uniunea Europeană, prin POIM, cuprinde toate activitățile de administrare a deșeurilor. Investiția presupune, printre altele, realizarea a două centre pentru stocarea temporară a fluxurilor speciale de deșeuri în incinta stațiilor de transfer de la Tecuci și Târgu Bujor, o stație de compostare la Tecuci, una de sortare la Valea Mărului, înființarea unui depozit de deșeuri nepericuloase tot la Valea Mărului sau închiderea depozitului de deșeuri neconforme de la Rateș – Tecuci, lucrări deja finalizate sau în curs de finalizare. Chiar și așa, în contrast total cu strădaniile Consiliului Județean Galați, unele primării din județ gestionează complet iresponsabil deșeurile comunitare. Unul din cele mai revoltătoare exemple îl găsim la doi pași de municipiul Galați, în comuna Șendreni. Sâmbătă, 14 iunie, am filmat și am prezentat pe rețelele sociale declarata „rampă de deșeuri vegetale”, gestionată de serviciul de salubrizare, aflată la marginea satului Șendreni, acolo unde resturile vegetale sunt lăsate de izbeliște să putrezească, înainte de a fi împinse cu buldoexcavatorul în râpa satului. La doar câteva ore după finalizarea „reportajului” filmat, adică în noaptea dinspre 14-15 iunie, întâmplător sau mai degrabă nu, „o mână criminală”, așa cum rezultă din primele cercetări ale organelor în drept, a dat foc la groapa cu de toate, de la crengi, gazon, baloți, benzi de cauciuc, mese plastice, dejecții de la padocul de câini, leșuri de animale. Incendiul a pus, efectiv, pe jar pompieri din tot județul Galați, conform relatărilor apărute în mass-media locală. Aceștia au luptat o zi întreagă cu focul. Oameni buni, așa nu mai merge, cei responsabili trebuie să suporte rigorile legii. În calitate de parlamentar și de cetățean al comunei Șendreni, promit că voi ține legătura cu toate instituțiile implicate în acest eveniment și vă voi informa în mod transparent și corect despre modul în care aceste instituții vor lua măsuri ca astfel de evenimente, cu potențial de dezastru ecologic, să nu se mai repete și să nu mai fie posibile nici la Șendreni, dar nici în județul Galați, respectiv: garda de mediu, agenția de mediu, prefectură și inspectoratul pentru situații de urgență. Vă mulțumesc. _(Aplauze.)_

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

Cercetarea și sancționarea autorilor deciziilor care au cauzat tragedia de la Salina Praid

Interpelarea mea este adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, prim-ministru interimar. Obiectul interpelării: „Cercetarea și sancționarea autorilor deciziilor care au cauzat tragedia de la Salina Praid”. Stimate domnule prim-ministru, În timp ce zeci de mii de oameni au rămas fără apă potabilă la Praid, membrii Guvernului dumneavoastră interimar se contrazic, respectiv ministrul finanțelor cu ministrul mediului și nu numai. Domnul ministru Tánczos Barna a cerut demisia directorului de la Apele Române și a directorului societății Salrom, din cauză că cele două companii au făcut o intervenție neautorizată la Praid fără să se consulte cu specialiștii, astfel că a fost contaminat râul Târnava Mică. Sursele afirmă că digurile de protecție a Salinei Praid au fost dărâmate de o firmă adusă de Salrom, o firmă mică, cu experiență puțină, având doar 7 angajați în acte și fondată acum 2 ani, având o arhitectă care se prezintă ca fotograf pe internet. Situația de la Salina Praid transcende granițele României și poate căpăta chiar iz de scandal diplomatic. Ministrul mediului, Mircea Fechet, a anunțat despre situația de la Salina Praid faptul că unda de poluare a ajuns deja la Blaj și va ajunge la Nădlac, la ieșirea din țară a Mureșului, el precizând că a notificat deja partea ungară, pentru impactul de mediu care va depăși granița românească. În tot acest timp, domnul Kelemen Hunor este stupefiat după ce a aflat că Salrom are 600 de angajați doar în capitală. Acesta, surprins, a întrebat: „Păi, minele nu sunt în București. La Praid erau 50-60 de mineri. Ce fac cei 600 de angajați?” În acest sens, domnule prim-ministru, vă rog să îmi răspundeți la următoarele întrebări: – Aveți în vedere trimiterea Corpului de control al primministrului să analizeze cauzele care au dus la dezastrul de la Salina Praid? – În ce măsură veți sesiza organele abilitate ale statului: DNA, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, să cerceteze și să-i sancționeze exemplar pe cei în urma deciziilor cărora s-a ajuns la tragedia de la Salina Praid?

Interpelare

Ambrozie-Irineu Darău

Reforma sistemului trebuie să înceapă cu ASF

„Reforma sistemului trebuie să înceapă cu ASF” La ASF se iau două venituri pentru aceeași muncă, legal, lunar, fără rușine. Astăzi, în plină criză bugetară, când românii strâng cureaua, conducerea executivă a ASF este dublu remunerată. Aceeași persoană este plătită atât pentru funcția de director executiv, cât și pentru cea de membru al consiliului de administrație. Președintele instituției ia 40.000 de lei ca director și încă 18.000 de lei ca membru în consiliu. Practic, este plătit pentru a-și propune singur decizii pe care le aprobă apoi din ipostaza de membru al consiliului de administrație, bineînțeles pe alți bani. Plată dublă, zero moralitate. Să nu uităm că ASF gestionează fonduri publice și este o instituție cu responsabilități enorme, dar ce încredere mai poți avea într-o instituție care permite asemenea excese? Mai grav, ASF nu doar că plătește excesiv, ci e și incompetentă. Sub supravegherea lor, mari companii de asigurări precum City Insurance și Euroins s-au prăbușit una după alta, lăsând nota de plată chiar pe umerii românilor, iar în birourile ASF ajung pe bandă rulantă nepoți de premier și apropiați de partid, plătiți cu 16 salarii pe an. Cu protecție politică, nepotism, zero responsabilitate și bani publici la discreție, această instituție a devenit simbolul eșecului statului român. ASF nu mai e un arbitru al pieței, e un club închis pentru privilegiați. România nu mai trebuie să fie împărțită între „speciali” și cetățeni obișnuiți. Nu putem cere austeritate celor mulți, în timp ce sponsorizăm opulența unor „speciali”, care încasează bani de două ori pentru aceeași muncă. De aceea, împreună cu alți colegi din USR, am depus săptămâna aceasta o inițiativă legislativă clară pentru eliminarea acestui furt legalizat de la ASF. Legea propusă ar urma să elimine dubla remunerare pentru conducerea executivă a acestei instituții. Depunem această propunere pentru a corecta una din nenumăratele anomalii de la vârful statului român. E o corectură necesară care ține de moralitate, de eficiență bugetară și de respect față de contribuabili, iar cei din Parlament care se opun acestei inițiative vor trebui să explice public de ce apără în continuare un sistem bolnav și profund nedrept. O astfel de inițiativă legislativă este până la urmă și un test de integritate pentru Parlament, este un gest minimal de a demonstra că nu suntem aici ca să protejăm sinecurile și privilegiile, ci ca să reformăm statul, așa cum vor românii. Nu poți cere cetățenilor să accepte tăieri, taxe și restricții, dar fără să te atingi deloc de privilegiile nesimțite. Reforma nu se face doar prin discursuri și vorbe, ci și prin insistență pentru schimbare, lege cu lege. Asta facem noi, cei de la USR. Am mai făcut-o și înainte și ne vom întoarce aici, în plen, până când se va face dreptate în cazul revoltător de la ASF. Destul cu sinecurile, destul cu dubla remunerare și destul cu acest dezmăț financiar pe spatele românilor. Irineu Darău, senator ales în Circumscripția nr. 8 Brașov.

Interpelare

Virgiliu-George Vlăescu

Bucharest Pride

Interpelare adresată domnului ministru Alexandru Rafila, ministrul sănătății României. În contextul informațiilor publice vehiculate de asociația Accept, organizatorul festivalului „Bucharest Pride”, conform cărora ministrul sănătății ar fi acordat suport financiar pentru organizarea acestui eveniment, vă adresez respectuos această interpelare pentru a obține clarificări detaliate privind implicarea financiară a ministerului în acest proiect. – În ce an a fost acordată prima finanțare de către Ministerul Sănătății pentru festivalul „Bucharest Pride” și care a fost suma acordată în acel an? – Care au fost sumele alocate anual de Ministerul Sănătății pentru organizarea festivalului, de la prima finanțare și până în anul 2025? Vă rugăm să furnizați un tabel detaliat cu sumele alocate în fiecare an. – Care este temeiul legal și scopul specific al acestor finanțări? Sunt aceste fonduri destinate unor activități precise din cadrul festivalului? – Cum este justificată alocarea fondurilor publice din bugetul Ministerului Sănătății pentru un eveniment atât de controversat în societatea românească, în contextul altor priorități din sistemul de sănătate, cum ar fi investițiile în infrastructura medicală sau programele de prevenție? – Există un proces transparent de selecție și monitorizare a modului în care sunt utilizate aceste fonduri? Dacă da, vă rugăm să detaliați mecanismele de control și evaluare. Vă mulțumesc anticipat pentru cooperare și

Interpelare

Doina-Elena Federovici

Care este stadiul proiectelor finanțate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru județul Botoșani?

Stimate domnule ministru, Proiectele de investiții finanțate prin programele naționale și europene reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea județului Botoșani. Pentru comunitățile locale, aceste proiecte înseamnă: apă potabilă la robinet, rețele de canalizare funcționale, drumuri bune, acces la rețeaua de gaze naturale și clădiri mai sigure pentru elevi, pacienți sau funcționari publici. În spatele fiecărei finanțări se află nevoile reale ale botoșănenilor, motiv pentru care, domnule ministru, vă rugăm să ne furnizați următoarele informații privind implementarea proiectelor de investiții finanțate prin diverse programe guvernamentale și europene: 1. Care este stadiul actual, fizic și financiar, al proiectelor finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny” în județul Botoșani, defalcat pe fiecare componentă: apă și canalizare, drumuri, gaze naturale? 2. Care sunt proiectele aprobate pentru județul Botoșani în cadrul Programului național „Anghel Saligny” pentru care încă nu au fost semnate contractele de finanțare? 3. Care este orizontul de timp estimat pentru semnarea acestor contracte care se află încă în așteptare? 4. Care este stadiul actual fizic și financiar al proiectelor finanțate prin PNDL, fie că vorbim de etapa I sau de etapa II, aflate încă în derulare în județul Botoșani? 5. Care este stadiul actual fizic și financiar al proiectelor aflate în derulare în județul Botoșani, finanțate prin Planul național de redresare și reziliență? 6. Care este stadiul actual fizic și financiar al proiectelor finanțate prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic, aflate în desfășurare în județul Botoșani? Și punctul 7. Care sunt întârzierile exprimate, în număr de zile și valoare în lei, în ceea ce privește decontarea lucrărilor executate, defalcat pe fiecare axă de finanțare: PNDL, „Anghel Saligny”, PNRR sau alte programe, pentru investițiile din județul pe care îl reprezint în Parlamentul României?

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Aș mai avea și o întrebare.

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Interpelare

Costache Chertif

fundație mixtă

Astăzi o să ridic o problemă de principiu care ține de dreptatea istorică, de respectarea voinței unui mare patriot român și de integritatea morală a statului nostru, mă refer la cauza Fundației Gojdu, un simbol al filantropiei românești și al luptei pentru drepturile naționale, care a fost, timp de decenii, victima unor abuzuri sistematice din partea statului maghiar. Vorbim despre o moștenire sacră și de un testament încălcat. Emanuil Gojdu și-a dedicat viața apărării românilor din Transilvania și Ungaria. Prin testamentul său din 1870 a lăsat un patrimoniu impresionant: clădiri în centrul Budapestei, valori bancare și obiecte de preț pentru Biserica Ortodoxă Română pentru a sprijini tinerii români ortodocși din Transilvania și Ungaria. Această voință sacră a fost încălcată în mod flagrant. În 1952 statul maghiar a spoliat ilegal bunurile Fundației Gojdu, printr-un act tipic regimurilor totalitare. După 1990, în loc să fie restituite, aceste bunuri au fost supuse unor manevre politice, culminând cu acordul controversat din 2005, prin care Guvernul României a acceptat o așa-zisă „fundație mixtă” sub legislație maghiară, o soluție inacceptabilă, care sfidează voința lui Emanuil Gojdu. Cazul moștenirii Gojdu relevă încălcarea de către statul maghiar a mai multor obligații internaționale. Ungaria a semnat în 1920 Tratatul de la Trianon care prevedea restituirea patrimoniului Gojdu și a ratificat în domeniu un acord bilateral cu România în 1937. Totuși, Budapesta refuză, până astăzi, să-și respecte angajamentele, încălcând astfel Rezoluția nr. 1.096/1996 a Consiliului Europei, care impune restituirea bunurilor confiscate de regimurile comuniste, dar și Recomandarea nr. 1.556/2002, care obligă statele să restituie proprietățile bisericești. În aceste condiții, România trebuie să acționeze ferm. Astăzi i-am sesizat și interpelat pe ministrul afacerilor externe și secretarul de stat pentru culte, cerând ca partea română să reia negocierile bilaterale cu Ungaria, insistând pe restituirea _in integrum_ a patrimoniului, nu pe compromisuri inacceptabile. De asemenea, am cerut ca Guvernul României să sesizeze oficial Consiliul Europei și Uniunea Europeană, evidențiind nerespectarea de către Ungaria a obligațiilor sale internaționale. Am mai cerut ca Guvernul să asocieze Biserica Ortodoxă Română în demersurile de recuperare, conform voinței lui Emanuil Gojdu, și să facă publice documentele aferente chestiunii, inclusiv acordurile din 2005 cu Budapesta, pentru a asigura transparența. Stimați colegi, fac un apel la solidaritate națională. Această cauză nu este doar a bisericii sau a Fundației Gojdu, ci este a întregii națiuni române. Patrimoniul acesta ar putea susține burse pentru mii de tineri, așa cum a dorit marele nostru filantrop. Nu putem tolera ca o moștenire atât de valoroasă să fie păstrată abuziv și ilegal de un stat vecin, în timp ce românii din Ungaria și Transilvania sunt în continuare nedreptățiți. Domnule președinte, Stimați colegi, Vă invit să ne concentrăm eforturile pentru a determina Guvernul să exprime o poziție fermă la nivel internațional pentru recuperarea integrală a moștenirii Gojdu. Propun să ne gândim și la organizarea unor audieri parlamentare publice, după vacanța parlamentară, cu participarea reprezentanților Ministerului de Externe, a Bisericii Ortodoxe Române și a Fundației Gojdu, cu sediul de la Sibiu. Nu putem trece cu vederea un act de nedreptate istorică. Restituirea patrimoniului Gojdu nu este doar o obligație legală, ci este o datorie morală față de trecutul și viitorul națiunii noastre. Vă mulțumesc. Senator de Maramureș, Circumscripția nr. 26, dr. Costache Chertif. _(Aplauze.)_

Interpelare

Teofil Parasca

Vasile Lascăr

Adresez astăzi o întrebare domnului Marian-Cătălin Predoiu, viceprim-ministru, ministru al afacerilor interne. Stimate domnule ministru, În data de 6 iunie 2025 a avut loc festivitatea de absolvire a promoției iunie 2025 a Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina. La această festivitate a participat din partea MAI un director general adjunct din aparatul central. În acest context, vă adresez următoarea întrebare: De ce nu participă ministrul sau secretarii de stat ori ceilalți demnitari din conducerea MAI la festivitățile de absolvire ale promoțiilor din școlile aflate sub autoritatea MAI? Vă

Interpelare

Nicolae Vlahu

Situația aprovizionării cu medicamente și materiale necesare la spitalul municipal din Mangalia

Am o interpelare adresată domnului Rafila, ministrul sănătății, cu obiectul: „Situația aprovizionării cu medicamente și materiale necesare la spitalul municipal din Mangalia”. Este o revenire, domnule ministru, fiindcă în luna martie v-am adresat o întrebare simplă referitoare la situația aprovizionării cu medicamente în cadrul spitalului municipal din Mangalia, situație care se perpetuează în detrimentul medicilor care doresc să-și facă datoria, dar mai ales în detrimentul pacienților. Am subliniat că acestora nu li se asigură nici măcar minimum necesar de resurse, pacienții fiind nevoiți să își cumpere singuri ser fiziologic sau alte materiale necesare. Răspunsul primit este lapidar, lacunar, întârziat și lipsit de orice urmă de grijă și empatie față de pacienți. După două luni nu s-a efectuat nicio verificare la acest spital, nu ați dat eficiență atribuției de control pe care o aveți ca ministru, preferând să neglijați o problemă extrem de gravă pe care am ridicat-o în calitate de senator ales în circumscripția a cărei problemă v-am adus-o la cunoștință. Revin cu solicitarea de a efectua de îndată un control cu privire la respectarea normelor legale privind aprovizionarea cu medicamente a spitalului din Mangalia și de a prezenta măsurile necesare pentru intrarea în normalitate. Aștept un răspuns rapid, concret și în scris. Senator AUR, Nicolae Vlahu, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța. Domnule președinte, dacă îmi permiteți, am și eu o declarație politică.

Interpelare

Nicolae Vlahu

Guvernarea prin teroare și minciună, la putere împotriva românilor

„Guvernarea prin teroare și minciună, la putere împotriva românilor” Acum exact o lună s-au încheiat alegerile prezidențiale. Au ieșit așa cum au dorit cei care au distrus țara: „La vremuri noi... tot noi!” Ce se schimbă? Se schimbă doar fețele politicienilor din prima linie. Se dau la fund unii, pe umerii lor se ridică alții cu aceleași metehne. Nu poți să reconstruiești țara cu cei care au distrus-o, vrei să faci o schimbare, dar faci aceleași greșeli. Năravul lupului nu se schimbă odată cu părul. Domnilor, ați câștigat alegerile prezidențiale. Veți forma Guvernul României. Continuați însă cu propagarea stării de teamă. La ce vă folosește inducerea de panică în propriul vostru popor? Răspunsul este simplu și conform cu lipsa calității politice și a competenței: pentru a deține controlul asupra oamenilor. Căci ce îi motivează mai puternic pe oameni decât frica? Și ați reușit, v-au votat oamenii pe care ați reușit să-i convingeți că trebuie să le fie teamă, că viitorul lor poate arăta bine doar dacă veniți voi și din două pâini pe care le au în sacoșă le lăsați totuși una. Pârjolirea pământului este singura politică de stat pe care o cunoașteți. Iubirea de neam, pentru voi, este o expresie învechită și fără valoare, pentru că nu mai aveți neam, nu mai aveți rădăcină, nu mai sunteți ai locului, sunteți vânduți intereselor altor națiuni. În aceste zile, în paralel cu panica indusă, modificați legislația, astfel încât orice român care vi se opune să poată fi acuzat cu ușurință de orice: de răspândire de informații false, de incitare la violență, la ură. Pentru voi este bine pentru moment, pentru că, odată ce veți implementa aceste lucruri, veți deține o perioadă de un oarecare control. Dar vine și momentul în care veți fi în opoziție, iar toate acestea se vor întoarce împotriva voastră. Îi speriați pe români cu creșterea gradului de îndatorare la 54% din PIB, creștere produsă tot de voi în lipsa unui program de guvernare coerent care să aibă ținte precise și măsuri detaliate pentru atingerea acestora, iar acum, când dovada incompetenței voastre a ieșit la suprafață și nu poate fi ascunsă, îi chemați tot pe români să plătească nota. Nu-i așa, cel mai bun plătitor este tot cel care a fost jupuit și până acum. Românul de rând este disciplinat, conștiincios, își plătește întotdeauna datoriile oricât de greu ar fi și atunci îi mai puneți niște biruri pe spate, că vor plăti. Este greu să te contrezi cu marile companii care maschează profiturile sub formă de împrumuturi de la firmamamă și retrag sume importante din țară. Este greu dacă tu ești susținut de ei, doar nu muști mâna care te hrănește. Pentru asta ar fi trebuit să ai tăria să-ți păzești țara de hoți, abia apoi să ceri funcții, după ce ai dovedit că ești capabil, or, voi ați transformat iubirea de țară în act de trădare. Cel care vorbește despre acest lucru este pasibil de pușcărie, dar ați dat recent lege în sensul acesta. Cazuistica instanțelor pe acte de xenofobie, antisemitism, incitare la ură sau violență este aproape zero. Nicio persoană nu a fost condamnată în ultimii 10 ani pentru astfel de fapte. Și atunci care ar fi scopul introducerii unor astfel de acte normative, în afară de ideea de control? Deci dacă veți spune că gradul de îndatorare de 54% nu este mare, ești pușcăriabil, pentru că induci în eroare, inciți la ură și la violență. Dacă spui că așa arată Eurostat, Franța are o datorie publică de 113,6%, Italia de 136%, Belgia de 105%, Grecia de 158%, la fel, ești pasibil de pedeapsă cu închisoarea. Dar comunicarea de informații false de către voi către populație nu se cheamă că săvârșiți infracțiuni contra securității naționale? Nesiguranța și teama provocate și propagate de Guvern prin toate mijloacele de comunicare nu au ca efect creșterea încrederii oamenilor de afaceri, astfel încât să fie determinați să investească în sporirea capacităților de producție ori în extinderea celor existente, ba din contră, îi fac să adopte măsuri de punere în siguranță sau chiar de renunțare. Care este efortul, domnilor guvernanți, pe care trebuie să-l faceți pentru a colecta corect taxele, pentru a identifica firmele fantomă care creează o mare parte a evaziunii fiscale? De ce de atâția ani nu identificați aceste situații și nu adoptați măsurile corecte pentru a le remedia? De ce țineți totul sub tăcere? În timp ce economia se sufocă sub lipsa de intervenție corectă a statului, afaceriștii, mai mici sau mai mari, se simt abandonați de statul condus de voi. Vă mulțumesc. Senator Nicolae Vlahu, Circumscripția electorală nr. 14 Constanța. Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare

Daniela Ștefănescu

Protestele profesorilor de astăzi și criza din jurul bacalaureatului – simptomele unui sistem ignorat

Declarația mea politică de astăzi vizează „Protestele profesorilor de astăzi și criza din jurul bacalaureatului – simptomele unui sistem ignorat”. În timp ce majoritatea elevilor au intrat oficial în vacanță, dascălii României se pregătesc să reintre în grevă. Nu e un paradox, este încă o dovadă că sistemul de educație din România nu este în pauză, ci în colaps. Profesorii nu cer privilegii, cer decență, cer respect, cer aplicarea unor promisiuni deja asumate de statul român. După un an în care au dus din nou în spate un sistem subfinanțat, greva este un moft sindical, este un semnal de alarmă pe care dacă îl ignorăm și de această dată s-ar putea să nu-l mai auzim deloc în viitor, pentru că nu vom mai avea cine să-l tragă... nu mai... nu va mai avea cine să-l tragă și efectele se văd. Am atras recent atenția, public, asupra unei realități îngrijorătoare: numărul elevilor înscriși la examenul de bacalaureat este în scădere constantă. Nu vorbim despre o generație mai slab pregătită, ci despre o generație tot mai abandonată de un sistem care promite, dar nu oferă. Tot mai mulți tineri renunță înainte de linia de start, pentru că simt că nu au pentru ce lupta. Este protestul profesorilor legat de acest fenomen? Categoric, da. Este vorba despre același sistem care-i dezamăgește pe profesori prin: salarii insuficiente și lipsă de predictibilitate, pe elevi prin: infrastructură învechită, lipsă de consiliere, programe rigide și decalaj între promisiuni și realitate. ## Stimați colegi, Educația nu mai poate fi tratată ca o cheltuială, este o investiție sau dacă n-o înțelegem așa va deveni cea mai mare pierdere strategică a acestei națiuni. Nu putem cere performanță într-un sistem ignorat. Nu putem pretinde rezultate dacă nu le oferim condiții, iar fără profesori respectați și susținuți nu va mai exista nici performanță, nici viitor. Susțin cererile profesorilor, nu doar prin declarații, ci și prin vot, inițiativă și presiune instituțională constantă. Cer Ministerului Educației și Guvernului României să trateze această criză cu seriozitatea pe care o merită. Nu există „Românie educată” fără o Românie care investește responsabil în școala ei. Senator Daniela Ștefănescu, Circumscripția nr. 4 Bacău.

Interpelare

Mariana-Vali Aldea

Măsuri active pentru atragerea investițiilor străine directe în contextul realocării industriilor europene și ale competitivității regionale

Întrebare adresată domnului Bogdan-Gruia Ivan, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului. Obiectul întrebării de astăzi: „Măsuri active pentru atragerea investițiilor străine directe în contextul realocării industriilor europene și ale competitivității regionale”. Stimate domnule ministru, În primele șase luni ale anului 2025, mai multe state din Europa Centrală și de Est, în special Polonia, Ungaria și Cehia, au raportat un flux semnificativ de investiții străine directe în domenii strategice precum: componente auto, microelectronică, lanțuri agroalimentare și energie regenerabilă. Totodată, Comisia Europeană a recomandat accelerarea programelor naționale de reindustrializare sustenabilă, în contextul fragmentării piețelor globale și al reconfigurării lanțurilor de producție din Asia. În același timp, România continuă să se confrunte cu: infrastructură industrială parțial subutilizată în mai multe zone monoindustriale din sudul și estul țării, rata de conversie relativ scăzută a intențiilor de investiție în proiecte concrete, raport BNR mai 2025, dificultăți în cooperarea administrativă locală pentru facilitarea investițiilor greenfield. În acest context, vă adresez următoarea întrebare: Ce strategii și măsuri concrete are în vedere ministrul economiei pentru atragerea accelerată a investițiilor străine directe în România în a doua parte a anului 2025, în special în sectoarele prioritare ale unor noi industrii europene: tehnologie, energie, agroalimentar, automotive? Solicit un răspuns scris care să includă lista proiectelor în negociere sau în faza precontractuală cu investitorii străini, măsurile de debirocratizare sau facilitare fiscală aflate în lucru la nivel guvernamental, precum și modul în care colaborarea cu autoritățile locale și regionale pentru asigurare de terenuri, utilități și infrastructură pentru marii investitori influențează atragerea investițiilor străine directe în România. Cu respectul cuvenit, senator Mariana Vali, Circumscripția electorală nr. 42 București. Și, dacă îmi permiteți, mai am o interpelare.

Interpelare

Mariana-Vali Aldea

România vrea pace, nu război – clarificări privind poziționarea statului în contextul tensiunilor internaționale

Interpelare adresată domnului Emil Hurezeanu, ministrul afacerilor externe, Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale. Obiectul interpelării: „România vrea pace, nu război – clarificări privind poziționarea statului în contextul tensiunilor internaționale”. ## Stimați domni miniștri, Traversăm o perioadă extrem de fragilă la nivel global, conflictele militare active precum cele din Ucraina, Fâșia Gaza și tensiunile deja existente între Iran – Israel, escaladarea retoricii agresive și riscurile reale de extindere a zonelor de conflicte creează o stare generală de insecuritate în rândul cetățenilor români și statelor din regiune. România, ca stat membru al UE și NATO, este parte a unor alianțe strategice care presupun responsabilitate, dar și prudență. Cu toate acestea, cetățenii români se întreabă tot mai des care este gradul real de implicare al țării noastre în aceste conflicte și care sunt riscurile la care suntem expuși din punct de vedere militar, economic și umanitar. Care este poziția oficială a României față de escaladarea conflictelor militare internaționale și regionale? Ce riscuri implică această situație pentru țara noastră? Ce măsuri concrete sunt luate pentru menținerea păcii și securității în zonă, inclusiv în ceea ce privește prezența aliată pe teritoriul național și informarea populației? România are în mod tradițional o voce echilibrată, orientată spre dialog, stabilitate și cooperare internațională. În numele cetățenilor pe care îi reprezint, vă solicit să întăriți această poziție și să transmiteți public și clar că România vrea pace, nu război. Vă rog să-mi transmiteți răspunsul în scris și să clarificați public, în cel mai scurt timp posibil, strategia națională privind această poziție tensionată care îngrijorează profund populația.

Interpelare

Gheorghe Vela

Am și o interpelare, dacă...

Interpelare

Gheorghe Vela

Interpelare

Liviu-Iulian Fodoca

Educația, sacrificată. Subvențiile partidelor, protejate

Interpelare adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, prim-ministru interimar al României, și domnului DanielOvidiu David, Ministerul Educației și Cercetării din România. Obiectul interpelării: „Educația, sacrificată. Subvențiile partidelor, protejate”. Domnule prim-ministru, ## Domnilor, ## Domnule ministru al educației, În virtutea mandatului pe care îl exercit ca senator ales în Parlamentul României și în numele cetățenilor care m-au trimis să-i reprezint, vă adresez următoarea interpelare publică. În bugetul aprobat și asumat de Guvernul României pentru anul 2025 au fost alocați 284 de milioane de lei pentru subvenționarea partidelor politice. Astăzi, 18 iunie 2025, cadrele didactice din întreaga țară protestează, purtând banderole sau ecusoane în timpul activității la locul de muncă. Este un prim semnal de alarmă în fața unor intervenții guvernamentale îndoielnice, precum: majorarea normei de predare de la 18 la 24 de ore pe săptămână, reducerea normei de hrană, eliminarea primei de carieră didactică. În România activează în prezent 170.761 de cadre didactice. Aplicarea acestor măsuri ar însemna o reducere drastică a numărului de posturi la 128.085, ceea ce echivalează cu peste 42.000 de profesori concediați, adică mai bine de un sfert din personalul didactic. Aceste măsuri, promovate sub pretextul „reducerii deficitului bugetar”, nu sunt simple erori de politică publică, ele reprezintă un atentat grav la stabilitatea sistemului de învățământ și la viitorul copiilor din România. ## Domnule prim-ministru, ## Domnule ministru al educației, Vă atrag atenția din nou că în anul 2025 s-au alocat 284 milioane de lei pentru subvenționarea partidelor politice. Cu această sumă s-ar putea acoperi aproximativ 49.000 de salarii în învățământ, adică peste 30% din personalul didactic. Prin urmare, vă solicit următoarele clarificări: 1. Ați realizat o analiză de impact asupra școlilor din mediul rural, precum și o evaluare a efectelor pe care aceste măsuri le vor avea asupra calității actului educațional? 2. Există la nivel guvernamental un proiect concret de realocare a fondurilor destinate subvenționării partidelor politice către sistemul de educație? Vă solicit să tratați această interpelare cu toată seriozitatea și să răspundeți în scris.

Interpelare

Luminița Păucean-Fernandes

România nu este de vânzare! România este și va fi a românilor

Declarația mea politică este: „România nu este de vânzare! România este și va fi a românilor”. Stimați colegi parlamentari, Dragi români, Din păcate, vedem astăzi cu toții un Guvern care a uitat că România are stăpân, voi, poporul. USR, în principal, dar și PNL tratează țara noastră ca pe o marfă pe care o pun la licitație. Vorbesc despre vânzarea companiilor de stat, despre jefuirea resurselor strategice, despre sacrificarea viitorului nostru pe altarul intereselor pe termen scurt. Și toate acestea în timp ce instituțiile sunt paralizate, Guvernul e interimar, iar președintele ignoră Constituția, cu o indiferență revoltătoare. De o lună, România este ținută în interimat artificial, iar negocierile pentru un Guvern legitim dintre partidele „proeuropene” s-au transformat într-o ceartă doar pentru fotolii, nu pentru soluții. Nu au reușit să formeze un Guvern, dar ne oferă zilnic noi taxe, noi amenințări fiscale, toate pentru a acoperi gaura bugetară pe care ei înșiși au creat-o. Și care este soluția lor? Să vândă România pe bucăți. Să listeze la bursă și să liciteze companiile de stat care ne asigură stabilitatea. Aceasta nu este o reformă, ci o capitulare. Alte țări care au făcut acest lucru au ajuns mai slabe, mai dependente și mai vulnerabile. Noi nu putem plăti datoriile de azi vânzând viitorul copiilor noștri. Suntem îngroziți când citim stenogramele apărute în presă și vedem cum USR discută despre privatizări de parcă ar fi proprietari pe această țară. România nu le aparține lor, nu aparține Bruxelles-ului și nici fondurilor de investiții, România este a tuturor românilor care au muncit pentru ea, care au luptat pentru ea, care o iubesc și care vor trăi mai departe cu mândrie în ea. E revoltător că oameni care nu au nicio legătură reală cu România, cum e domnul Dominic Fritz, care nu este cetățean român, pare că decid soarta noastră. În nicio țară civilizată europeană nu e permis ca străinii să ocupe funcții-cheie în stat. Aceasta nu este xenofobie, este bun-simț și respect pentru legile naționale și suveranitatea României. Alternativa există, dragi români: meritocrația și demnitatea. Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, propunem o Românie condusă de profesioniști, nu de pile și diplomați falși. Am lansat platforma „Meritocrația Salvează România”, pentru a aduce în politică oameni competenți, care știu meserie, nu butaforie. Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, vrem un stat puternic, care protejează companiile strategice și asigură stabilitatea economică, o justiție echitabilă, care să nu mai fie instrument al partidelor, o clasă politică responsabilă, care să răspundă pentru fiecare încălcare a Constituției. România nu mai are timp de pierdut. Nu putem accepta să fim jefuiți în propriul nostru ținut. Curtea Constituțională trebuie să spună clar: președintele a încălcat sau nu legea, acceptând această tergiversare a desemnării premierului. Guvernul interimar nu poate să ne conducă la infinit. Dacă ei nu sunt capabili să guverneze, să se dea la o parte. Noi, Alianța pentru Unirea Românilor, suntem gata să preluăm responsabilitatea, cu oamenii noștri, cu planurile noastre și cu dragostea noastră pentru țară. România nu este de vânzare. România este a noastră și o vom apăra. Cu deosebită considerație, Luminița Păucean-Fernandes, senator AUR, Circumscripția nr. 34 Sibiu. Mulțumesc.

Interpelare

Gheorghe Vela

Starea critică a infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale din România, în contextul angajamentelor europene și al evenimentelor recente, interne

Am o interpelare pentru domnul Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor și infrastructurii, care are următorul obiect de interpelare: „Starea critică a infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale din România, în contextul angajamentelor europene și al evenimentelor recente, interne”. Stimate domnule ministru, În ultimele zile, România a fost martor al unor incidente grave în domeniul transporturilor, accidente multiple pe autostrada A3, întârzieri masive în traficul feroviar, precum și blocaje logistice cauzate de lipsa de întreținere și modernizare a rețelei de transport. În același timp, Comisia Europeană a anunțat în cadrul reuniunii Consiliului pentru Transporturi, din 12 iunie 2025, accelerarea obiectivelor pentru infrastructură durabilă, conectivitate inteligentă și reducerea emisiilor prin investiții majore în coridoarele TEN-T. În acest context, domnule ministru, solicit o serie de clarificări publice privind următoarele lucruri: 1. Situația autostrăzilor și proiectelor de infrastructură rutieră, respectiv care este stadiul fizic și financiar actualizat al proiectelor A1 Sibiu – Pitești, A7 Ploiești – Pașcani și A8 Târgu Mureș – Iași, având în vedere termenele asumate prin PNRR? Ce măsuri au fost luate în urma accidentelor grave din ultimele 10 zile pe autostrada A3 pentru evaluarea stării de siguranță rutieră, a semnalizării și a intervenției rapide? Când estimează Ministerul Transporturilor că va fi dat în folosință complet tronsonul Comarnic – Brașov, având în vedere întârzierea de peste un deceniu? 2. De asemenea, solicităm clarificări și cu privire la situația rețelei feroviare și cu privire la modernizarea acesteia, și anume: ce segment al rețelei feroviare a fost modernizat în anul 2025 și câți kilometri de cale ferată au fost aduși la standarde europene, privind viteza, electrificarea și siguranța? Care este calendarul pentru implementarea sistemului ERTMS pe magistralele feroviare de interes european, București – Brașov – Curtici – Constanța, în conformitate cu normele europene? Ce fonduri au fost deja contractate și utilizate până la data de 1 iunie 2025, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și PNRR, pentru reabilitarea infrastructurii feroviare? 3. De asemenea, solicit clarificări și cu privire la activitatea ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți cu privire la transparența, responsabilitatea și comunicarea instituțională, și anume: de ce nu este disponibil public un tablou de bord, actualizat lunar, privind stadiul marilor proiecte de infrastructură? Ce măsuri concrete aveți în vedere pentru prevenirea întârzierilor cauzate de birocrație, contestații repetate sau lipsa avizelor de mediu? Este prevăzut un plan de audit extern, independent, privind utilizarea fondurilor europene și respectarea termenelor în proiectele strategice de transport? De asemenea, domnule ministru, vă adresez întrebări directe la care