Costel Lupașcu

„101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”

În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre un lucru esențial pentru noi toți, voi vorbi despre Ziua Unirii Basarabiei cu România.

Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât pe 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu Țara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui centenar îl sărbătorim. În acest sens, Parlamentul României a făcut un prim pas de recunoaștere a importanței acestei zile, prin adoptarea Legii nr. 36/2017 privind declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Unirea a venit atunci când toți se așteptau mai puțin, mai ales că Basarabia era de mai bine de o sută de ani, din 1812, anexată Imperiului Țarist, dar era încă populată în mare parte de români, care și-au reîntregit neamul la 27 martie, prin decizia luată de Sfatul Țării de a uni Basarabia cu țara noastră. Hotărârea a fost luată la Chișinău, în prezența premierului român Alexandru Marghiloman, cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 36 de abțineri, un document care avea să scrie una dintre cele mai importante file din istoria României.

Evenimentul de la 27 martie 1918 a fost recunoscut mai apoi de marile puteri prin Tratatul de Pace de la Paris din 1920, iar unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale „terorii roșii” și ale deportărilor către Gulag, aceasta fiind și scopul Sfatului Țării, al delegaților ruși sau ucraineni care au votat unirea. Și, mai mult decât atât, decretul adoptat la Chișinău a fost primit cu mult entuziasm de românii de pretutindeni, mai ales că era prima bucurie după ani grei de război.

În anul deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene trebuie să ne gândim la un lucru esențial pentru noi toți, de aceea trebuie să ținem cont de coeziunea și conectivitatea dintre România și Republica Moldova. Consider că, după aderarea României la NATO și aderarea la Uniunea Europeană, singurul mare ideal, de înaltă năzuință, rămâne și este reîntregirea prin unirea Republicii Moldova cu România, bineînțeles, prin mijloacele pașnice ale democrației, ca reparație morală pentru suferințele trecutului, pe cale legală, prin consens, prin referendum și printr-o dezbatere largă, care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.

În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, voi depune toate eforturile necesare pentru susținerea acestei proclamații, deoarece nu trebuie să uităm că Basarabia este România, iar Unirea trebuie să rămână un ideal pe care să-l punem în practică, având curaj și determinare!