Corneliu-Mugurel Cozmanciuc

„12 luni de război”

Săptămâna aceasta se împlinește un an de când au răsunat, din nou, tunurile de război în Europa. Un an de când oamenii au început să trăiască din nou în frică din cauza ambițiilor unui dictator. Un an de când drepturile omului și securitatea regională au fost puse în pericol.

Reziliența blocului comunitar european și nord-atlantic a fost testată de multe ori în ultimele decenii, dar niciodată în maniera războiului tradițional, pe care credeam că l-am lăsat în urmă, în secolul trecut. Nici convențiile de drept internațional, nici compromiterea propriului popor sau sancțiunile aplicate de UE nu l-au oprit pe Vladimir Putin să-și manifeste tendințele expansioniste.

Capacitatea de adaptare a fost calitatea cea mai dur testată în această perioadă. Statele membre au fost nevoite să își reorganizeze prioritățile pentru a susține Ucraina, prin toate mijloacele posibile, și a aplica sancțiuni împotriva regimului de la Kremlin. În același timp, provocările economice, politice, sociale și de securitate întâlnite la nivel național trebuiau combătute.

România este unul dintre exemplele din flancul estic care a dovedit că poate găsi un echilibru în procesul decizional pentru a acorda asistență atât în plan extern, Ucrainei, cât și în plan intern, cetățenilor săi.*

Ne-am menținut parcursul în adoptarea reformelor, pentru a putea accesa fonduri din Planul național de redresare și reziliență, prin inițierea și dezbaterea de proiecte legislative focusate pe reforme. Concomitent, am demonstrat că suntem un pilon de încredere pentru membrii Alianței Nord-Atlantice și în cadrul parteneriatelor regionale, România fiind unul dintre primele state care au oferit ajutor umanitar Ucrainei și a acceptat un număr considerabil de refugiați pe teritoriul său.

Au fost multiple situații în care