Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·27 martie 2019
Camera Deputaților · MO 44/2019 · 2019-03-27
· Declarații politice · respins
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· final vote batch · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
293 de discursuri
Bună dimineața, stimați colegi!
Declar deschisă ședința noastră consacrată declarațiilor politice.
Pentru început, au depus în scris, de la PSD: Aida Căruceru, Alexandru Rotaru, Georgeta Holban, Cristina Burciu, Ciprian Șerban, Claudiu Ilișanu, Vasile Cîtea, Silviu Macovei, Viorel Stan, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Marius Budăi, Neculai Iftimie, Mihai Weber, Natalia Intotero, Laurențiu Nistor, Cornel Itu, Claudia Gilia, Tudorița Boboc, Mihăiță Găină, Daniela Oteșanu, Costel Lupașcu, Angel Tîlvăr, Eliza Ștefănescu, Alexandra Presură, Alina Tănăsescu și Liviu Balint.
De la PMP: Marius Pașcan, Petru Movilă, Cătălina Bozianu, Adrian Todoran și Eugen Tomac.
De la ALDE: Calotă Florică și Constantin Avram.
De la PNL: Raluca Turcan, Găvrilă Ghilea, Sorin Bumb, Dumitru Oprea, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Robert Boroianu, Viorica Cherecheș, Vasile Stamatian, Florin Roman, Mugurel Cozmanciuc și Corneliu Olar.
Începem.
De la PSD, domnul Nicolae Georgescu.
De la PNL nu este nimeni deocamdată.
Numai puțin, numai puțin, să văd pe cine anunț în continuare.
Da, de la UDMR, domnul Bende Sándor.
Vă rog, aveți trei minute.
## Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Mii de români plecați peste hotare ar dori să se întoarcă în țară, dar nu au curajul să facă acest pas. Nu este ușor să te întorci acasă după ce ai muncit sau te-ai pregătit ani în șir în state mai dezvoltate decât țara noastră.
Cu toate acestea, reîntoarcerea lor ar fi un real progres pentru România, iar Guvernul României și-a propus ca, între 2017 și 2020, să se asigure toate condițiile necesare pentru
reîntoarcerea românilor din diasporă și să contribuie la integrarea lor în România.
În acest sens, s-a întreținut un dialog permanent între reprezentanții diasporei și reprezentanții statului român, pentru ca acest deziderat să devină realitate.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a lansat studii și consultări publice în comunitățile românești, pentru a crea punți de legătură între românii din diasporă și românii din țară.
La nivel legislativ, în Parlament, trei proiecte de lege care au scopul de a îmbunătăți condițiile pentru românii din diasporă au fost inițiate și adoptate de către majoritatea parlamentară: un Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni; un Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora; și, un alt proiect de lege, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate.
Toate trei – contribuții la adaptarea legislației privind sprijinul românilor de pretutindeni la contextul european, marcat de mobilitate și liberă circulație.
Din punctul meu de vedere, cel mai bun proiect dedicat românilor din afara țării, care îi poate convinge să revină acasă și să-și deschidă propria afacere, să investească în economia noastră și să o dezvolte, este Programul „Diaspora Start-up”, dezvoltat de Ministerul Fondurilor Europene și susținut de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Acesta reprezintă o linie de finanțare colectivă destinată cetățenilor români din afara granițelor și celor reîntorși recent care doresc să-și valorifice abilitățile profesionale dovedite în afara granițelor.
Așadar, românii care se întorc acasă, din diasporă, au parte de măsuri de consiliere, consultanță și mentorat, pentru a intra în rândul antreprenorilor din țară, de fonduri nerambursabile de maximum 40.000 de euro, pentru a iniția o afacere, și de toată deschiderea noastră în formularea de politici publice pentru ei.
Vă mulțumesc.
Nicolae Georgescu, deputat al PSD, Argeș.
Mulțumesc.
Domnul Bende Sándor.
Se pregătește domnul Dragoș Zisopol.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi, „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”.
La începutul lunii martie trei garnituri de tren de călători au deraiat. Din fericire, nu au existat victime. Linia ferată a fost blocată câteva ore în Arad, la ieșirea din stația Săvârșin, și în Brașov, între Augustin și Racoș. Directorul CFR Călători a fost învinovățit de ministrul transporturilor, însă problema nu este la CFR Călători, ci la CFR Infrastructură. De starea liniilor de cale ferată și a infrastructurii feroviare, în general, se ocupă CFR Infrastructură.
CFR Călători nu răspunde de materialul rulant, de vagoane sau de locomotive. Acestea sunt tot în grija CFR Infrastructură. Iar o altă instituție – Autoritatea pentru Reformă Feroviară – răspunde de starea vagoanelor și locomotivelor și evaluează necesitatea unor achiziții sau modernizări. Licitația este realizată de compania-mamă CFR.
Rapoartele Agenției de Investigare Feroviară Română arată că majoritatea accidentelor feroviare s-au produs din cauza stării catastrofale în care se află calea de rulare a trenurilor. Așa cum s-a relatat în mass-media, în cazul trenului de marfă care a deraiat pe dealul Balota, în urmă cu un an, specialiștii AGIFER arătau că totul s-a petrecut din cauza „menținerii în exploatare, în zona producerii deraierii, a unor traverse normale de lemn a căror stare tehnică impunea înlocuirea acestora”.
Mai mult, în urma anchetei s-au constatat „modificări ale geometriei căii”, adică distanța dintre șine nu era constantă, conform standardelor, lucru care a făcut ca trenul să sară de pe șine.
La fel, într-un alt raport, cel al accidentului feroviar în care a fost implicat un alt tren de marfă, în luna decembrie a anului trecut, în zona Grădinari, Caraș, experții au concluzionat că de vină au fost tot unele modificări ale geometriei căii. În acest caz acestea s-ar fi produs după ce sub terasament s-a format o „pungă de noroi”, care a fost ignorată de specialiștii CFR Infrastructură.
Un document al Ministerului Transporturilor arată negru pe alb că rețeaua este degradată în proporție de 72,4%. Apoi, la capitolul poduri, dintr-un total de 4.739 de unități, 3.115 sunt periculos de ruinate. Și enumerarea poate continua cu terasamente, tuneluri, rețele de contact, transformatoare, linii electrice de contact sau, atenție, instalații de semnalizare în linie curentă sau în stații.
Da. Îl invit, în continuare, pe colegul nostru Dragoș Zisopol.
Se pregătește domnul Daniel Popescu, de la USR.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Declarația mea politică se intitulează „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”.
Stimate domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Anul acesta se împlinesc 198 de ani de la declanșarea Revoluției renașterii naționale a poporului elen, revoluție antiotomană desfășurată sub deviza „Libertate sau moarte”.
Actele de eroism ale grecilor și ale acelora care le-au împărtășit idealurile s-au desfășurat în anul 1821 și pe teritoriul Moldo-Valahiei. Dovadă stau evenimentele de la Iași, Drăgășani, Mănăstirea Secu și Sculeni.
În Grecia și în afara ei, numele protagoniștilor luptelor pentru independență s-au contopit cu patriotismul.
După șapte ani de război, sacrificii umane și pierderi materiale incomensurabile, în anul 1928 statul grec devine o realitate pe harta Europei.
Principiile fundamentale ale Revoluției elene – libertate, democrație, demnitate – se impun și astăzi ca norme comune ale lumii contemporane.
Această zi este deopotrivă și un moment propice pentru popoarele grec și român de a reflecta asupra legăturilor dintre cele două state, asupra prieteniei care a ghidat parcursul istoric al celor două țări.
Stimate domnule președinte de ședință,
- Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Ziua de 25 martie, ziua Bunei Vestiri, este ziua când grecii și filoelenii de pretutindeni își comemorează eroii căzuți în luptele pentru eliberarea Eladei de sub dominația otomană.
Acestora li se alătură și membrii Uniunii Elene din România, care își îndreaptă recunoștința către cei care au suferit martiriul, dar și către cei care contribuie zilnic la consolidarea identității culturale și spirituale a elenismului.
Prin rememorarea trecutului, trăim cu demnitate în prezent și privim cu încredere în viitor!
La mulți ani, Grecia!
La mulți ani grecilor și filoelenilor de pretutindeni! La mulți ani prieteniei româno-elene! Vă mulțumesc.
Domnul Daniel Popescu. Se pregătește domnul Corneliu Bichineț.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,
Astăzi voi vorbi despre un proiect absurd și construit din fonduri europene, care ar putea afecta în cel mai înalt grad mediul înconjurător și turismul. Este vorba de groapa de gunoi din pasul Mestecăniș, groapă pe care Consiliul Județean Suceava a construit-o în urmă cu câțiva ani de zile.
## Doamnelor și domnilor deputați,
În urmă cu mai bine de cinci ani, mai exact pe data de 25 ianuarie 2013, președintele de pe atunci al Consiliului Județean Suceava semna cu reprezentanții unei firme austriece și ai unei firme din Gura Humorului un contract în valoare de 27,6 milioane de lei, fonduri europene, pentru construcția și punerea în funcțiune a unui depozit de deșeuri ecologic.
Până aici nimic neobișnuit. Ceea ce este neobișnuit, dacă nu ridicol și absurd, este faptul că același consiliu a ales să amplaseze depozitul într-unul dintre cele mai frumoase locuri din țară, faimos pentru frumusețea peisajelor și vegetația sălbatică: pasul Mestecăniș. Situat în imediata vecinătate a drumului european care face legătura între Moldova și Ardeal și aflat la peste 1.000 de metri altitudine, acest pas este numit în presă „poarta de intrare spre mănăstirile Bucovinei”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Vă puteți da seama bine de absurdul și ridicolul situației. Cum se poate gândi cineva să amplaseze o groapă de gunoi fix în mijlocul unui paradis natural, într-o regiune împânzită de mănăstiri de patrimoniu, renumită pentru turismul eclezial?
Ei bine, Consiliul Județean Suceava nu a avut nicio problemă.
Ceea ce întărește și mai mult paradoxul pe care îl trăim este faptul că proiectul a fost construit cu fonduri europene care vizau tocmai îmbunătățirea calității vieții și a mediului.
Mai mult de atât, proiectul a primit aviz sanitar și acord de mediu. Este deci clar ca lumina zilei că în spatele acestui proiect se află o adevărată încrengătură de fapte cu iz penal, care sunt în prezent în atenția DNA Suceava.
## Doamnelor și domnilor deputați,
## Vă mulțumesc.
Îl invit pe colegul nostru domnul Corneliu Bichineț. Se pregătește domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.
În celebra sa carte, „Munci și zile”, Hesiod, gânditor antic grec, a vorbit pentru prima dată despre vârstele umanității, vârsta cea mai frumoasă fiind vârsta de aur, care se confundă la ins cu vârsta copilăriei. Iar la greci era perioada lui Pericle, când totul era din belșug, echilibru, seninătate în viață.
Trecerea timpului degradează viața oamenilor. Și Hesiod vorbește de vârsta de argint, cea de bronz și ajunge, în contemporaneitatea sa, să vorbească de vârsta de fier, când totul era greu, dificil – insecuritatea insulei.
Unde vreau să ajung cu această introducere?
Vreau să ajung la cea de-a doua armată a țării, așa cum o numeau foștii lucrători ai CFR în țara noastră. Pentru că a vorbi de prima armată a țării este un nonsens, deoarece, dacă ministrul apărării nu a făcut armata, nu cred că are sens să vorbim despre prima armată a țării, care este în disoluție.
Însă același lucru se întâmplă și cu a doua armată a țării – purtau cu demnitate uniforma ceferiștii.
Am stat de vorbă în perioada aceasta cu ceferiști de rang înalt, cu ceferiști de rang mediu, cu șefi de gări, cu lucrători în depou, cu lucrători pe linia ferată, cu „nașul” chiar. Și toți se plâng că traversează o perioadă deosebit de dură. Viața lor este grea și nu știu cum să mai scoată cămașa.
Sesizați – a spus și colegul de la UDMR astăzi – că o dată la o lună trei trenuri deraiază de pe șine. Hoții de fier vechi fură șinele, le desfac. Cei care sunt îndrăgostiți de cupru desfac cablurile. În gări se aude tot mai răgușit câte un glas al unui șef de gară, aflat într-o incintă mizeră, care anunță: stimați călători, trenul de alaltăieri va pleca poimâine sau, cu șanse foarte bune, mâine! În aceste condiții, eu trebuie să dau un răspuns celor care m-au interogat de la CFR. Și îi cer ministrului transporturilor, care s-ar părea că e singur cuc, să facă un statut al ceferistului, pentru că acești oameni au nevoie de așa ceva.
De asemenea, pentru că am aflat că domnul președinte Iohannis, acum o săptămână, era aproape hotărât și, după o săptămână, știindu-i ritmul dumnealui alert, s-a cam hotărât să facă referendum, eu îi sugerez o întrebare și îi dau și posibilitatea să-și asume paternitatea: are dreptul Iohannis să lege justiția la ochi?
Mulțumesc.
Domnul Daniel Olteanu, de la ALDE.
Se pregătește domnul Vasile Cocoș, de la PSD. Domnul Florinel Stancu, de la PSD, a depus în scris.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Trăim de ceva vreme sentimente contradictorii în legătură cu un domeniu care, pe lângă emoțiile pe care le generează, a fost de multe ori un refugiu, în care ne-am găsit bucuria față de toate neîmplinirile cotidiene. Și vorbim aici despre sport.
Pe de o parte, avem o frustrare – explicabilă din punct de vedere uman – atunci când vedem sportivi de origine română obținând performanțe pentru alte țări. Pe de altă parte, ne bucurăm că acești copii au găsit totuși, sub alt pașaport, acel sprijin care le-a fost refuzat în România. Iar ultimul exemplu este Bianca Andreescu. Eu vă propun susținerea unei inițiative legislative, în procedură rapidă, care să aibă în vedere un principiu fundamental: companii naționale – echipe naționale.
Iar asta putem face încă din acest an. Cotele din impozitul pe profit, pe care aceste companii le alocă anual sportului și sponsorizărilor, în general – și e vorba de milioane de euro –, trebuie să ajungă în proporție de 80%, propun eu, în susținerea copiilor și a juniorilor și a infrastructurii sportive destinate lor.
O companie națională trebuie să ofere beneficii nu doar pe plan local, prin cotele defalcate din impozitul pe venit, prin afacerile generate local și prin diverse donații punctuale, ci și pe plan național. Includ aici Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica și așa mai departe.
Din 100 de lei destinați sponsorizărilor sportive, precum și prin creșterea sumei deductibile din impozitul pe profit dedicate susținerii sportului, 80% trebuie să meargă către copii și juniori, sub diverse forme: susținerea centrelor de excelență în discipline olimpice; sprijinirea recuperării medicale a copiilor și a tinerilor sportivi; asigurarea condițiilor de recuperare la loturile naționale de copii și juniori; susținerea sportului școlar și a competițiilor școlare, prin includerea tuturor școlilor, indiferent de gradul de izolare a localității.
Stimați colegi, aceasta este o investiție ale cărei rezultate nu se vor reflecta doar în plan sportiv, ci în toate celelalte beneficii adiacente – o stare de sănătate mai bună, creșterea interesului copiilor pentru mișcare, încurajarea spiritului de competitivitate, a spiritului de echipă și de coeziune în societate.
Da. Mulțumesc. Domnul Vasile Cocoș, PSD.
Se pregătește doamna Mihaela Huncă, de la neafiliați.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”.
Sfârșitul anului 2018 a fost plin de preziceri și păreri emise de mici sau mari politicieni și de câteva televiziuni: că România nu este pregătită să gestioneze președinția Consiliului Uniunii Europene.
Au fost atacuri nefondate și previziuni sumbre lansate înainte de preluarea acestui mandat, iar cei care le-au făcut au acționat din considerente pur electorale, fără să le pese că pun România într-o lumină nefavorabilă în plan extern.
Contrar acestor atacuri, mandatul României, pe cele două luni din acest an, s-a dovedit eficient și de calitate, extrem de apreciat de toți partenerii europeni, iar românii au de ce să fie mândri, deoarece, în toate întâlnirile la nivel înalt pe care le-a avut în această perioadă, România a fost felicitată pentru modul excepțional în care a gestionat dosarele grele aflate pe masa de lucru.
Guvernul României, miniștrii și reprezentanța permanentă au acționat cu profesionalism și responsabilitate și au obținut,
în doar două luni, rezultate pe care alte președinții nu le-au avut într-un mandat întreg.
Miniștrii au prezidat numeroase reuniuni în care au dovedit că Guvernul României are capacitatea și experiența necesare să contribuie la identificarea celor mai bune soluții pentru temele majore de pe agenda europeană, cum ar fi: definirea bugetului Uniunii Europene post-2020; funcționarea pieței unice europene și competitivitatea industriei; impulsionarea digitalizării; protejarea drepturilor sociale; securitatea internă; combaterea terorismului; gestionarea provocărilor determinate de migrațiune; viitorul Uniunii Europene post-Brexit.
Printr-o cooperare strânsă și un dialog deschis și constructiv cu reprezentanții Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai Secretariatului General al Consiliului, precum și cu toate statele membre, România a obținut consens inclusiv pe dosare care stagnau de foarte mult timp.
În cele două luni de mandat România a gestionat peste 650 de evenimente și reuniuni, atât în țară, cât și la Bruxelles, cu participarea a peste 2.600 de delegați.
Doamna Mihaela Huncă.
Se pregătește doamna Antoneta Ioniță, de la PNL.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Obiectul declarației politice: „România, alături de Republica Moldova în Europa!”.
La mulți ani, Basarabia!
- La mulți ani, România!
La mulți ani, români de pe ambele maluri ale Prutului, în marea familie europeană!
- Stimate colege, Stimați colegi,
În data de 27 martie 1918 Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, unirea cu țara, eveniment ce a constituit Statul Modern Român, al cărui Centenar l-am sărbătorit.
Ziua de 27 martie 1918 a fost una a speranței că într-o zi toți românii, care trăiau în afara granițelor statului român, vor fi uniți într-o singură țară și se vor putea dezvolta și exprima ca parte a unui popor liber.
Integrarea Republicii Moldova în marea comunitate europeană poate avea loc cu sprijinul necondiționat al României. Cetățenii ambelor țări vor fi principalii beneficiari ai proiectului de integrare națională.
Integrarea Republicii Moldova și a României într-un proiect național este și obiectivul Partidului Popular European, condus de fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Iurie Leancă, și al Partidului PRO România, condus de Victor Ponta.
Cele două formațiuni s-au înfrățit pentru a da un nou imbold unirii românilor de pe ambele maluri ale Prutului.
Momentul Unirii și anii ce au urmat au retrezit, atât în Basarabia, cât și în Regat, conștiința apartenenței la o singură națiune.
Trebuie să fim conștienți că acum vorbim de o națiune cu același trecut, aceeași cultură și aceeași limbă, o națiune care, indiferent de vremuri sau de conducătorii vremelnici, îi adună laolaltă pe toți cei ce sunt și vorbesc românește.
România trebuie să fie sprijinul major al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
România trebuie să acorde prioritate proiectelor de cooperare care pot lega Republica Moldova de spațiul european, proiecte care pot aduce beneficii directe pentru cetățenii ambelor țări.
Vă mulțumesc. Doamna Antoneta Ioniță, PNL. Se pregătește Mariana Popescu, minorități.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi se intitulează „Indiferența – cancerul care macină România”.
România anului 2019 seamănă mai degrabă cu un dosar dezordonat, plin de planșe, schițe, foi și foițe, peste care se așază însă praful, pentru că niciunul dintre planuri nu ajunge să treacă de la faza de proiectare la cea de construcție. Așa se face că avem autostrăzi doar pe hârtie, spitale regionale doar pe hârtie și, din păcate, avem programe naționale de prevenție a diferitelor forme de cancer, din nou, doar pe hârtie.
Din aprilie 2016, adică de mai bine de trei ani, România are un Plan național multianual integrat de control al cancerului pentru perioada 2016–2020, pe marginea căruia specialiștii au dezbătut, au discutat și au sperat că va fi implementat. S-au organizat mese rotunde, s-a vorbit despre importanța unui astfel de program, dar după trei ani realitatea rămâne una incredibilă. Acest plan național nu a fost niciodată adoptat printr-o hotărâre de guvern. S-a rătăcit prin niște sertare ale Ministerului Sănătății, deși a fost realizat de experți delegați de Ministerul Sănătății, în cadrul Parteneriatului politic european împotriva cancerului.
Ministerul Sănătății a demarat, cel puțin la nivel declarativ, în luna august a anului 2018 implementarea unor programe
de screening care vizează depistarea precoce, diagnosticul și tratamentul mai multor boli, printre care cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. Doar în cazul programului pentru cancerul de col uterin, Ministerul Sănătății a achiziționat opt unități mobile pentru depistarea bolii. Și tot prin același Minister al Sănătății urma să fie implementat un alt Program-pilot pentru depistarea precoce a cancerului de sân. Lipsa de transparență face însă ca nimeni să nu știe astăzi în ce stadiu se află programele, unde se derulează, dacă a fost sau nu școlit personalul, dacă cineva a beneficiat, altfel decât pe hârtie, de depistare precoce.
Stimați colegi,
Cu aproximativ 48.300 de decese cauzate de cancer anual, România se situează peste media Uniunii Europene din punctul de vedere al ratei mortalității. România are cele mai înalte rate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Europa. Anual sunt diagnosticate peste 4.300 de noi cazuri și aproape 2.000 de românce mor în fiecare an, o mortalitate uriașă cauzată de faptul că în România diagnosticul este pus în stadii tardive ale bolii.
Vă mulțumesc. Doamna Mariana Venera Popescu. Se pregătește domnul Constantin Codreanu.
Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimate colege, Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se referă la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete, situație care a dus la recentele proteste ale grefierilor, prin care aceștia încearcă să atragă atenția asupra nemulțumirilor lor.
O primă nemulțumire este aceea că personalul auxiliar de specialitate reprezintă singura categorie profesională al cărei salariu net nu a fost majorat cu procentul de 25%, astfel cum s-a prevăzut în Legea salarizării.
O a doua nemulțumire este aceea că salariile personalului auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete au fost greșit calculate la momentul elaborării Legii salarizării, respectiv coeficientul prevăzut în grila de salarizare, anexă la Legea nr. 153/2017, este calculat prin raportare la o valoare de referință salarială mai mică decât cea rezultată din aplicarea legilor de salarizare succesive, începând cu anul 2008 și până în prezent.
O a treia nemulțumire este legată de faptul că munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora. Este de notorietate faptul că specificul activității personalului auxiliar de specialitate, la care se adaugă volumul de activitate din instanțe și parchete, implică efectuarea de ore suplimentare, instanțele și parchetele având activitate continuă.
Surprinzătoare este și politica neunitară a Guvernului, în condițiile în care Ministerul Justiției susține o parte din solicitările personalului auxiliar și conex din instanțe și parchete, însă Ministerul Muncii și Justiției Sociale se opune majorărilor salariale în această ramură.
Dacă în anul 2000 salariul unui grefier ajungea la 80% din cel al unui magistrat, în prezent procentul este de 25%-30%, fiind evident de unde pleacă nemulțumirile acestei categorii profesionale. Însă cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont este faptul că această categorie socială are interdicții și incompatibilități similare cu cele ale magistraților.
Vă mulțumesc. Îl invit pe domnul Constantin Codreanu. Se pregătește doamna Camelia Gavrilă.
## **Domnul Constantin Codreanu:**
„Dar din dar se face rai”, spune o veche și frumoasă frântură de înțelepciune românească.
Declarația mea politică este despre un dar special pe care îl fac unui om special, într-o zi specială. Darul este o carte.
Nu e o carte oarecare. Este exact cartea de care se pare că are nevoie urgent cel pe care l-am învestit în 2014 cu încredere și așteptări, acordându-i votul meu, nimeni altul decât Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis. Ziua e cât se poate de specială. Marcăm astăzi 101 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă.
Săptămâna trecută, domnul Iohannis a comis o eroare care nu poate fi trecută cu vederea. Răspunzând unei întrebări despre o viitoare unire a Republicii Moldova cu România, acesta a utilizat sintagma „ambele popoare”, făcând deci distincția clară între românii de pe cele două maluri ale Prutului. O veche teză stalinistă, care a venit, pe vremuri, la pachet cu „limba moldovenească diferită de limba română”. Mai grav este că, la câteva zile după, Președintele României a recidivat, utilizând din nou această teză criminală, cu un mic amendament. A vorbit despre două națiuni: „românii și moldovenii”.
Este pentru prima dată în istoria României când un oficial de rang înalt – cel mai înalt, în acest caz – acceptă și vorbește public despre existența unei națiuni moldovenești. Sunt convins că la Moscova au răsunat ropote de aplauze. Oare și nemții din fosta RDG sunt o națiune diferită de nemții din fosta RFG pentru Klaus Iohannis?
În cei aproape cinci ani de mandat, Klaus Werner Iohannis nu a făcut nimic nici pentru românii din Republica Moldova, în general, nici pentru românii din ambele state românești și diaspora care militează pentru ReUnire. Dimpotrivă. În 2016, atunci când un grup de tineri de peste Prut a ajuns la Cotroceni după un marș al Unirii, pornit pe jos de la Chișinău, președintele Iohannis a dispărut. Acum un an, nu a fost prezent la ședința solemnă a Camerei Deputaților și
Senatului prin care marcam 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România și adoptam o declarație în care se menționa faptul că România este pregătită să răspundă pozitiv dorinței organice de ReUnire a românilor de peste Prut. Afirmațiile de săptămâna trecută au reprezentat însă punctul culminant al acestei atitudini inacceptabile și inexplicabile.
„Aceasta este o istorie a unui singur popor, dar și o istorie reunită a românilor din cele două state românești de azi, state care, din păcate, nu-i adăpostesc nici ele pe toți românii. Această carte de istorie este însă menită să învingă uitarea și să conducă la frângerea risipirii noastre. Să ne amintim mereu că «Hora Unirii» a scris-o moldoveanul Vasile Alecsandri și să încercăm să ne cuprindem cu toții «de acel farmec sfânt” al iubirii de popor și țară, de țara noastră, oriunde ar fi ea, care se numește Țara Românească. Până o vom avea din nou întreagă pe hartă, se cuvine să o purtăm în suflete și, astfel, nimic nu va fi pierdut.” Semnează Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
Și eu vă mulțumesc. Doamna Camelia Gavrilă. Se pregătește doamna Florica Cherecheș.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Declarația mea politică de astăzi se referă la simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar.
Atrăgând atenția asupra importanței acestui moment de simulare a evaluării naționale pentru clasele a VIII-a și, în premieră, pentru clasa a VII-a, un moment important în calendarul școlar al anului de față, o etapă de pregătire pentru evaluarea propriu-zisă, și, de asemenea, subliniind valențele pedagogice pe care simularea unui examen le deschide: acomodare psihologică cu atmosfera de examen, măsura nivelului cognitiv de înțelegere și aplicare a cunoștințelor, un feedback pentru nivelul general de pregătire a elevilor la nivel macrosocial și deschiderea unui spațiu de analiză și concluzii pentru specialiștii implicați în elaborarea subiectelor, constatăm că prezența a fost semnificativă: peste 164.000 de elevi la clasa a VIII-a; peste 168.000 de elevi la clasa a VII-a, deci un interes pentru acest moment de pretestare.
Constatăm însă că procentajele sunt relativ modeste și generează semne de întrebare și nu satisfac standardele pe care le așteptăm: 53% pentru clasa a VIII; 52%-53% pentru clasa a VII-a, cu sublinierea faptului că în continuare rezultatele la matematică reprezintă o anume dificultate, sugerând că acest domeniu extrem de abstract, de complex sau poate foarte încărcat, prin natura programelor, înseamnă un prag dificil pentru elevi, de aici nevoia unor reconfigurări curriculare și a unei analize extrem de temeinice.
Ce se află însă dincolo de aceste date, cifre statistice? În primul rând, constatăm că simularea este un moment extrem de important, este o etapă însă într-un proces, un proces al devenirii, al pregătirii pentru examenul propriu-zis. Este doar o situație a prezentului, o fotografie a acestui moment, care trebuie să aibă rolul de a genera atitudine, corecții, îmbogățiri ale cunoștințelor, atât la nivelul elevilor, al părinților, cât și la nivelul atitudinii profesorilor în raport cu fiecare clasă.
Trebuie să subliniem însă că nu există același grad de interes și implicare pentru traseul liceal ulterior, de aceea și poate valorizarea școlii este mai scăzută în unele zone.
Și eu vă mulțumesc. Doamna Florica Cherecheș. Se pregătește Biro Istvan de la UDMR.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se numește „Ministerul Simulării Naționale”.
Stimați colegi,
Acum câteva zile au fost făcute publice rezultatele simulărilor naționale pentru clasa a VIII-a, respectiv, în premieră, pentru clasa a VII-a, acestea fiind din nou dezastruoase pentru elevii ambelor clase, puțin peste jumătate dintre aceștia reușind să obțină minimum nota 5.
Aceste rezultate însă au devenit, din păcate, o obișnuință și acele programe remediale anunțate de Ministerul Educației fie nu există, fie nu sunt eficiente, așa cum o demonstrează rezultatele evaluării naționale din ultimii ani. Atât ministrul educației, cât și alți reprezentanți ai ministerului ne vorbesc doar despre medii și creșterea lor, atât la evaluarea națională, cât și la bacalaureat. Vina pentru aceste rezultate este trecută exclusiv în seama elevilor, care nu vor să învețe, sau a profesorilor, care nu reușesc să acopere programa școlară și să-și pregătească mai bine elevii.
Cu toții ne dorim rezultate mai bune, însă scopul urmărit de Ministerul Educației este ca toți elevii să parcurgă traseul educațional clasic: școală generală, liceu, facultate. Învățământul preuniversitar, în viziunea Ministerului Educației, are drept scop unic să genereze studenți, ignorând posibilitatea unui traseu educațional alternativ, spre școlile profesionale. Așa se explică și lipsa de inițiativă a ministerului pentru creșterea numărului consilierilor școlari, deși PNL solicită acest lucru în fiecare an, consilieri care i-ar ajuta pe elevi să se orienteze spre domeniul în care pot atinge performanța maximă fiecare și i-ar convinge pe unii că absolvirea unei școli profesionale poate să fie o alegere mult mai bună decât învățământul teoretic, în condițiile unei crize fără precedent pe piața muncii.
În timp ce eforturile Ministerului Educației sunt concentrate pe a găsi diverse metode de a crea cât mai mulți „clienți” pentru universități, elevii, profesorii și specialiștii din educație se plâng de problemele reale ale sistemului: materia este învechită, programa este supraîncărcată, iar metodele de predare au rămas blocate în anii ’90, pentru că nu se investește în pregătirea corespunzătoare a profesorilor, în specializarea lor continuă. Asistăm la o continuă simulare a procesului de învățământ, unde ministerul simulează că pregătește elevi pentru a fi membri activi ai societății, înarmați pentru realitățile vremurilor noastre. Elevii simulează că învață și că înțeleg ceea ce este predat, iar profesorii simulează că știu cum să abordeze aceste generații de elevi. Nu este de mirare că a apărut și o formă de protest al elevilor, care conștientizează că odată terminată această simulare, care este educația din România, se vor lovi de realități crunte ale societății, iar ei vor fi nepregătiți.
Îl invit pe colegul nostru domnul Biro Istvan. Se pregătește, de la USR, doamna Cristina Iurișniți.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Conform Constituției, „România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a demnității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și” – acestea – „sunt garantate”.
După Revoluție, încă din anul 1990, ziua de 1 decembrie, zi în care în anul 1918 s-a adoptat Rezoluțiunea de la Alba Iulia, a fost proclamată Ziua Națională a României. Astfel, este evident că Rezoluțiunea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 face parte din tradițiile democratice ale poporului român.
Documentul citit la Alba Iulia în 1918 stă la baza Unirii Transilvaniei cu România. Considerăm că după mai bine de 100 de ani a sosit momentul să transpunem în legislația României prevederile din rezoluțiune care privesc popoarele conlocuitoare. Subpunctul 1 al punctului III prevede: „Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său, și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării.” În acest context, solicităm:
– reprezentare proporțională în instituțiile administrative, la nivel local, județean, național și european;
– reprezentare proporțională a minorităților naționale în instanțe și tribunale;
– la nivelul ministerelor, precum și la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora, să se asigure angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporțional cu numărul persoanelor care aparțin minorităților naționale;
– modul de administrare autonomă a vieții culturale, învățământului și a culturii minorităților naționale istorice să se reglementeze prin Legea privind statutul minorităților naționale din România;
– posibilitatea înființării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni să poată obține, prin lege, un statut de autonomie specială pentru județele care aparțin unor regiuni istorice sau în care o minoritate națională istorică are o proporție semnificativă și care împreună corespund cerințelor NUTS 2, prevăzute în reglementările UE.
Și eu vă mulțumesc. Doamna Cristina Iurișniți. Doamnă Iurișniți? Sunteți la telefon. Vreți să veniți la... Bine. Până terminați de vorbit... Veniți? Se pregătește doamna Bîzgan.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația mea de astăzi este intitulată astfel: „Mai bine dăruiești decât să lovești!”.
Stimate colege,
Stimați colegi,
Violența domestică face anual zeci de mii de victime în România. Știm că la fiecare cinci zile o femeie este ucisă de actualul sau fostul partener. În ultimii ani fenomenul s-a amplificat în mod alarmant; doar în 2018 numărul de infracțiuni din acest spectru a crescut față de anul precedent cu peste 10%, conform datelor furnizate de IGPR.
Modificările aduse recent legislației interne prin armonizarea cu Convenția Consiliului Europei pentru combaterea violenței împotriva femeii și a violenței domestice, ratificată de România încă din 2016, nu pot produce efectele scontate, din păcate, întrucât nu toate prevederile sunt operaționale.
Săptămânal aflăm din mass-media despre încă o victimă a violenței care a căzut pradă agresorului, deși avea un ordin de protecție emis sau respectivul era deja în evidența autorităților responsabile.
Introducerea în legislație a ordinului de protecție provizoriu ajută realmente la salvarea unor vieți, dar, fără normele de aplicare și măsurile necesare pentru supravegherea agresorilor și împiedicarea lor să încalce restricțiile, numărul victimelor nu se va reduce semnificativ.
Pentru a fi operațional acest ordin de protecție provizoriu a fost necesar un ordin al ministrului Carmen Dan, publicat abia în 28 decembrie 2018 în Monitorul Oficial, la cinci luni distanță de la intrarea în vigoare a Legii nr. 174/2018. Însă pentru ca ordinele de protecție să își atingă scopul și să protejeze victimele este nevoie ca agresorii să fie monitorizați cu sisteme electronice de supraveghere, așa cum sunt prevăzute în lege.
Amploarea și gravitatea violenței domestice în România nu pot fi stopate doar de o lege incompletă, fără buget, fără norme de aplicare, doamnă ministru Carmen Dan!
Ironic parcă, în luna celebrării obținerii drepturilor femeii, încă o femeie este ucisă. O tânără mamă de 29 de ani, cu doi copii, care acum au rămas singuri.
Doamna Oana Bîzgan, din partea deputaților neafiliați. Îl invit să se pregătească pe domnul Petru Sorin Marica.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege,
Dragi colegi,
România se poziționează printre primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește violența în familie, violența împotriva femeilor, abuzurile emoționale și sexuale asupra minorilor în cadrul familiei sau în cel școlar. Studiile, de asemenea, arată că suntem printre primii și în ceea ce privește hărțuirea la locul de muncă.
Cred că este important să definim și să recunoaștem un fenomen tot mai actual, pentru a-l putea combate eficient.
Hărțuirea morală la locul de muncă poate lua diverse forme: de la comentarii verbale, acțiuni sau gesturi ostile și nedorite până la demotivarea, epuizarea și împovărarea unui angajat. Aceste acțiuni duc în consecință la deteriorarea condițiilor de lucru, prin lezarea drepturilor sau demnității salariatului.
De asemenea, prin afectarea sănătății fizice sau mentale este compromis și viitorul profesional al angajatului.
Un studiu realizat de către Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă a arătat că pentru 58% dintre români numărul de ore și cantitatea sarcinilor sunt cauzele principale ale stresului legat de serviciu. Studiul atestă faptul că, în practică, femeile sunt supuse hărțuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbații, însă toți angajații români sunt printre cei mai stresați din Uniunea Europeană.
Ar trebui să înțelegem că hărțuirea morală la locul de muncă are consecințe negative care se răsfrâng și asupra angajatorilor, nu numai asupra angajaților. Este afectată performanța economică și profitabilitatea companiilor, iar ca urmare a absenteismului sau a lipsei de concentrare se reduce și rata de productivitate a angajaților. Pentru victimele hărțuirii morale consecințele pot fi semnificative, atât de ordin fizic, mental, cât și psihosocial.
Stresul, violența simbolică, conflictele etice, slaba organizare a muncii, relațiile conflictuale cu clienții, lipsa de sprijin din partea colegilor sau a superiorilor, toate acestea duc la un dezechilibru între viața profesională și cea personală sau chiar la agravarea problemelor cronice de sănătate.
Mulțumesc. Domnul Marica.
Se pregătește, de la PNL, doamna Angelica Fădor.
Bună dimineața! Domnule președinte,
Declarația mea de astăzi se numește „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”.
Stimați colegi,
Există rezultate palpabile ale politicilor guvernamentale? În județul Hunedoara datele arată că există. Un raport pe anul trecut al Direcției pentru Agricultură Județeană Hunedoara evidențiază două programe guvernamentale, aplicate și la noi în județ, cu efecte pozitive notabile.
În Programul _de minimis_ pentru lână sunt înscriși peste 900 de producători agricoli crescători de ovine, din categoria ferme mici, mijlocii și mari. Implementarea acestui program a avut ca efect creșterea substanțială a efectivelor de animale cu peste 39.000 de capete, iar 190 dintre fermierii înscriși au valorificat peste 240 de tone de lână. O altă urmare indirectă a aplicării acestui program a fost creșterea cantității de lapte de oaie produse, cu peste 10.000 de hectolitri.
Și implementarea Programului _de minimis_ pentru susținerea suinelor din rasele Bazna și Mangalița a dus la creșterea cu 35% a numărului de animale într-un singur an și a adus pe piață un supliment de trei tone de carne.
Chiar și fără un program dedicat, influența pozitivă a unei politici agricole guvernamentale coerente s-a resimțit peste tot. De exemplu, producția de carne de vită a crescut de aproape două ori în 2018 față de 2017. O creștere la fel de spectaculoasă a fost înregistrată și la miere, unde în anul 2018 s-au produs peste 1.500 de tone, față de numai circa 1.000 de tone cu un an înainte.
Cele două programe la care am făcut referire au trecut și prin Parlament și au fost adoptate în regim de lege, ca un argument în plus pentru a demonstra seriozitatea și determinarea cu care Guvernul este decis să pună în aplicare politicile asumate prin programul de guvernare.
Alături de acestea au mai fost legiferate și altele, cum ar fi: Programul de încurajare a investițiilor din zona montană, Programul pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor din zona montană, Programul de investiții pentru înființarea stânelor montane sau Programul de investiții pentru înființarea centrelor de colectare a fructelor de pădure și plantelor medicinale.
Vă mulțumesc. O invit pe colega noastră doamna Angelica Fădor. Se pregătește domnul Adrian Dohotaru.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația de astăzi se intitulează „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”.
Actuala guvernare dovedește în fiecare zi, prin tot ceea ce face, că reprezintă un dezastru pentru viața românilor și că este o frână pentru dezvoltarea țării.
Aflăm în fiecare zi că mărețele proiecte prevăzute în programul de guvernare nu pot fi puse în aplicare, ba din cauza statului paralel, ba din cauza opoziției, ba din cauza președintelui Klaus Iohannis, mai puțin din cauza incompetenței crase a guvernanților care au fost aleși pe sprânceană de Liviu Dragnea.
O transpunere în practică a incompetenței guvernării PSD este proiectul de modernizare a DN 18, început încă din 2012 și care nici până acum, în 2019, nu s-a finalizat, deși trebuia încheiat în doi ani.
Astfel, proiectul de modernizare a drumului național 18 Iacobeni–Moisei, un drum de circa 80 de kilometri, foarte necesar zonei Bucovinei și Maramureșului, este o lucrare începută de când PSD a preluat guvernarea în 2012. Finanțarea era asigurată prin BEI, printr-un program amplu și important, realizat de ministrul Anca Boagiu, și trebuia să fie finalizat în august 2013.
În 2014 contractul cu firma care executa lucrările a fost reziliat, pentru că cei care trebuiau să urmărească derularea proiectului nu s-au interesat de ce nu se lucrează. Abia în 2016 a fost semnat un nou contract, având ca termen de finalizare anul 2017.
Singurul lucru pe care l-au realizat guvernele PSD care s-au perindat de atunci a fost prelungirea termenelor de finalizare pentru modernizarea acestui drum. La începutul săptămânii am aflat cu surprindere de la CNAIR că se estimează că investiția va fi finalizată în noiembrie 2019. Aceasta înseamnă mai mult de un an de întârziere față de promisiunile făcute în 2018, atunci când termenul de finalizare se prelungise deja cu încă un an.
Anul trecut, deși am atras atenția că investiția este subfinanțată, premierul Viorica Dăncilă a declarat cu nonșalanță că se asigură întreaga finanțare necesară și că nu vor exista probleme.
Din păcate, așa cum se întâmplă de obicei, realitatea din teren o contrazice pe doamna Dăncilă.
Vă mulțumesc, doamnă deputat. Îl invit pe domnul Adrian Octavian Dohotaru. Se pregătește doamna Elvira Șarapatin, PSD, Gorj.
„S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”
Vorbesc, aici, nu doar în numele meu, ca parlamentar, ci și al directorului executiv al asociației Societate Organizată Sustenabil, cu care organizez petiția pe care v-o citesc acum.
Un nou protest a avut loc în fața Parlamentului împotriva unui proiect legislativ aberant, ce ascunde interese corupte și electorale de câteva miliarde de euro.
PSDragnea cumpără susținerea electorală a bisericilor printr-o pomană fără precedent în istoria recentă a României.
Propunerea legislativă 9/2019, înregistrată la Camera Deputaților la începutul acestui an și al cărei coinițiator este Liviu Dragnea, cedează bisericilor și comunităților din fostele regiuni grănicerești peste 650.000 de hectare de pădure. Este un jaf din avutul public, pentru că se dă un drept de proprietate unităților de cult, în contextul în care nu au avut niciodată în proprietate aceste păduri, ci doar drept de administrare.
Mii de locuri de muncă sunt amenințate, ca să nu vorbim de serviciile aduse țării de aceste ecosisteme valoroase, ce riscă să fie prădate.
De ce este important? Repet. Este o pomană electorală între 3 și 6 miliarde de euro.
În ciuda problemelor de gestionare publică a pădurilor, ele trebuie să rămână în proprietatea statului. Pădurile trebuie administrate de silvici onești și profesioniști și să nu fie privatizate, ca să fie tăiate, așa cum au fost prădate pădurile țării după 1989.
Din păcate, sunt destule cazuri documentate de media în care biserica își taie ilegal și abuziv pădurile.
De aceea, împroprietărirea bisericii cu păduri este o eroare de proporții. Bisericile să administreze suflete,
nu proprietăți, pentru a nu se înteți criticile împotriva BOR – SRL!
Nu avem ce retroceda comunităților din fostele regiuni grănicerești, pentru că pădurile trebuie să rămână bunuri comune, bunuri de interes public. Pădurile sunt moștenirea pe care o lăsăm generațiilor viitoare, mai ales în contextul schimbărilor climatice care conduc, din păcate, la poluare, la probleme de sănătate și de mediu, la reducerea drastică a biodiversității. Lumea trăiește un holocaust, în momentul de față, al speciilor: peste 50% au dispărut în ultimii 50 de ani.
Doamna Elvira Șarapatin.
Se pregătește domnul Dănuț Bica, de la PNL.
Bună ziua, stimate colege și stimați colegi! Obiectul declarației politice: „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”.
Stimate colege și stimați colegi,
Angajamentul PSD pentru condiții cât mai bune de îngrijire a sănătății românilor este susținut de fapte.
În acest an s-au alocat cele mai mari resurse financiare pentru domeniul sănătății, astfel încât nu doar să fie continuate programele începute în anii anteriori, ci să fie demarate și noi proiecte menite să îmbunătățească serviciile medicale de care beneficiază populația.
Toate elementele esențiale ale sistemului de sănătate din România primesc mai mulți bani. Ministerul Sănătății are cu 1,7 miliarde de lei în plus la buget, ceea ce reprezintă o creștere de 19% a resurselor financiare față de anul trecut.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate are cu 6,1 miliarde de lei în plus. În 2019 bugetul CNSAS ajunge la obiectivul de a avea 4,84% din PIB, după ce mulți ani ținta de 5% a fost doar un deziderat.
Orice sumă în plus alocată la sănătate înseamnă pacienți mai bine tratați și mai multe vieți salvate.
Bugetul pentru investiții și aparatură medicală crește în 2019 cu 84% și ajunge la peste un miliard de lei.
Este esențial ca după asigurarea unor venituri decente pentru corpul medical românesc să li se ofere și condițiile de lucru, și echipamentele de care au nevoie.
Se alocă bani pentru achiziționarea de aparatură, reparații capitale și finalizarea lucrărilor de investiții demarate.
Anul acesta va fi achiziționată aparatură pentru blocurile operatorii de urologie necesare pentru tehnicile chirurgicale minim invazive, conform standardelor europene, pentru toate cele 14 centre principale din țară.
În același timp, crește finanțarea și pentru funcționarea cabinetelor medico-sociale, pentru asistența comunitară, medicina școlară și pentru asigurarea cofinanțărilor destinate proiectelor finanțate din fonduri europene.
Îngrijirea și sănătatea copiilor devine prioritate. Astfel că se finalizează achiziția celor 1.000 de incubatoare pentru dotarea tuturor maternităților din România și continuă dotarea cu aparatură imagistică de înaltă performanță a secțiilor de neonatologie și ginecologie. De asemenea, se finanțează testul genetic de screening prenatal neinvaziv care depistează anomaliile genetice ale fătului și crește finanțarea pentru fertilizarea in vitro.
Domnul Dănuț Bica. Vă rog, domnule deputat. Se pregătește domnul Ioan Dîrzu, de la PSD.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Declarația politică pe care o voi prezenta astăzi se intitulează „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”.
## Stimați colegi,
În ultimii 10 ani fondurile alocate domeniului sănătății s-au mărit de aproape 10 ori, însă calitatea serviciilor medicale a scăzut direct proporțional cu această creștere a finanțării. Dispensare comunale nu prea mai există, cabinetele medicale școlare au fost desființate aproape în totalitate, spitalele municipale și cele județene funcționează în condiții precare, din cauza dotărilor necorespunzătoare și a deficitului de personal de specialitate. Medicii tineri continuă să plece masiv din România, chiar dacă salariile din sistem au crescut substanțial, pentru că în țara lor nu își pot face meseria performant în spitalele dotate cu echipamente la nivelul secolului trecut, în care pacienții trebuie să vină cu medicamente de acasă. Ambulanțele sunt puține și destul de vechi, se defectează în mers și, nu de puține ori, gravidele nasc în drumul spre spital.
În aceste condiții, ar trebui să ne punem cu toții o întrebare legitimă: cum sunt cheltuite sumele uriașe de bani care alimentează sistemul de sănătate atâta timp cât
în calitatea serviciilor medicale oferite cetățenilor nu se regăsesc?
Niciun politician responsabil nu are voie să închidă ochii la starea tot mai proastă a serviciilor oferite de sistemul medical din țara noastră, pentru că lunar tuturor cetățenilor români li se oprește 10% din veniturile obținute, bani care se duc la Fondul național unic de asigurări de sănătate, pentru ca, în situația în care aceștia vor avea nevoie de asistență medicală, să fie tratați corespunzător și să nu mai aibă de achitat alte costuri.
În realitate, știm cu toții că lucrurile nu stau deloc așa. Cetățenii români care au plătit lunar contribuții de sănătate, poate zeci de ani la rând, atunci când devin pacienți sunt, de multe ori, nevoiți să își cumpere singuri medicamentele, să suporte din banii lor contravaloarea analizelor și să ofere și tradiționalul plic pentru a determina personalul medical să devină mai amabil. Nu sunt rare cazurile când bolnavii sunt nevoiți să apeleze la clinicile private din vecinătatea spitalelor de stat, unde, dacă plătesc, beneficiază de tratamente de calitate.
## Mulțumesc.
Domnul Ioan Dîrzu.
Se pregătește domnul Laurențiu Leoreanu, de la PNL. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică face referire la infrastructura județului Alba.
„DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”
PDL–PNL Alba este, fără îndoială, cea mai mare sursă de manipulare politică din județ, dar, totodată, și cel mai mincinos partid pe care l-a avut județul Alba. După ce au avut realizări zero în domeniul infrastructurii rutiere, își permit să acuze PSD că nu se ține de cuvânt.
Este evident că PSD nu-și permitea să mintă albaiulienii, declarând ceva ce nu există. În acest an DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate din bani de la Guvernul PSD–ALDE, iar PNL–PDL putea ușor să vadă acest lucru.
Unii deputați din PNL–PDL Alba ori nu știu să citească, ori au văzut bugetul Ministerului Transporturilor și nu l-au înțeles, ca multe alte lucruri pe care ei le citesc și nu le înțeleg.
La pagina 11 a bugetului Ministerului Transporturilor vedem că Guvernul finanțează:
1. DN 1 – 34,21 km, pe tronsonul Alba lulia–Aiud–Decea– Unirea–limita județului Cluj;
2. DN 74 – 11,08 km, pe tronsonul-limită județul Hunedoara– Matișești–Abrud–Zlatna;
3. DN 75 – 20 km, pe tronsonul Arieșeni–Albac;
4. DN 1R – 10 km, Albac–Huedin.
De asemenea, va intra în reparații și un pod din comuna Horea, pe procedură de calamitate.
În concluzie, Guvernul reabilitează doar în acest an aproximativ 80 km de drumuri din județul Alba – din zona de munte, vreau să specific –, asta pe lângă investițiile în valoare de 80,471 miliarde lei deja realizate în județul Alba.
În cei patru ani de guvernare PSD–ALDE, la final, valoarea totală a proiectelor de investiții în județul Alba este evaluată la 1,49 de miliarde lei. Asta pe lângă tronsonul de autostradă Sebeș–Turda, unde din nou este o investiție majoră pe care o face Guvernul PSD–ALDE.
Și vreau să mai fac referire că, tot pe teritoriul județului Alba, este funcțională și autostrada Sibiu–Deva.
Deci, într-un județ cu administrație portocalie, investițiile Guvernului PSD–ALDE sunt foarte mari, chiar dacă PDL local nu recunoaște acest lucru.
## **Domnul Florin Iordache:**
Și eu vă mulțumesc. Mai e puțin până pe 26 mai!
Domnul Laurențiu Dan Leoreanu. Vă rog.
Se pregătește doamna Elena Hărătău, de la PSD. Dau cuvântul tuturor colegilor.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
E deja a treia intervenție, a treia declarație politică, în această dimineață, pe domeniul educației, pe rezultatele de la simularea examenelor naționale. Ceea ce arată că, într-adevăr, educația națională este în colaps.
De altfel, rezultatele arată foarte clar: puțin peste 50% dintre elevi au obținut note de cinci și peste cinci – 53% la clasa a VIII-a, 52% la clasa a VII-a.
De altfel, statisticile din ultima perioadă veneau și pregăteau aceste rezultate, pentru că deja se arată că 40% din elevii români sunt într-un grad ridicat de analfabetism funcțional, în sensul în care nu înțeleg un text la prima citire, nu pot face deducții simple, logice.
De asemenea, România este într-un top al rușinii privind abandonul școlar: pe locul trei. În mediul rural avem chiar rata abandonului până la 30%. Lucruri foarte grave și despre care ministrul Andronescu nu vorbește, ci, văzând rezultatele de la simulări, le atrage atenția elevilor, să se pregătească mai bine, profesorilor, să fie mai atenți, conducerilor unităților școlare, să fie mai aplicate, părinților, să se preocupe de elevi; și Guvernul, Ministerul Educației – flower power. Niciun fel de preocupare, niciun fel de atenție, niciun fel de program, pentru a putea întări instruirea, educația, în unitățile școlare; în continuare, birocrație la maximum.
Doamnă ministru, dați-le profesorilor să facă hârtii, să facă dosare, să facă bibliorafturi, să se înfunde în pădurile frumos stivuite, prin secretariate, prin arhive, prin cancelarii, prin cabinetele metodice!
Dați-le să se afunde în hârtii, să facă tot felul de statistici, în loc să aibă o preocupare către activitatea instructiveducativă propriu-zisă!
Într-adevăr, învățământul școlar este mai birocratizat ca niciodată.
Într-adevăr, activitatea Ministerului Educației este una de suprafață, care a adâncit această situație nefastă din învățământul românesc.
Atragem încă o dată atenția, pentru că tinerii de astăzi sunt inginerii, profesorii, juriștii, economiștii, medicii de mâine. Au nevoie de o atenție deosebită, de o pregătire profesională și de o educație pe măsură.
Vă mulțumesc. Doamna Elena Hărătău. Se pregătește doamna deputat Roxana Mînzatu, de la Brașov.
Bună dimineața, stimați colegi! Distinse domnule președinte,
Declarația de astăzi este intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”.
Conducerea consiliului județean și a Primăriei Municipiului Bacău, în strânsă colaborare cu reprezentanții Guvernului și cu parlamentarii social-democrați, au reușit în ultima perioadă să ducă la bun sfârșit o serie de proiecte investiționale de amploare, menite să contribuie esențial la dezvoltarea județului nostru.
Cea mai importantă realizare este începerea efectivă a lucrărilor la varianta ocolitoare a municipiului Bacău, o investiție așteptată de băcăuani de aproape 30 de ani, care acum se materializează grație eforturilor concertate ale Guvernului, parlamentarilor PSD și autorităților județene și locale.
Șoseaua de centură a Bacăului va avea 31 de kilometri lungime, dintre care 16 construiți în regim de autostradă, precum și 12 lucrări de artă, șase poduri și șase pasaje. Durata de execuție este de 30 de luni, valoarea proiectului fiind de 668 de milioane de lei.
Sunt convinsă că locuitorii județului și cei ai municipiului reședință de județ apreciază la adevărata valoare demararea acestui proiect de amploare, care va descongestiona circulația din Bacău, va crea noi locuri de muncă și va da posibilități de modernizare în viitor pentru zona noastră.
De altfel, în ultimii doi ani s-au finalizat o serie de alte proiecte investiționale de amploare la nivelul județului Bacău, resimțite de oameni în creșterea calității serviciilor publice, sociale și utilitare, precum și în modernizarea infrastructurii. Astfel, s-au deblocat investițiile referitoare din municipiul Onești, în valoare de 49 de milioane de euro, pentru rețele de apă, stații de epurare, facilități de captare și tratare a apei, reabilitarea capacităților de stocare.
De asemenea, Compania Regională de Apă Bacău va derula investiții de peste 350 de milioane de euro, care să deservească 49 de localități din județ. Tot în ceea ce privește infrastructura, s-au finalizat deja mai multe lucrări importante pe drumurile naționale Ghimeș–Făget, Bacău–Vaslui, Bacău–Onești, iar pista Aeroportului Internațional Bacău va fi modernizată printr-o investiție de 40 de milioane de euro.
Concluzionați, doamnă, vă rog.
...Primăria Bacău a aprobat nouă proiecte de mobilitate urbană, în valoare de peste 48 de milioane de euro, care vor beneficia de finanțare europeană nerambursabilă.
După implementarea acestora fața Bacăului se va schimba radical în bine și vom avea un municipiu mult mai prietenos cu locuitorii și vizitatorii săi.
Aprobarea acestor proiecte reprezintă încununarea unei munci derulate pe parcursul ultimilor doi-trei ani, muncă începută în 2016 cu elaborarea planului de mobilitate și a strategiei de dezvoltare, documente strategice aprobate de consiliul local în 2017.
În concluzie, mai sunt multe de făcut pentru ca Bacăul să fie la un standard european în ceea ce privește calitatea vieții, însă sunt încrezătoare că vor fi îndeplinite cu succes toate angajamentele luate în fața băcăuanilor...
V-am rugat să concluzionați, doamnă.
...la alegerile locale și parlamentare din 2016. Mulțumesc.
Deputat al PSD, Elena Hărătău, Bacău.
Mulțumesc.
Și, ultimul vorbitor, doamna deputat Roxana Mînzatu, de la Brașov.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”.
Aș vrea să vorbesc astăzi despre Programul guvernamental „INVESTEȘTE ÎN TINE”, un program care se adresează în special tinerilor care provin din medii dezavantajate.
Acum o lună am avut o întâlnire cu femeile din cartierul Gârcini. Gârcini este cea mai mare comunitate de persoane aflate într-o situație materială extrem de precară din județul Brașov, dar cred eu că e una dintre cele mai mari comunități sărace din România.
Am discutat cu tinere care studiază, sunt în prezent la liceu – din acest cartier – și care își doresc să facă o facultate, își doresc să aibă o carieră, dar nu au resursele materiale pentru a face acest pas.
Și le-am prezentat un program pe care PSD l-a promis în campanie și acum îl pune în aplicare: Programul „INVESTEȘTE ÎN TINE”, care este un credit pentru studii, derulat încă din luna octombrie de banca românească, de CEC. Un credit care, prin susținerea guvernamentală, permite ca dobânda să fie zero.
Tinerii între 16 și 26 de ani pot accesa acest credit, având garanții de la stat, de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, în proporție de 80%. Ei pot să aibă în timpul studiilor o perioadă de grație, nu plătesc rate pentru acest credit. El are o valoare de maximum 40.000 de lei și poate fi suplimentat cu 20.000 de lei, dacă pe parcursul studiilor tinerii reușesc să se și angajeze. Este un credit care permite plata taxelor de studii, achiziția de rechizite, participarea la concursuri, la olimpiade, la congrese, dar și cheltuieli prin care tânărul respectiv, pe perioada studiilor, poate să-și plătească chiria, căminul, abonamentul medical, abonamentul la teatru, la bibliotecă, achiziția tuturor materialelor școlare de care are nevoie.
Este vorba de un program de finanțare care, practic, permite unor tineri, care nu ar avea cum să-și continue și să-și finalizeze studiile, să facă acest pas către o carieră mult mai atractivă.
Cred eu că, în afară de Start-up Nation, în afară de subvenția prin care Guvernul PSD ajută formarea tinerilor prin ucenicie, care astăzi este de 2.250 de lei, și acest credit de studii cu dobândă zero – „INVESTEȘTE ÎN TINE” – reprezintă o nouă mână întinsă de către Partidul Social Democrat generației tinere, care poate astfel, indiferent de mediul social din care provine sau de posibilitățile reduse ale familiei din care provine, să aibă o șansă la o carieră bună, la o viață bună aici, în România.
## **Domnul Florin Iordache:**
Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. Este ora 10.00.
Vă anunț că următorii colegi, de la Grupul PSD, doamna Mirela Furtună, Anișoara Radu, Bianca Gavriliță, Alina Teiș, Luminița Jivan, Ionela Dobrică, Ștefan Mușoiu, Nicu Niță, Cristina Dinu, Tudor Ciuhodaru și Silviu Macovei, vor depune în scris. La fel, de la grupul colegilor neafiliați, domnul Spânu. De la PMP, Ionuț Simionca.
Și de la ALDE, Mihai Niță.
Facem pauză două minute, după care începe plenul, cu proiecte în dezbatere.
„Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică” De-a lungul timpului, în mentalitatea multor popoare s-a format percepția că femeile sunt mai prejos decât bărbații, că nu pot realiza atât de multe lucruri, că nu pot fi atât de puternice, că nu au cum să ocupe funcții înalte în stat, să câștige bine sau să aibă succes. Cu o astfel de gândire ne-am luptat o perioadă lungă de timp, în care multe femei și-au pierdut încrederea în forțele proprii și nici măcar nu s-au mai încumetat să încerce, deși poate aveau șanse să reușească.
Odată cu evoluția societății, am început să gândim altfel, am început să credem mai mult în femeile din jurul nostru, că și ele pot face performanță în anumite domenii, nu doar bărbații.
Egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați constituie un principiu fundamental al Uniunii Europene, consacrat în mai multe tratate. La noi în țară, principala realizare în obținerea unei depline egalități de șanse și de tratament între femei și bărbați o constituie, în primul rând, adoptarea unui cadru legislativ adecvat, concretizat, în principal, prin adoptarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei si bărbați. Aceasta reglementează măsurile pentru promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați, eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate sferele vieții publice din România.
A doua realizare o reprezintă crearea unor mecanisme instituționale adecvate, prin care se asigură fundamentarea, elaborarea și aplicarea strategiei și politicilor Guvernului în domeniul egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați. Principalul organism instituțional în domeniul egalității de gen l-a reprezentat, începând cu anul 2005, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
A treia realizare a statului român în privința egalității între femei și bărbați o constituie implementarea unor politici publice care să promoveze egalitatea de gen. Astfel, începând cu anul 2006, principiul egalității de șanse între femei și bărbați a fost integrat în toate cele patru strategii naționale în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați, adoptate de Guvernul României din care trei sunt deja implementate.
Apropiatele alegeri pentru Parlamentul European au mobilizat membrii partidelor politice parlamentare sau neparlamentare într-o campanie acerbă a strângerilor de semnături pentru înscrierea pe liste a candidaților fiecărei formațiuni politice în parte. Ba mai mult, am remarcat o oarecare tensiune, o oarecare competiție între partide în a colecta cât mai multe semnături posibile, evident, cu speranța că semnăturile susținătorilor pe liste pentru un partid ar putea fi transformate în voturi la alegerile din 26 mai 2019!
Nimic mai fals, din moment ce legea permite unui cetățean să semneze pe listele mai multor partide ca susținător, din oricare parte a țării ar fi, întrucât aceste alegeri au caracter național.
Și, atunci, întreb și mă întreb: de ce atât efort financiar și risipă de resurse umane, din moment ce mai toate orașele au fost împânzite cu corturi _brand_ -uite sau cu măsuțe amplasate pe pietonalul căilor rutiere sau în malluri sau în magazine?
Eu, personal, nu văd rostul acestor semnături în cazul partidelor parlamentare, deoarece acestea au fost validate prin vot de cetățeni, odată ce au intrat în Parlamentul României, iar simplul contact direct cu electoratul nu justifică aceste cheltuieli și antrenarea resurselor umane ale formațiunilor politice. Poate în cazul partidelor neparlamentare sau al candidaților independenți obligativitatea strângerii de semnături de susținere este justificată, dar nu în cazul partidelor parlamentare! Ca să nu mai vorbim despre numărul exagerat de mare de semnături necesare!
Prin urmare, pentru acest tip de alegeri am convingerea că trebuie modificată legislația, în vederea alegerilor pentru Parlamentul European de peste 5 ani, deoarece orice semnătură de susținere se justifică numai pentru alegeri cu componentă uninominală, nu pentru alegeri pe liste, care au componentă preponderent politică și nu dau ocazia contactului direct cu candidații de pe liste.
Este o opinie, nimic mai mult!
„România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”
Productivitatea în România are cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană, conform ultimelor date prezentate de Eurostat. Acest fapt reprezintă un temei puternic, care justifică pe deplin, din punct de vedere economic, măsurile de creștere a salariilor decise de guvernarea PSD.
În clasamentul general al productivității pe angajat, anul trecut România a ajuns pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Polonia.
În 2017, România se situa pe locul al treilea, fiind devansată de Letonia și Lituania.
Faptul că, în ultimii doi ani, România și-a consolidat poziția în clasamentul creșterii productivității orare și a trecut de pe locul al treilea pe locul al doilea în Uniunea Europeană demonstrează clar oportunitatea și eficiența măsurilor guvernamentale și, în egală măsură, ilustrează, fără dubii, eficiența mediului de afaceri din România.
Așadar, se poate constata că majorarea salariilor nu a fost o frână pentru afaceri, așa cum tot acuzau opoziția și diverși analiști sau comentatori ostili PSD și programului său economic. Dimpotrivă, a fost un stimul, a crescut productivitatea pe salariat, după cum relevă clar analiza Eurostat.
Creșterea salariului minim, dar și a celorlalte salarii, inclusiv din mediul privat, nu a determinat deloc concedieri, creșterea șomajului ori renunțări la investiții sau proiecte de dezvoltare. Dimpotrivă, șomajul a ajuns la cel mai mic nivel istoric, iar investițiile sunt mai consistente și în creștere.
Creșterile de salarii și de pensii nu au produs inflația anunțată propagandistic. Majorările de prețuri sunt preponderent rezultatul modificărilor de prețuri la energie, gaz, petrol, survenite ca urmare a influențelor externe, devalorizării leului și liberalizării tarifelor. Oricum, inflația a fost mult mai mică decât majorarea veniturilor, ceea ce înseamnă o reală creștere a puterii de cumpărare. În doi ani de guvernare a PSD, puterea de cumpărare a salariului mediu net este mai mare cu 20%, iar a pensiei medii nete cu 18%.
„Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”
România prinde viteză nu doar la capitolul creșterii economice, ci și în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, de unde am pornit cu un imens deficit la preluarea guvernării de către PSD. Astfel, în actualul exercițiu financiar au fost depuse proiecte în valoare de 39 de miliarde de euro, din care deja au fost contractate până acum aproape 21 de miliarde.
Până acum, în ultimii doi ani, cu ajutorul fondurilor europene, s-au realizat o serie de pași importanți în dezvoltarea economică generală a țării, care s-au reflectat pozitiv și în creșterea calității vieții românilor. Astfel, cu finanțările europene au fost sprijinite 12.000 de întreprinderi mici și mijlocii, s-au creat 24.700 de noi locuri de muncă, iar 58.000 de șomeri au fost susținuți să își găsească locuri de muncă.
Cu aportul banilor europeni, în educație, 80.000 de elevi primesc lunar burse, 50.000 de studenți beneficiază de sprijin
pentru participarea la învățământul terțiar, 29.000 de cadre didactice urmează programe de formare și schimb de bune practici, 3.400 de studenți urmează cursuri doctorale, iar 1.500 de cercetători primesc burse.
Și în sănătate s-au făcut progrese importante în acești doi ani cu finanțările europene atrase: 110.000 de români sunt înscriși în programe de depistare precoce, screening, diagnostic și tratament precoce, 15.000 de asistenți maternali și 24.000 de cadre medicale beneficiază de sprijin financiar și de cursuri de perfecționare.
Numai în ultimul an și jumătate țara noastră a beneficiat de 8,6 miliarde de euro, sume plătite în baza proiectelor depuse, fiind deschise linii de finanțare de 90% din totalul alocat.
Un alt aspect pozitiv este faptul că, în actuala perioadă de programare, România nu are nicio corecție financiară, deoarece beneficiarii au înțeles lecțiile exercițiului financiar anterior, iar cadrul legal a fost substanțial îmbunătățit.
Este relevant faptul că la începutul anului 2017 rata de contractare, la nivel național, la capitolul fondurilor europene era de 5%, iar în cei doi ani a ajuns la nivelul de 71%.
„Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”
În declarația politică de astăzi vreau să trag un semnal de alarmă ferm în ceea ce privește ipocrizia USR, dar mai ales în legătură cu modul în care înțelege USR să facă politică.
În urmă cu câteva zile, o știre a făcut înconjurul internetului: USR a inițiat un proiect de lege care pedepsește cu închisoare de până la 10 ani pe cei care promovează ideile comuniste. Nu vreau să intru într-o dezbatere despre doctrină și filosofie politică, pentru că, spre deosebire de USR, eu chiar cred în democrație.
Ceea ce vreau însă să subliniez sunt trei elemente importante:
1. Uniunea Salvați România vrea să combată ceva interzicând, nu argumentând, adică prin forță și cenzură, nu prin vot și alegeri. USR, care până nu de mult era considerată salvarea dreptei românești, recurge chiar la măsurile comunismului pe care vrea să-l combată, interzicând ceva, în loc să înfrunte politic obiectul aversiunii sale. Până la urmă, aceasta înseamnă democrația: să reușești să câștigi votul și încrederea cetățenilor în proiectul tău, nu să-i interzici pe toți ceilalți concurenți politici până rămâi singur, iar apoi – surpriză! – câștigi alegerile. Pe logica aceasta, USR ar trebui să scoată în afara legii cam toate partidele politice din România de astăzi, dacă dorește să aibă vreo șansă să iasă pe primul loc.
2. Uniunea Salvați România este demagogică și periculoasă și, cel mai grav, acționează anticonstituțional. Legea fundamentală prevede că sunt neconstituționale partidele care militează împotriva pluralismului politic, ceea ce înseamnă că legea inițiată de salvatorii României demonstrează fără drept de apel că USR încalcă Constituția. Cum să vrei să salvezi o țară încălcându-i Constituția poate doar USR, Dacian Cioloș și Klaus Iohannis pot ști.
3. Uniunea Salvați România este ipocrită, pentru că, pe de o parte, vrea să-i arunce în închisoare pe cei care promovează idei comuniste, poate chiar și pe profesorii de politologie, sociologie și filosofie, dar, pe de altă parte, o promovează pe Oana Bogdan, care susține idei precum renunțarea la proprietatea privată. Să înțelegem că sancțiunea cu închisoarea este valabilă pentru oricine, mai puțin pentru membrii USR?
## „Servicii medicale de calitate pentru români”
Ministerul Sănătății a demarat săptămâna trecută programele de screening, diagnostic și tratament precoce al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene. Este un demers menit să îmbunătățească serviciile medicale pentru români, prioritate a guvernării PSD–ALDE.
Facem dovada clară a investițiilor în sănătate, așa cum niciun alt guvern nu a făcut-o până acum. Este un proiect în valoare de peste 68 de milioane de lei, care va fi derulat până în anul 2023. Vor beneficia de acest proiect, la nivel național, peste 75.000 de persoane selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunități rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependență de alcool, droguri, persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar. În activitatea de screening vor fi folosite caravane mobile, dotate și acreditate pentru screening radiologic și diagnostic molecular rapid al tuberculozei.
Pentru îmbunătățirea depistării precoce a tuberculozei se aplică un standard unitar de screening și control al tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente.
România are o Lege a tuberculozei, actualizată, ca urmare a actului normativ pe care l-am elaborat și l-am depus în Parlament, din 2015, în primul mandat de deputat. Legea propune un nou model de îngrijire în ambulatoriu a cazurilor de tuberculoză din România. Actul normativ, dezbătut și cu experții Organizației Mondiale a Sănătății, prevede acces universal la diagnostic și îngrijire medicală completă și gratuită pentru toate formele de tuberculoză. Pacienții primesc o indemnizație de hrană, precum și sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor privind tratamentul, medicația, transportul la clinică și alte cheltuieli suplimentare generate de incapacitatea de muncă. Mai mult decât atât, aceștia beneficiază și de consiliere psihologică. Cel mai important lucru este că bolnavii sunt motivați să se țină de tratament până la vindecarea completă, evitându-se astfel riscul de recidivă, care la tuberculoză este foarte ridicat.
Prin demararea efectivă a acestui proiect, specialiștii vor merge către grupurile vulnerabile, pentru a diagnostica precoce această gravă problemă de sănătate publică și pentru a se lua măsurile eficiente de control. Pe lângă activitățile de screening, diagnosticare și tratament al tuberculozei, proiectul include o serie de activități de formare specifică pentru 560 de specialiști.
„Candidez la europarlamentare!”
Sunt onorat de nominalizarea făcută de colegii mei din Iași și din întreaga țară. Este un lucru care mă obligă.
Așa cum am procedat și până acum, voi apăra problemele ieșenilor și ale Moldovei. Este momentul ca aceste politici bune pentru oameni, din sănătate, dar și din celelalte domenii de activitate, să fie continuate și la nivel european.
Am fost nominalizat pe poziția a șaptea pe lista Partidului Social Democrat.
Le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut, mă susțin și mă vor susține în continuare!
„Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”
România a intrat de mult timp în al treilea an de guvernare PSD–ALDE, iar cinci milioane de români încă mai așteaptă acele măsuri care să corecteze nedreptățile sociale imense care se perpetuează în rândul pensionarilor. Deși reprezentanții Guvernului Dăncilă au recunoscut că la bugetul asigurărilor sociale există bani în plus în anul 2019, adică excedent bugetar, PSD și ALDE au votat împotriva propunerii deputaților PNL prin care solicitam majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie. Îmi este greu să înțeleg de ce s-au opus acestei măsuri, în condițiile în care numai în primele luni ale anului 2019 produsele alimentare și facturile la utilități au crescut cu încă 10%. Deși sunt la guvernare încă din anul 2012, cei din PSD nu au reușit până astăzi să elimine inechitățile dintre pensionarii care au muncit la fel, dar au pensii diferite.
Oricine se poate uita și poate constata singur că, din cele 5 milioane de pensionari care există astăzi în România, aproape 4 milioane de pensionari au pensii sub 1.500 de lei, dintre care 2,44 milioane de pensionari au pensii mai mici de 1.000 de lei. Aș vrea să văd cum trăiește un PSD-ist cu 1.000 de lei, din care trebuie să-și cumpere alimente, să-și plătească facturile de întreținere și să-și achite medicamentele lunare! Știți cu toții că nu se poate trăi decent dintr-o asemenea pensie, însă refuzați să respectați Legea pensiilor și să le dați pensionarilor drepturile de la 1 ianuarie!
Și, ca să se vadă de departe cât de cinic și nedrept este PSD la guvernare, o să vă aduc aminte că astăzi avem peste 300.000 de pensionari agricultori cu pensii de până la 700 de lei, în vreme ce foștii călăi de pe vremea comunismului continuă să încaseze pensii de peste 10.000 de euro pe lună! Da, cei care luau oamenii din casă, în miezul nopții, pentru o glumă pe seama Partidului Comunist, cei care au omorât oameni pe la Canal sau prin penitenciarele comuniste au pensii astăzi de peste 50.000 de lei!
Ce a făcut PSD pentru a crește standardul de viață al pensionarilor săraci și ce a făcut pentru a împiedica existența pensiilor de zeci de mii de lei pentru călăii comuniști? Nimic! Dimpotrivă, pensionarilor de rând le-a refuzat dreptul din lege de a le crește pensiile mizere de la 1 ianuarie, în vreme ce pensiile nesimțite ale foștilor membri ai securității comuniste au crescut și cu peste 10% de la 1 ianuarie 2019. Acesta este PSD!
„24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei” 24 martie este ziua în care în întreaga lume au loc acțiuni menite să atragă atenția asupra cauzelor, prevenției și tratamentului tuberculozei, boală care ucide zilnic 4.500 de oameni.
Datele furnizate de OMS sunt de natură să ne îngrijoreze, deși s-au făcut pași importanți în ceea ce privește prevenirea, dar și scăderea mortalității din cauza acestei boli.
În ceea ce privește România, din datele furnizate de Biroul Regional pentru Europa al OMS, aceasta este o țară cu prioritate crescută în ceea ce privește tuberculoza.
Conform Raportului OMS pentru monitorizarea și supravegherea tuberculozei în Europa din 2017, România s-a situat în anul 2016 printre primele 18 țări prioritare în ceea ce privește lupta împotriva tuberculozei și a avut incidența cea mai mare între țările din sud-estul Europei.
În anul 2017, OMS a semnalat nevoia urgentă de angajament politic sporit pentru a pune capăt tuberculozei. Eforturile globale de combatere a tuberculozei au avut ca rezultat 53 de milioane de vieți salvate și reducerea cu 37% a ratei mortalității cauzate de tuberculoză.
Având în vedere situația epidemiologică a tuberculozei în România, Guvernul României și Ministerul Sănătății consideră tuberculoza o problemă majoră de sănătate publică și concentrează sistematic eforturi și resurse pentru un management mai bun al acestei boli la nivelul populației.
Astfel, în noiembrie 2018 a fost adoptată Legea tuberculozei, care prevede că toți pacienții care suferă de această boală vor beneficia de multiple facilități, astfel încât tratamentul să fie încununat de succes.
O prevedere importantă a legii este aceea că persoanele diagnosticate cu tuberculoză asigurate în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate au dreptul la concediu și la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă fără condiții de stagiu de cotizare, pe toată perioada de tratament, până la vindecare.
De asemenea, în vederea asigurării aderenței la tratament a pacientului diagnosticat cu tuberculoză, acestuia i se acordă o indemnizație lunară de hrană pe toată perioada de tratament în ambulatoriu.
„Educația de azi din România, cheia succesului de mâine” Educația joacă un rol-cheie în determinarea gradului de dezvoltare a unui popor. Iar pentru națiunile eliberate după zeci de ani de comunism educația reprezintă una dintre principalele arme prin care decalajele pot fi recuperate.
Printre altele, pentru a ajunge din urmă țările vestice, România are nevoie de măsuri bine țintite în educație și de alocări de fonduri pe măsura importanței domeniului. 90% dintre oamenii de știință care au trăit vreodată sunt astăzi în viață. Viteza cu care se fac noile descoperiri va ajunge să genereze diferențe din ce în ce mai mari între statele care conștientizează importanța educației și a cercetării și statele care nu o fac.
85% dintre meseriile care vor exista în anul 2030 nu au fost încă inventate. Până la acea dată, 800 de milioane de locuri de muncă vor dispărea la nivel global, grație automatizării și inteligenței artificiale. Depinde de fiecare stat în parte și de măsurile pe care le ia dacă va reuși să se mențină în pas cu vremurile sau va rămâne în urma lor. Amenințările cu care societățile vor trebui să aibă de-a face sunt multe, mari și iminente, iar educația este singura cheie de decodare a acestora.
Prin măsurile adoptate, Guvernul PSD arată că înțelege pe deplin provocările cu care țara noastră se va confrunta în următorii ani. Potrivit alocărilor bugetare din acest an, educația va primi 33,046 miliarde de lei, adică cu 40,6% mai mult decât în 2018.
Acestea sunt cifrele seci, însă învățământul din România nu are nevoie doar de mai mulți bani, ci și de direcționarea lor inteligentă către programe care să țintească realitățile pe termen mediu și lung din economie.
Tocmai pentru a răspunde necesităților de pe piața muncii, Ministerul Fondurilor Europene a lansat mai multe linii de finanțare dedicate susținerii unei mai bune colaborări între școli, universități și companii. Prin Programul „Bursa profesională”, 80.000 de elevi din clasele IX–XI din învățământul profesional și dual vor primi burse din fonduri europene în valoare totală de 83 de milioane de euro, pentru a fi stimulați să-și continue studiile.
„Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”
Sistemul de învățământ din țara noastră constituie o componentă importantă a dezvoltării societății, iar elevii, cei care vor avea grijă de România de mâine, au nevoie de un mediu sănătos și liniștit, în care să-și poată dezvolta aptitudinile.
Nu rare au fost cazurile în care am urmărit în mass-media reale mostre ale unui comportament nedemn din partea profesorilor, uneori gesturi de violență fizică sau verbală față de elevi. Grație tehnologiei de care beneficiem în momentul actual, aceste cazuri sunt mai ușor de observat și de raportat față de acum mulți ani, când aceste cazuri rămâneau îngropate, iar dascălii continuau să aibă la catedră comportamente nelalocul lor. Din păcate, în multe dintre cazuri, cei care fac abuzuri de o asemenea natură sunt protejați de colegi, iar conducerea unității de învățământ nu are acordul consiliului de administrație pentru a solicita un examen medical complet și complex. Acest lucru împiedică luarea unor măsuri concrete și, după caz, îndepărtarea persoanei respective de a mai avea contact cu elevii sau cu mediul de învățământ.
Colegii senatori de la Partidul Social Democrat s-au gândit la modificarea Legii educației naționale, astfel încât angajații din învățământ care greșesc în exercitarea meseriei lor să poată fi evaluați fără ca alte persoane și instituții să intervină. Concret, conform propunerii legislative, sesizările ar urma să fie făcute de unul sau mai mulți factori implicați – angajați, părinți, elevi, parteneri sociali, organizații sindicale etc. – direct la inspectoratul școlar de care aparține unitatea de învățământ, pentru ca angajatul să poată fi evaluat corect din punct de vedere psihocomportamental. În plus, să nu uităm că există inclusiv cazuri în care angajați din învățământ obțin prin metode mai puțin ortodoxe documentele medicale care le permit să predea. Prin aceste modificări,
astfel de comportamente ar fi descurajate și, să sperăm, ar fi ușor, ușor eliminate.
Nu vreau să închei fără a spune că, dincolo de utilitatea pe care o are această propunere, în cazul în care s-ar produce un abuz, aceasta este și o metodă de prevenție. Este foarte posibil ca angajații din învățământ să își revizuiască atitudinea și să se gândească de două ori la metodele pe care le aplică atunci când lucrează cu copiii. Școala trebuie să fie o instituție unde elevii să meargă cu drag, și nu cu frică.
Astăzi se împlinesc 101 ani din momentul în care Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea provinciei Basarabia cu România.
Întâmplarea face ca această zi simbolică să fie cea în care am decis să îmi depun candidatura, pentru a deschide, împreună cu președintele Traian Băsescu, lista Partidului Mișcarea Populară pentru alegerile pentru Parlamentul European.
Este o zi specială pentru mine și mă bucur că tocmai astăzi, în zi de sărbătoare națională, am ales să fac și acest pas. În urmă cu 10 ani am ales să intru în politică, pentru a aduce în viața publică românească o altă abordare a problematicii apropierii celor două state românești, una oficială, instituțională. Prima întâlnire cu electoratul a fost la alegerile parlamentare din 2008, când m-am prezentat în fața cetățenilor cu îndemnul: „Basarabia, cetățenia este dreptul tău!”
A fost un strigăt pentru dreptate față de românii abandonați dintre Prut și Nistru. Mi-am propus să deblochez procesul de redobândire a cetățeniei. Nimeni nu credea că voi reuși, însă eu am crezut și chiar am reușit. Dacă în perioada anilor 2000–2008 cetățenia română a fost obținută de aproximativ 300 de persoane, din 2009 până în 2019 aproximativ un milion de români de la est de Prut au redevenit cetățeni ai României. Obiectiv atins!
Deși am obținut peste 50% din voturile cetățenilor români din Basarabia în 2008, fiind primul în preferințele electorilor, nu am reușit să conving toate statele din diasporă și, prin urmare, am pierdut mandatul de deputat.
Am continuat însă să promovez acel mesaj în mod asumat, instituțional, în calitate de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe în anul 2009. Apoi, în calitate de secretar de stat pentru relațiile cu românii de pretutindeni în Guvernul României în perioada 2010–2012, am reușit să aduc problematica relației cu românii din întreaga lume la nivel de prioritate a statului român.
În 2012 am ales să plec din funcția de consilier al președintelui Băsescu la Palatul Cotroceni și m-am reîntâlnit cu cetățenii în cadrul alegerilor parlamentare din 2012. De data aceasta, sprijinul acordat de românii dintre Prut și Nistru a fost hotărâtor. Peste 82% dintre cei care au ieșit la vot mi-au acordat încrederea. Acest lucru mă onorează și mă motivează și astăzi.
„Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”
Deși PSDragnea a vândut nenumărate iluzii în campaniile electorale trecute și a promovat, ulterior, o serie impresionantă de promisiuni pompoase în programul său de guvernare, referitoare la creșterea pensiilor, la scăderea taxelor și a impozitelor, dar și la efectuarea investițiilor pe bandă rulantă, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea.
În plus, asigurarea dată în scris de domnul Dragnea pe la toate emisiunile TV cum că rata absorbției fondurilor europene va crește spectaculos în mandatul guvernelor sale, generând dezvoltare prin nenumărate proiecte implementate, nu are nicio legătură cu realitatea din teren, lucrurile stând exact pe dos.
Astfel, în numai doi ani, nu numai că nu ați reușit să îmbunătățiți nivelul de trai al românilor, așa cum le-ați promis solemn când le-ați acaparat voturile, dar ați reușit să-i sărăciți și mai tare, devalorizând peste așteptări toate creșterile salariale acordate și, mai mult decât atât, determinând o evoluție a ratei inflației extrem de mare, chiar cea mai mare din Uniunea Europeană, care a ars rapid veniturile majorate ale românilor și a aruncat în derizoriu tot ce s-a realizat în anii anteriori!
În acest sens stau dovadă, negru pe alb, datele statistice care arată clar că numai în ultimele trei luni mai multe categorii de produse și servicii s-au scumpit cu mult peste medie. Creșteri fulminante de prețuri regăsim la cartof, un aliment de bază al românilor, al cărui preț a urcat cu 21% în intervalul decembrie 2018 – februarie 2019, la legumele și conservele din legume, al căror preț este mai mare cu 15,77%, la citrice și alte fructe meridionale, mai scumpe cu 5,53%, dar și la fructele proaspete, fructele și conservele din fructe în general, al căror preț este mai mare cu peste 5%. Și prețul pâinii și al produselor de franzelărie și al specialităților este mai mare cu 1,27%. De asemenea, carburanții s-au scumpit cu 2,66%, serviciile de apă, canal și salubritate cu 1,9% și serviciile de telefonie cu 2,04%, într-un timp foarte scurt.
Analiza datelor statistice reale, și nu a celor inventate în laboratoarele PSDragnea, demonstrează în mod indubitabil incapacitatea acestui partid de a guverna, acaparat
„Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”
Creșterea economiei României înregistrată în ultimii doi ani va determina o influență mai mare a țării noastre în luarea tuturor deciziilor, în viitor, la nivelul Uniunii Europene. Indiferent de Brexit și de numărul de mandate de europarlamentari, care va crește sau se va conserva, forța economică a României se va reflecta cu certitudine în hotărârile forurilor europene. Așadar, creșterea economică pentru România va însemna încă un plus de bunăstare pentru toți românii, dar și o recunoaștere a eforturilor noastre interne și pe plan internațional.
Sunt cele mai clare și sigure perspective, pentru că țara noastră a întrecut și Portugalia în ceea ce privește economia. Iar următoarea țintă a guvernării PSD este depășirea creșterii economiei pe care o înregistrează Republica Cehă. Potrivit datelor Eurostat, în 2016 România era cea de-a 17-a țară din punctul de vedere al economiei, cu un PIB de 170,4 miliarde de euro. Imediat cum a preluat guvernarea, la fel ca de fiecare dată, PSD a generat creștere economică pentru România, astfel că am întrecut Grecia. Dacă în 2017 înregistram această nouă performanță, astăzi datele oficiale ale Eurostat arată că România a depășit și Portugalia, încă de anul trecut. Concret, PIB-ul intern a atins 202 miliarde de euro, în timp ce Portugalia a înregistrat 201,5 miliarde de euro, iar Grecia 184,7 miliarde de euro.
Pentru a alunga orice dubiu, voi explica acest fenomen de creștere a economiei.
Măsurile din programul de guvernare au stimulat economia, astfel încât România a produs mai mult cu 31,7 miliarde de euro în ultimii doi ani. În paralel, în același interval de timp, economia Portugaliei a produs mai mult cu 15 miliarde de euro, iar cea a Greciei cu 8,2 miliarde de euro. De asemenea, guvernarea PSD a plasat statul român, grație creșterilor produsului intern brut, în fruntea unor țări precum Belgia, cu +26 de miliarde euro, Republica Cehă, cu +31 miliarde euro, Danemarca, cu +15 miliarde euro, Austria, cu +29,8 miliarde euro, Ungaria, cu +18 miliarde euro, Slovacia, cu +9 miliarde euro, Suedia, cu +3,9 miliarde euro, și alte încă 13 țări membre ale Uniunii Europene. Nu este deloc de neglijat acest adevărat salt economic, ca să nu-l numesc un nou record, care trebuie adus la cunoștință românilor de bună-credință, bulversați de multe ori de fumigenele fataliste ale opoziției privind ipoteticul și deloc sustenabilul blocaj economic viitor.
„Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”
Programul național de cadastru și carte funciară a fost instituit prin Legea cadastrului și publicității imobiliare nr. 7 din anul 1996, în scopul înregistrării gratuite a imobilelor într-un sistem integrat, al realizării planului cadastral al imobilelor și deschiderii cărților funciare la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale.
Au trebuit să treacă nu mai puțin de 19 ani până când, prin Hotărârea nr. 294/2015, Guvernul României să aprobe Programul național de cadastru și carte funciară 2015–2023. Dar până la realizarea unui inventar complet al tuturor proprietăților imobiliare, finalizarea înregistrării terenurilor agricole și deschiderea gratuită a cărților funciare pentru toate proprietățile din România mai este cale lungă, iar rezultatele de etapă nu sunt deloc încurajatoare.
Conform acestui ultim act normativ, înregistrarea sistematică a imobilelor urma să se realizeze în cadrul unui proces complex, care includea, în principal, realizarea de campanii de informare și conștientizare publică a proprietarilor, respectiv a posesorilor și a altor deținători, identificarea imobilelor, a titularilor drepturilor reale și a posesorilor acestora, realizarea de măsurători cadastrale, colectarea actelor juridice de la deținători, integrarea și prelucrarea datelor și întocmirea documentelor cadastrale, afișarea publică, în condițiile legii, a documentelor cadastrale, înregistrarea și soluționarea cererilor de rectificare a documentelor tehnice ale cadastrului, inclusiv în ceea ce privește contestarea calității de posesor, actualizarea documentelor cadastrale și deschiderea cărților funciare, emiterea și plata certificatelor de moștenitor, a certificatelor de moștenitor suplimentar, a certificatelor de legatar și a certificatelor de vacanță succesorală, întocmite cu privire la imobile ce au făcut obiectul înregistrării sistematice, în termenele și condițiile prevăzute de art. 9 alin. (7)–(9) din lege.
Cu toate acestea, din informațiile diseminate pe site-ul propriu de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară rezultă că la data de 1 martie 2019, deci după 23 de ani de la adoptarea Legii nr. 7/1996, din totalul de 3.181 UAT-uri din România au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în integralitate doar în 61 dintre acestea, ceea ce reprezintă mai puțin de 2% din obiectiv.
„Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”
Dacă Iohannis vrea un referendum, atunci să mai aștepte câteva luni, până când românii vor face dreptate la alegerile prezidențiale. Ceea ce propune în acest moment nu este altceva decât o campanie electorală fățișă pentru el și ai lui! Speră că, organizând acest referendum, va aduce mai multă lume la vot pentru PNL și cetățenii vor avea impresia că a făcut ceva pentru popor. Greșit! Și nu mai este mult până când se va convinge de acest lucru.
Tot ce a făcut în cei cinci ani de mandat a fost să dea cu bățul prin gard către Guvern, adică să blocheze guverne, miniștri, proiecte ale unor legi importante și chiar să pună piedici economiei țării, prin refuzul de a promulga bugetul de stat, prin diverse șiretlicuri electorale. A promis românilor, acum cinci ani, că nu este un politruc și că vrea „normalitate”.
Însă „pas cu pas” a distrus toate atribuțiile Președintelui României.
Președintele trebuia să-și exercite funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate, pentru a garanta respectarea Constituției și a asigura funcționarea instituțiilor. Nu a mediat, ci a instigat. Nu a garantat nimic, a discreditat majoritatea acțiunilor întreprinse de instituțiile statului.
Președintele României trebuia să reprezinte statul român și să fie garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Nu a reprezentat pe nimeni în afara țării, ci doar propriile interese de „turist de lux”. Iar când a ajuns în străinătate a acționat ca un copil pârâcios și invidios, a defăimat și a denigrat România și pe români.
Președintele României s-a comportat ca președintele PNL. Ați încălcat Constituția, domnule președinte! Ați fost trimis la Cotroceni să-i reprezentați pe toți românii, nu doar pe PNL-iști, USR-iști și REZIST!
Așadar, nu cred că este nevoie de un referendum pentru a vedea ce susținere are Klaus Iohannis. Cred că mai putem aștepta câteva luni, pentru a-i lăsa pe români să-i dea o evaluare corectă după cinci ani de stat degeaba pe Dealul Cotroceniului. În plus, la alegerile pentru Parlamentul European se va vedea foarte clar că românii vor să pună capăt denigrării și defăimării țării în Legislativul european.
„Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”
În toate țările democratice tinerii supradotați constituie o resursă umană extrem de valoroasă, fiind considerați baza dezvoltării națiunilor. Ei sunt garanția progresului unui stat, a locului pe care acesta îl ocupă și îl va ocupa în viitor în competiția cu celelalte țări ale lumii. Ei sunt cei care, prin contribuția lor inovatoare în domenii precum știința, tehnologia, arta, cultura, informatica sau antreprenoriatul, dau acelei țări posibilitatea nu doar de a răspunde provocărilor aduse de globalizare sau regionalizare, ci și de a declanșa oportunități prin care statul să participe la beneficiile pozitive ale acestor procese.
Consiliul Europei, prin Recomandarea nr. 1.248/1994, susține că educația este un drept uman fundamental, care trebuie adaptat fiecărui individ. Acest fapt nu înseamnă privilegierea un anumit grup în defavoarea altuia, ci atrage atenția asupra oferirii oportunităților educaționale specifice, care să permită tinerilor cu abilități deosebite să își dezvolte la maximum potențialul disponibil. Este și cazul tinerilor supradotați, capabili de performanțe intelectuale și profesionale înalte, din toate domeniile de activitate.
În acest moment România are nevoie de acești tineri aici, acasă. Nu ne mai putem permite prelungirea exodului creierelor, nu ne mai permitem ca de inteligența sclipitoare a tinerilor noștri să beneficieze alte țări. Este timpul ca tinerii noștri supradotați să rămână, iar cei deja plecați să se întoarcă. Ei trebuie să beneficieze aici, în țară, de un mediu educațional propice, pentru a le stimula abilitățile la capacitate maximă, și care să răspundă nevoilor speciale de instruire!
Consider că se impune crearea unui sistem de educație diferențiată, la nivel formal, nonformal și informal, prin promovarea inițiativei, a spiritului întreprinzător și a creativității tinerilor supradotați în toate domeniile de activitate. De asemenea, prin încurajarea participării active la procesul decizional, acești tineri își vor putea dobândi și dezvolta competențele, cunoștințele și abilitățile care să-i stimuleze să devină lideri într-o Românie europeană.
„Creșterea forței de muncă în agricultură”
Fermierii care angajează cel puțin doi tineri vor beneficia de un sprijin financiar lunar, în cadrul unui program cu o valoare de 30 de milioane de lei, potrivit unui proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
România este una dintre țările europene cu un potențial ridicat în sectorul agricol, având a șasea cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările Uniunii Europene.
Potrivit Eurostat, în România forța de muncă ocupată în agricultură este de 1,6 milioane de persoane, ocupând locul al doilea, după Polonia. Cu toate acestea, 85% din totalul forței de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploatații agricole de subzistență.
Confruntat cu o rată a sărăciei deosebit de ridicată, de peste 54%, mediul rural nu deține elementele de atractivitate necesare pentru menținerea tinerilor la sat, fapt care a condus la îmbătrânirea populației ocupate în agricultură și implicit la o criză a forței de muncă ocupate în sectorul rural.
Prin Legea nr. 336/2018 a fost adoptat Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industrie alimentară. Scopul acestui program îl constituie crearea de noi locuri de muncă, reprezentând un instrument activ în vederea atragerii tinerilor către munca în agricultură, acvacultură și industria alimentară.
Programul vizează acordarea unui sprijin financiar angajatorilor fermieri din agricultură, acvacultură și industria alimentară, în vederea angajării cu normă întreagă a tinerilor beneficiari ai programului, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni.
Angajatorul fermier care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai programului beneficiază de următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană astfel angajată:
a) 1.000 de lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară;
b) 750 de lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare;
„În perioada 20–22 martie 2019, la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”
Este cert că substanțele chimice sunt parte integrantă a industriei, însă, utilizate în exces, pot fi extrem de dăunătoare. În perioada 20–22 martie 2019 s-a desfășurat la Pitești „Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor”, o inițiativă în premieră, propusă de România, care va fi cu siguranță continuată și de alte state europene.
Acest eveniment a adunat reprezentanți ai industriei chimicalelor din România și din Uniunea Europeană, scopul reuniunii fiind acela de a conștientiza și de a facilita punerea în practică a legislației europene în ceea ce privește gestiunea substanțelor periculoase. Printre temele discutate în cadrul întrunirii au fost: economia circulară sau tehnici și metode de integrare a substanțelor periculoase, astfel încât să nu afecteze mediul; tendințele politicilor Uniunii Europene privind substanțele chimice; situația prezentă din domeniu și noi etape, materiale și nanotehnologii, servicii de reciclare și păstrare a substanțelor periculoase. Pentru că reuniunea s-a desfășurat în România, s-au luat în discuție și contribuția industriei de ciment din România la economia circulară, precum și industria de hidrogen din țara noastră și cea din Uniunea Europeană.
Această reuniune este foarte importantă, deoarece a facilitat continuitatea și aplicabilitatea dialogului dintre reprezentanți ai industriei din România și ai altor state europene, precum și ai Agenției Europene de Chimicale. Știm foarte bine că printre mottourile președinției României la Consiliul Uniunii Europene este convergența, o Europă mai convergentă în interesele sale, mai sigură din toate punctele de vedere, economic, social și financiar, dar și o Europă actor global puternic și sigur pe valorile sale. Acestea denotă o tendință de solidaritate, pe care țara noastră dorește să o aducă între actorii europeni, și care poate fi creată doar în jurul unor proiecte eficiente, care să ducă la inițierea și impunerea de noi standarde în politicile Uniunii Europene. Iar politica de mediu este o provocare pentru Europa. Statele europene trebuie să facă pași concreți în elaborarea unui management eficient al substanțelor chimice. Iar țara noastră folosește această oportunitate de a contribui eficient la viitorul european, prin întruniri care să ducă la crearea unei noi infrastructuri pentru un mediu sănătos.
„Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”
Guvernul a aprobat, în ședința din 19 martie 2019, un memorandum privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România în situația retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără acord. În continuare, incertitudinea legată de deznodământul procesului Brexit continuă să marcheze agenda europeană, dar Executivul țării noastre face efortul necesar ca pe întreaga durată a acestui proces cetățenilor să le fie protejate drepturile.
De asemenea, România s-a asigurat pe tot parcursul negocierilor că drepturile cetățenilor români care locuiesc în Marea Britanie vor fi respectate. De altfel, Executivul României a primit în acest sens asigurări din partea Guvernului britanic.
De cealaltă parte, toți cetățenii britanici din România trebuie să poată continua să locuiască, să muncească și să studieze în țară, fără a întâmpina dificultăți. În acest sens, Guvernul României a adoptat un memorandum care pune bazele modificărilor legislative necesare pentru a atinge acest deziderat. Documentul prezintă abordarea României în perspectiva protejării drepturilor cetățenilor britanici
din România. Aceste drepturi sunt garantate, respectând principiul reciprocității față de tratamentul aplicabil cetățenilor români de către Marea Britanie.
Astfel, toți cetățenii britanici care se aflau în România înainte de data retragerii vor avea în continuare drept de ședere pe teritoriul țării. Pentru a reglementa statutul cetățenilor britanici care au beneficiat de libera circulație pe teritoriul României va fi creat un regim juridic temporar special.
Memorandumul oferă și clarificări suplimentare în privința statutului cetățenilor britanici în ceea ce privește accesul la educație, asigurările sociale, de sănătate, permisele de conducere și dreptul de proprietate asupra terenurilor. În urma adoptării schimbărilor vizate, toți cetățenii britanici care și-au exercitat dreptul la liberă circulație în România înainte de data retragerii vor putea să beneficieze, în mare măsură, de aceleași drepturi ca până acum.
„De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”
Una dintre cele mai arzătoare probleme ale românilor, încă nerezolvată după 30 de ani de la căderea comunismului, este starea serviciilor publice de sănătate. Dacă în urmă cu trei decenii nu era niciun sat, comună sau oraș din România în care să nu existe un dispensar și cel puțin un medic specialist și o asistentă, astăzi spitalele și clinicile sunt aproape toate la oraș, iar numărul medicilor, în loc să crească, continuă să scadă de la o zi la alta.
În 22 de ani în care s-a aflat la guvernare PSD nu a fost în stare să construiască niciun spital nou și nici să le modernizeze pe cele existente, ci a continuat politicile păguboase la adresa oamenilor aflați în suferință. Singurele spitale care mai funcționează în țară sunt cele întreținute prin grija autorităților locale, a consiliilor județene sau a primarilor gospodari. În rest, prin spitalele din rețeaua Ministerului Sănătății niciun politician PSD nu are curajul să treacă pragul, fie de teamă să nu intre cu o boală și să iasă cu două boli, fie să nu-i cadă tencuiala în cap. În țara condusă de PSD asociațiile nonprofit construiesc spitale și modernizează maternități din banii strânși din donațiile cetățenilor, în vreme ce Guvernul nu este în stare să asigure nici măcar medicamente, dezinfectanți și pansamente.
Președinții Băsescu și Iohannis, atunci când au întâmpinat probleme de sănătate, nu au ezitat să meargă în spitalele românești de stat să se trateze sau să se opereze. Vorbim despre spitalele la care sunt condamnați să se trateze cei 19 milioane de români rămași în țară. În schimb, liderii PSD, chiar dacă au promis construirea de spitale noi, regionale, chiar dacă au promis aparatură modernă și dotări de ultimă generație, atunci când dau de greu, fug de rup pământul de spitalele românești de stat. Să nu uităm că Victor Ponta a fugit tocmai la Istanbul să se trateze, Tăriceanu tocmai în Franța, în vreme ce Liviu Dragnea a fost consiliat de miniștrii săi ca nici măcar să nu treacă prin fața vreunui spital de stat românesc dacă se simte rău, ci să meargă direct la unul privat, căci acolo-i mai curat, iar dotările sunt net superioare. Vreau să fiu bine înțeles. Le doresc sănătate tuturor celor care se confruntă cu probleme de sănătate, oricum s-ar numi ei! Însă nu putem trece cu vederea că fuga politicienilor PSD de spitalele de stat este cea mai clară dovadă că aceștia au eșuat cu totul în a aduce bunăstare în viața românilor. Dacă ei, care guvernează țara de șapte ani neîntrerupt, nu au încredere în spitalele de stat, atunci avem confirmarea clară că știu bine de ce fug! Știu că un român simplu, chiar dacă-i bolnav, trebuie să îndure cozile interminabile pe la cabinete sau să aștepte ore bune ambulanțele învechite, care se defectează pe drumul către pacient.
„Combaterea violenței domestice”
Violența domestică a devenit un fenomen îngrijorător de proporții în ultimul timp. Pentru combaterea acestui fenomen, premierul Viorica Dăncilă susține Proiectul „Venus – «Împreună pentru o viață mai bună»”, proiect care va fi finanțat cu fonduri europene în valoare de 11 milioane de euro, prin Programul operațional „Capital uman”. Este o inițiativă necesară, în condițiile în care cazurile de violență domestică înregistrează o creștere îngrijorătoare. Un indicator care reflectă gravitatea acestui fenomen este numărul mare de decese cauzate de violența în familie. 1.374 de persoane și-au pierdut viața în perioada 2009–2016 ca urmare a agresiunilor suferite.
Cu ajutorul acestor fonduri vor fi realizate locuințe sociale, organizate într-o rețea integrată la nivel național, în care victimele violenței domestice să poată fi protejate, să primească asistență psihologică, juridică și să locuiască o perioadă de timp, până când vor putea duce o viață normală și independentă.
Combaterea violenței în familie și sprijinirea victimelor sunt imperative. Nu putem rămâne pasivi la ceea ce se întâmplă în societate și trebuie să sprijinim proiectele de acest fel!
„101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”
În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre un lucru esențial pentru noi toți, voi vorbi despre Ziua Unirii Basarabiei cu România.
Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât pe 27 martie 1918 Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu Țara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui centenar îl sărbătorim. În acest sens, Parlamentul României a făcut un prim pas de recunoaștere a importanței acestei zile, prin adoptarea Legii nr. 36/2017 privind declararea zilei de 27 martie – Ziua Unirii Basarabiei cu România ca zi de sărbătoare națională, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Unirea a venit atunci când toți se așteptau mai puțin, mai ales că Basarabia era de mai bine de o sută de ani, din 1812, anexată Imperiului Țarist, dar era încă populată în mare parte de români, care și-au reîntregit neamul la 27 martie, prin decizia luată de Sfatul Țării de a uni Basarabia cu țara noastră. Hotărârea a fost luată la Chișinău, în prezența premierului român Alexandru Marghiloman, cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 36 de abțineri, un document care avea să scrie una dintre cele mai importante file din istoria României.
Evenimentul de la 27 martie 1918 a fost recunoscut mai apoi de marile puteri prin Tratatul de Pace de la Paris din 1920, iar unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale „terorii roșii” și ale deportărilor către Gulag, aceasta fiind și scopul Sfatului Țării, al delegaților ruși sau ucraineni care au votat unirea. Și, mai mult decât atât, decretul adoptat la Chișinău a fost primit cu mult entuziasm de românii de pretutindeni, mai ales că era prima bucurie după ani grei de război.
În anul deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene trebuie să ne gândim la un lucru esențial pentru noi toți, de aceea trebuie să ținem cont de coeziunea și conectivitatea dintre România și Republica Moldova. Consider că, după aderarea României la NATO și aderarea la Uniunea Europeană, singurul mare ideal, de înaltă năzuință, rămâne și este reîntregirea prin unirea Republicii Moldova cu România, bineînțeles, prin mijloacele pașnice ale democrației, ca reparație morală pentru suferințele trecutului, pe cale legală, prin consens, prin referendum și printr-o dezbatere largă, care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.
„Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”
În cadrul unei vizite private în SUA, premierul României a anunțat cu o incredibilă nonșalanță că Ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv în Ierusalim. În declarația sa de la tribuna Conferinței Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice a arătat că: „Guvernul României a inițiat un proces de evaluare a oportunității mutării Ambasadei României la Ierusalim. De aceea, sunt încântată să anunț astăzi, în fața audienței AIPAC, că, după finalizarea analizei de către toți actorii constituționali implicați în procesul decizional din țara mea și în deplin consens, eu, ca prim-ministru al României, și Guvernul pe care îl conduc vom muta Ambasada României la Ierusalim, capitala Israelului.”
În mod evident, asistăm la un proces distructiv de „dăncilizare” a României. Doamna premier anunță, într-o cumplită fractură de logică, inițierea procesului de evaluare a mutării ambasadei, dar și ce va face după finalizarea analizei, adică mutarea propriu-zisă, deși nici evaluarea și nici analiza de specialitate nu sunt finalizate și nu se știe încă oficial la ce concluzii vor ajunge. Pe de altă parte, conform Constituției, președintele stabilește politica externă a României și semnează tratate în numele țării. Iar în acest sens, pe cale de consecință, Dăncilă trebuia să primească mandat din partea lui Klaus Iohannis.
Există un precedent în acest sens. Curtea Constituțională a României a statuat în 2012, când existau conflicte constituționale de reprezentativitate a țării între președintele Traian Băsescu și premierul Ponta, că șeful statului reprezintă România în plan extern, iar premierul poate fi delegat în locul său, dar numai cu mandat din partea președintelui.
Prin anunțul că va muta Ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim, Viorica Dăncilă a încălcat legislația în vigoare, uzurpând atribuțiile președintelui și Constituția, care prevede la art. 91 că: „Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.”
„Te iubesc, Europa!”
Te iubesc, Europa, din toată inima, numai că dragostea mea pentru tine ar fi neîmplinită dacă n-o putem împărtăși cu toată sinceritatea, cu tot patosul specific aborigenilor de pe bătrânul continent. Când mă gândesc la Europa îmi vin în minte efigiile lui Goethe, Mozart, Beethoven, Michelangelo, Da Vinci, El Greco, Piaf sau Amalia Rodriguez. Tresar fără de vrere când mintea îmi este străfulgerată și de figurile fantomatice ale lui Hitler, Mussolini sau Ante Pavelici. Mi-ar plăcea să cred că europenilor, din orice parte a continentului, atunci când aud numele României, le învie în memorie Titulescu, Brâncuși, Coandă, Paulescu, Aslan, Enescu, Saligny, Eminescu, eventual Simona Halep. Fie și la Ana Pauker, Vișinescu sau Bodnarenko.
Ca român, îmi exprim mândria că exponenți de seamă ai patriei mele ocupă locuri onorabile, alături de marile personalități ale științei, politicii, artei, tehnicii, sportului, din Europa și din întreaga lume.
Sentimente contradictorii mă încearcă însă atunci când persoane malițioase care ocupă ranguri importante la nivel european se trezesc trăgând de urechi autoritățile române, pentru că așa au chef, sau crezând că au dreptul să facă asta. De pildă, șeful diplomației germane consideră că poate constrânge țări precum România, prin restricționarea accesului la fondurile de coeziune, dacă nu aplică o justiție de tipul celei destinate să... paradească cetățenii. Ciudată mentalitate și inadmisibilă atitudine la un personaj care pretinde că este diplomat. Tentativa de a impune astfel de mecanisme hegemonice seamănă foarte mult cu politica aplicată în colonii de către unele foste imperii. Or, Uniunea Europeană înseamnă altceva. Ar fi cazul să priceapă chiar și domnul cu pricina, studiind Statutul Uniunii.
În ziua de 25 martie avem bucuria de a fi marcat împlinirea a 62 de ani de când, în 1957, a fost semnat Tratatul de la Roma, care a creat Comunitatea Economică Europeană, predecesoarea Uniunii Europene.
Unul dintre motivele fundamentale pentru înființarea Uniunii Europene a fost stoparea seriei de războaie sângeroase duse de țări vecine, care au culminat cu al Doilea Război Mondial. După această perioadă a masacrelor apocaliptice, care explică resentimentele viscerale încă persistente, integrarea europeană a fost văzută ca un antidot la naționalismul extremist care devastase continentul. Lăudabilă inițiativă! Popoarele vechi ale Europei aveau nevoie de un mobil puternic pentru a trece la construcția unui proiect comun, care să însemne pace, dezvoltare, putere, prosperitate. Ca urmare a înfăptuirii acestei construcții grandioase, apare, inevitabil, primatul dreptului comunitar asupra dreptului național; nu și în privința suveranității naționale, prevăzută în Constituție, legea fundamentală a fiecărui stat european, armonizată, pe cât posibil, cu normele europene. Încă din anii ʼ60 Franța a sesizat anumite derapaje de la principiile Uniunii, atrăgând atenția asupra necesității de a se limita puterea supranațională.
„Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”
Săptămâna trecută am depus o inițiativă legislativă, la care s-au alăturat 40 de colegi, prin care propun modificarea modalității de contestare a sancțiunilor contravenționale.
În momentul de față, procesele-verbale de constatare a contravențiilor pot fi contestate la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială a fost comisă fapta.
Din acest motiv, în anumite cazuri, contestarea contravențiilor devine aproape imposibilă, mai ales în situația în care acestea trebuie contestate la o judecătorie care se află departe de domiciliul contravenientului sau la mai multe judecătorii din țară.
Întâlnim în practică multe situații în care persoanele sancționate consideră că au primit amenda pe nedrept, dar renunță să le conteste, din cauza procedurii anevoioase. Transmiterea plângerii prin poștă și judecarea cauzei în lipsă nu reprezintă, în mod necesar, o apărare eficientă.
Această situație o întâlnim în special în cazul amenzilor aplicate șoferilor. O conjunctură deosebită întâlnim la persoanele care circulă mult cu mașina în interes de serviciu sau care merg în vacanță și primesc amenzi în mai multe județe, posibilitățile de contestare pe care le au fiind mult diminuate. Totuși vreau să subliniez faptul că majoritatea proceselor-verbale de constatare a contravențiilor sunt corecte.
Mai mult, consider că soluțiile propuse în inițiativă nu vor crea probleme reale autorităților publice care au constatat contravențiile, deoarece acestea pot transmite dovezile colegilor lor. Inclusiv în cazul necesității efectuării unor expertize sau al administrării unor probe suplimentare, acestea pot fi transmise ulterior prin poștă colegilor lor.
Plec, în justificarea inițiativei legislative, de la faptul că astfel vom aduce autoritățile mai aproape de cetățeni și vom debirocratiza procedura de contestare. De altfel, autoritățile publice au structuri în toate județele din România.
Vreau să fie foarte clar: inițiativa se referă exclusiv la contravenții, nu și la infracțiuni care au un regim special, iar procedura de judecată a acestora rămâne neafectată. De asemenea, procedura de contestare a contravențiilor la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială își are domiciliul contravenientul nu se aplică persoanelor care nu au domiciliul în România, acestea urmând să poată fi contestate tot la judecătoria în a cărei rază de competență teritorială a fost comisă fapta.
„Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”
Marea Neagră a reprezentat dintotdeauna un spațiu geostrategic în ecuațiile de putere ale diferiților actori politici riverani sau neriverani. Aflată la confluența unor culturi și civilizații diferite, un spațiu deopotrivă cu potențial de contact și comunicare, Marea Neagră a fost și este o falie strategică interpusă unor conflicte înghețate și unor proiecte integraționiste, de aici și tendința unor actori statali de a o sigila și a o transforma într-un teritoriu propriu.
După sfârșitul Războiului Rece, peisajul geostrategic din zona Mării Negre s-a schimbat, mai ales ca urmare a dinamicii situației militare din bazinul pontic, în urma anexării ilegale a Crimeii. România trebuie să fie în permanență atentă și să aibă un răspuns concret față de o reactualizare a dosarului strategic regional. Prăbușirea URSS și intrarea unor foste state socialiste în NATO și UE, cazurile României și Bulgariei, au schimbat dinamica la Marea Neagră. Cu toate acestea, situația pare a fi dominată de instabilitate.
Dintr-un alt unghi de vedere, Marea Neagră a fost și este un spațiu disputat, datorită triadei resurse naturale – potențial spațiu de tranzit – state riverane. Punctele-cheie de acces la Marea Neagră au rămas aceleași dintotdeauna: strâmtorile Bosfor și Dardanele, Peninsula Crimeea și gurile Dunării.
Din perspectiva mea, miza pentru România, din punct de vedere energetic, este foarte importantă. Securitatea energetică la Marea Neagră vizează patru dimensiuni pe care România trebuie să le aibă în vedere:
a) Dimensiunea politică – poate fi internă și externă. În politica internă se urmărește armonizarea politicilor naționale cu cele ale alianțelor, parteneriatelor, uniunilor în care se află diferitele state, alături de dezvoltarea infrastructurilor energetice existente. În plan extern acțiunile statelor se concentrează pe promovarea intereselor în materie energetică. În cadrul forurilor politico-diplomatice este din ce în ce mai des folosit termenul de diplomație a energiei.
b) Dimensiunea economică – are în vedere stabilirea și respectarea fără excepții a unui set de reguli clare privind aprovizionarea cu hidrocarburi, diversificarea rutelor și funcționarea piețelor.
„Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”
Sănătatea românilor reprezintă una dintre prioritățile guvernării PSD, fapt demonstrat de măsurile implementate deja prin asigurarea de condiții cât mai bune de îngrijire în toate unitățile spitalicești de la nivel național. Respectarea angajamentului PSD privind îmbunătățirea climatului de tratament și recuperare, recompensarea salariaților din sistemul medical, prin majorări salariale consistente, precum și impunerea altor beneficii de care se bucură atât pacienții, cât și cadrele medicale se reflectă și prin alocarea, anul acesta, a celor mai mari resurse financiare pentru domeniul sănătății.
Așadar, nu doar că sunt continuate programele începute în anii anteriori, ci vor fi demarate alte noi proiecte menite să îmbunătățească serviciile medicale de care beneficiază populația. Ministerul Sănătății are cu 1,7 miliarde de lei în plus la buget, ceea ce reprezintă o creștere cu 19% a resurselor financiare față de anul trecut. Bugetul pentru anul în curs este de 9,563 miliarde de lei, mult mai consistent
față de cel pentru 2017, când au fost alocate 7,770 miliarde de lei, de altfel o finanțare corectă și direct proporțională cu creșterea economică de la acel moment. Orice sumă în plus dirijată către sănătate înseamnă pacienți mai bine deserviți, înseamnă vieți salvate!
În baza principiului sănătos „Mai bine prevenim decât să tratăm”, România și-a propus să elimine două neajunsuri principale la nivelul Uniunii Europene pe perioada cât deține președinția Consiliului UE, respectiv să anticipeze și să excludă orice efecte negative viitoare ale alimentelor cu dublu standard asupra populației comunitare, dar și să îi protejeze pe cetățeni de practicile comerciale neloiale. Aceste priorități vor căpăta contur, la nivel european, prin impunerea unei reglementări legislative suficient de stricte a dublului standard la alimente.
Pe perioada asigurării președinției rotative a Consiliului UE de către România va fi constituit fundamentul juridic comunitar necesar pentru orice tip de comparație corectă între alimentele comercializate în diferitele colțuri ale Europei. Până în prezent, începând cu anul 2011 s-au realizat doar studii de evaluare a unor produse similare comercializate în mai multe țări membre. Concluziile analizelor deja efectuate sunt cât se poate de concludente, și anume: din 29 de produse alimentare testate, provenite din Olanda, Germania și Belgia, la nouă dintre probele analizate s-au constatat diferențe ale unor parametri, precum procentul de grăsime, de proteină sau valoarea energetică. Cu alte cuvinte, s-a confirmat teza conform căreia în unele părți ale Europei se vând alimente de o calitate inferioară celor din alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice. Pe fond, România și în speță Guvernul social-democrat nu doresc să rămânem doar martorii unor declarații pozitive, neînsoțite însă de reglementări stricte.
„O ecografie a pădurilor din unele țări europene”
România a avut în trecutul îndepărtat mai multe păduri, cea mai mare parte din teritoriu fiind acoperită cu vegetație lemnoasă. Faptul că astăzi numai circa 27% din suprafața țării este reprezentată de fondul forestier obligă recunoașterea adevărului că România prezintă un deficit destul de mare de pădure în comparație cu alte țări europene cu climă temperată, între 30 și 47%.
În Austria suprafața împădurită este de 3,96 milioane de hectare și reprezintă 47,2% din teritoriu. Numai în jur de 16% din pădurile Austriei sunt în proprietatea și administrarea statului, făcând parte din fondul forestier federal.
În Germania totalul suprafeței împădurite, de 11 milioane de hectare, reprezintă 31% din teritoriul țării. Cele 11 milioane de hectare, de pădure plasează Germania pe locul 1 în Europa ca întindere a suprafeței forestiere.
Numai un procent nesemnificativ, de aproximativ 3,7%, din pădurile Germaniei sunt administrate la nivel guvernamental, iar 29% din fondul forestier federal se află în proprietatea, administrarea și responsabilitatea landurilor.
În Suedia, conform informațiilor furnizate de Agenția Forestieră Suedeză, totalul suprafeței împădurite reprezintă 60% din totalul suprafeței țării, fiind cea mai importantă resursă naturală a țării, care asigură Suediei 12% din veniturile provenite din export și oferă locuri de muncă pentru aproximativ 100.000 de oameni. Fondul forestier național din Suedia este de aproximativ 23 de milioane de hectare, din care:
– 51% este deținut în proprietate privată, sub forma unor mici afaceri de familie, suprafața medie deținută de un proprietar privat fiind de 45 de hectare;
– 24% se află în proprietatea companiilor private;
– 25% este deținut de stat și alte autorități publice;
– 70% din proprietarii privați locuiesc pe proprietățile lor. Zona forestieră din Norvegia acoperă 38% din suprafața țării, respectiv 12 milioane de hectare de teren. Aproximativ 88% din fondul forestier național este deținut în proprietate privată, sub forma a 120.000 de proprietăți.
În România suprafața fondului forestier este de 6.559 de mii de hectare, circa 27%, din care fondul forestier proprietate publică a statului – 48,7%, proprietate privată a persoanelor fizice și juridice – 33,9% și proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale – 17,4%.
„Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”
PSD și ALDE au păcălit populația că ei sunt „mândri că sunt români” sau că vor proteja capitalul românesc în fața amenințărilor neconcurențiale, care vin din toate părțile. Românii, care în cea mai mare parte își iubesc țara cu toată forța, au făcut greșeala să-i creadă că sunt patrioți și că Dragnea, Daea sau Dăncilă se vor obosi să aibă grijă de cei care muncesc cinstit în România și pe sudoarea cărora funcționează țara noastră. Au așteptat degeaba ani de zile ca PSD și ALDE să creeze un cadru legal și concurențial corect, în care producătorii români să aibă șanse egale cu ceilalți producători din spațiul comunitar sau extracomunitar.
Din păcate însă, constatăm cu toții că, în urma eșecurilor celor trei guverne PSD–ALDE, companiile românești sunt tot mai slabe, tocmai pentru că ele au fost primele atacate de politicile păguboase ale Guvernului din România. Fermierii români nu fac nici ei excepție, pentru că, oricât de harnici ar fi, nu se pot lupta cu practicile concurențiale extrem
de solide, unele chiar neconcurențiale, ale economiilor dezvoltate din UE.
A venit primăvara, iar piețele agroalimentare din toată țara s-au umplut deja cu ceapă verde, spanac, ridichi și alte legume de sezon, aduse la prețuri de dumping comercial din alte state. Este oare cineva care nu știe că milioane de tone de produse agricole sunt importate în România la prețuri care nu au nicio legătură cu adevăratele costuri de producție? De cele mai multe ori, prețul cu care legătura de ceapă verde intră în țară este mai mic decât costul șnurului cu care aceasta este legată, în vreme ce agricultorul român nu ar avea nicio șansă să vândă sub costul de producție! Nu trebuie trecută cu vederea nici calitatea dubioasă a produselor venite din import, căci atunci avem o imagine și mai clară a faptului că Guvernul închide ochii în mod premeditat în fața unor practici care nu fac decât rău economiei românești.
Este firesc să ne întrebăm: oare pe unde intră în țară milioane de tone de legume și fructe fără certificate de origine, fără documente de însoțire, fără acte fiscale, dacă nu prin vămile românești? Cum oare de nu văd autoritățile guvernamentale din România sutele de camioane care aduc asemenea produse de slabă calitate, care pe piețele europene nici măcar la gropile de gunoi nu ar fi acceptate? Oare câte legume, fructe, produse de origine animală verifică într-o lună sau într-un an Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor din cele care se vând la preț de bunuri de lux în piețele din România? Câte fructe toxice ajung hrană pentru copiii români, în vreme ce merele și perele românești nu au nicio șansă să fie vândute nici măcar la colț de stradă, se strică prin hambare și, în cel mai bun caz, ajung materie primă pentru rachiu?!
„România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”
Agricultura este unul dintre sectoarele susținute în mod constant și real de către guvernarea PSD–ALDE. Efectele implicării și asumării acestui sector, care pot genera creștere economică durabilă pe termen lung, nu întârzie să apară.
Astfel, România gestionează pentru perioada de programare 2014–2020 o alocare din FEADR de 8,1 miliarde de euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană, după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania.
Din punctul de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii Fondului european agricol de dezvoltare rurală, FEADR, România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană, după Franța, și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii,
antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.
Dincolo de programele care se desfășoară pe fonduri europene, Guvernul României susține sectorul agricol și cu programe finanțate din bugetul de stat. Astfel, chiar săptămâna trecută, în ședința din 19 martie 2019, Guvernul a adoptat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii, ANT, în sectorul vegetal și cel zootehnic.
Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor naționale tranzitorii este de peste 260 de milioane de euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, MADR. În urma adoptării acestei hotărâri de guvern, se estimează că aproximativ 189.000 de fermieri vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT și se vor efectua plăți pentru 11 milioane de capete de animale și 1,4 milioane tone de lapte. Prin aprobarea acestui act normativ, fermierii și agricultorii vor putea primi banii până la sfârșitul acestei luni.
„ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”
Pe parcursul lunii martie, site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală a generat mari probleme la depunerea declarațiilor specifice perioadei. Guvernul României a amânat depunerea declarației unice, motivul principal fiind că spațiul privat virtual nu funcționa decât la miezul nopții, iar cetățenii nu au reușit completarea la timp a formalităților. Mai mult, nici certificatele digitale nu au putut fi folosite zile întregi. O asemenea situație este greu de imaginat pentru un stat care își dorește să elimine economia neagră și să încurajeze contribuabilii să adopte conformarea voluntară. Iată de ce relația românilor cu Fiscul oglindește disfuncționalitatea generală a relației dintre cetățean și stat.
În plină revoluție digitală, plătitorii de taxe și contabilii autorizați se luptă de ani și ani de zile cu bătaia de joc a ANAF față de timpul și munca lor. În lipsă de soluții viabile, guvernanții prelungesc termene, dau peste cap tot calendarul fiscal și creează haos. Timpul pierdut se traduce automat în bani pierduți pentru bugetul de stat. Prin urmare, România nu colectează suficiente taxe și impozite, nu doar din cauza evazioniștilor de profesie, ci și a incompetenței ANAF. În plus, cu sutele de modificări aduse anual Codului fiscal niciun sistem informatic din lume nu ar putea ține pasul! Cum să ai un portal performant, dacă nici funcționarii ANAF nu știu ce formulare vor folosi luna următoare, totul fiind la „inspirația de moment” a celor care conduc Ministerul Finanțelor Publice?
Cu banii investiți până acum în infrastructura informatică s-ar fi putut construi un sistem care să rivalizeze cu cel al unor state mult mai dezvoltate. Așadar, nu alocările bugetare au lipsit, ci proiectele duse la bun sfârșit. Și iată cum țara în care sectorul IT crește de la un an la altul are un fisc cu probleme informatice de lumea a treia!
O relație de încredere între stat și cetățean pornește de la cele mai mici detalii și abia mai apoi se fundamentează pe programe de guvernare, dar nu ca ale coaliției PSD–ALDE. Oamenii își vor plăti taxele și impozitele în măsura în care vor vedea că banii lor se întorc sub formă de servicii de calitate și investiții importante în infrastructură. Din nefericire, situația
„Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”
Niciun alt guvern nu a făcut ce a reușit guvenarea PSD din 2017 până în prezent pentru medici și cadrele medicale, respectiv creșterea veniturilor acestora până la un nivel comparabil cu cele din Europa Occidentală. În egală măsură, niciun alt guvern nu a asumat angajamente și nu a alocat resurse atât de mari pentru asigurarea unor condiții cât mai bune de exercitare a actului medical. Într-adevăr, mai sunt aspecte de îndreptat în domeniul salarizării personalului din domeniul sanitar, însă în scurt timp le vom rezolva și pe acestea.
Chiar recent, sistemul sanitar a mai primit un beneficiu – norma de hrană nu mai este încadrată în plafonul de 30% al sporurilor. Date fiind aceste realități și în condițiile în care ministrul muncii și justiției sociale a participat la Bruxelles, alături de premierul Viorica Dăncilă, la Summitul social tripartit, este regretabil că reprezentanții Sanitas, în loc să aleagă dialogul social constructiv și să amâne protestul până la revenirea ministrului muncii, pentru discuții reale, au preferat să facă o grevă ca formă fără fond, știind foarte bine că nu le va aduce niciun câștig.
Vreau să precizez că, începând cu 1 ianuarie 2018, a fost majorat cu 25% cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul brut al sporurilor față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, majorare de care a beneficiat întreg personalul medico-sanitar.
Începând cu luna martie 2018, personalul încadrat pe funcțiile de medici, asistenți medicali și ambulanțieri sau șoferi pe autosanitară a beneficiat de salariile prevăzute de lege pentru anul 2022.
De asemenea, tot din luna martie 2018, pentru întreg personalul medico-sanitar cuantumul sporurilor pentru condiții de muncă a fost determinat conform Regulamentuluicadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.
Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor legii au fost mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, s-a acordat o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența. Suma compensatorie a fost cuprinsă în salariul lunar și nu s-a luat în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie s-a determinat lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia.
„Uniți în Europa!”
Nici măcar astăzi, la 101 ani de la unirea provinciilor românești, România nu are un proiect unitar și concret dedicat unirii Republicii Moldova cu țara noastră. Ne-am sufocat în declarații pompoase, festivități, tăieri de panglici, dar nu am făcut nimic concret pentru a fi mai aproape de unirea celor două țări.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România.
De-a lungul timpului, Republica Moldova a păstrat vie suflarea românească, în ciuda deciziilor luate în vara anului 1939, când Stalin și Hitler au semnat Pactul Ribbentrop–Molotov, care, din păcate, și astăzi mai este în vigoare.
Originea comună, identitatea națională a românilor de pe ambele maluri ale Prutului, limba româna ca limbă oficială recunoscută de Curtea Constituțională a Republicii Moldova, dar și obligația morală pe care o are România față de Moldova sunt doar câteva dintre argumentele care trebuie readuse astăzi în vedere.
Să ne facem strămoșii mândri și să-i comemorăm așa cum se cuvine pe cei care acum 101 ani și-au pierdut viața pentru unire, precum și pe cei care au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a-și vedea țara întreagă!
Este de datoria noastră să corectăm decizia celor două regimuri, chemându-i pe cei de dincolo de Prut alături de noi în Uniunea Europeană, să fim uniți în Europa, acolo unde românii au decis că le este destinul!
„Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”
Statul român acordă o atenție specială viitoarelor generații, printr-o serie de măsuri menite să stimuleze participarea elevilor la școală și, de asemenea, sprijinirea acestora, atât prin diversificarea burselor acordate, cât și prin introducerea orelor de educație nutrițională. Mai mult, în acest an va fi inițiată o strategie privind educația pentru sănătate și nutriție, în condițiile în care instituțiile abilitate ale statului, Guvernul și majoritatea parlamentară PSD și-au fixat ca prioritate îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor noștri.
Astfel, recent a intrat în vigoare Legea nr. 38/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, care prevede o serie de facilități ce vor ușura participarea copiilor la procesul de învățământ, mai ales a celor cu probleme deosebite. Noul act normativ stipulează că pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza învățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală. De asemenea, pentru copiii cu dizabilități locomotorii, în vederea integrării acestora în învățământul cu frecvență, se vor achiziționa elevatoare sau procesul instructiv-educativ se va desfășura într-o sală de clasă situată la parterul unității.
Legea nr. 38/2019 mai are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 82 din Legea nr. 1/2011, în sensul introducerii obligativității acordării lunare a burselor de performanță, burselor de merit, burselor de studiu și burselor de ajutor social pentru elevii de la cursurile cu frecvență din
învățământul preuniversitar de stat, precum și a modalității de stabilire a cuantumului minim al acestora.
Nu în ultimul rând, educația pentru sănătate și nutriție va deveni obligatorie în școlile noastre, odată cu promulgarea acestei legi. Astfel, Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Ministerul Sănătății vor elabora o strategie privind educația pentru sănătate și nutriție până la data de 31 decembrie 2019. Această strategie va fi transpusă în planurile-cadru de învățământ începând cu anul școlar 2020–2021.
„Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”
Fiecare român din țara aceasta a ajuns să muncească aproape cinci luni din fiecare an doar să plătească taxe și impozite către stat. Din salariu aproape jumătate merge lunar în buget. Și, ca să nu rămână cu prea mulți bani în buzunar, dacă merge la magazin, plătește din nou către stat TVA, accize și alte impozite născocite pentru te miri ce scopuri.
Dacă românul a avut curaj, luându-și destinul în propriile mâini, din veniturile obținute prin investiții se duc iarăși sume importante tot în mâna Guvernului. Dacă are mașină și cumpără benzină, atunci trebuie să plătească accize tot mai mari. Dacă aprinde lumina în casă, plătește TVA, accize și certificate verzi. Dacă vrea să devină independent, atunci își face o listă lungă de taxe, impozite, tarife și ciubucuri pe care trebuie să le plătească! Pentru ce? Ca să obțină dreptul de a munci și de a plăti impozite și taxe statului? Dacă vrea să facă o fermă sau o investiție pe terenul său, atunci trebuie să plătească taxe uriașe către același stat, uneori și de patru ori mai mari decât valoarea terenului respectiv, numai ca să-i schimbe încadrarea din agricol în intravilan și să ia o ștampilă pe dreptul său de proprietate.
Așa arată viața unui român la 30 de ani de la căderea comunismului! Oriunde acesta întoarce privirea, statul îi cere să plătească impozite și taxe, îi cere să stea pe la cozi să le plătească, îi cere să se umilească și să piardă timp prețios din viața sa, pentru ca statul să aibă bani la buget.
Dar ce face Guvernul cu banii noștri voi știți? Noi știm? Niciun spital nou nu a apărut în ultimii 30 de ani, deși românii mor cu zile prin spitalele învechite, construite în urmă cu 60-70 de ani și care arată la fel ca atunci. Nicio școală nouă nu s-a deschis prin țară, în vreme ce tavanele cad peste elevi, iar numărul de copii este tot mai mic de la un an la altul. Căile ferate au ajuns adevărate capcane ale morții, trenurile sărind de pe șinele învechite cu o frecvență de un tren, două pe săptămână.
Despre autostrăzi nici nu mai are sens să vorbim, căci din anul 2012 și până astăzi nu s-a demarat niciun proiect nou, deși țara noastră are cei mai puțini kilometri de autostradă din Uniunea Europeană! Toaletele din spatele curții au rămas tot acolo, rețelele de apă și canal sunt la fel de puține, rețelele de gaze s-au extins în ritmul melcului, iar electricitatea încă este așteptată în gospodăriile sărace din zonele defavorizate de prin Apuseni sau Delta Dunării.
„Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”
Săptămâna trecută, domnul Klaus Iohannis, Președintele României, a declarat că „guvernarea PSD a eșuat”.
Declarația domnului președinte vine în contextul în care au fost publicate datele Eurostat, care evidențiază creșterea economică a României din ultimii ani.
Astfel, datele Eurostat confirmă că în ultimii doi ani economia României a crescut cu 11,4%, de 2,7 ori peste media UE 28.
Dacă analizăm creșterea economică a României, raportată la țările Europei Centrale și de Est, vom observa că România a avut cea mai mare creștere economică, fiind urmată de Polonia, cu o creștere de 10,1%, Ungaria, cu 9,2%, Republica Cehă, cu 7,6% și Bulgaria, cu o creștere de 7%.
De asemenea, datele Eurostat confirmă faptul că România a avut în ultimii doi ani a treia cea mai mare creștere economică dintre statele UE, după Irlanda și Malta. Această creștere economică se reflectă în creșterea nivelului de trai pentru români.
Mai mult, trebuie remarcat că în 2016 România era a 17-a țară din UE ca mărime a PIB-ului, cu 170,4 miliarde de euro, în 2018 ajungând pe locul al 15-lea, cu un PIB de 202 miliarde de euro.
Practic, măsurile de stimulare economică implementate de PSD au creat premisele ca în 2017 România să depășească Grecia ca nivel al PIB-ului, iar în 2018 să depășească și Portugalia. Grecia are un nivel al PIB-ului de 184,7 miliarde de euro, iar Portugalia de 201,5 miliarde de euro.
În ultimii doi ani, perioadă în care a guvernat PSD, economia României a crescut cu 31,7 miliarde de euro, peste Republica Cehă, care a avut o creștere de 31 de miliarde de euro, Austria – 29,8 miliarde de euro, Belgia – 26 de miliarde de euro, Ungaria – 18 miliarde de euro, Danemarca – 15 miliarde de euro, Slovacia – 9 miliarde de euro, Suedia – 3,9 miliarde de euro și alte încă 13 țări.
Această creștere economică ne va ajuta să avem o voce mult mai puternică în Uniunea Europeană, inclusiv în viitorul Parlament European, care va fi ales pe 26 mai.
În acest an ne propunem să depășim Cehia ca nivel al PIB-ului, Republica Cehă având un PIB de 207,4 miliarde de euro.
„Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”
Săptămâna trecută, PNL a solicitat prezența Vioricăi Dăncilă în cadrul orei prim-ministrului în Camera Deputaților, pentru a da explicații în legătură cu ordonanțele pregătite pentru apărarea corupților și
sugrumarea justiției. Astăzi, conducerea Camerei Deputaților a respins cererea noastră. Probabil că Viorica Dăncilă nici nu a fost lăsată să pună mâna pe invitație și să decidă dacă poate, vrea și are ce să ne spună.
Este obligația prim-ministrului să se prezinte în fața Parlamentului și să răspundă la întrebările deputaților.
Fac apel la premierul României să citească Regulamentul Camerei Deputaților și să vadă că se poate inclusiv autoinvita! Și, în același timp, este obligată să răspundă solicitărilor grupurilor parlamentare!
Având în vedere gravitatea subiectului, premierul are datoria de a se prezenta la ora prim-ministrului, pentru a explica ce intenții are Guvernul în legătură cu ordonanțele pregătite pe legile justiției.
„Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”
Deși în anii 2013 și 2014 România a încheiat pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, lucru care s-a întâmplat abia după 20 de ani, în care importurile devansau mereu exporturile de alimente și produse agricole, iată că, din păcate, ne-am întors de unde am plecat! Adică deficitul comerțului cu produse agroalimentare a suferit din nou o majorare semnificativă în anul 2018, în loc să crească exporturile din domeniul agricol.
Cu alte cuvinte, România, în loc să-și dezvolte producția de produse agricole, căci are această capacitate, dar este neglijată de prea multă vreme, a înregistrat în anul 2018 un deficit fulminant, de 1,153 miliarde de euro în comerțul cu produse agroalimentare, adică în creștere cu 35,1% față de anul 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, iar aceste date au fost prezentate chiar de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Astfel, țara noastră a avut anul trecut cele mai mari creșteri la importurile de carne de porc – oare de ce?! –, de carne de pasăre și animale vii, de produse de brutărie și patiserie, dar și de cereale sau semințe.
Toate acestea demonstrează superficialitatea cu care este tratată capacitatea agriculturii românești și politicile deficitare ale Guvernului PSD–ALDE, care nu au nicio legătură cu realitatea din teren. Practic, aceste cifre arată limpede falimentul politicilor agricole practicate de guvernările PSD–ALDE și incapacitatea acestora de a genera dezvoltare reală și durabilă, pe termen mediu și lung, pentru agricultura românească.
Dacă lucrurile ar fi stat așa cum ați promis în programul dumneavoastră de guvernare și ați fi investit în modernizarea sistemului de irigații din România, cum susțineați că veți face, și anume că reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, se va face pentru circa două milioane de hectare de teren agricol, poate astăzi agricultura românească nu ar fi avut parte de acest deficit intempestiv.
„Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”
În mai puțin de două luni românii vor fi chemați la vot pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai 2019.
Orice român care face o comparație cu listele depuse de celelalte partide poate vedea că Partidul Social Democrat are cea mai bună listă cu specialiști care ar putea reprezenta România cu demnitate, cu putere și respect la Bruxelles.
Pe lista PSD se află profesioniști, precum doamna ministru Rovana Plumb, jurnalista Carmen Avram și fostul ministru și europarlamentar Victor Negrescu. Toți cei 33 de candidați PSD sunt patrioți, știu să vorbească, își doresc să vorbească, au curaj să vorbească și să apere interesul național al țării pe care o reprezintă în PE.
Prin sloganul de campanie „Patrioți în Europa. România merită mai mult!” PSD a dorit să pună accentul pe faptul că în Parlamentul European trebuie să te lupți pentru fiecare român, indiferent că se află în țara natală sau nu. Un europarlamentar demn trebuie să-și apere țara, să nu vorbească de rău și să lupte pentru fiecare român fără să jignească anumite categorii.
Am deplină încredere că cei 33 de colegi aflați pe lista PSD sunt oameni patrioți, care își iubesc țara, nu vor vota împotriva ei, așa cum a făcut recent opoziția, și sunt convins că vor reprezenta cu cinste și vor lupta pentru România, pentru binele tuturor românilor.
Colegilor le urez succes, iar pe români îi îndemn să fie alături de România și, indiferent de simpatiile politice, să iasă la vot, deoarece este un drept câștigat și care trebuie exercitat!
Haideți să fim patrioți în Europa!
„PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”
Actuala coaliție de guvernare are în vedere reajustarea legislației pentru urgentarea la maximum a realizării proiectelor de infrastructură, respectiv autostrăzi și căi ferate.
Acum, contestațiile absurde, făcute de oricine, atât la licitațiile de proiectare și execuție a lucrărilor de infrastructură, cât și la adresa acordurilor de mediu, paralizează pur și simplu construcția autostrăzilor ori a căilor ferate, atât de necesare.
Se declanșează procese nefondate, se produc întârzieri uriașe, expiră avize și autorizații și trebuie reluată procedura de obținere și validare, se declanșează conflicte juridice între stat și companiile implicate în proiectare și construcție, practic e un întreg cerc vicios, din care pierd statul român, cetățenii români, afacerile din România.
Un exemplu. Pe autostrada Pitești–Sibiu, trei persoane fizice au contestat acordul de mediu, care fusese obținut în 2018, sub pretextul că nu există un număr destul de mare de conducte pentru mamifere mari și că locațiile pentru lilieci sunt insuficient cercetate. Aceste reclamații survin în contextul în care, în 2017, tocmai din dorința de urgentare a lucrărilor, s-a dat drumul autostrăzii Pitești–Sibiu cu o clauză suspensivă a acestui acord de mediu. Este anormal ca cineva care nu e parte a licitației sau nu are just temei să poată reuși, printr-o hărțuială juridică absurdă, blocarea unor proiecte de anvergură, strategice pentru bunăstarea și dezvoltarea țării.
Ministerul Transporturilor are în vedere modificarea și ajustarea corespunzătoare a legii achizițiilor publice. Actuala guvernare știe bine care sunt nevoile țării, înțelege urgențele și nerăbdarea românilor pentru infrastructură eficientă de
transport și face tot ceea ce este legal posibil, urgentarea lucrărilor și eliminarea timpilor morți.
În același timp, au început construcțiile de drumuri în zona Moldovei. Varianta de ocolire, la profil de autostradă, a municipiului Bacău este parte integrantă din autostrada Moldova. Aceasta este construită de un antreprenor român, care s-a mobilizat astfel încât să finalizeze mai repede lucrările. Finanțarea este asigurată 100%, iar lucrările vor avea o garanție de șapte ani.
,,Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”
În perioada 19–22 martie 2019, la Doha, în Qatar, a avut loc cea de-a VII-a ediție a Expoziției internaționale AGRITEQ, eveniment organizat de Ministerul Municipalității și Mediului din Qatar, reunind peste 140 de firme agricole din 51 de țări. Obiectivul acestui eveniment este de a crea o oportunitate de întâlnire a diferiților actori internaționali din domeniul agriculturii, care să-și expună noile tehnici și echipamente tehnologice din domeniu și totodată să își promoveze produsele. Printre domeniile agricole promovate în cadrul târgului se numără: Amenajarea terenului; Fructe și legume; Sere și sisteme de irigație; Managementul fermelor; Tehnologii și echipamente; Mașini și unelte; Îngrășăminte și pesticide; Echipamente de producere a laptelui; Cultivarea florilor.
La acest eveniment au fost prezente și companii de profil din țara noastră. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin domnul Petre Daea, a dat curs invitației organizatorilor, având și o întrevedere cu omologul său din Qatar, alături de care a analizat cadrul unor posibilități de cooperare în domeniu între cele două state, ținând cont de faptul că la 6 noiembrie 2018 a fost semnat Memorandumul de înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, MADR, și Ministerul Municipalității și Mediului din Statul Qatar.
Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, putem spune că este un prilej important și o oportunitate ideală a specialiștilor din domeniul industriei agricole de a explora o gamă largă de tehnologii agricole, echipamente și produse conexe, pentru a discuta posibile dezvoltări în domeniu și pentru a analiza oportunități de cooperare internațională între diversele companii agricole. Cifrele vorbesc de la sine, întrucât la ediția din 2018 au participat 149 de expozanți locali, 176 de expozanți internaționali, numărul de vizitatori fiind de 9.442.
„Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”
Am urmărit cu îngrijorare și surprindere declarațiile ministrului german de externe, Heiko Maas, care a declarat săptămâna trecută că fondurile europene ar trebui tăiate pentru țările care nu respectă statul de drept. Mă întreb de ce face referire la statul de drept în legătură cu fondurile europene acordate unei țări. Nu am auzit niciun fel de declarații atunci când erau abuzuri în anchetarea cazurilor de corupție sau atunci când simpla începere a urmăririi penale era televizată și suspecții scoși public cu cătușe, deși justiția încă nu se pronunțase asupra vinovăției lor. Abuzurile nu erau un atac la statul de drept?
Ministrul german vorbește despre tăierea fondurilor unor țări care au mare nevoie de acești bani într-o Europă unită. Nu consider ca fiind o abordare care să reducă decalajele dintre țările din vest și cele din estul Uniunii Europene. Nu pot fi de acord cu astfel de declarații, menite să accentueze ideea de Europa cu mai multe viteze. Tratatele europene se referă la statutul de membru cu drepturi egale, nu la state considerate de mâna a doua. Spunând acestea, am în vedere și spațiul Schengen, spațiul euro și chiar scandalul încă nestins al alimentelor de categoria a doua.
Este ciudată poziția Germaniei, care, nu o dată, a propus discriminare în alocarea fondurilor europene în ceea ce privește statele din estul Uniunii Europene. Eu cred că Europa este puternică atunci când este unită și toți membrii sunt tratați ca parteneri egali și cu aceeași măsură de judecată.
De aceea, consider că astfel de declarații, menite să producă discriminare, trebuie condamnate public. Uniunea Europeană este un proiect al unității în diversitate și al egalității de șanse. În virtutea acestor principii, trebuie ca toți membrii să fie tratați egal, nediscriminatoriu. Acesta este singurul drum pe care poate continua Uniunea Europeană.
„Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”
Ultimele postări ale PSD de pe rețelele de socializare i-ar fi făcut să pălească de ciudă și invidie până și pe responsabilii cu propaganda din Uniunea Sovietică. Aflăm deci, cu mândrie, la fel ca în vremea tovarășului, că am devenit fruntași pe ramură și România a depășit la bogăție Grecia și Portugalia, având un PIB mai mare decât aceste țări.
Interesant este însă că românii nu resimt, sub nicio formă, aceste mărețe realizări, ba, din contră, resimt tot mai mult creșterile de prețuri și ratele tot mai dezavantajoase de schimb în raport cu moneda europeană. Nici nu au cum să simtă românii altfel, pentru că realitatea este diferită, iar întreaga campanie de comunicare a PSD este doar propagandă ieftină, bazată pe manipulări de statistici. Astfel,
deși în termeni generali România are un PIB ușor superior acestor țări europene, pentru simplul fapt că are o populație aproape dublă, PIB-ul pe cap de locuitor, care este adevăratul indicator al stării economice, este net inferior. Astfel, în România PIB-ul pe cap de locuitor este de 10.300 de euro, față de 19.600 de euro în Portugalia și 17.200 de euro în Grecia.
La fel cum PSD ne spunea că aglomerația de pe șoselele României se datorează creșterii economice, și nu lipsei autostrăzilor, probabil același PSD ne va spune de acum încolo că trebuie să plătim mai mult la gaz sau la curent pentru că suntem mai bogați decât grecii sau portughezii.
Trebuie sa fim însă de acord cu PSD când ne spune, de pe afișele preelectorale, că România merită mai mult. Așa e! România merită justiție adevărată, merită să fie condusă de oameni capabili. România merită să scape de PSD!
„Cu pași mari spre criza economică”
În timp ce în fanteziile Guvernului nu există o altă țară care să prospere mai mult decât România, datele statistice ale Uniunii Europene arată cu totul altceva. Mai exact, opusul. Un raport recent, publicat de Biroul European de Statistică Eurostat, plasează țara noastră pe primul loc în statele din Uniunea Europeană la rata inflației, în luna februarie a acestui an. De asemenea, datele furnizate de Institutul Național de Statistică indică o scumpire istorică a produselor alimentare în luna ianuarie 2019.
Anul 2019 este unul electoral. Coaliția aflată la guvernare este puțin interesată de indicatorii economici și extrem de interesată de capitalul electoral cumpărat pe bani publici. Nota de plată va veni la sfârșitul anului. Este foarte probabil ca pe această notă să apară două cuvinte – criză economică.
Procentul de 4%, atât cât a înregistrat România în luna februarie a acestui an, reprezintă cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, țara noastră fiind urmată de Ungaria și Letonia. La nivelul Uniunii Europene rata inflației a fost de 1,6%, față de 1,5% în ianuarie și 1,4% în urmă cu un an. Față de luna ianuarie, rata anuală a inflației a scăzut în șapte state membre ale Uniunii Europene, a rămas la același nivel într-unul și a crescut în celelalte 19.
Produsele alimentare s-au scumpit în luna ianuarie cu 1,3% față de luna anterioară, aceasta fiind cea mai mare creștere din 2003 până în prezent. Atunci majorarea față de luna anterioară a fost de 1,5%. În perioada 2003–2019, prețurile din luna ianuarie au crescut nesemnificativ raportat la ultima lună a anului anterior, cu mai puțin de un punct procentual. Excepție au fost anii 2011 și 2013, când alimentele s-au scumpit cu 1,14 și, respectiv, 1,24%. Raportat la ianuarie 2018, românii au scos din buzunare cu 3,7% mai mult pentru alimente.
Deficitul de cont curent a avansat puternic în urma majorării deficitului comercial cu 62% în ianuarie curent, față de ianuarie 2018. Guvernul a majorat foarte mult salariile, ceea ce nu este un lucru rău în sine, dar nu are niciun fel de acoperire în economia internă. Banii din aceste majorări se duc, din nefericire, în importuri de bunuri și produse, și nu în producția internă. Astfel, deficitul comercial crește și, inevitabil, trage după el și deficitul de cont curent. În final, tot acest dezechilibru va fi reflectat în cursul de schimb și în nivelul dobânzilor.
„Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”
Anul 2018 a însemnat un minim istoric de copii născuți în România, cei mai puțini din ultimii 50 de ani. Conform unui studiu publicat de Institutul Național de Statistică, în 2018 s-au născut 173.000 de copii, în condițiile în care în 2011, considerat un an de criză, s-au născut peste 180.000 de copii. Aceste date statistice ar trebui să îngrijoreze clasa politică din România. Dar se pare că pe cei care conduc astăzi România nu îi îngrijorează deloc.
Instabilitatea politică și economică, exodul tinerilor, dar și sărăcia multor cupluri sunt doar câteva dintre motivele pentru care s-a ajuns în acest punct. Și mă întreb dacă statul român și instituțiile abilitate au în vedere, măcar acum, în cel de-al 12-lea ceas, să facă ceva pentru a ridica rata natalității.
Există un paradox al natalității în România – părinți care își doresc copii, dar nu îi pot avea, statul român finanțând puține proceduri de fertilizare, chiar dacă numărul cazurilor de infertilitate este, din păcate, în continuă creștere; părinți care au copii la vârste înaintate, numai după ce și-au consolidat o carieră; părinți care își lasă copiii de izbeliște prin orfelinate și mulți părinți care pleacă în afara țării pentru a le oferi copiilor o viață mai bună.
Declinul demografic al României s-a accentuat. Nu vă îngrijorează deloc acest aspect?
Stimați guvernanți, nu aveți strategii și soluții concrete pentru a-i sprijini pe tineri. Aceștia nu au locuri de muncă bine plătite, nu sunt ajutați să aibă un spațiu locativ, nu pot obține credite mai ușor etc. Și ne mai mirăm că România se depopulează pe zi ce trece...
Fără copii nu există viitor nici pentru părinți, nici pentru țară! Nu trebuie ignorat acest lucru! România se prăbușește demografic și îmbătrânește repede.
În calitatea mea de medic, de părinte și bunic mă îngrozesc la faptul că România nu va mai avea un viitor, dacă statul nu face nimic în acest sens!
25 martie, Ziua internațională a comemorării victimelor sclaviei și a comerțului transatlantic cu sclavi, este un prilej de a aprofunda reflecția asupra consecințelor contemporane ale fenomenului, dar și de a atrage atenția asupra tuturor formelor moderne de sclavie, precum traficul de ființe umane, pentru a preveni orice încercare de exploatare forțată.
Sclavia este la fel de veche ca umanitatea. Dar astăzi ea îmbracă alte forme și valențe – 40 de milioane de persoane sunt victime ale formelor moderne de sclavie, inclusiv femei și copii din întreaga lume, prinși în cercul vicios al muncii forțate, traficului, sclaviei domestice, sexuale sau altor forme de abuz.
Una dintre cele mai bune căi de a onora victimele sclaviei este recunoașterea realităților complexe cu care se confruntă astăzi societatea globală și crearea de societăți incluzive și echitabile, prin combaterea și eradicarea sărăciei și a
inegalității, precum și maximizarea eforturilor noastre împotriva rasismului și a tuturor formelor de discriminare și intoleranță.
Fenomen subteran de dimensiuni globale, traficul de persoane reprezintă un lung lanț de cauze și efecte, care nu poate fi acceptat într-o societate bazată pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen. Victimele sunt dezumanizate și traumatizate, tratate ca o marfă, fiindu-le afectată adesea, ireversibil și negativ, viața. Sărăcia, familiile destrămate, plecarea unuia sau a ambilor părinți la muncă în străinătate, excluziunea socială – sunt tot atâția factori de vulnerabilitate în fața fenomenului.
Nu putem rămâne pasivi la această ofensă adusă demnității umane care este traficul de persoane, mai ales că, potrivit celei de-a doua ediții a Indicelui sclaviei moderne, MSI, realizat de consultantul de risc Verisk Maplecroft, riscurile sclaviei moderne au crescut în aproape trei sferturi dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pe parcursul anului 2017, cele cinci țări din Uniunea Europeană care prezintă cel mai mare risc fiind România, Italia, Grecia, Cipru și Bulgaria.
Țara noastră, alături de Italia, înregistrează forme severe de muncă forțată, cum ar fi robia și traficul de persoane, arată analiza Verisk Maplecroft.
„PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”
Chiar credeți că le-ați auzit pe toate? Atunci ce spuneți de asta? După ce și-au dat cu de la ei putere pensii speciale nesimțit de mari, parlamentarii PSD–ALDE au pregătit acum o categorie de pensii speciale și mai speciale, pentru întreg personalul auxiliar al Parlamentului, funcționari angajați de partid, șoferi, liftiere sau femei de serviciu! Asta propun cei trei magnifici ai PSD, Șerban Nicolae, Florin Iordache și Eugen Nicolicea, conștienți că de asta i-a trimis poporul acolo, fără a prezenta în proiectul de lege sursa de finanțare, de unde vor lua banii... Însă cine sunt ei să se împiedice în astfel de detalii, doar ne-au spus reprezentanții PSD în repetate rânduri că tot ce decid ei este pentru că pot și pentru că ei merită.
Așa se preocupă PSD de pensionari? Își bat joc de părinții și bunicii noștri, care au muncit din greu o viață întreagă, iar acum au o pensie care nu le permite nici măcar un trai decent. Pensiile speciale sunt un furt orchestrat de PSD pentru a-și umple buzunarele cu mii de lei, chiar dacă au cotizat doar cu 10% din sumă la contribuțiile obligatorii.
Au creat un sistem paralel, doar pentru unele categorii privilegiate, ajungându-se la pensii cu adevărat exagerate, pentru care românii plătesc din buzunarul propriu peste 200 de milioane de euro în fiecare lună, în timp ce pentru pensia minimă garantată a cetățenilor sunt alocați doar 150 de milioane de euro lunar. Pensiile speciale, stabilite fără nicio logică economică, duc la accentuarea discriminării între cei care au deținut anumite demnități publice, s-au bucurat de salarii mari, vor încasa pensii la fel de mari sau, în unele cazuri, chiar mai mari decât salariul și toți ceilalți oameni care au muncit o viață în sistemul public sau privat, dar care nu au deținut și ei o funcție de demnitate publică.
Eu și colegii mei din Partidul Mișcarea Populară am inițiat legea prin care vrem să anulăm pensiile speciale ale parlamentarilor, proiectul ajungând de curând în dezbatere la comisiile din Camera Deputaților, urmând ca plenul să decidă asupra inițiativei noastre de anulare a pensiilor speciale, moment în care o să putem vedea cu toții cine și cum votează, care aleși ai poporului sunt preocupați doar de buzunarul propriu și care mai au totuși respect pentru cetățeni și minima decență să renunțe la niște bani pe care nu-i merită.
„Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an” Legea bugetului de stat nr. 50/2019 a intrat de luna aceasta în vigoare, prin publicarea ei în Monitorul Oficial. Copiii și părinții lor se vor bucura, de luna viitoare, de alocații aproape dublate. Însă aceștia au și un motiv de supărare, pentru că domnul președinte Iohannis nu a promulgat legea la timp, ci a plimbat-o pe la Curtea Constituțională, a retrimis-o Parlamentului și, când nu a mai avut cum s-o mai întârzie, a fost nevoit s-o promulge. Această pierdere a unei luni de alocație mărită, de care au fost privați copiii, este o, de altfel ultima, probă evidentă a efectelor negative din punct de vedere social și economic ale strategiei electorale a domnului Iohannis de a obstrucționa activitatea Guvernului și a Parlamentului, de a se opune fără un just temei propunerilor și măsurilor venite din partea coaliției aflate la guvernare de eficientizare a administrației publice și de creștere a bunăstării românilor.
Este cel puțin curios comportamentul celui mai înalt demnitar al statului în privința bugetelor pentru acest an, deși tot cu întârziere a promulgat Legea asigurărilor sociale mai întâi, spunându-le pensionarilor că de grija lor a făcut-o. Dacă aveam ambele legi la timp, atunci și copiii ar fi beneficiat de alocațiile mărite de la 1 martie. Însă copiii nu votează, așa că pot să aștepte ca președintele să-și clarifice resentimentele și calculele sale politicianiste.
Acum avem bugetul adoptat și este timpul să ne concentrăm pe aplicarea lui, sens în care autoritățile sunt chemate să îl execute în conformitate cu legile în vigoare, cu cerințele de eficiență și de oportunitate, cu nevoile de funcționare a serviciilor publice și cu nevoile de noi investiții.
Este un buget prin care s-au alocat mai mulți bani pentru sănătate, pentru învățământ, pentru asistența socială, pentru autoritățile locale, pentru investiții; am menținut 2% pentru apărare și am suplimentat sumele destinate investițiilor.
Coaliția de guvernare, aleșii locali și județeni, ordonatorii de credite, PSD vor promova și în acest an măsuri care să asigure încadrarea în prevederile bugetare, stimularea creșterii economice, a bunăstării românilor, îndeplinirea obiectivelor de investiții și funcționarea eficientă a serviciilor
Viorica Cherecheș
#251752„Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”
Când minciuna se transformă în normalitate, imaginea contează mai mult decât sănătatea a milioane de români, iar părerile personale sunt enunțate cu convingere de specialiști în domeniu, se pune în pericol un întreg sistem. Sistemul sanitar din România și munca a zeci de medici specialiști cu recunoaștere mondială au fost aruncate în derizoriu de un ministru al sănătății subliminal și fățarnic.
Un ministru care se declară cu mândrie „economist” și „se travestește” cu halatul alb în medic gestionează păgubos resursele financiare alocate de Guvernul PSD–ALDE pentru sănătate.
10 miliarde de euro alocate anual sistemului sanitar au fost irosite fără o gândire medicală și fără a respecta politica de sănătate a Guvernului. Consecințele gestionării defectuoase, cu superficialitate și ignoranță, sunt grave: sute de morți de gripă, copii morți de rujeolă, spitale cu mucegai și gândaci, infecții cu bacterii rezistente la antibiotice, lipsa medicamentelor pentru bolnavii cu cancer și HIV-SIDA, program de prevenție inexistent. Aceasta este radiografia unui ministru al sănătății care până la sfârșitul mandatului, „prin mila unui funcționar din DSP”, poate va primi și parafă de medic sau chiar o diplomă de doctor.
Resursele de care dispune sistemul sanitar românesc pot fi gestionate mult mai eficient, dar actualul ministru consumă timp și energie cu subiecte banale și face afirmații publice nedocumentate și fără minime cunoștințe medicale despre sistemul sanitar, un domeniu care necesită expertiză, profesionalism și suflet pentru cei aflați în suferință.
Ministrul promite vaccin anticancer și terapie cu canabis, în condițiile în care pacienții români nu beneficiază în multe dintre spitalele din România de condiții minime de igienă și confort, iar tratamentul este cumpărat de bolnav.
Ministerul Sănătății este în degringoladă, cu un buget „mare”, din care se vor împrăștia bani în toate domeniile sanitare de specialitate, dar spitalele de stat vor funcționa la fel ca în ultimii 30 de ani, se vor promova spitalele private cu medici cu diplome false.
Obligațiile de partid pe care le are ministrul s-au transformat în amendamente la Legea bugetului, furnizarea de vitamina D acolo unde nu este nevoie de ea, iar participările la manifestări organizate din bani publici și aparițiile media transformă Ministerul Sănătății într-un organism vulnerabil, care induce panică și neîncredere în rândul populației.
„Majorarea pensiilor cu 10%, o veste excelentă pentru pensionari”
Guvernul PSD vine și de această dată în ajutorul românilor, cu un nou proiect de lege care prevede majorarea pensiei minime. Astfel, potrivit proiectului, începând cu luna septembrie a anului 2019, pensia minimă va fi 704 lei, în prezent fiind 640 de lei.
Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, atât pensionarii sistemului public de pensii, cât și pensionarii sistemului militar de pensii cu domiciliul în România pot beneficia de indemnizația socială, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizației sociale pentru pensionari.
De altfel, tot de la 1 septembrie, punctul de pensie va crește de la 1.100 de lei la 1.265 de lei.
Analizând situația proiectelor aflate pe agenda Partidului Social Democrat, concluzionăm că, în urma muncii și a implicării echipei, rezultatele sunt bazate pe fapte concrete, majoritatea proiectelor fiind duse spre îndeplinire.
Contrar minciunilor aruncate pe sticlă, cu scopul manipulării populației, PSD va merge până la capăt cu implementarea programului de guvernare, votat de majoritatea românilor, motiv pentru care numai aceștia au dreptul să aprecieze în ce măsură proiectele prevăzute în programul de guvernare au fost și vor fi îndeplinite.
## **Doamna Nicoleta Cătălina Bozianu:**
„O campanie electorală aflată la ani-lumină de agenda României reale”
Declarația mea politică din această săptămână este mai mult un comentariu care ne privește pe toți cei implicați în fenomenul politic, indiferent de gruparea din care facem parte sau pe care o reprezentăm în Parlament. Ne aflăm, _de facto_ , în campanie electorală pentru alegerile europarlamentare. Candidați, lideri și activiști bat străzile, orașele și satele în încercarea de a-i convinge pe oameni să semneze pentru partidul lor și să-l voteze în luna mai. Și eu, și cei mai mulți dintre colegii parlamentari suntem prinși în acest program. Și, stând de vorbă cu oamenii, constatăm un fenomen fără precedent – ca niciodată în istoria postdecembristă, agenda partidelor, a politicului, este la ani-lumină de ceea ce îi interesează cu adevărat pe cetățenii României.
În mass-media, care exprimă partizanate din ce în ce mai pronunțate, pe rețelele sociale online, în mediile, reduse numeric, de suporteri sau de adversari ai taberelor politice găsim o Românie radicalizată, fanatizată, preocupată obsesiv de teme precum anticorupția ori serviciile secrete, euroconformismul sau antieuropenismul, o Românie în care tensiunea politică și degradarea limbajului ori chiar a relațiilor interumane au atins cote îngrijorătoare.
Vorbind cu oamenii României reale, indiferent de gradul lor de informare sau de educația lor, descoperim că nebunia care a cuprins așa-numita elită politică îi afectează foarte puțin, spre deloc. Din discuțiile pe care le-am purtat în aceste zile pe străzile Ploieștiului am putut constata că majoritatea covârșitoare a alegătorilor nu sunt străbătuți de febra radicalismului politic, că nu au dezvoltat obsesii nici față de anticorupție și nici față de lupta cu statul paralel. Ei pleacă de la premisa rațională că politicul, „fiind cam toți la fel”, nu trebuie să stârnească pasiuni prin discursuri isterice, ci să ofere soluții la probleme reale. Oamenii vor să dezbată despre economie, despre educație și sănătate, despre o administrație bună în orașele lor. Cât despre Uniunea
Europeană, ei pun, invariabil, aceeași întrebare înțeleaptă: „Ce poate face un europarlamentar ca să ajute județul nostru sau localitatea noastră?”
Rog colegii să ia loc, să putem începe ședința de plen. Continuăm dezbaterile, stimați colegi.
Și vă anunț că din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența un număr de 122.
Programul de lucru: până la 11.30 – dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; la 12.00 – vot final; la încheierea ședinței de vot final avem ședința Biroului permanent.
Domnul Cucșa, vă rog. Și apoi domnul Ion Stelian. Dacă la ordinea de zi?
Domnule Cucșa, vă rog.
## **Domnul Marian Gheorghe Cucșa:**
Aici eram. Bună ziua!
Domnule președinte, Stimați colegi,
Vă rog ca Pl-x 751/2018 de pe punctul 24 să-l mutăm pe punctul 4 – Propunerea legislativă privind preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD...
Oricum eram...
Este vorba despre raport comun – Comisia pentru apărare, Comisia pentru administrație, da?
Da.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vot · Amânat
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Și mai am o propunere.
Numai puțin, numai puțin. 93 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată. Și, vă rog, a doua propunere.
PL-x 439/2018...
De la ce poziție?
De la poziția 29. Să fie pe poziția 7. Este Proiectul de lege privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc.
Da.
Poziția 7.
## **Domnul Florin Iordache:**
Bine. PL-x 439. OK.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Domnule Stelian Ion, doriți să interveniți? La ordinea de zi. Vă rog.
## O chestiune de procedură.
Potrivit Constituției, Parlamentul este singura autoritate legiuitoare.
Mi se pare inadmisibil că Parlamentul României își dă din atribuțiile sale, cedează din atribuțiile sale Guvernului și, în loc să se legifereze pe Codul penal și Codul de procedură penală, se cedează acest atribut Guvernului, fără a mai discuta, fără a mai dezbate amendamentele și proiectele de modificare în Parlamentul României.
Solicit tuturor colegilor deputați să nu accepte o asemenea manieră și o asemenea încălcare a Constituției României.
Este inadmisibil să fie călcată în picioare Constituția României și să nu respectăm votul pe care ni l-au dat românii. Ne-au dat vot să discutăm în Parlament și să dezbatem în Parlament legile, nu să ne ascundem în spatele atribuțiilor Guvernului.
Este foarte clar că există dificultăți în Camera Deputaților pentru a se adopta modificări la Codul penal și Codul de procedură penală. Și acesta este singurul motiv pentru care se dorește adoptarea – poate chiar mâine – a acestor modificări în ședință de Guvern, în procedură de urgență.
Da. Erau la „Diverse”, domnule deputat. Bun. Domnul Simonis.
retrimisă pentru 30 de minute Comisiei juridice și să permitem comisiei să lucreze în paralel cu ședința de plen. Mulțumesc.
Pentru anumite corelări de tehnică legislativă.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
După... Suntem în procedură de vot. Și apoi putem comenta.
94 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, o abținere. A fost retrimisă pentru 30 de minute. Alte intervenții dacă sunt?
Da. De asemenea, PL-x 75/2018, poziția 269 pe ordinea de zi, să fie retrimis pentru două săptămâni comisiei, tot pentru corelări de tehnică legislativă.
## Mulțumesc.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Două săptămâni, da?
Da.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Alte intervenții din partea dumneavoastră, stimați colegi? Domnule Lupașcu, vă rog.
## **Domnul Costel Lupașcu:**
## Domnule președinte,
Vă solicităm, din partea Grupului PSD, retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, a punctului 46 de pe ordinea de zi – PL-x 547/2018
.
Și, în același sens, și a punctului 76 de pe ordinea de zi – PL-x 322/2018
.
Ambele au ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție.
Ele trebuie corelate și preluate într-un singur raport la un proiect de lege.
Și solicitați retrimiterea, da?
Pentru două săptămâni.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Vă solicit să supuneți votului plenului propunerea ca Pl-x 140/2019, și anume Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să fie
Două săptămâni. La comisia pentru agricultură, bănuiesc.
Da.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Mai avem două solicitări.
Poziția 30, la fel, retrimiterea pentru două săptămâni la Comisia pentru agricultură a PL-x 581/2018 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2018 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale.
De asemenea...
## **Domnul Florin Iordache:**
Numai puțin, că dăm vot la fiecare.
Vot · Amânat
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Poziția 30.
113 voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere. Adoptată. Și următoarea propunere.
Retrimiterea pentru două săptămâni la Comisia juridică a punctului 75 de pe ordinea de zi – Proiectul de lege privind unele măsuri privind republicarea actelor normative – PL-x 122/2015.
PL-x 122, da?
Da.
## **Domnul Florin Iordache:**
Bun.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Intervenția mea este pe procedură – art. 151, cu referire la art. 109 din regulament – și se referă la atitudinea dumneavoastră în cadrul acestor dezbateri. Și anume – dacă citim art. 109 din regulament, vom vedea următoarele: „Când dezbaterea amendamentelor – domnule președinte de ședință – relevă consecințe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei, stabilind termenul de prezentare a punctului de vedere.”
Pe cale de consecință, dacă dumneavoastră nu ne dați nici măcar posibilitatea de a ne exprima cu privire la faptul dacă propunerile făcute de un lider de grup sunt corecte, sunt adecvate sau se referă la amendamente cuprinse în raport, înseamnă că încălcați regulamentul.
Este absurd ca eu să solicit cuvântul – pentru că doream să propun un termen mai lung de discutare a proiectului
referitor la Curtea Constituțională, retrimis comisiei – și dumneavoastră să nu-mi dați cuvântul.
Ca atare, vă solicit, domnule președinte, să respectați regulamentul și să aveți întotdeauna în vedere art. 109 din Regulamentul Camerei Deputaților. Mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Deci, domnule coleg, din respect pentru dumneavoastră, eu respect regulamentul.
Vă repet.
Numai puțin...
Dumneavoastră citiți acolo: „când discutăm la dezbatere pe amendamente”.
Solicitarea Grupului PSD nu a vizat și discuția pe fond a unui proiect.
Așa cum și dumneavoastră v-am dat cuvântul și tuturor grupurilor parlamentare le-am dat cuvântul, un lider de grup mi-a solicitat fără a face dezbatere. Dacă ajungeam...
## **Domnul Gabriel Andronache**
**:**
Unde scrie în regulament?
## **Domnul Florin Iordache:**
Păi toți... Și dumneavoastră, și colegii dumneavoastră, liderii de grup, la începerea ședinței...
Suntem la începerea ședinței, fără a intra în dezbatere, domnule coleg. N-am intrat în dezbatere pe un proiect. A fost solicitarea unui lider de grup. Și, în aceste condiții..., eu n-am intrat în dezbatere pe un amendament sau pe fondul problemei.
Vă mulțumesc.
Eu..., din respect pentru toți colegii, respect regulamentul.
Eram în procedură de vot; asta am și spus, domnule coleg. Eram în procedură de vot, v-am... și când v-am invitat apoi la cuvânt mi-ați spus că nu vreți să mai interveniți. Bun. Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu mai sunt.
Mulțumesc.
4[1] . Propunerea legislativă privind preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, potrivit legii, aflate în finanțarea autorităților publice locale de pe raza județelor Arad, Hunedoara, Maramureș, Mureș și Sibiu; Pl-x 751/2018.
Dacă...
Pe procedură. Vă rog, domnule deputat. La acest proiect? Nu.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Nu. Ați retrimis Propunerea legislativă referitoare la Curtea Constituțională la comisie.
Rugămintea mea este, tot procedural, să procedați, de la microfon, la convocarea comisiei. Pentru că, altfel, nu văd cum Comisia juridică se poate întruni. Că ați spus că se retrimite comisiei, dar comisia...
Dumneavoastră, domnule președinte de comisie, nu puteți, dacă plenul nu dispune convocarea comisiei, să convocați comisia. Este foarte simplu.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da. Deci, domnule deputat, solicitarea Grupului PSD a fost de a retrimite pentru o jumătate de oră și Comisia juridică să lucreze în paralel cu plenul, într-o jumătate de oră. Aici suntem.
Deci Comisia juridică se convoacă, pentru problemele invocate, să lucreze în paralel cu plenul. Și așteptăm raportul suplimentar, da?
Mulțumesc.
Acum reiau, stimați colegi.
Suntem la Pl-x 751... Preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD... pe raza...
Numai puțin...
...județelor Arad, Hunedoara, Maramureș...
Doriți să interveniți? Ca inițiator.
Da, ca inițiator, vă rog, domnule președinte Căprar..., Buicu. Era și domnul Căprar, mă scuzați!
Mulțumesc. În calitate de inițiator, aș vrea să vă spun câteva cuvinte. Pornit, ca proiect, din zona PSD–ALDE, asumat de parlamentari de la toate grupurile parlamentare, acest proiect rezolvă o problemă punctuală, ivită în mai multe județe, privind preluarea personalului paramedical din acele județe.
Vreau să mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare, Comisiei pentru administrație, Comisiei pentru sănătate și Comisiei pentru apărare, care au înțeles și au aprobat acest proiect într-un ritm alert.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Sănătății și-au dat tot concursul pentru rezolvarea acestei situații.
Vă mulțumesc pentru deschiderea privind acest proiect.
Rog...
Și vreau să vă rog...
Rog...
...să-l votați.
## Domnule Buicu, numai puțin.
Rog Secretariatul tehnic să afișeze pe ecranul din spatele meu Pl-x-ul respectiv, să știe toți colegii despre ce discutăm. Este vorba despre Pl-x 751. A fost retrimis de pe poziția 24 pe poziția 4, la solicitarea unui lider de grup. Deci este vorba despre Pl-x 751. Bun.
Acum raportul comisiei. Comisia pentru administrație, Comisia pentru sănătate și Comisia pentru apărare. Cine? Vă rog, raportul comun.
Avem opt amendamente admise.
Consiliul Legislativ, conform avizului nr. 67/6.02.2019, a avizat favorabil această propunere legislativă.
Consiliul Economic și Social, conform avizului nr. 127 din 8.01.2019, a avizat favorabil această propunere legislativă.
Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, conform avizului nr. 4c-6/145 din 13 martie 2019, a avizat favorabil această propunere legislativă.
Comisia pentru muncă și protecție socială, conform avizului nr. 4c-9/97 din 12 martie 2019, a avizat favorabil această propunere legislativă.
Comisia juridică, de disciplină și imunități, conform avizului din data de 12 martie 2019, a avizat favorabil această propunere legislativă.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare preluarea personalului cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, potrivit legii, aflate în finanțarea autorităților de pe raza județelor Arad, Hunedoara, Maramureș, Mureș și Sibiu, cu statut de cadru militar, de către inspectoratele pentru situații de urgență din județele menționate, prin derogare de la art. 40 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Astfel, efectivele inspectoratelor pentru situații de urgență ale județelor menționate vor dobândi personal cu înaltă experiență și se va asigura o mai bună intervenție în cazul situațiilor de urgență.
Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.
În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor trei comisii sesizate în fond au examinat propunerea legislativă în ședințe separate.
În urma dezbaterii, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Propunerii legislative privind preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, potrivit legii, aflate în finanțarea autorităților publice locale de pe raza județelor Arad, Hunedoara, Maramureș, Mureș și Sibiu – Pl-x 751/2018, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.
Vă mulțumesc. Domnul Varga Glad Aurel, de la PNL. Vă rog, domnule deputat.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Această propunere legislativă a plecat cu semnătura tuturor parlamentarilor de Arad, unde – în Arad – există două localități care au probleme.
Această propunere legislativă vizează preluarea personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD. Și este un beneficiu extraordinar pentru localitățile din Arad, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Mureș.
Cu titlu de exemplu, activitatea serviciului din orașul Nădlac, din lipsa fondurilor, a fost suspendată pentru 90 de zile. Deci 90 de zile în care acele echipaje nu au putut funcționa.
De aceea, această inițiativă legislativă sprijină în primul rând cetățenii.
Și, din acest motiv, Partidul Național Liberal va vota pentru acest demers legislativ.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Domnul Vass Levente. Vă rog, domnule coleg.
Stimați colegi, Felicit inițiatorii!
Grupul parlamentar al UDMR o să voteze acest proiect. Este foarte bine că ne-am gândit la rezolvarea acestor probleme și am preluat de la consiliile locale și consiliul județean finanțarea acestor unități.
Felicitări încă o dată!
Mă bucur că, până la urmă, a ajuns și în Comisia pentru sănătate. Am contribuit și noi la acest lucru. Felicitări și numai bine!
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă mai sunt intervenții? Nu.
Avem opt amendamente admise. Dacă la titlul legii, observații? Nu. Art. 1? 2? 3? Până la 8 dacă sunt intervenții? Nu sunt.
Are caracter organic. Rămâne la votul final.
6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 20/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și condițiile de aprobare a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din țări terțe și pentru controalele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ale produselor alimentare și hranei pentru animale provenite din țări terțe; Pl-x 555/2018.
Din partea inițiatorilor dorește cineva? Vă rog.
Păi bifați..., domnule coleg... Spuneți-mi...
Numai puțin, inițiatorii. Numai puțin, inițiatorii. Domnul Oros.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate prevede că accesul la informațiile clasificate este permis numai în cazurile, în condițiile și prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Iar Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 ne spune că standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România... Potrivit acesteia, informațiile sunt clasificate în secrete de stat și secrete de serviciu, în raport cu importanța pe care o au pentru securitatea națională.
Din întreaga legislație românească specifică sistemului sanitar-veterinar rezultă fără echivoc că personalul sanitar-
veterinar, inclusiv cel cu funcții de conducere din sistemul sanitar-veterinar, gestionează doar informații secrete de serviciu, și nu gestionează informații secrete de stat.
În cazul în care se limitează accesul la informațiile gestionate de personalul sanitar-veterinar, prin trecerea anumitor informații la secrete de stat, s-ar încălca toate actele normative din domeniul sanitar-veterinar. De asemenea, activitatea s-ar desfășura cu dificultate, neputând interveni în timp optim pentru luarea măsurilor necesare preîntâmpinării apariției unor focare de boli la animale sau episoade de toxiinfecții alimentare la oameni.
În 2017 și în 2018, prin Ordonanța nr. 71, respectiv Legea nr. 20, s-au introdus prevederi – în opinia noastră, abuzive – care specificau obligativitatea pentru personalul sanitarveterinar cu funcții de conducere din cadrul autorității și al unităților descentralizate să dețină, în exercitarea funcției, certificat de securitate, respectiv autorizație de acces la informațiile clasificate.
De aceea, noi credem că se impun modificarea și abrogarea acestor prevederi, care au creat foarte multe probleme în sistem.
Și aș fi foarte recunoscător colegilor care ar vota acest proiect.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule coleg. Rog Comisia pentru agricultură.
Domnule vicepreședinte Dănuț Păle, vă rog, prezentați raportul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond, în vederea reexaminării și a depunerii unui nou raport, în data de 20 martie 2019, cu propunerea legislativă.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea alin. (5) și alin. (6) ale art. 6[6] din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, cu modificările și completările ulterioare, în sensul eliminării obligativității pentru personalul care deține funcții publice de conducere în cadrul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și al unităților subordonate de a deține certificate de securitate, respectiv autorizație de acces la informații clasificate.
În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 20/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2003 privind aprobarea posturilor de inspecție la frontieră organizate în punctele de trecere a frontierei stabilite pentru importul, exportul și tranzitul tipurilor de mărfuri supuse controalelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și condițiile de aprobare a posturilor de inspecție la frontieră responsabile pentru controalele sanitare veterinare ale animalelor vii provenite din țări terțe și pentru controalele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor ale produselor alimentare și hranei pentru animale provenite din țări terțe, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Avem patru... A, domnul Magyar, vă rog. Vă rog, domnule coleg, Grupul UDMR.
Stimate domnule președinte,
Deși inițial, când legea era în fața plenului, noi nu am susținut ca personalul cu funcții de conducere să dețină acest certificat, în momentul de față, în urma raportului pe care l-am scos la Comisia pentru agricultură, Grupul UDMR susține în forma actuală această propunere legislativă. Mulțumesc.
Da. Mulțumesc.
Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu.
Avem patru amendamente. La titlul legii? 6[6] ? 3? 4? Mulțumesc. Intervenții? Nu mai sunt.
Rămâne la votul final. Caracter ordinar.
S-a mutat, este pe poziția 7[1] – Proiectul de lege privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc; PL-x 439/2018.
Inițiatorii? Domnule Mohaci, vă rog. Apoi Comisia pentru agricultură.
Stimați colegi,
Este o lege care stabilește o zi care să celebreze această bogăție de gusturi și tradiții românești.
Este necesară pentru a scoate în evidență calitățile bucătăriei și ale vinului și a le face cunoscute sub numele de Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc.
Este o lege solicitată de asociațiile din domeniu, de Asociația Națională a Cofetarilor și Bucătarilor din Turism, de Guerrilla Cooking. Sunt oameni care au spus că doresc această lege tocmai pentru că ea face parte dintr-un fundament al unei tradiții, tradiția fiind fundamentul... care stă la baza oricărei națiuni, iar arta culinară face parte din această tradiție românească.
De aceea, vă doresc... Vă solicit, vă rog să votăm această lege, pentru că are în spate un număr important de oameni care lucrează în domeniu.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Comisia pentru agricultură.
Domnule Păle, sunteți de serviciu azi, vă rog, prezentați raportul.
Raport asupra Proiectului de lege privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc – PL-x 439/2018
Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea ultimei zile de duminică a lunii octombrie ca Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc. Totodată, se prevede și posibilitatea organizării de către autoritățile publice centrale, locale sau alte instituții ale statului, de către persoane fizice sau juridice, de programe și manifestări cu caracter social sau științific, în scopul de a aprecia și a promova obiceiurile și produsele culinare tradiționale.
În acest sens, autoritățile centrale și locale pot contribui la organizarea acțiunilor, prin acordarea de sprijin logistic, și pot aloca fonduri din bugetele proprii, în limita alocațiilor bugetare aprobate.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
## Domnule coleg, urmăriți-mă puțin.
Înțeleg că dumneavoastră ați aprobat patru amendamente. Ceea ce mă intrigă pe mine este faptul că dumneavoastră ați aprobat „vinului românești”. Ori este „vinurilor românești”. Deci „vinul” – singular, „românești” – la plural. Deci cum este? Ce...?
„Vinului românesc”. La singular.
## **Domnul Florin Iordache:**
Păi da, dar, repet, amendamentele comisiei dumneavoastră – „a vinului românești” în prima...
Chestiune de gramatică.
A vinului...
...vinului românesc.
Am înțeles că vinul este românesc. Normal că sunt mai multe vinuri. Pe soiuri și pe acestea...
Domnule..., domnule coleg...
Deci trebuie să recunosc că nu știu ce s-a scris în...
## **Domnul Florin Iordache:**
Păi raportul îl am de la dumneavoastră. Veniți puțin!
Nu, este vorba despre o eroare materială. Nu există...
Da. Continuăm.
Întotdeauna...
Domnul Bichineț.
...am fost de acord cu dumneavoastră.
Da. Domnule Bichineț, vă rog.
Eu am citit acest proiect de lege și mi se pare că este foarte, foarte bun.
Săptămâna trecută am aprobat o altă zi, o altă sărbătoare – Ziua meseriilor.
Poporul român spune foarte frumos că „Meseria este brățară de aur”, dar și „Gâtul este pâlnie de argint”.
În legătură cu Ziua gastronomiei și a vinului românesc, vreau să vă spun că domnul președinte Flutur a făcut de mai multe ori acțiuni de acest gen, în Bucovina, și au avut o rezonanță extraordinară pentru zona Moldovei.
Acum, am văzut și opinii diferite, că nu ar fi cazul să sărbătorim o zi, să avem într-un an Ziua gastronomiei.
Ele țin de sfârșitul de toamnă. Și, în general, toamna este bogată în produse. Și e bine ca produsele să fie scoase în piețe, să fie valorificate.
Dar, de asemenea, n-am văzut niciun amendament care să prevadă ca... cei care în România fac foamea – și sunt destui – să primească de la autoritățile locale, dacă nu este campanie electorală, ceva cu titlu de gratuitate. Pentru că multă lume vine la astfel de expoziții și numai oficialitățile se înfruptă din ce este mai bun, din produsele culinare, din vinurile alese.
Astfel s-ar diminua numărul celor care au strâns cureaua, au strâns-o, tot au strâns-o până le-a ajuns la gât. În esență, proiectul este bun și PMP îl va susține. Vă mulțumesc.
Da. Vă mulțumesc. Domnule Bacalbașa, vă rog, Grupul PSD.
## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**
Este o idee excelentă să promovăm gastronomia și vinurile românești, care, din păcate, au ajuns într-un declin inacceptabil și explicabil, dar la modul trist.
Am luat însă cuvântul pentru că domnul Bichineț – pe care îl apreciez – a vorbit despre cei care fac foamea.
## **Domnul Varujan Pambuccian**
**:**
A zis de pâlnia de argint.
Pâlnia de argint, sigur, e un blestem al neamului, pe care îl știm foarte bine. Dar asta este.
Dar apropo de cei care fac foamea. Noi avem situația în care importăm mână de lucru din Orient și cu toate riscurile care apar. Și nu se poate găsi cineva care să culeagă via și fructele.
Așa încât să fim măcar în Parlament onești și realiști.
Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. La titlul legii. Intervenții? Nu.
Art. 1? Art. 2? 3?
Adoptate. Rămâne la votul final. Caracter ordinar.
15. Proiectul de lege privind societățile mutuale de asigurare; PL-x 503/2018.
Guvernul? Guvernul?
De la Guvern susține cineva proiectul? Nu îl susține. Văd că... Bugetul? Finanțele? Nu-l aveți pe listă? Păi eu ce invit? Eu ce spun?
## **Domnul Florin Horațiu Iura** _– secretar de stat_
_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Proiectul de lege reglementează modul de constituire și organizare a societăților mutuale, membrii, resursele financiare, adunarea generală a membrilor, conducerea, dispozițiile specifice privind autorizarea și funcționarea acestora, autorizare, funcționare, transfer de portofoliu, fuziunea și divizarea, modificarea formei societății mutuale în societăți pe acțiuni, dizolvare și lichidare, precum și măsuri punitive.
Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată de comisie. Mulțumesc.
Da. Avem raport comun, al celor două comisii, Comisia pentru politică economică și Comisia pentru buget.
Numai puțin, domnule Varga, să ne prezinte raportul și apoi...
Comisia...
Repet, Comisia pentru politică...
Vă rog, doamnă, raport comun.
Raport comun asupra Proiectului de lege privind societățile mutuale de asigurare
În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind societățile mutuale de asigurare, transmis cu adresa PL-x 503 din 8 octombrie 2018, înregistrat sub numărul 4c-1/337, respectiv 4c-2/656 din 9 octombrie 2018.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 3 octombrie 2018.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.
Consiliul Economic și Social a avizat favorabil proiectul de act normativ.
În conformitate cu prevederile art. 61 și ale art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat inițiativa legislativă în ședințe separate.
Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat inițiativa legislativă în ședința din 19 martie 2019, iar membrii Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au examinat proiectul de lege menționat mai sus pe parcursul mai multor ședințe, dezbaterile finalizându-se în ședința din 26 martie 2019.
Din totalul de 19 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare au participat la dezbateri 15 deputați, iar din numărul total de 25 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și-au înregistrat prezența la lucrările comisiei 24 de deputați.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare propuneri de modificare a proiectului de lege, acestea fiind însușite, în cadrul dezbaterilor, de membrii celor două comisii.
De asemenea, au fost înaintate amendamente din partea domnilor deputați Vasile Varga, Lucian Ovidiu Heiuș, Bogdan Iulian Huțucă și Nicolae Neagu.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare Proiectul de lege privind societățile mutuale de asigurare, cu amendamente admise, care sunt redate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.
## Vă mulțumesc.
Cu observațiile doamnei deputat care a prezentat raportul, începem dezbaterea.
Domnul Vasile Varga, Grupul PNL.
Vreți să mai și interveniți, doamnă Burciu? Nu. Nu, că v-ați bifat...
Da. Mulțumesc.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Colega noastră deja a afirmat că am fost mai mulți parlamentari din Grupul PNL.
Mulțumim colegilor de la celelalte formațiuni politice, care, în unanimitate, au acceptat propunerile noastre.
Cred că era firesc – pe această lege și această directivă –, atunci când un notar săvârșește o abatere, să plătească pentru abaterile săvârșite; termenul este de 10-15 ani. Chiar dacă este o directivă, la celelalte societăți de malpraxis, acolo unde există greșeli în activitatea profesională liberală, termenul este de un an de zile.
Acceptând aceste propuneri ale noastre, vreau să mulțumesc încă o dată pentru faptul că pentru ele, într-o asemenea democrație, chiar dacă există opoziție și putere în această instituție măreață se poate ca și opoziția, și puterea să accepte oricare amendamente care sunt în folosul acestei țări. Și mulțumesc încă o dată pentru votul acordat.
Și eu vă mulțumesc.
Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?
Nu mai sunt alte intervenții.
Avem 47 de amendamente.
La titlul legii, intervenții? Nu.
De la 2 la 10, intervenții? Nu.
De la 11 la 20? Nu.
De la 21 la 47? Nu.
Rămâne la votul final. Are caracter organic.
Poziția 31, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020; PL-x 578/2018.
Guvernul?
Vă rog, domnule secretar de stat. Și apoi Comisia pentru buget.
**Domnul Angel Gheorghiu** _– subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prin prezentul proiect de lege se urmăresc modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2015, respectiv art. 9 lit. o), în sensul introducerii în bugetele ordonatorilor principali de credite a sumelor pentru finanțarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile plătite și în cazul beneficiarilor POR 2014–2020, axele prioritare 3, 4 și 7, acolo unde operatorul final este altul decât beneficiarul POR, precum și completarea art. 12, prin introducerea unor prevederi care permit finanțarea unor proiecte a căror valoare poate determina depășirea sumelor alocate în limita a 200% pentru proiectele care intră sub incidența regulilor de ajutor de stat.
În concluzie, Guvernul susține prezentul proiect de lege.
Da. Comisia pentru buget, vă rog. Doamna Ioana Bran, de la Satu Mare.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020 În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor dispoziții din cadrul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015, respectiv a art. 9 lit. o), în sensul introducerii în bugetul ordonatorilor principali de credite a sumelor pentru finanțarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată neeligibile plătite și în cazul beneficiarilor Programului operațional regional 2014–2020, axele prioritare 3, 4 și 7, precum și completarea art. 12, prin introducerea unor prevederi care permit finanțarea unor proiecte a căror valoare poate determina depășirea sumelor alocate în limita a 200% pentru proiectele care intră sub incidența regulilor de ajutor de stat.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
La dezbateri generale, domnul Neagu, vă rog, Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Grupul PNL va susține acest Proiect de lege de aprobare a Ordonanței nr. 40. El este mai vechi, e din 2015, ajunge acum la dezbatere.
Una dintre problemele semnalate, cu care suntem și noi de acord, este necesitatea finanțării contravalorii taxei pe valoarea adăugată la două din programele operaționale regionale, axa prioritară 3, axa prioritară 7.
Rugămintea noastră este ca în continuare Guvernul să manifeste interes și ceea ce se mai poate rezolva până la noul exercițiu financiar multianual să rezolvăm, pentru că gradul de absorbție este în continuare destul de scăzut. Vă mulțumim.
Da. Mulțumesc. Doamna Mînzatu, Grupul PSD. Vă rog, doamnă deputat.
Mulțumesc, domnule președinte. Grupul PSD susține acest proiect legislativ.
Modificările permit supracontractarea, inclusiv pentru ceea ce înseamnă finanțări pentru IMM-uri.
Și profit de ocazie pentru a vă spune că în ultimii doi ani Guvernul PSD a lansat 67 de apeluri pentru fonduri europene vizând IMM-urile. Avem contracte de finanțare semnate pentru 3.313 IMM-uri, în valoare totală de 2,9 miliarde de euro.
Vorbim atât de IMM-uri existente, incubatoare de afaceri, inovare și cercetare în companii, cât și de lansare de start-upuri.
Așa încât credem că măsuri de tipul acesta sunt extrem de benefice pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea mediului de afaceri cu fonduri europene.
Și PSD se preocupă în mod explicit pentru utilizarea judicioasă a acestor bani în direcția corectă. Mulțumesc frumos.
Și eu vă mulțumesc.
Dacă mai sunt alte intervenții?
Nu mai sunt. Rămâne la votul final. Caracter ordinar, neavând amendamente.
32. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 588/2018.
Guvernul?
Vă rog, domnule secretar de stat. Și apoi Comisia pentru buget.
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin acest act normativ se reglementează concepte noi, specifice instrumentelor financiare derivate, se autorizează Ministerul Finanțelor Publice pentru a realiza tranzacții cu instrumente financiare derivate și a încheia contracte de compensare, cu clauză de exigibilitate imediată, cu instituții financiare sau cu alte entități înființate în acest scop de către instituțiile financiare. Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice de a furniza sau a primi colateral în cazul tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate.
Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma comisiei. Mulțumesc.
Da. Vă mulțumesc. Comisia pentru buget. Vă rog, doamna deputat Ioana Bran.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare autorizarea Ministerului Finanțelor Publice de a permite tranzacții cu instrumente financiare derivate și de a încheia contracte de compensare și/sau de compensare cu clauză de exigibilitate imediată cu instituții financiare și/sau cu entități înființate în acest scop de către instituțiile financiare, precum și încadrarea cheltuielilor rezultate în urma efectuării operațiunilor de administrare a pasivelor și a operațiunilor cu instrumente financiare derivate, pentru acoperirea riscurilor asociate portofoliului de datorie publică guvernamentală, în numele statului, în categoria veniturilor, respectiv a cheltuielilor bugetului de stat.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu un amendament de tehnică legislativă, prezentat în anexă.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc, doamnă deputat. Domnule Neagu, vă rog, la dezbateri generale.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Deși, analizând în Comisia pentru buget, finanțe și ulterior, această ordonanță pare în regulă, totuși la întrebările pe care le-am pus noi vizavi de mai multă transparență și exemple clare asupra instrumentelor financiare derivate care sunt procesate cu ocazia... sau urmează a fi procesate prin introducerea acestei legislații nu am primit răspunsurile în timp util și nici măcar nu știm exact în ce vor consta ele.
Din aceste motive, Grupul PNL se va abține de la a vota proiectul de lege.
Vă mulțumesc, domnule coleg. Avem patru amendamente admise. Titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu.
La articolul unic? La 3 marginal? 4 marginal? Rămâne la votul final.
33. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne; PL-x 585/2018.
Guvernul?
Vă rog, domnule secretar de stat.
## **Domnul Mihai Valentin Bobescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2018 se reglementează exclusiv cu privire la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și se urmărește stabilirea unor măsuri pentru eliminarea riscului de ajustare a sumelor alocate de către Comisia Europeană pentru finanțarea programelor din Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă și pentru creșterea gradului de absorbție potențial.
În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne, în forma propusă de Comisia pentru buget, finanțe și bănci.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. O invit pe doamna deputat Ioana Bran. Vă rog, prezentați raportul, doamnă. Raport din partea Comisiei pentru buget.
Raport asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare introducerea unor măsuri legislative cu privire la instrumentele de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, pentru finanțarea acțiunilor ce au ca scop gestionarea integrată a migrației, cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității, precum și sprijin financiar pentru frontiere și vize, aferente Cadrului financiar multianual 2014–2020. Ministerul Afacerilor Interne, prin ordonatorii de credite cu rol de autoritate responsabilă sau autoritate delegată, este autorizat să încheie sau să emită acte de finanțare a căror valoare poate determina depășirea sumelor alocate în euro, aprobate prin Programul național de sprijin, din Fondul de azil, migrație și integrare și prin Programul național de sprijin din Fondul de securitate internă.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Domnule Neagu, vă rog, dezbateri generale.
Mulțumesc, domnule președinte.
Orice act normativ care vine să reglementeze o situație pe care o cerem cu toții, cea în care România să accelereze procesul prin care intră în spațiul Schengen, este bine-venit.
Și această ordonanță reglementează măsuri financiarfiscale care clarifică situația unor fonduri nerambursabile în exercițiul multianual 2014–2020 într-o zonă sensibilă – cea referitoare la migrație și, bineînțeles, la partea de intrări-ieșiri din zonele frontaliere.
Deci vom vota pentru acest proiect de lege noi, Grupul PNL.
Vă mulțumesc, domnule coleg.
Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor? Nu mai sunt.
Neavând amendamente, rămâne la votul final.
8. Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale; Pl-x 140/2019; lege organică. Comisia juridică. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport suplimentar asupra propunerii legislative.
Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Plenul Camerei Deputaților a hotărât, în ședința din ziua de 27 martie 2019, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, retrimiterea Propunerii legislative pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 la Comisia juridică, în vederea unei noi examinări și a depunerii unui nou raport. Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Propunerii legislative pentru completarea art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cu amendamentele admise din anexa la prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 142 alin. (5) din Constituția României, republicată.
Mulțumesc.
Da. Dezbateri generale. Domnul Andronache.
Da. Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sincer, nu vă mai recunosc, domnule Iordache. Vă știam altfel.
Totuși prin această inițiativă dumneavoastră contribuiți la crearea unui gard în jurul opoziției parlamentare.
În fiecare săptămână lipsiți opoziția parlamentară, îl lipsiți pe Președintele României de atributele constituționale care în mod normal trebuie exercitate.
Nu voi intra acum pe fond, pentru că ne rezervăm argumentele pentru contestarea acestei reglementări la Curtea Constituțională. Însă țin să aduc ca argument o chestiune scrisă într-o decizie a Curții Constituționale încă din anul 1995 și vă invoc aici un considerent existent în Decizia Curții Constituționale nr. 1 din 1995, care spunea, la momentul respectiv: „Controlul de constituționalitate nu este o frână în calea democrației, ci instrumentul ei necesar, deoarece permite – atenție, domnule președinte de ședință! – minorității parlamentare și cetățenilor să vegheze la respectarea dispozițiilor Constituției, constituind o contrapondere necesară față de majoritatea parlamentară, în cazul în care aceasta s-ar îndepărta de la litera și spiritul Constituției.”
Este evident, domnule președinte, că prin ceea ce faceți construiți în fiecare săptămână o dictatură în România. Este
inadmisibil lucrul acesta și, pe cale de consecință, vă anunțăm că vom vota împotriva acestei reglementări și o vom contesta la Curtea Constituțională.
Mulțumim.
Vă mulțumesc.
Domnul Ion Stelian, Grupul USR.
Această propunere legislativă restrânge drastic dreptul de contestare la Curtea Constituțională a hotărârilor Parlamentului, a hotărârilor Camerei Deputaților și ale Senatului, impunând un termen de 15 zile în care pot fi atacate aceste hotărâri. În prezent hotărârile pot fi atacate oricând.
Problema este că motivele din expunerea de motive atașată legii nu au absolut niciun fundament. Ele sunt străine de realitatea juridică generată de dispozițiile constituționale.
Faptul că după un an de zile, după doi ani de zile se poate contesta și se poate constata neconstituționalitatea unor hotărâri ale Parlamentului nu produce efecte retroactive, nu dă peste cap raporturile juridice generate de aceste hotărâri, pentru că deciziile Curții produc efecte numai pentru viitor și, cu siguranță, știți acest lucru.
Această modificare legislativă este clar neconstituțională, o vom ataca la Curtea Constituțională, însă trebuie să vă decideți și dumneavoastră ce vreți să faceți pe mai departe, pentru că acum propuneți niște legi care vi se pare că vă avantajează, vă creați niște aparente sau niște iluzorii avantaje în plan legislativ, dar gândiți-vă că din 2020 este foarte probabil – eu aș zice chiar cert – că veți intra în opoziție și atunci vă veți plânge chiar de legile pe care le dați acum.
Ieșiți din această paradigmă, nu vă mai gândiți de azi pe mâine și gândiți-vă în perspectivă, astfel încât aceste legi să fie funcționale, indiferent că sunteți la putere sau sunteți în opoziție.
Amintiți-vă de acest moment și vă voi reaminti când veți fi în opoziție cât ați greșit cu acest proiect de lege!
Domnul Sitterli, cel de-al doilea vorbitor de la Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Suntem în fața unui proiect de lege care – spun eu – încalcă grav dispozițiile constituționale.
A prevedea un termen de 15 zile pentru a ataca la Curtea Constituțională hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale Senatului și ale plenului comun ale celor două Camere apare ca neconstituțional din mai multe puncte de vedere.
În primul rând trebuie să plecăm de la calificarea juridică a celor 15 zile. Ce termen este? Este un termen evident de decădere, un termen care, prin structura și natura lui juridică, îl lipsește de drept pe titularul acțiunii respective. Practic, dreptul se stinge, iar titularul nu mai poate să îl invoce pe calea instanței – și aici vorbim de instanța de contencios constituțional, Curtea Constituțională.
Astfel că după trecerea celor 15 zile, chiar dacă hotărârile respective sunt vădit neconstituționale, dreptul meu fiind stins prin decădere, prin sancțiunea juridică a decăderii, practic, textul care încalcă dispoziția constituțională rămâne în vigoare. Se pune problema: se poate institui un termen de decădere, un termen care duce la stingerea dreptului meu de a mă adresa Curții Constituționale pentru o hotărâre, un act care este vădit nelegal? Evident că nu. Pentru că dispozițiile Constituției se aplică continuu, ele produc efecte asupra tuturor actelor care sunt adoptate de Parlamentul României, astfel că este inadmisibil, într-un sistem juridic de drept, ca un act juridic care este contrar Constituției să rămână în vigoare, chiar dacă titularul acțiunii nu a exercitat acel drept în termenul de decădere de 15 zile.
De aceea, doamnelor și domnilor deputați, vă rog foarte mult să vă aplecați cu mare atenție asupra acestui text de lege și să calculați, să vedeți, să opinați în votul dumneavoastră dacă este admisibil ca un titular să rămână fără dreptul de a acționa în instanță, în instanța de contencios constituțional, și să lăsăm un act normativ care este vădit contrar Constituției în vigoare doar pentru că dreptul meu a fost stins prin decădere.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vreau să vă spun și eu câteva cuvinte, în calitate de inițiator.
Mulțumesc, stimați colegi.
Îmi spunea domnul președinte Iancu să am grijă ce spun. Oricum, se păstrează și până la anul, când suntem condamnați să rămânem și la guvernare, și cu majoritatea în Parlament!
## Stimați colegi,
Eu v-aș ruga să vă uitați și pe Hotărârea nr. 67, în care chiar Curtea a spus așa: „Instituirea prin lege a unor termene nu are ca scop decât disciplinizarea raporturilor juridice născute între părți și preîntâmpinarea unei conduite abuzive șicanatorii a titularilor dreptului.”
Deci ca să înțelegeți și dumneavoastră, cei care-l susțineți pe Klaus Werner Iohannis, până în noiembrie Președintele României, precum și dumneavoastră, care nu ați făcut decât să șicanați prin atacurile la Curte.
Eu am instituit prin această prevedere un drept al dumneavoastră, să puteți ataca la Curte o hotărâre a Parlamentului în 15 zile. Vă hotărâți! Vreți s-o atacați, bine! Nu vreți s-o atacați, salut!
Adică este șicanatoriu să vă treziți dumneavoastră peste doi ani de zile că o hotărâre pe care Parlamentul a adoptat-o o atacați.
Deci, repet, nu am nicio problemă: încercați, ați încercat de foarte multe ori. După ce va trece de Senat, puteți ataca la Curte. Dar, repet, nu contează cine este la putere sau în opoziție, modul în care șicanăm prin atacuri repetate la Curte este anormal.
Și, acum, ca să vă răspund în calitate de inițiator. Modul în care dumneavoastră ați atacat și ați șicanat până s-au adoptat legile justiției, modul prin care dumneavoastră în continuare atacați și șicanați până la adoptarea codurilor penale și de procedură penală dă dreptul Guvernului să emită ordonanță, pentru că dumneavoastră șicanați prin aceste atacuri la Curte. Este inadmisibil să stăm și să așteptăm niște legi de ani de zile, niște decizii ale Curții, pentru că vă treziți dumneavoastră să atacați la Curte.
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Stelian Cristian Ion**
**:**
100 de articole neconstituționale! Ce șicană e asta?!
Trecem la raport, care are șapte amendamente. La titlul legii, intervenții? Nu.
De la 2 până la 7, intervenții? Nu.
Rămâne la votul final.
Mai avem 10 minute. Avem timp de încă un proiect.
34. Este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 583/2018.
Guvernul?
Vă rog, domnule secretar de stat.
Și apoi doamna Ioana Bran, care este de serviciu, de la Comisia pentru buget.
Mulțumesc, domnule președinte. PL-x 583/2018.
Prezenta ordonanță stabilește că unitățile, subdiviziunile administrativ-teritoriale vor solicita în cursul anului 2018, până la data de 29 noiembrie 2018, inclusiv pentru asociațiile de dezvoltare intracomunitară, de la Ministerul Finanțelor Publice contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 800.000 mii lei, pentru asigurarea prefinanțării și/sau a cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor.
Guvernul, în concluzie, susține prezentul proiect de lege.
Vă mulțumesc. Comisia pentru buget? Colega noastră, doamna deputat Ioana Bran. Vă rog, prezentați raportul.
Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal prin care unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale să poată solicita, în cursul anului 2018, inclusiv pentru asociațiile de dezvoltare intracomunitară, de la Ministerul Finanțelor Publice contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru asigurarea prefinanțării și/sau a cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, în forma adoptată de Senat.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Rămâne la votul final. A, domnul Leoreanu! Vă rog.
Aparent poate fi o măsură bună, dar noi am solicitat detalii cu privire la acest mecanism, pe principiul transparenței, astfel încât să știm exact cum va funcționa, cum pot fi asigurate astfel de prefinanțări, astfel încât să sprijine autoritățile publice locale. Efectiv, nu a venit niciun fel de lămurire, nu a venit niciun fel de detaliu, niciun fel de element de transparentizare nu a punctat acest mecanism, astfel încât să poată fi susținut.
Drept care Grupul deputaților Partidului Național Liberal se va abține la vot pentru acest proiect de lege. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu, domnule Leoreanu. Dacă mai sunt alți colegi care doresc să intervină? Nu.
Rămâne la votul final, neavând amendamente.
35. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice; PL-x 383/2018.
## Guvernul?
Vă rog, domnule secretar de stat de la Ministerul Transporturilor.
Și apoi raport comun – Comisia juridică și Comisia pentru agricultură.
## **Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu** _– secretar de stat_
_în Ministerul Transporturilor_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice, intervențiile legislative vizând reformularea art. 3 și 4, în sensul înlocuirii avizului de însoțire a mărfii cu documentul de transport specific tipului de transport efectuat, al eliminării din textul art. 5 a măsurii de confiscare a produselor și a măsurii de suspendare a activității persoanelor fizice sau juridice care dețin marfa pentru o perioadă de la o lună la șase luni, măsurile fiind considerate disproporționate în raport cu gravitatea faptei, precum și stabilirea mai clară, la art. 6, a instituțiilor care aplică sancțiunea prevăzută în Legea nr. 108/2014 și a persoanelor fizice sau juridice care efectuează transportul și sunt potențialii contravenienți.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
## Vă rog.
Imediat, domnule Tinel!
Raportul prezentat de Comisia juridică. Domnul Costel Dunava.
Vă rog.
Raport comun – Comisia juridică și Comisia pentru agricultură. Și apoi intervenții.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru agricultură și Comisia juridică au fost sesizate pentru dezbaterea în fond a proiectului de lege. Camera Deputaților este Camera decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice, cu amendamentele admise redate în anexa care face parte din prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc.
Domnul Tinel Gheorghe, la dezbateri generale.
## Stimați colegi,
Necesitatea modificării Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice a venit de la rațiunea că documentul de transport prevăzut în Legea nr. 108 era avizul de însoțire a mărfii. Or, corelat cu legislația corespunzătoare în domeniul transportului rutier era cel puțin inexact sau era insuficient. Și atunci s-a completat Legea nr. 108, în sensul că documentul de transport, pe lângă avizul de însoțire, este și scrisoarea de transport. Aceasta este principala modificare a actului normativ. Celelalte au venit ca urmare a aplicării Legii nr. 108 în teritoriu și a neajunsurilor pe care le-a provocat această lege. Au fost adăugați, ca organe ale statului care pot controla, care pot întocmi contravențiile, și agenții de poliție, scăpați în Legea nr. 108, ceea ce contravenea Ordonanței Guvernului nr. 2.
Deci e un act normativ bun, pe care Partidul Național Liberal îl va susține.
Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Avem nouă amendamente. La titlul legii? Nu.
De la 2 până la 9, intervenții? Nu.
Rămâne la votul final. Ne oprim aici.
La ora 12.00 începe ședința de vot final.
## PAUZĂ
DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Florin Iordache:**
Rog colegii să ia loc, să putem începe sesiunea de vot final.
Facem un vot de control, stimați colegi, și apoi liderii grupurilor să verifice prezența. Rog colegii să ia loc.
Vot de control.
Vot · Amânat
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Imediat, domnule Bode, vă dau cuvântul. Sunt probleme? Întreb liderii. Nu. Bun.
O chestiune de procedură, domnul Bode. Vă rog. Și apoi începem lista de vot final.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
În conformitate cu art. 112 din Constituția României și art. 186–192 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă înaintăm moțiunea simplă „Mandatul ministrului Cuc cu numărul 3 este unul de nota 3”, inițiată de deputații PNL și PMP.
Doamnelor și domnilor deputați,
Poate sunteți surprinși de faptul că, la o lună de la preluarea mandatului de ministru al transporturilor de către domnul Răzvan Cuc, opoziția a decis să sancționeze cu o moțiune simplă activitatea ministrului transporturilor.
Citind însă textul moțiunii simple, veți constata, stimați colegi, că există motive suficiente care legitimează demersul nostru.
Foarte pe scurt. Într-o lună de mandat, două domenii strategice pentru economia României – mă refer aici la sectorul feroviar și sectorul aerian – se află într-o criză fără precedent, din cauza unor decizii iresponsabile în ceea ce privește managementul acestor sectoare.
În al doilea rând, în cele câteva săptămâni de mandat domnul ministru Răzvan Cuc a girat o serie de modificări legislative care aruncă în derivă transportul public de persoane din România. Mă refer la transportul intrajudețean, la transportul interjudețean și la transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.
Pentru aceste motive și multe alte motive pe care le veți regăsi în textul moțiunii, noi, deputații PNL și PMP, depunem moțiunea simplă „Mandatul ministrului Cuc cu numărul 3 este unul de nota 3”.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc. O aștept.
Secretariatul general, vă rog. Va fi discutată în Biroul permanent.
Mulțumesc.
Rog colegii să ia loc.
Domnule Lupașcu, luați loc, să putem începe sesiunea de vot final.
Legi ordinare. Adoptări.
1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 75 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; PL-x 690/2018.
Comisia pentru sănătate propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
A fost adoptat.
Mai departe. Proiectul de lege privind gestionarea... Explicarea votului.
Domnule Bacalbașa, vreți să explicați votul? Nu.
Domnule Ungureanu? Păi v-ați înscris mai mulți aici, la explicare! Domnule Ungureanu, explicarea votului? Vă rog.
Și domnul Vass Levente. OK. Fără probleme! Vă rog, domnule Ungureanu. V-am dat cuvântul. Vă rog frumos.
## **Domnul Emanuel Dumitru Ungureanu**
**:**
Să vină domnul Vass Levente întâi!
Păi v-am dat cuvântul în ordinea înscrierilor. Acum... Îi dau și domnului, ca inițiator. Vă rog.
Aș vrea să explic sensul susținerii din partea USR a acestei propuneri foarte bune, venită din partea colegului Vass și care a fost susținută în Comisia pentru sănătate de toți colegii, indiferent de partid.
Medicii de familie trebuie să înțeleagă un lucru foarte simplu. Nu creăm o concurență neloială între medici de familie care s-ar deplasa dintr-o comună în alta, dintr-o localitate în alta, unde există deja medici de familie.
Vorbim despre o modificare extrem de utilă, un pas important pentru a acoperi măcar parțial un deficit foarte important de medici în localitățile albe, adică în localitățile unde nu există medici de familie.
Acestea sunt sensul și interpretarea legii și a acestei modificări, care s-a făcut cu foarte mare atenție.
Deci, repet, sensul este să acoperim zonele, sutele de localități unde nu există medici de familie. În același timp, am un mesaj și către medicii de familie. Să echilibreze bugetul mic sau mare pe care-l au și să găsim soluții împreună pentru plata decentă a asistentelor medicale care lucrează în aceste cabinete de familie. Aici avem o situație excepțională. Sunt asistente care au 1.100 de lei pe lună, ceea ce este indecent.
Vă mulțumesc. Domnul Vass Levente. Vă rog. Grupul UDMR.
Stimați colegi,
În primul rând, mulțumesc pentru larga susținere, mai ales grupului meu parlamentar, al UDMR.
Permiteți-mi să zic două aspecte importante.
Modificarea legislativă aprobată de dumneavoastră permite de acum încolo medicilor de familie ca, în programul normal de lucru, să-și deschidă puncte de lucru în comunele, amintite și de colegul meu, unde nu există cabinet de medicină de familie. Astfel, un medic de familie tânăr, dacă-și deschide un CMI într-un oraș și ajunge să aibă numai 1.000 de pacienți, în principiu, prin deschiderea a maximum două puncte de lucru în comunele învecinate sau chiar pe teritoriul județului respectiv – și am scos limitarea de 15 kilometri –, să-și poată crește numărul pacienților de pe listă. Aceasta înseamnă indirect și o finanțare mai bună, posibilitatea să rămână în țară și în județ și să-și poată duce traiul.
Foarte important, introducem posibilitatea și către casele județene de asigurări de sănătate să-și suplimenteze fondurile pentru medicii de familie care au numărul maxim de pacienți, însă, venind dintr-o comună din județul respectiv, doresc să ajute comunitatea de unde provin. Astfel, dacă realizează, și foarte important, 10 ore, cel puțin, de consultații în comuna respectivă... Și de ce zic 10 ore? Și atrag atenția! Nu se poate să se întâmple ca un primar să facă cabinetul de medicină de familie ca punct de lucru, iar medicul de familie să-și deschidă cabinetul și apoi să nu se mai ducă. Deci legea obligă să stea 10 ore pe săptămână – poate să obțină o finanțare suplimentară.
Pentru un medic de 40 de ani, care are nevoie de bani pentru a-și plăti rata, pentru a-și crește copiii, e un ajutor important.
Pe lângă propunerile noastre prin care în doi ani am crescut cu 48,3% finanțarea medicinei de familie, iată un exemplu bun că Parlamentul poate să adopte legi importante, care ajută atât oamenii, cât și medicii de familie. Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Florin Iordache:**
Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.
Poziția 2. Proiectul de lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate; PL-x 574/2018.
- Comisia pentru administrație și Comisia pentru mediu
- propun adoptarea.
-
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
3. Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; PL-x 235/2018.
- Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu
- propun adoptarea.
-
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
- A fost adoptat.
4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2018 privind implementarea Programului guvernamental „INVESTEȘTE ÎN TINE”; PL-x 474/2018.
Comisia pentru buget și Comisia pentru politică economică propun adoptarea.
-
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
- abțineri.
Explicarea votului, doamna Lia Olguța Vasilescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și vreau să le mulțumesc tuturor colegilor care au votat această ordonanță de urgență, care face parte din programul de guvernare și care țintește 8 milioane de români, între 16 și 55 de ani, care pot lua credite, între 35.000 și 40.000 de lei, de la CEC, cu garanția statului român, rambursabile pe o perioadă de 10 ani, cu cinci ani perioadă de grație.
Vreau să vă spun că în fiecare zi la CEC se înregistrează aproximativ 50 de cereri, ceea ce înseamnă că programul funcționează din plin și este foarte apreciat de români și chiar nu reușesc să înțeleg de ce sunt persoane în Parlament care au votat împotriva unui program care dă posibilitatea românilor să investească în nevoile personale și ale familiei.
Așa cum știți cu toții, este posibil să se plătească din aceste sume de bani taxele școlare pentru persoană sau pentru copil, de asemenea, cheltuielile cu transportul, asigurări medicale sau cheltuieli medicale. Și la Parlament s-au mai introdus două amendamente – foarte bune, din punctul meu de vedere: se pot cheltui banii inclusiv pentru
produse de ortezare și protezare, instrumente medicale, instrumente muzicale și, de asemenea, pentru plata utilităților pentru cei care stau cu chirie pe perioada studiilor. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Doamna Chichirău, Grupul USR.
## **Doamna Cosette Paula Chichirău:**
O să-i explic eu doamnei Vasilescu de ce unii s-ar putea împotrivi unui asemenea... nu știu... dezastru.
E o ordonanță care a început prin a investi în tineri, dar acum vârsta limită e, nu știu, 55, 65 de ani. Nu știu ce înțelegeți dumneavoastră prin „tineri”, da?
Ați început cu o ordonanță în care motivarea era: „Domnule, trebuie să facem niște programe care să ajute tinerii până la 25 de ani.”
Acum statul român, prin comisia, vestita Comisie Națională de Strategie și Prognoză – a domnului Ghizdeanu –, dă împrumuturi oricui și pentru orice. Că sunt cheltuieli medicale, renovări de apartamente, orice doriți dumneavoastră este în acest proiect. Este o varză, e prost administrat și asta din cauză că nu sunteți în stare să asigurați bunăstarea românilor. Pentru că, dacă ați asigura bunăstarea românilor, n-ar trebui să faceți asemenea lucruri.
Așa că este o măsură foarte proastă, ar trebui revizuită și ar trebui programe la Ministerul de Dezvoltare, la Ministerul Tineretului, și nu la această comisie-fantomă.
- Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
## A fost adoptată.
5. Proiectul de lege privind aprobarea participării României la sistemul Națiunilor Unite al Echipelor de evaluare și coordonare în caz de dezastre, precum și pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; PL-x 645/2018.
- Comisia pentru buget propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
- A fost adoptat.
6. Proiectul de lege pentru completarea art. 5 din
Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice; PL-x 577/2018.
- Comisia pentru administrație propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2018 privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier; PL-x 586/2018.
- Comisia pentru transporturi propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
- exprimat votul.
Adoptat.
Domnule Bode, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
N-aș fi luat cuvântul, dar ați adus luni în dezbatere, de pe poziția 28, când mai erau trei minute din ședința de luni, pe poziția 14 – n-am înțeles graba –, să discutăm acest proiect de lege. Noi ne-am abținut la vot și aș vrea să știți ce ați votat.
Practic, prin prorogarea acestui termen, ISCTR – vorbim de 324 de angajați ai ISCTR – nu mai poate să-și schimbe regimul juridic. De fapt, se amână modificarea statutului angajaților ISCTR în funcționari publici. Este o inițiativă a Ministerului Transporturilor, este o inițiativă în regulă. De ce se amână până la 1 ianuarie 2020? Este a treia prorogare de termen. Nu înțeleg de ce Ministerul de Finanțe și ANFP-ul amână fără nicio justificare această decizie, această propunere a Ministerului Transporturilor.
Acesta este motivul pentru care grupul nostru parlamentar s-a abținut de la vot.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc, domnule coleg.
8. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 66 alin. (5) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor; Pl-x 555/2018.
Comisia pentru agricultură propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
## **Domnul Nechita Adrian Oros:**
Stimați colegi,
Vă mulțumesc, în numele colegilor mei medici veterinari, pentru acest vot și vreau să vă spun că Partidul Național Liberal a votat pentru adoptarea acestei propuneri legislative, care abrogă niște prevederi abuzive prin care anul trecut majoritatea PSD–ALDE a introdus statul paralel în Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
9. Proiectul de lege privind instituirea Zilei naționale a gastronomiei și a vinului românesc; PL-x 439/2018. Comisia pentru agricultură propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
A fost adoptat.
10. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014–2020; PL-x 578/2018.
Comisia pentru buget propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
A fost adoptat.
11. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică; PL-x 588/2018.
Comisia pentru buget propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2018 privind gestionarea fondurilor externe nerambursabile acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014–2020, domeniul Afaceri interne; PL-x 585/2018.
- Comisia pentru buget propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
13. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței
Guvernului nr. 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare; PL-x 583/2018.
- Comisia pentru buget propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
- abțineri.
A fost adoptat.
14. Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice; PL-x 383/2018.
- Comisia pentru agricultură și Comisia juridică propun
- adoptarea.
-
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Secțiunea II. Legi organice. Adoptări.
15. Proiectul de lege pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică și pentru trecerea unui imobil din domeniul public al statului și din administrarea Instituției Prefectului – Județul Bacău în domeniul public al județului Bacău; PL-x 71/2019.
- Comisia juridică propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
16. Propunerea legislativă privind aprobarea Programuluipilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanțarea autorităților administrației publice locale; Pl-x 751/2018.
Comisia pentru apărare, Comisia pentru administrație și Comisia pentru sănătate propun adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Pornită ca inițiativă PSD–ALDE, îmbrățișată de toate grupurile parlamentare, inițiativa pe care tocmai ați votat-o rezolvă o problemă a inspectoratelor pentru situații de urgență.
Vreau să mulțumesc pentru vot tuturor grupurilor parlamentare.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Mulțumesc.
17. Proiectul de lege privind societățile mutuale de asigurare și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 503/2018.
Comisia pentru buget și Comisia pentru politică economică propun adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
În unanimitate adoptat. 18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale; Pl-x 140/2019.
Comisia juridică propune adoptarea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Legi organice. Respingeri. Ultima poziție.
19. Propunerea legislativă pentru implementarea subpunctului 1 al punctului III din Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918; Pl-x 732/2018.
Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun respingerea.
Vot · approved
Declarații și intervenții ale deputaților: – Nicolae Georgescu – declarație politică despre măsurile Guvernului privind sprijinul românilor de pretutindeni; – Bende Sándor – declarație politică cu titlul „Infrastructura feroviară – o piatră de moară”; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție intitulată „Ziua Națională a Republicii Elene – 25 martie 1821”; – Nicolae Daniel Popescu – apel către instituțiile abilitate pentru anularea proiectului care prevede construirea gropii de gunoi din pasul Mestecăniș; – Corneliu Bichineț – despre problemele cu care se confruntă ceferiștii și situația infrastructurii feroviare; – Daniel Olteanu – declarație politică referitoare la „Măsuri pentru susținerea copiilor și tinerilor sportivi”; – Vasile Cocoș – declarație politică intitulată „Românii urmăresc cu mare atenție bilanțul rezultatelor obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene”; – Mihaela Huncă – declarație politică având ca obiect „România, alături de Republica Moldova în Europa!”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Indiferența – cancerul care macină România”; – Mariana Venera Popescu – declarație politică referitoare la existența unor discriminări și probleme de natură salarială pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din instanțe și parchete; – Constantin Codreanu – „Solicit Președintelui României să revină public asupra afirmației privind existența națiunii moldovenești!”; – Camelia Gavrilă – declarație politică referitoare la „simularea examenelor naționale, un demers pedagogic relevant și necesar”; – Florica Cherecheș – declarație politică intitulată „Ministerul Simulării Naționale”; – Biro Zsolt Istvan – apel pentru transpunerea în lege a principiilor care vizează conviețuirea interetnică; – Cristina Ionela Iurișniți – declarație politică intitulată „Mai bine dăruiești decât să lovești!”; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – considerații despre hărțuirea morală la locul de muncă; – Petru Sorin Marica – declarație politică: „Politicile agricole guvernamentale dau rezultate practice”; – Angelica Fădor – declarație politică intitulată „Termenul de finalizare a DN 18, amânat din nou”; – Adrian Octavian Dohotaru – declarație politică: „S.O.S., pădurile României! Stopați jaful!”; – Elvira Șarapatin – declarație politică având ca obiect „Sănătatea este prioritatea guvernării PSD”; – Dănuț Bica – declarație politică intitulată „În Argeș se spune că cel mai bun spital este autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală”; – Ioan Dîrzu – declarație politică: „DN 74 și DN 75 vor fi reabilitate în acest an din bani de la Guvernul PSD–ALDE. În total, Guvernul ne reabilitează 80 km de drumuri în județ”; – Laurențiu Dan Leoreanu – declarație politică: „Educația, în colaps național. Rezultatele evaluării naționale reflectă eșecul actualei guvernări în pregătirea noilor generații”; – Elena Hărătău – declarație politică intitulată „Pași concreți și apăsați pentru modernizarea și dezvoltarea Bacăului”; – Roxana Mînzatu – declarație politică cu titlul „Tinerii au în Partidul Social Democrat un partener”; – Alina Teiș – declarație politică cu titlul „Femeile, egale cu bărbații și competente în viața politică”; – Constantin Avram – considerații privind campania strângerilor de semnături pentru alegerile europarlamentare; – Marius Constantin Budăi – declarație politică intitulată „România a înregistrat cea mai rapidă creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană și a atins cota de 40% din PIB la nivelul masei salariale”; – Cristina Burciu – declarație politică având ca titlu „Progrese considerabile ale României la capitolul atragerii fondurilor europene”; – Aida Cristina Căruceru – declarație politică: „Atunci când Uniunea Salvați România se dă anticomunistă, dar, de fapt, reușește să fie neconstituțională și demagogică!”; – Tamara Dorina Ciofu – declarație politică având ca obiect „Servicii medicale de calitate pentru români”; – Tudor Ciuhodaru – declarație politică: „Candidez la europarlamentare!”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Justiție socială marca PSD! Foștii torționari comuniști au pensii de zeci de mii de lei, iar milioane de români doar câteva sute!”; – Cristina Elena Dinu – declarație politică având ca titlu „24 martie, Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei”; – Ionela Viorela Dobrică – declarație politică intitulată „Educația de azi din România, cheia succesului de mâine”; – Eliza Mădălina Peța-Ștefănescu – declarație politică având ca subiect „Evaluarea psihologică reală a profesorilor, o măsură de protecție a elevilor”; – Eugen Tomac – declarație politică cu referire la Ziua Unirii Basarabiei cu România instituită la 27 martie; – Florin Claudiu Roman – declarație politică: „Îndrăznește să mai crezi că PSDragnea poate face bine României!”; – Mihăiță Găină – declarație politică având ca titlu „Creșterea economiei României va înclina balanța deciziilor Uniunii Europene”; – Găvrilă Ghilea – declarație politică: „Guvernul să se pună cu burta pe Cartea funciară!”; – Claudia Gilia – declarație politică intitulată „Referendumul propus de președinte este inutil, scump și de fațadă!”; – Georgeta Carmen Holban – considerații privind „Rolul fundamental al tinerilor noștri excepționali în dezvoltarea națiunii”; – Florică Ică Calotă – declarație politică cu referire la „Creșterea forței de muncă în agricultură”; – Claudiu Augustin Ilișanu – declarație politică având ca titlu „În perioada 20–22 martie 2019 la Pitești s-a desfășurat «Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor», un eveniment ce denotă o tendință de solidaritate pe care țara noastră dorește să o aducă printre actorii europeni în privința politicilor de mediu”; – Natalia Elena Intotero – declarație politică având ca subiect „Brexit – Memorandumul privind reglementarea statutului cetățenilor britanici rezidenți în România”; – Ioan Balan – declarație politică: „De ce fug liderii PSD de spitalele de stat?”; – Cornel Itu – declarație politică despre „Combaterea violenței domestice”; – Costel Lupașcu – declarație politică cu titlul „101 ani de la Unirea Basarabiei cu România”; – Emil Marius Pașcan – declarație politică intitulată „Riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial!”; – Mihai Niță – declarație politică: „Te iubesc, Europa!”; – Mirela Furtună – declarație politică cu referire la „Inițiativa de modificare a procedurii de contestare a sancțiunilor contravenționale”; – Corneliu Mugurel Cozmanciuc – declarație politică având ca temă „Relevanța strategică a Mării Negre pentru România din punctul de vedere al securității”; – Ștefan Mușoiu – declarație politică având ca titlu „Sănătatea, o prioritate a noastră, proiectată și la nivel european”; – Neculai Iftimie – declarație politică având ca subiect „O ecografie a pădurilor din unele țări europene”; – Nicolae Giugea – declarație politică intitulată „Producătorul român, sufocat de o concurență prea puțin corectă”; – Laurențiu Nistor – declarație politică cu titlul „România ocupă locul al II-lea în Uniunea Europeană în privința plăților efectuate prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală”; – Dumitru Oprea – declarație politică intitulată „ANAF face eforturi mari pentru a obține neîncrederea contribuabilului”; – Daniela Oteșanu – declarație politică: „Cadrele medicale au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale în guvernarea PSD”; – Petru Movilă – declarație politică: „Uniți în Europa!”; – Alexandra Presură – declarație politică: „Atenție specială acordată de statul român pentru sănătatea tinerei generații!”; – Claudiu Vasile Răcuci – declarație politică: „Tu știi ce face Guvernul cu banii tăi?”; – Anișoara Radu – declarație politică având ca titlu „Măsurile prevăzute în programul de guvernare au stimulat creșterea economică”; – Raluca Turcan – declarație politică: „Liviu Dragnea și-a dat seama că Viorica Dăncilă trebuie ținută departe de orice microfon!”; – Aurel Robert Boroianu – declarație politică: „Încotro se îndreaptă agricultura românească, dacă România trăiește din nou numai din importuri, domnule Daea?!”; – Alexandru Rotaru – declarație politică: „Îi îndemn pe români să fie patrioți în Europa și să iasă la vot, fiindcă România merită mai mult!”; – Răzvan Ilie Rotaru – declarație politică intitulată „PSD vine cu soluții pentru accelerarea construcției de autostrăzi”; – Ciprian Constantin Șerban – declarație politică cu titlul „Târgul AGRITEQ din Doha, Qatar, organizat în perioada 19–22 martie 2019, a VII-a ediție, a reprezentat o oportunitate de promovare a agriculturii și a produselor românești. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale merită felicitat pentru participare!”; – Silviu Nicu Macovei – declarație politică intitulată „Dubla măsură nu ar trebui să aibă loc între parteneri egali!”; – Sorin Ioan Bumb – declarație politică cu titlul „Culmea statisticii la PSD – cum să fii mai bogat ca portughezii, când ai doar jumătate din banii lor”; – Ion Spânu – declarație politică: „Cu pași mari spre criza economică”; – Vasile Florin Stamatian – declarație politică intitulată „Anul 2018 – un minim istoric de copii născuți în România!”; – Angel Tîlvăr – declarație politică cu referire la traficul de ființe umane; – Adrian Mihăiță Todoran – declarație politică intitulată „PSD a întrecut orice limită! Vor și alte pensii speciale, dar se opun creșterii alocației pentru copii!”; – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică având ca titlu „Concentrare pe aplicarea legilor privind bugetele acestui an”; – Viorica Cherecheș – declarație politică: „Promisiunile unui ministru, falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; pe aplicarea legilor privind bugetele aces – Viorica Cherecheș – declarație politic falimentul sistemului sanitar”; „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru „ tui an”; ă: Promisiunile unui ministru
Vă mulțumesc, stimați colegi.
Declar ședința închisă.
Invit membrii Biroului permanent...
Imediat, domnule Benga!
Invit membrii Biroului permanent la ședința de Birou permanent.
Domnul Benga, explicarea votului.
Nu știu în ce măsură știți, dar acest proiect de lege este un proiect inițiat de colegii de la UDMR și are în vedere punctul III din Declarația de la Alba Iulia și, cumva, ideea de a pune, de a face anumite reparații la acest punct. Și, mă rog, sunt surprins că ei nu și-au explicat votul, însă vreau să-l explic pe-al nostru. Pentru că am mai spus de câteva ori de la acest microfon că noi întotdeauna avem deschidere pe discuția aceea și dat fiind că anul trecut s-a sărbătorit și Centenarul. Cu siguranță, tot ceea ce ține de instruirea, administrarea și judecata în limba proprie și cu membrii din sânul acelor comunități este o discuție care merită avută. Însă acest proiect de lege, așa cum a fost el conceput și cum le-am spus colegilor și în comisie, pur și simplu era nevotabil și, din punctul nostru de vedere, era doar o formă de a crea niște procentaje, și nici pe departe de a pune realmente pe tapet acel punct în discuție.
Mulțumesc frumos.
## **Domnul Florin Iordache:**
Mulțumesc. Declar ședința închisă. Invit colegii la ședința de Birou permanent.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYEJT|167136]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/8.IV.2019 conține 56 de pagini.**
Prețul: 140,00 lei
În raportul semnat chiar de fostul ministru al transporturilor, Lucian Șova, se arată că „degradarea severă a parametrilor tehnici ai unor zone și/sau elemente ale infrastructurii feroviare a fost cauzată de imposibilitatea derulării unor cicluri normale de mentenanță a infrastructurii feroviare, ca efect al subfinanțării constante din ultimii 30 de ani”. Documentul precizează că anual ies din parametri 350 de kilometri și sunt reabilitați numai 12.
Compania Națională de Căi Ferate – gestionarul infrastructurii feroviare din România, care măsoară aproape 20.000 de kilometri lungime desfășurată, fiind a șaptea ca mărime din Europa – are, în afara rapoartelor care arată starea deficitară cu care se confruntă acest sector strategic, și o mulțime de proiecte. Multe dintre acestea rămân doar pe hârtie, însă, în cazul obținerii unor finanțări europene, unele dintre obiectivele avute în vedere ar putea să devină fezabile.
Ținând cont de toate acestea, atragem atenția la modul cel mai serios că lucrurile nu mai pot continua așa. Prea multe resurse se pierd pentru o companie care mai mult rău
face decât bine. Bunăoară, conducerea CFR Infrastructură trebuie schimbată.
Când vom putea asista la demiterea directorului general de la CFR Infrastructură, care, practic, nu răspunde pentru starea deficitară în care se găsește calea ferată?
Când vom putea oare asista la asumarea răspunderii pentru numeroasele deficiențe și probleme de pe calea ferată?
Am fost păziți până acum, dar să nu ne mirăm dacă vom avea vreo catastrofă de proporții pe calea ferată. Vă mulțumesc.
Depozitul de deșeuri a fost deja construit și o suprafață de aproape 6 ha a fost decopertată și distrusă. Proiectul a înghițit până în prezent 7 milioane de euro, fonduri europene.
Dar deocamdată lucrurile s-au oprit, pentru că Tribunalul Suceava a decis suspendarea autorizației de construire, după nenumăratele petiții și insistențe din partea localnicilor. Aceștia sunt printre cei care au de suferit de pe urma acestui proiect monstruos. Viața și sănătatea lor le vor fi afectate, turismul din care trăiesc va avea de suferit.
De aceea, fac un apel la dumneavoastră pentru susținerea, pe lângă instituțiile abilitate, a următoarelor cauze:
– anularea definitivă a acestui proiect;
– refacerea completă a vegetației distruse prin decopertare și excavare; și
– tragerea la răspundere a celor responsabili și complici în acest proiect ridicol, absurd și monstruos. Vă mulțumesc.
Daniel Popescu, deputat al USR, diaspora.
Unii vor răspunde da, iar cei care știu ce e cu justiția vor spune nu, pentru că justiția oricum este oarbă. Vă mulțumesc.
Corneliu Bichineț, PMP, Vaslui.
Este o decizie simplă, punctuală, ale cărei efecte nu le vom vedea, probabil, la prima olimpiadă sau la primele campionate mondiale, dar e o decizie care va naște campioni olimpici și mondiali și, mai presus de toate, generații de copii cu dragoste de sport și de România, transformată într-o țară care îi încurajează, nu le închide ușa și le năruie visurile.
Vă mulțumesc.
Daniel Olteanu, deputat ALDE de Vaslui.
Voi prezenta, în declarația mea politică de azi, câteva din realizările României în cele două luni de mandat:
– organizarea Conferinței privind lupta împotriva antisemitismului, tocmai pentru a transmite un mesaj ferm de respingere a oricăror forme de discriminare;
– impunerea unui ritm alert al activităților, conștienți de faptul că avem de gestionat un număr important de dosare într-o perioadă mai scurtă de timp în comparație cu alte președinții;
– în vederea alegerilor europarlamentare din 2019, s-au intensificat discuțiile cu Parlamentul European pentru a închide cât mai multe dosare. Astfel, România a obținut finalizarea negocierilor pe 67 de dosare cu impact major la nivelul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că Guvernul României a obținut în doar două luni consensul pe un număr mai mare de teme europene decât au obținut în șase luni alte guverne;
– s-au obținut realizări pe toți cei patru piloni ai priorităților de mandat: Europa convergenței, Europa siguranței, Europa ca actor global și Europa valorilor comune.
Voi încerca să le prezint lunar românilor declarații politice în care să evidențiez realizările obținute de România la președinția Consiliului Uniunii Europene.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Deputat Vasile Cocoș, Colegiul nr. 40, Vâlcea.
La mulți ani, România!
La mulți ani, români de pe ambele maluri ale Prutului, în marea familie europeană!
Vă mulțumesc.
Deputat PRO România, Mihaela Huncă.
Da, dragi colegi, trăim într-o țară în care se moare de cancer la sân, în care în fiecare an sunt descoperite 7.000 de noi cazuri, iar cancerul de sân rămâne a doua cauză de deces prin cancer la femeile din România.
Așadar, avem nevoie de programe de prevenție, de depistarea formelor de cancer în stadii incipiente, avem nevoie de acces la tratamente inovative, de servicii medicale preventive și curative de o calitate cât mai bună, pentru a diminua numărul românilor victime ale cancerului. Și nu, niciodată asta nu se va întâmpla cu programe și proiecte rătăcite prin sertare, peste care se așterne praful, din cauza nepăsării unor funcționari și sfidării celor care ne conduc! Și, din păcate, indiferența la adresa pacienților a devenit, de fapt, adevăratul cancer care macină România!
Vă mulțumesc.
Deputat al PNL, Antoneta Ioniță.
Așadar, dragi colegi, se impune să îi redăm acestei categorii salariale demnitatea pe care o merită.
Vă mulțumesc.
Deputat Mariana Venera Popescu, Grupul minorităților naționale.
Îi solicit Președintelui României să revină asupra afirmațiilor sale cât mai curând posibil. Până atunci, noi, unioniștii, rămânem cu același deziderat: _ein volk, ein staat, eine riegerung!_
Vă mulțumesc.
De asemenea, prestația și concentrarea elevilor nu se compară cu situația de examen, nu e acea stare de examen. Deci toate interpretările trebuie să fie nuanțate cu măsură, cu temei pedagogic și fără a sugera un dramatism al situației de fapt.
Însă măsuri necesare se impun, prin promovarea intensă a ideii de pregătire în vederea unor examene valoroase, semnificative, a unor strategii remediale la nivel de școală, la nivel de clasă, o analiză a sistemului și poate introducerea unui prag pentru admiterea la liceu, în așa fel încât lucrurile să fie clare în zona evoluției pe domenii mai complexe științific, abordarea diferențiată a elevilor și pregătirea lor temeinică pe tot parcursul anilor de gimnaziu.
Concluzia este că e un moment important, în care analiza trebuie făcută de specialiști, în care elementele trebuie comunicate părinților, comunității, printr-un parteneriat autentic, și reglajele se impun atât la nivel de sistem național, cât și prin abordări individualizate la nivelul fiecărei clase, pentru că, de altfel, fiecare copil are unicitatea lui, potențialul lui intelectual și un ritm de evoluție.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.
Stimați colegi,
Una din definițiile nebuniei este de a repeta același proces de nenumărate ori și a aștepta un rezultat diferit. Este evident că sistemul de învățământ din România, oricât de multe simulări și programe remediale am aplica, nu mai este eficient de ani buni. Goana după medii mai mari trebuie înlocuită de o preocupare reală asupra necesităților elevilor și cerințelor educaționale din ziua de mâine.
În final, considerăm că a sosit momentul ca principiile care vizează conviețuirea interetnică să fie transpuse în lege. Mulțumesc.
Criminalul avea ordin de restricție. Potrivit deciziei magistraților Judecătoriei din Sighetu Marmației, bărbatul era obligat să păstreze o distanță minimă de 15 metri față de femeie și copiii ei, precum și față de locuința în care stăteau.
De asemenea, atacatorul nu putea să se apropie nici de unitatea de învățământ pe care cei doi copii, în vârstă
de șase și, respectiv, 10 ani, o frecventau. Dar totul a fost inutil. Aceasta crimă îngrozitoare arată încă o dată că autoritățile nu sunt capabile să protejeze femeile care cer ajutorul.
Ce spun specialiștii? „Brățările electronice de supraveghere sunt o soluție, dar deocamdată autoritățile de la noi au doar un proiect”, este mesajul transmis de Cosmin Andreică, lider al Sindicatului Polițiștilor „Europol”. „Aceste brățări ne-ar da posibilitatea să monitorizăm locația și să preîntâmpinăm orice violență.”
Știm că nu există buget alocat pentru introducerea brățărilor electronice.
Dar de ce nu s-au alocat? Pentru că acest Guvern are ca prioritate nu siguranța cetățenilor cinstiți, a mamelor care își cresc singure copiii în propria țară, ci siguranța infractorilor, modificarea legilor justiției sau deturnarea banului public. Nu a existat niciun motiv întemeiat care să fi stat la baza întârzierii acestor măsuri, care ar fi salvat vieți nevinovate. Și nu există niciun motiv care să împiedice Guvernul să demareze de urgență în mass-media, în societate și în școli o campanie națională de informare, de conștientizare și de sensibilizare asupra luptei împotriva oricărui tip de violență verbală, psihologică sau fizică.
La Sighetu Marmației s-a tras din nou prin moarte un semnal de alarmă. Până când vom tot număra femeile victime ale violenței domestice, copiii rămași orfani și familiile îndoliate?
În calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse, doamnă ministru Carmen Dan, vă reamintesc obligațiile care vă revin în ceea ce privește ministerul pe care îl conduceți: demararea de urgență a măsurilor pentru operaționalizarea sistemului electronic de supraveghere a agresorilor, conform prevederilor Legii nr. 174/2018.
Mai bine dăruiești decât să lovești!
Mulțumesc.
Cristina Iurișniți, Circumscripția electorală nr. 6 Bistrița-Năsăud.
De aceea, împreună cu mulți dintre dumneavoastră, dragi colegi, am propus proiectul legislativ care prevede pedepsirea hărțuirii la locul de muncă, inclusiv a hărțuirii psihologice și morale. Responsabilitatea de a preveni acest comportament stă, bineînțeles, în primul rând în mâinile angajatorilor, dar stă și în puterile noastre să definim și să sancționăm legal o serie de comportamente abuzive și inacceptabile la locul de muncă.
Vă mulțumesc.
Oana Bîzgan, deputat independent.
Toate reprezintă pachete de măsuri care au ca principal scop încurajarea unui spectru cât mai larg de activități agricole, specific zonei montane, asigurând în acest fel un cadru juridic necesar pentru o dezvoltare durabilă.
Dacă vor avea efectele scontate, aceasta depinde nu numai de sistemul de acte normative, ci și de cei care sunt chemați să le pună în practică, fie că ne referim la administrația locală, fie la beneficiarii înșiși.
Agricultura și dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. Iar noile politici agricole și-au propus să facă din sectorul agricol un motor de creștere economică, o sursă de locuri de muncă pentru oamenii din mediul rural.
Ținând cont de rezultatele de până acum, la jumătate de mandat, am convingerea că obiectivul acesta va fi atins. Va fi atins nu ca o expresie a unei ambiții politice, ci ca o viziune confirmată de dezvoltarea economică susținută și armonioasă a României. Este de fapt ceea ce ne dorim cu toții.
Vă mulțumesc.
Petru Sorin Marica, deputat al PSD de Hunedoara.
Mă întreb cum poate un ministru al transporturilor să spună că lucrările la acest drum sunt în grafic, așa cum a declarat Răzvan Cuc în urmă cu trei săptămâni la Suceava, dacă termenul de finalizare a fost amânat cu încă un an.
Sper ca acesta să nu dea vina, din nou, pe statul paralel, în loc să recunoască faptul că ministerul pe care îl conduce nu este în stare să asigure plățile pentru lucrările executate, mai ales că, din raportările CNAIR, se vede clar că nu au fost nici până acum plătite integral lucrările executate în 2018.
Cu minciună și incompetență Guvernul PSD–ALDE nu va putea să mai guverneze, iar românii vor transmite la vot un semnal clar față de această guvernare nefericită, care acționează doar în interesul liderilor de partid și împotriva românilor.
Vă mulțumesc. Deputat al PNL, Angelica Fădor.
Menționăm că specialiștii din Direcția generală păduri, din Ministerul Apelor și Pădurilor, nu susțin această inițiativă legislativă aberantă.
Ne solidarizăm prin S.O.S. cu pădurarii de la Federația Silva, cu ecologiștii din toată țara și cerem retragerea din Parlament a acestui proiect legislativ toxic pentru țară.
Adrian Dohotaru, deputat de Cluj. Vă mulțumesc.
În 2019 se introduce Programul național de testare și tratament pentru carența vitaminei D în două etape: profilaxia rahitismului la sugari și gravide, cu extindere la copil după 18 luni, și screening pe grupe de vârstă, în funcție de criterii și factori de risc al deficitului sever de vitamina D.
Pacienții români au dreptul la tratament inovativ de ultimă generație. Aceasta este politica asumată de guvernarea PSD și, drept urmare, se vor încheia noi contracte cost-volum, astfel încât să fie asigurat accesul la tratamente inovative pentru un număr cât mai mare de pacienți.
Din acest an se asigură inclusiv finanțarea pentru testarea markerilor tumorali și moleculari necesari pentru prescrierea medicamentelor inovative nou introduse în lista de medicamente compensate și gratuite pe care acum o sponsorizează firmele de medicamente. Și în 2019 lista de medicamente compensate și gratuite va fi modificată trimestrial, pentru o mai bună actualizare a tratamentelor necesare, în pofida faptului că legislația prevede cel puțin o corecție pe an.
Așadar, se poate constata că în guvernarea PSD pacientul este în centrul sistemului medical. El trebuie să primească serviciile și tratamentele medicale de care are nevoie și când are nevoie.
Așadar, facem apel către populația României să creadă în România, că creadă în Guvernul PSD, să creadă în candidații la Parlamentul European, cei care sunt patrioți, candidați ai Partidului Social Democrat.
Mulțumesc.
Deputat Elvira Șarapatin, PSD, Gorj.
În Argeș circulă o glumă aproape sinistră, inspirată de incapacitatea sistemului de sănătate din județ de a oferi servicii de calitate pacienților. Se spune că cel mai bun spital argeșean îl reprezintă autostrada Pitești–București parcursă pe sensul de mers către Capitală, pentru că orice pacient aflat într-o situație ceva mai complicată este urcat în ambulanță și transferat la unul dintre spitalele supraaglomerate din București. Astfel de decizii nu au la bază comoditatea sau lipsa de profesionalism a medicilor argeșeni, ci faptul că spitalele din județ nu dispun de echipamentele necesare pentru intervențiile medicale complexe.
Stimați colegi,
În anul 2019 situația sistemului de sănătate nu se va schimba în bine, dacă avem în vedere faptul că parlamentarii PSD și ALDE au respins toate amendamentele formulate de către deputații și senatorii PNL cu ocazia dezbaterii Proiectului Legii bugetului de stat. Noi am propus alocarea sumelor necesare pentru începerea în acest an a construirii spitalelor regionale, pentru renovarea spitalelor județene și municipale și pentru dotarea corespunzătoare a secțiilor de urgență, a maternităților și a blocurilor operatorii, prevederea fondurilor pentru medicamentele indispensabile în spitale și pentru bolnavii cronici, asigurarea unei finanțări adecvate pentru medicii de familie și pentru redeschiderea cabinetelor de medicină în toate școlile din țară. S-a demonstrat astfel că pentru majoritatea PSD–ALDE problemele din sistemul de sănătate nu reprezintă o prioritate și că românii bolnavi vor trebui să se trateze ca și până acum.
Prin urmare, am înțeles cu toții că, atâta vreme cât PSD și ALDE vor rămâne la guvernare, sistemul medical românesc va fi în continuare perceput drept cel mai slab din Europa, iar România va rămâne, ca și în anii precedenți, pe ultimul loc în Indexul european al consumatorului de sănătate. În această situație, nu este vorba doar despre incompetența guvernanților, ci și despre rea-voință.
Vă mulțumesc.
Dănuț Bica, deputat al PNL de Argeș.
Este un motiv în plus ca locuitorii județului Alba să acorde votul de încredere pentru europarlamentare, să acorde girul de încredere pentru Guvernul PSD–ALDE. Mulțumesc.
Vă rugăm, doamnă ministru, coborâți din norul în care plutiți în mijlocul realităților din învățământul românesc până nu totul este pierdut!
Vă mulțumesc.
Laurențiu Dan Leoreanu, deputat al PNL de Neamț.
Investiții importante s-au materializat și în sănătate și educație. Spre exemplu, contractul de 6,4 milioane de euro destinat modernizării și extinderii pavilionului vechi al Spitalului Județean de Urgență Bacău, iar în proiect se află și modernizarea secției de radioterapie, în așa fel încât băcăuanii să beneficieze de servicii medicale de calitate la ei acasă.
Și conducerea Primăriei Municipiului Bacău, prin implicarea laborioasă a primarului Cosmin Necula, a inițiat și a început foarte multe proiecte pentru dezvoltarea capitalei județului.
În prezent...
Eu vă mulțumesc.
Roxana Mînzatu, deputat al PSD de Brașov.
În vigoare în acest moment este Strategia națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018–2021, adoptată prin HG nr. 365/24 mai 2018.
Pe lângă aceste realizări, în România ziua de 8 mai a fost declarată Ziua egalității de șanse între femei și bărbați.
Unul dintre domeniile în care văd din ce în ce mai multe femei este cel politic. Și nu pot să spun decât că mă bucură faptul că acest domeniu, care în trecut era oarecum inaccesibil sexului feminin, ajunge acum să fie într-o proporție destul de mare reprezentat de femei, că femeile ajung să ia decizii cu privire la schimbările din viața multor oameni, și nu orice fel de decizii, ci unele care aduc modificări în bine.
Cu privire la participarea femeilor la viața politică, țin să menționez că Partidul Social Democrat a oferit întotdeauna șanse egale femeilor și bărbaților. În prezent, în structurile de conducere există o paritate de gen.
Partidul Social Democrat a promovat intens numirea și alegerea în funcții publice a femeilor, astfel că numărul acestora a crescut mult în comparație cu anul 2012. Prezența femeilor în funcțiile politice nu demonstrează altceva decât faptul că PSD a respectat egalitatea de șanse. Și o va respecta în continuare!
În același timp, masa salarială în România a ajuns la un maxim istoric. PSD și-a asumat misiunea strategică de a reduce decalajele dintre România și UE. Unul dintre aceste decalaje, de importanță deosebită, este cel privind masa salarială, adică totalul salariilor plătite într-un an în România.
Măsurile prevăzute în programul de guvernare al PSD, aplicat cu consecvență, prin creșterile de salarii și pensii, care au avut ca efect inclusiv creșteri salariale în mediul privat, au adus masa salarială a României la nivelul de 80 de miliarde de euro în 2018, în creștere cu 12 miliarde de euro față de anul precedent.
În pofida acestui nivel foarte ridicat, care reprezintă aproximativ 40% din PIB, România mai are de recuperat față de media țărilor dezvoltate din Europa Occidentală, unde masa salarială este de 50%-60% din PIB. Mai sunt deci de recuperat între 10 și 20 de procente din PIB pentru a ajunge la nivelul normal în UE. În bani, acest lucru înseamnă între 20 și 40 de miliarde de euro pe an, care ar putea să majoreze masa salarială în România.
Este o realitate care demonstrează justețea abordării economice a PSD și mai ales temeiul economic profesionist al măsurilor adoptate.
Acestea sunt realități indiscutabile ale strategiilor și politicilor publice elaborate și aplicate de Guvernul și majoritatea parlamentară PSD, conform programului de guvernare asumat în fața românilor.
Dragi români, vă rog, aveți mare grijă în ceea ce privește USR, pentru că formațiunea este mult mai periculoasă decât pare la prima vedere!
Totodată, s-a repus în funcțiune Secția de endocrinologie pediatrică din cadrul Institutului „Parhon”, deoarece copiii sunt și vor rămâne o prioritate pentru actuala guvernare. Cele 11 saloane au un design adecvat pentru pacienții minori. Au fost reabilitate instalațiile sanitare, grupurile sanitare, au fost înlocuite saltelele, geamurile. Sunt 40 de paturi, deservite de cinci medici, 15 cadre medii și auxiliare, iar pe secție se fac anual 3.200 de internări.
Prin profilul medical suprapus peste două specialități, endocrinologie și pediatrie, secția se remarcă prin unicitatea activității și a rezultatelor deosebite, obținute la nivelul unui segment fragil al populației – copiii cu afecțiuni endocrine. Este un prim pas în dezvoltarea endocrinopediatriei, prin formarea de specialiști în domeniu și, pe viitor, prin inaugurarea altor secții dedicate acestui domeniu.
De asemenea, Executivul a alocat bani pentru modernizarea singurului sanatoriu de recuperare a copiilor din România – 26,8 milioane de lei. Aceasta este suma pe care Guvernul României o asigură pentru finanțarea modernizării integrale a sanatoriului de recuperare a copiilor de la Techirghiol. Este sigura unitate de acest gen din țară.
Spațiile reabilitate vor avea o capacitate de 185 de paturi, săli de tratament, gimnastică și recuperare, grădiniță, bibliotecă, săli de clasă, ateliere și spații conexe. 1.400 de copii vor putea beneficia de condiții moderne de recuperare balneologică în Secția neuropsihomotorie din cadrul Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol.
Proiectul a fost demarat pe 20 martie, în prezența viceprim-ministrului Vasile Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și a ministrului sănătății, Sorina Pintea, ca expresie a determinării actualei guvernări ca acest proiect important să fie rapid adus la îndeplinire. Responsabilitatea execuției revine Companiei Naționale de Investiții.
Tot la Techirghiol a fost semnat și un alt contract important pentru dezvoltarea comunității, respectiv asigurarea finanțării din fonduri europene pentru valorificarea potențialului balnear și turistic al lacului Techirghiol, prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. Proiectul este finanțat prin Programul operațional regional 2014–2020, are o durată de implementare de 42 de luni și o valoare totală de 10,7 milioane de lei.
Tot anul trecut, Ministerul Sănătății a completat cu nouă molecule noi lista de medicamente necesare pentru tratamentul pacienților cu tuberculoză.
Aceste medicamente s-au adăugat celor 21 de denumiri comune internaționale (DCI) existente în Lista de medicamente gratuite și asigură astfel accesul la tratamentele necesare tuturor pacienților cu această boală.
Totodată, România derulează astăzi cel mai amplu program de screening pentru tuberculoză la nivel național, prin Programul național de control al tuberculozei, dar și prin Institutul „Marius Nasta”, care este axat pe prevenirea, screeningul și diagnosticul tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, într-un grup-țintă de 75.010 persoane la nivel național, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunități rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependență de alcool, droguri sau alte substanțe toxice, respectiv persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar.
Proiectul are o perioadă de derulare de cinci ani, 2018–2023, și beneficiază de cofinanțare din fonduri europene nerambursabile în valoare de 63,3 milioane lei, la care se adaugă contribuția din bugetul Ministerului Sănătății, în valoare de 975.000 de lei.
Este vorba despre trei caravane mobile, dotate și acreditate pentru screening radiologic și diagnostic molecular rapid al tuberculozei, care sunt deja achiziționate și vor pleca în teren.
Controlul tuberculozei este o prioritate nu doar în România, ci și la nivel internațional, iar proiectul demarat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, alături de partenerii din asociațiile de pacienți și de societatea civilă, are o importanță strategică în eforturile României de a combate această problemă de sănătate publică.
Nu mai puțin de 155 de milioane de euro vor fi alocate pentru sprijinirea studenților defavorizați și pentru doctoranzi în domeniul antreprenoriatului, pentru corelarea ofertelor educaționale cu piața muncii.
De asemenea, pentru a răspunde nevoii de aliniere a ofertei educaționale cu piața muncii, 6,4 milioane euro vor fi alocate pentru implementarea unui studiu prin care vor fi identificate profesiile emergente, precum și pentru o cercetare sociologică care să măsoare angajabilitatea absolvenților de studii superioare.
Nu în ultimul rând, pentru că un învățământ performant poate fi realizat doar în prezența unor profesori performanți, prin Programul operațional „Capital uman” va fi alocată suma de 63,72 milioane de euro, pentru creșterea calității învățământului profesional și tehnic românesc. Astfel, vor fi create stagii de formare pentru profesorii din învățământul profesional, iar partenerii economici vor beneficia de subvenții atractive pentru a se implica în procesul de formare profesională.
Schimbarea drastică prin care va trece în următorii ani economia mondială nu trebuie să prindă România nepregătită. Țara noastră trebuie să devină compatibilă cu noua realitate generată de progresul tehnologic, iar actualul Guvern PSD întreprinde toate măsurile necesare pentru ca acest lucru să se întâmple.
Pentru prima dată, mesajul unirii celor două state românești a primit sprijinul electoral, lucru care m-a responsabilizat și m-a obligat să acționez zi de zi cu mult curaj în această direcție.
Am reușit multe în calitate de deputat, dar, de departe, cel mai mândru sunt de adoptarea Proiectului de lege privind instituirea zilei de 27 martie, Ziua unirii Basarabiei cu România, ca zi de sărbătoare națională. Astăzi am conștiința împăcată că am reușit să fac ceva important pentru țara mea și pentru semenii ei.
După o lungă și importantă bătălie instituțională, am reușit, împreună cu președintele Traian Băsescu, să ridicăm subiectul unirii celor două state românești la nivel de obiectiv de țară. Anul trecut, pe 27 martie, la aniversarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Parlamentul a votat un document prin care România își asumă drept obiectiv de țară unirea Republicii Moldova cu România, atunci când și cetățenii de peste Prut o vor dori.
Unirea se va întâmpla – este singura soluție pentru viitorul Republicii Moldova –, dar acest obiectiv trebuie susținut instituțional și explicat cu răbdare. Este o muncă titanică, un obiectiv pentru care avem nevoie de aliați. De aceea, am ales să candidez pentru Parlamentul European, pentru a duce acest mesaj împreună cu președintele Băsescu la Bruxelles.
PMP este singura formațiune care are o identitate politică bine conturată. Avem încă mult de muncă pentru a reuși să obținem și în Europa același sprijin pentru unire pe care îl avem astăzi în țară, după 10 ani de muncă continuă.
Va mulțumesc tuturor celor care aveți încredere în mine și vă asigur că voi rămâne același om devotat unui proiect politic în reușita căruia cred sincer și pentru care muncesc zi de zi!
Astăzi mai important decât orice este să fim „Uniți în Europa!”.
de nonvalori, și arată limpede că politicile promovate de acesta conduc România doar spre faliment, sărăcie și subdezvoltare, dacă lucrurile nu vor fi stopate la timp.
Mărturie în acest sens stau deficitele bugetare și economice, nivelul ridicat al inflației și suprataxarea intempestivă a unor sectoare economice, așa cum s-a întâmplat și în cazul OUG nr. 114/2018, care nu au generat deloc efecte pozitive, ci au condus la creșterea riscului de țară și la creșterea costurilor la care se împrumută statul român. Deci politicile PSDragnea nu duc la evoluție și stabilitate economică și, implicit, nici la bunăstare pentru cetățenii acestei țări!
Domnilor guvernanți ai PSD–ALDE,
Cifrele reale arată că ceea ce ați dat cu o mână românilor luați deja cu trei din buzunarele lor, în urma deciziilor proaste și incalificabil de iresponsabile pe care le-ați luat de când ați preluat din nou guvernarea, și anume din ianuarie 2017 și până în prezent!
Am mai explicat, în luările mele de cuvânt anterioare, resorturile care au condus la această creștere economică internă și tocmai din acest raționament vreau să nominalizez numai succesele din domeniul agricol. Acestea au generat și dezvoltarea altor activități lucrative, cum ar fi comerțul, industria morăritului și exporturile de cereale sau de produse finite rezultate din grâne.
România a exportat anul trecut cereale în valoare totală de 1,018 miliarde de euro în țările Uniunii Europene, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Peste jumătate din aceste exporturi, respectiv 577,9 milioane de euro, au avut ca destinație țări cu tradiție agricolă, cum ar fi Spania, Italia și Germania. În Spania au fost exportate în 2018 cereale în valoare de 255,3 milioane de euro, în Italia 202,2 milioane de euro și în Germania 120,4 milioane de euro. Pe lângă această cifră, și-au adus aportul și exporturile de produse din industria morăritului, în valoare de 10,9 milioane de euro, către o parte dintre statele comunitare.
Așadar, stimați colegi și dragi români, lansez un apel către dumneavoastră, prin care vă cer să aveți în vedere, când auziți acuzele nefondate ale opoziției la adresa guvernării PSD, că se duce o campanie electorală destul de murdară. Se aruncă foarte ușor cu vorbe goale, ca să nu le numesc minciuni gogonate, menite doar să prejudicieze imaginea guvernării. Din lipsă de probe, aceste fumigene au o frecvență de-a dreptul halucinantă, tocmai ca să capete valențele unor arme electorale performante. Numai că noi, cei de la PSD, ridicăm prin măsuri concrete nivelul de trai al populației și generăm creștere economică viabilă, confirmată de studiile instituțiilor financiare interne și internaționale, și nu producem perdele de fum cu miros electora, precum opoziția.
Chiar dacă aceeași sursă menționează că în prezent sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 2.386 UAT-uri, nu se precizează nimic despre stadiul fizic al acestora și nici despre restul de 734 UAT-uri, în care probabil acestea nici nu au început.
În condițiile în care Programul operațional regional susține implementarea Programului național de cadastru și carte funciară, prin proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, sunt imperios necesare asumarea și aplicarea unui pachet de măsuri pentru accelerarea derulării activităților specifice, în vederea clarificării regimului juridic al tuturor proprietăților imobiliare până la finalul actualului ciclu de finanțare, 2014–2020.
Altminteri, cadastrarea gratuită va rămâne un vis neîmplinit al tuturor românilor și o temă (e)ternă a viitoarelor campanii electorale.
La Bruxelles trebuie să trimitem oameni bine pregătiți profesional și gata să se lupte pentru interesele României!
În concluzie, identificarea și susținerea acestor tineri constituie o obligație și o responsabilitate pe care trebuie să ni le asumăm cu toții, atât clasa politică, cât și societatea civilă. Această necesitate nu este motivată de rațiuni subiective, respectiv pentru a le oferi vreun beneficiu suplimentar acestor tineri excepționali, ci are pur și simplu scopul general obiectiv al progresului și dezvoltării societății românești în ansamblu.
Un tânăr supradotat va reuși oricum în viață. Însă, dacă statul le creează condițiile optime necesare, acești tineri pot fi de folos unor cauze nobile și unei națiuni întregi, pentru ca România să devină cu adevărat o țară de prim rang în Uniunea Europeană!
c) 500 de lei pentru persoanele fără studii.
Tânărul beneficiar al programului care a fost angajat în condițiile prezentei legi beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit aferent salariului brut, stabilit potrivit contractului individual de muncă încheiat în cadrul programului.
Programul va contribui la creșterea forței de muncă în agricultură, acvacultură și industria alimentară cu aproximativ 3.000 de persoane pentru anul 2019, tineri beneficiari ai programului cu studii superioare, cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare și fără studii, contribuind la reîntinerirea forței de muncă, precum și la reducerea șomajului în rândul tinerilor din mediul rural.
În acest sens, „Reuniunea directorilor privind managementul chimicalelor” a scos în evidență necesitatea creării unei platforme europene care să reunească la discuții și analize diferite instituții abilitate pe probleme de mediu și mai ales pe gestiunea substanțelor chimicale, o platformă la care să contribuie reprezentanți ai industriei, cercetării și mediului academic.
Astfel de evenimente contribuie, pe de o parte, la o mai mare vizibilitate a țării noastre în Europa, iar pe de altă parte, ele reprezintă acțiuni concrete pentru evoluția durabilă a politicilor Uniunii Europene privind anumite aspecte cruciale, cum sunt cele de mediu, care necesită inițiativă, cooperare, viziune și aplicabilitate.
Acordul de retragere rămâne cel mai bun instrument, care asigură o retragere ordonată și protejează pe deplin drepturile cetățenilor, garantând în același timp și o certitudine juridică pentru mediul de afaceri.
Acordul negociat este cel mai bun și singurul acord posibil. În contextul actual este esențial ca Guvernul să continue pregătirile interne, pentru a răspunde de o manieră adecvată oricărui scenariu care se va concretiza în perioada următoare.
Cei din PSD știu bine că românul de rând așteaptă cu lunile până îi vine rândul să facă analize decontate de casa de sănătate, că trebuie să facă zeci sau sute de kilometri să facă un RMN sau să aștepte luna următoare să-și cumpere rețeta cu medicamente compensate. PSD-iștii știu că în spitalele administrate de Guvern mișună gândacii și rozătoarele, dezinfectanții sunt apă de ploaie, iar pacientul vine cu tratamentul în buzunar, de acasă. Acesta este motivul pentru care ei fug de spitalele de stat din România. Știu și nu fac nimic!
Dacă PSD–ALDE ar fi guvernat bine, atunci Liviu Dragnea și ceilalți lideri PSD s-ar fi înghesuit să taie panglici la spitalele noi și curate și să fie ei primii care beneficiază de servicii de sănătate moderne! Cum să nu fii mândru de un lucru nou și bun pe care tu l-ai construit? Din păcate, ei au mai adăugat peste 120 de miliarde de lei la datoria publică a românilor și nici măcar vopseaua de pe pereții spitalelor nu au schimbat-o. Au îngropat țara în datorii, iar spitale nu avem, autostrăzi nu avem, școlile sunt tot mai puține, iar veniturile cetățenilor au fost măturate de creșterile de prețuri. Nici nu vreau să mă gândesc cine i-ar mai fi tratat pe oamenii din județ dacă o mână de primari suceveni nu s-ar fi străduit să țină în picioare micile spitale orășenești și să-i convingă pe medici să nu plece în străinătate.
Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat cu noi, la Suceava, dacă Gheorghe Flutur nu s-ar fi încăpățânat să refacă Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou”, aproape din temelii. Dintr-un spital județean învechit, șubrezit, fără minime dotări și fără medicamente, în care îți era frică să intri, grație managerului Vasile Rîmbu și președintelui Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, astăzi avem la Suceava cel mai modern spital din țară și unul dintre cele mai moderne spitale din Europa. Orice pacient care intră astăzi în Spitalul Județean Suceava nu va crede că este în România, căci totul este nou, accesul în secții este numai pe bază de cartelă, dotările sunt de ultimă generație, medicamentele sunt suficiente, iar medicii nu duc lipsă de nimic.
Vasile Rîmbu și Gheorghe Flutur au demonstrat din nou că omul sfințește locul. Și, pentru că tot ne apropiem de sfintele sărbători de Paște, îi provoc și pe managerii altor spitale județene, pe ministrul sănătății sau președinții de consilii județene din alte părți ale țării să vină la Suceava și să „ia lumină” din munca celor doi. Să vină să se inspire și să vadă cu ochii lor cum, prin muncă multă și investiții serioase, poți să faci dintr-o ruină unul dintre cele mai performante spitale din țară și din străinătate, în care astăzi se fac operații în premieră.
Dacă am fi rămas cu toții la mâna Guvernului PSD–ALDE, niciun bucovinean nu ar fi avut unde să meargă la medic pe o distanță de peste 100 de kilometri! Nu știu dacă ne mai trebuia o dovadă în plus să spunem încă o dată că PSD–ALDE a eșuat la guvernare, după ce i-a păcălit pe oameni cu promisiunea unei vieți mai bune!
În calitatea mea de deputat al Parlamentului României, voi depune toate eforturile necesare pentru susținerea acestei proclamații, deoarece nu trebuie să uităm că Basarabia este România, iar Unirea trebuie să rămână un ideal pe care să-l punem în practică, având curaj și determinare!
Prin declarația privitoare la mutarea Ambasadei României în Israel, Viorica Dăncilă sabotează interesele României în Europa și compromite politica externă a țării din ultimii 60 de ani pe subiectul Orientului Mijlociu, punându-ne într-o situație delicată chiar în interiorul Uniunii Europene, prin nerespectarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU. Dăncilă decide cutezător de naiv și hazardat într-o situație istoric litigioasă, delicată și încordată din punctul de vedere al dreptului internațional, înaintea specialiștilor din politica externă și chiar înaintea marilor puteri ale Europei, a Germaniei, a Franței, a Italiei, a Marii Britanii... Incredibil!
O primă consecință și un semnal politic rezidă în anularea vizitei de stat a Regelui Abdullah al Regatului Hașemit al Iordaniei în România. Acesta s-a dovedit până acum a fi un prieten al României și, poate, cel mai echilibrat și respectat șef de stat al lumii arabe, bun partener și al SUA. Mai apoi, vizita oficială a președintelui Senatului, Călin PopescuTăriceanu, în Regatul Maroc a fost anulată, la solicitarea părții marocane, și este doar începutul consecințelor pentru România. În acest context, poziția exprimată de premierul Dăncilă ne vulnerabilizează și din punctul de vedere al candidaturii României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru perioada 2020–2021.
Pe post de trompetă a liderului PSD, Liviu Dragnea, premierul Viorica Dăncilă a mai anunțat de la tribuna AIPAC că are un mesaj de transmis din partea președintelui Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea, și anume: în curând, în Parlamentul României vor fi promovate trei legi. În temeiul acestora, evreii de origine română vor primi automat cetățenie română, dar și supraviețuitorii Holocaustului vor primi ajutoare financiare și acces total la arhivele naționale. Dincolo de intențiile principial nobile, vă întreb: cum poate angaja Viorica Dăncilă poziția Parlamentului României fără nicio prealabilă informare sau consultare, măcar de principiu?! Funcția de premier pe care o ocupă, la fel ca cea de președinte al Camerei Deputaților, sunt reprezentative pentru statul român și reprezintă România instituțional, nu se mărginesc la persoanele fizice de jalnică strânsură numite Viorica și Liviu.
Este absolut scandalos acest calcul electoral meschin, în detrimentul României, prin care Dăncilă și Dragnea doresc, căznit, cu orice preț, să acrediteze ideea că PSD este în grațiile SUA și Israel. Ne plasează într-o postură disonantă în raport cu rezoluțiile ONU și pozițiile asumate la nivelul Uniunii Europene, ne șubrezesc credibilitatea externă, expunându-ne periculos.
Mă tem că, dacă doamna Dăncilă mai apare în plan extern cu niscai declarații pe persoană fizică, fie ne trezim cu țara în prag de război cu cineva, fie devenim o țintă teroristă a vreunei grupări extremiste sau teroriste...
Alo, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Informații Externe, oameni de bine de pretutindeni, nu o mai lăsați pe doamna „he, he” să facă declarații în plan extern în nume personal sau „păpușărită” de Liviu Dragnea; riscăm să declanșăm al Treilea Război Mondial... Doamne ferește!
Și, apropo de Constituție, la 28 martie 1923 a fost promulgată Constituția României Mari, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp, o parte fiind cuprinsă în constituția actuală a României. Domneau atunci peste români Regina Maria și Regele Ferdinand, supranumit „Cel Loial”. Nu același supranume poate fi atribuit și actualului președinte al țării noastre, care zicea emfatic deunăzi că este... aproape hotărât. Problema este că nu știe ce hotărâre trebuie să ia, căci încă nu i s-a spus. Nu i s-a spus nici că poporul român este unic, nu cum avea cunoștință Domnia Sa, că ar exista două popoare române. Poate se gândea la un popor... al lui, după cum deseori a repetat că vrea un parlament al lui, un guvern al lui, o societate civilă a lui, niște partide politice ale lui, terminând cu niște case ale lui, agonisite din meditații. Cam multe dorințe pentru sine și niciuna pentru țară!
România este a noastră, domʼ președinte, este a poporului român, pe care am fi dorit să-l reprezentați cu cinste în Uniunea Europeană, după cum ați promis în campania electorală și ați uitat!
Noi mai credem în Europa, cea cu rădăcini străvechi și cu viitor frumos, vrem să-i rămânem loiali în continuare, dar nu ne mai bazăm pe contribuția dumneavoastră. Noi, românii, suntem europeni, indiferent de opinia vreunui funcționar mai măreț sau mai mărunt. Studiați harta Europei și cartea de istorie și veți avea surprize!
În încheiere, menționez că o inițiativă legislativă oarecum similară, deoarece viza doar contravențiile rutiere, a fost propusă în 2012 de către membrii Comisiei pentru administrație din Senatul României. Respectiva inițiativă a avut raport favorabil de la comisia raportoare și a trecut prin adoptare tacită de Senat, dar a fost respinsă la Camera Deputaților. Acest lucru demonstrează că propunerea merită o analiză atentă din partea autorităților, care pot veni cu observații constructive.
c) Dimensiunea geopolitică – se dorește asigurarea securității energetice, prin elaborarea unor planuri, proiecte, legi care să asigure o dezvoltare durabilă pentru toate statele implicate.
d) Dimensiunea politicii de securitate – este o politică distinctă față de politica tradițională, clasică, ce cuprinde pe agenda sa elemente care țin de domeniul energetic. Se bazează pe colaborarea strânsă și schimbul de informații între diferiți actori, pentru prevenirea unor atacuri asupra infrastructurilor critice energetice.
În concluzie, România reprezintă o punte de legătură, un spațiu favorabil circulației între Europa de Est și de Vest, între Europa de Nord și Balcani, între Europa și Orientul Mijlociu, între Europa și Asia. Apartenența la NATO și UE crește responsabilitățile actuale ale României în materie de securitate și apărare și nu se limitează doar la apărarea teritoriului național. Construcția noii identități europene și euroatlantice constituie o cerință esențială pentru securitatea națională a statului român. Din această perspectivă, responsabilitățile României în materie de securitate au implicații la nivelul întregii comunități euroatlantice.
Drept urmare, România nu doar că susține acțiunile propuse de Comisia Europeană în orientările publicate în septembrie 2017, ci este și pregătită să participe la campania de testare a produselor propusă de comisarul Věra Jourová și la elaborarea unor norme juridice ce includ metodologii specifice cu caracter unitar.
Un alt punct important de pe agenda României pe perioada deținerii președinției rotative a Consiliului UE este și modificarea Directivei 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor față de consumatori, care confirmă preocuparea activă a PSD față de starea de sănătate a tuturor oamenilor și demersul de impunere a protecției pentru cetățeni față de practicile comerciale neloiale.
Țin să salut aceste decizii și vreau, totodată, să subliniez importanța lor, prin care vom putea să conferim autorităților naționale competențe sporite pentru a elimina orice proceduri ilegale.
Numai preocuparea față de sănătatea consumatorilor și respectul datorat acestora pot ține la distanță o serie de pericole care atentează la sănătatea cetățenilor comunitari pe termen mediu sau lung.
Mișcările de proprietate vor continua, ca urmare a punerii în posesie, conform prevederilor Legilor fondului funciar.
Pentru ca funcțiile pădurii să se exercite corespunzător, în România este necesar ca teritoriul țării să fie acoperit cu păduri și alte forme de vegetație forestieră într-un procent mediu de 35%-40%. Pe principalele forme de relief, distribuția pădurilor va trebui să fie după cum urmează: 10% la câmpie, 25% la deal și 65% la munte.
Gestionarea durabilă a pădurilor implică protejarea actualelor păduri și dezvoltarea patrimoniului forestier național, armonizând totodată cerințele generale ale națiunii cu cerințele populației locale, ridicând misiunea socială a silviculturii.
Știați că Petre Daea conduce încă din ianuarie lucrările Consiliului UE pe domeniul agriculturii și că ar putea, măcar din această calitate, să pună capăt practicilor neloiale care consolidează rețelele europene de comerț cu produse alimentare dubioase? Știați că are puterea reală să instituie protecție nu numai pentru fermierii români, ci pentru toți fermierii onești din Uniunea Europeană? Știați că stă prăfuit pe masa instituțiilor europene un proiect de directivă europeană care ar pune capăt unor asemenea practici și care ar deschide ușile de aprovizionare ale supermarketurilor și pentru producătorii români?
Poate că dumneavoastră știați, însă Petre Daea nici nu știe și nici nu este interesat să rezolve cele mai stringente probleme ale oamenilor care muncesc în economia reală din țară. El se ocupă de cormorani, iar prietenii știu de ce!
Țara noastră are un potențial agricol foarte mare, potențial pe care actuala guvernare îl sprijină consecvent, iar acest lucru este evident din rezultatele pe care România le înregistrează și pe acest sector.
actuală nu face decât să ducă la minimul istoric încrederea cetățeanului în stat!
În același timp, pentru personalul din sistemul sanitar care a beneficiat în anul 2017 de tichete de masă indemnizația de hrană s-a acordat începând cu 1 ianuarie 2018. Indemnizația de hrană nu a fost inclusă în anul 2018 la stabilirea limitei de sporuri. Această prevedere se regăsește și în anul 2019, introdusă prin OUG nr. 10/2018.
De la 1 ianuarie 2019, salariile de bază de care beneficiază cei pentru care legea se aplică etapizat se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 și cel din luna decembrie 2018, potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. În acest an, în premieră, bugetul sănătății a atins 5% din PIB. Este un buget care ajunge la 50 de miliarde de lei, cu 7 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.
Este vital pentru sănătatea copiilor noștri să primească încă din primii ani de școală noțiunile de bază privind grija pentru sănătate și deprinderile alimentare corecte, aceasta în condițiile în care obezitatea este o problemă de sănătate publică îngrijorătoare, iar în foarte multe țări europene numărul persoanelor afectate, inclusiv al copiilor, s-a triplat în ultimii ani. Din păcate, nici România nu face excepție de la această situație alarmantă, iar studiile efectuate au relevat că aproximativ 15% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 3 luni și 16 ani sunt obezi, prevalența fiind ușor crescută la fetele de vârstă școlară.
Sunt convinsă că autoritățile responsabile vor elabora Strategia privind educația pentru sănătate și nutriție în mod profesionist, astfel încât acest document care va fi integrat în procesul de învățământ să cuprindă toate aspectele privind alimentația sănătoasă, explicată pe înțelesul celor mici.
Este firesc că românii sunt tot mai nemulțumiți de cum este condusă țara, din gard în gard, de PSD și ALDE și de cei mai slabi miniștri din istoria țării. Nu trebuie decât să-l comparați pe Ionel Brătianu cu Viorica Dăncilă sau pe Spiru Haret cu Ecaterina Andronescu și ne facem cu toții o imagine despre Guvernul rușinii naționale!
Închei prin a-mi exprima speranța că și în viitor vom avea o guvernare la fel de „eșuată”, iar românii vor avea un nivel de trai din ce în ce mai bun.
Dacă ați fi gestionat în mod responsabil criza generată de epidemia pestei porcine africane, poate că România nu ar fi devenit din nou campioană la importurile de carne de porc și animale vii!
Dacă v-ar fi păsat cu adevărat de fermierii români și de potențialul agriculturii românești, nu ați fi determinat accelerarea, cu această viteză nemaiîntâlnită, a creșterii importurilor de produse agroalimentare! N-ați făcut altceva decât să trimiteți niște sume uriașe de bani, de drept ai agriculturii românești, în buzunarele altor țări, care ne exportă, pe bandă rulantă, niște produse agricole pe care am fi fost și noi în stare să le producem, poate cu mult mai bine, chiar la noi acasă!
Având în vedere problemele care prelungesc artificial termenele și măresc costurile construcției de drumuri, se va adopta în câteva săptămâni un cadru normativ strict, astfel încât să se elimine posibilitatea absurdă ca cineva care nici măcar nu a participat la licitație s-o conteste.
PSD este alături de toți cei care doresc ca în România să se construiască cât mai multe autostrăzi, inclusiv Autostrada Unirii din Moldova.
În 2018, Guvernul a recepționat 70 de kilometri de autostradă, iar în 2019 este prevăzută recepția a încă 120 de kilometri.
Produsele agroalimentare românești au fost, ca la orice eveniment internațional, printre preferatele vizitatorilor. Faptul că țara noastră dă curs acestor oportunități de promovare internațională este de apreciat. România trebuie să fie din ce în ce mai vizibilă în mediul internațional pentru calitatea superioară a produselor sale. Astfel de prezențe ale companiilor românești la evenimente internaționale reprezintă certe posibilități de cooperare comercială, de livrare a produselor românești în cât mai multe destinații din afara țării și implicit de promovare a României. Târgul AGRITEQ oferă totodată antreprenorilor români posibilitatea să vadă care sunt noile tendințe în ceea ce privește inovația și dezvoltarea în domeniu.
În acest sens, felicităm Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru participarea la cea de-a VII-a ediție a Expoziției internaționale AGRITEQ și sperăm ca astfel de oportunități să creeze noi orizonturi pentru producția românească, concretizându-se în cooperări benefice dezvoltării agriculturii și industriei românești!
O redresare financiară ar putea apărea ca urmare a atragerii de fonduri europene, numai că în momentul de față gestionarea proiectelor de dezvoltare este foarte slabă. Rata absorbției efective a fondurilor europene este de sub 12% în cadrul Programului operațional capacitate administrativă și sub 13% la dezvoltare regională. În ceea ce privește Programul operațional „Capital uman”, rata este undeva la peste 13%, iar în cadrul Programului operațional „Competitivitate” este peste 15%.
Partidul PRO România solicită Guvernului României ca măcar acum, în cel de-al doisprezecelea ceas, să încerce să uite faptul că 2019 este un an electoral, să înceapă un dialog real cu comunitatea oamenilor de afaceri, precum și cu cea a specialiștilor în economie. România din 2019 se poate întoarce cu 10 ani în urmă, când, ca și acum, în ciuda tuturor avertizărilor interne și internaționale, a ales să rămână surdă și astfel să se îndrepte inevitabil spre o criză economică.
În activitatea de coordonator al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, acest grav fenomen a reprezentat atât motive de preocupare serioasă, cât și de activitate temeinică.
Suntem în continuă căutare de idei și soluții pentru reducerea dimensiunii fenomenului. Consider că activitatea în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane trebuie evaluată și îmbunătățită periodic, iar Parlamentul României trebuie să rămână în centrul dezbaterii naționale și europene pe această temă.
Pentru ca strategiile noastre să aibă o mai mare aplicabilitate și eficiență, anul acesta ne-am propus să intensificăm dialogul interinstituțional și am inițiat o serie de consultări cu reprezentanții ONG-urilor, care ne ajută să înțelegem mai bine activitatea acestora și, totodată, să aflăm cum putem noi, ca parlamentari, să-i ajutăm în mod concret.
Deoarece este un fenomen social atât de amplu și de grav, care pleacă de la educație, situația economică și responsabilitatea comunității civile, este importantă continuarea mobilizării noastre în această privință, la nivel parlamentar, dar și la nivelul celorlalte structuri sau autorități cu responsabilități specifice din România.
publice. Acum eforturile trebuie concentrate pe execuția bugetară, pe aplicarea legilor privind bugetele pentru acest an și pentru cei care vor urma. Am constatat cu satisfacție că miniștrii de linie, președinții de consilii județene și primarii noștri au trecut deja la realizarea obiectivelor prevăzute și bugetate.
Cu misiunea îndeplinită de a da țării un buget echilibrat, cu sume îndestulătoare pentru cheltuielile sociale și pentru investiții, noi, la PSD, abordăm alegerile din acest an și pe cele din anul viitor cu speranță și încredere în victorie.
Ministrul sănătății s-a transformat într-un „milițian” care caută șpăgile, apa nepotabilă, dezinfectanții neconformi din spitale, conflictele dintre personalul medical și medici, activează mecanisme europene de protecție civilă, dispune controale încrucișate între spitale – toate pentru imaginea personală, pe bani publici.
Cu alte cuvinte, în această campanie electorală ruptă de agenda populației primim, așadar, în stradă lecții de înțelepciune politică, de la alegătorii noștri. Iar cine își va însuși mai bine aceste lecții va fi adevăratul câștigător al alegerilor europarlamentare. Și pe termen scurt, dar, cu siguranță, și pe termen lung!
În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.
Vrem să semnalăm o eroare materială de tehnică legislativă.
Având în vedere că toate articolele au denumire, ar trebui menționat titlul și la ultimele două articole. Respectiv la nr. crt. 45 și nr. crt. 46, după cum urmează.
La nr. crt. 45 titlul este: „Art. 33 – Completarea Legii nr. 236/2018 privind distribuția de asigurări”.
Iar la nr. crt. 46 titlul este: „Art. 34 – Modificarea Legii notarilor publici și activității notariale nr. 36/1995”. Vă mulțumesc.