Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·27 februarie 2019
procedural · respins
Mirela Furtună
Aprobarea prelungirii programului de lucru 41
Discurs
„1 martie, sărbătoarea Mărțișorului”
Peste două zile vom celebra unul dintre cele mai frumoase obiceiuri precreștine, sărbătorit atât de români, cât și de bulgari sau macedoneni; mă refer la tradiția Mărțișorului.
Aș îndrăzni să spun că de la finalul anului 2017 Mărțișorul a devenit o sărbătoare internațională. În 6 decembrie 2017, la Jeju, în Coreea de Sud, în cadrul reuniunii Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, s-a decis înscrierea sărbătorii Mărțișorului în Lista reprezentativă a patrimoniului imaterial mondial.
Dosarul pentru înscrierea acestei sărbători în patrimoniul imaterial UNESCO a fost depus de România alături de trei țări pe teritoriul cărora există această tradiție, respectiv Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord și Bulgaria.
Sărbătoarea Mărțișorului are origini incerte, dar prezența în toate cele patru țări se consideră a fi datorată substratului comun daco-tracic. Pe teritoriul României au fost identificate amulete asemănătoare cu mărțișorul de acum aproximativ 8.000 de ani, sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu.
Semnificația mărțișorului este ușor diferită. Dacă la români mărțișorul simbolizează reînnoirea timpului și renașterea naturii, la bulgari mărțișorul, sau martenița, așa cum o denumesc ei, reprezintă un talisman contra spiritelor rele ale lumii, o urare de sănătate și un semn de apreciere.
De asemenea, tradițiile care însoțesc această sărbătoare diferă de la țară la țară, dar și de la regiune la regiune. De regulă, femeile și fetele primesc mărțișoare, pe care le poartă pe parcursul lunii martie, dar în Republica Moldova pe 1 martie fetele oferă mărțișoare băieților, pentru ca pe 8 martie băieții să ofere mărțișoare fetelor. În Bulgaria mărțișoare primesc atât băieții, cât și fetele și sunt purtate în conformitate cu statutul social.
Indiferent de micile diferențe cu privire la modalitatea de celebrare, câteva lucruri rămân comune, respectiv șnurul cu alb și roșu, faptul că se sărbătorește pe 1 martie și că este o sărbătoare ce vestește venirea primăverii.
Fiind o sărbătoare tradițional românească și, mai nou, internațională, adresez o invitație tuturor românilor să se bucure de această tradiție și să primească primăvara cu optimism și bucurie!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.