<chair narration>

10. Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA) este, fără îndoială, instituția ale cărei activități au fost cel mai puternic afectate de managementul deficitar al Ministerului Agriculturii, generând astfel cele mai grave consecințe asupra agriculturii și fermierilor.

Ca urmare a măsurilor de reorganizare administrativă, inițiată recent de Guvern, structura organizatorică a APIA a fost afectată într-o asemenea măsură încât este amenințată însăși existența acestei instituții vitale pentru agricultura românească.

Prin HG nr. 782 din 21 iulie 2010 s-a decis reducerea numărului maxim de angajați ai APIA la maximum 4.882 de persoane. Această măsură a Guvernului survine în ciuda faptului că, în repetate rânduri, Comisia Europeană a atras atenția autorităților române asupra faptului că APIA trebuie să își sporească numărul de personal, iar acesta trebuie să fie mai bine motivat financiar.

Conform infogramei nr. 5.393/4.06.2009, „România va fi penalizată masiv, cu 10% din plăți, în fiecare an, ceea ce înseamnă aproximativ 50 milioane euro/an”. Mai mult, prin infograma nr. 5.125/2.07.2010, Comisia Europeană atrage atenția asupra faptului că „decizia de reducere a personalului APIA” ridică și mai mari semne de întrebare asupra capacității acestei agenții de a-și asuma multiplele responsabilități. În caz contrar, APIA nu va mai fi capabilă să-și exercite funcțiile de bază, plățile directe și măsurile de piață, unele măsuri finanțate din fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, plăți reprezentând sprijin financiar din bugetul național.

Conform art. 1 din Regulamentul CE nr. 885/2006, „pentru a fi autorizată, orice agenție de plată, așa cum este definită la art. 6 alin. (1) din Regulamentul Comunității Europene nr. 1290/2005, trebuie să aibă o structură administrativă și un sistem de control intern care să îndeplinească condițiile stabilite la Anexa I, denumite în continuare „condiții de autorizare”, referitoare la:

- a) mediul intern;

- b) activitățile de control;

- c) informarea și comunicarea;

d) monitorizarea”.

Consecința perpetuării actualei situații va fi retragerea acreditarii Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură și deci privarea fermierilor români de orice formă de sprijin, fie ea din bani europeni sau din bugetul național.

Efectele negative ale destabilizării Agenției de Plăți nu au întârziat să apară. Subvenția pe hectar aferentă anului agricol 2009–2010 s-a acordat, așa cum spuneam, în avans, și numai componenta alocată din fondurile europene, și aceasta la nivel de 80% și sub forma unui credit, în baza adeverinței de la APIA, pentru care se plătesc dobânzi. Pierderile de subvenții notate în dreptul agricultorilor au fost cuprinse între 17–20 euro/hectar, adică 140 milioane euro la nivel național.

Pentru campania 2010, s-a decis nealocarea plăților naționale compensatorii, adică a subvenției pe care România este îndreptățită să o dea către fermieri, din bugetul național.