Angel Tîlvăr

„17 octombrie, Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei”

Pe 17 octombrie este marcată, la nivel mondial, Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei.

Mă preocupă foarte mult situația în care se găsesc copiii din cauza sărăciei, mai ales că statisticile sunt îngrijorătoare. Conform ultimului studiu Eurostat, aproape jumătate dintre copiii din România sunt expuși riscului sărăciei și excluziunii sociale, cel mai mare procent din rândul statelor membre ale Uniunii Europene și aproape dublu față de media înregistrată la nivelul UE.

Sărăcia provoacă daune iremediabile minților și corpurilor copiilor, transformându-i în adulții care perpetuează ciclul sărăciei, transmițându-l copiilor lor.

De aceea, lupta pentru eradicarea sărăciei trebuie să înceapă prin protejarea drepturilor copiilor. Investiția în bunăstarea lor reprezintă cea mai bună garanție pentru atingerea obiectivelor pentru o dezvoltare umană echitabilă și durabilă.

Copiii reprezintă una dintre categoriile vulnerabile definite de Strategia națională privind incluziunea socială și combaterea sărăciei 2015–2020, conform căreia unul din patru copii se află în întreținerea unei gospodării ale cărei venituri sunt mai mici decât pragul sărăciei.

Combaterea sărăciei în rândul copiilor și promovarea incluziunii sociale reprezintă o prioritate pentru România. Au fost adoptate noi politici și o nouă legislație, au fost instituite noi structuri instituționale, iar în prezent sunt puse în aplicare unele programe de acțiune specifice. Se pare însă că este nevoie de mai mult. Este nevoie de o mai mare concentrare asupra prevenirii decât asupra tratării acestor probleme.

Deși raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” relevă o îmbunătățire a situației existente în satele din țara noastră, sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităților rurale – 75% dintre copiii săraci locuiesc în mediul rural.

Cred că se impun investiții în construirea și modernizarea infrastructurii școlare, în special în zonele rurale defavorizate, care nu dispun de facilități adecvate pentru îngrijirea și educația copiilor. Este nevoie de un pachet de acțiuni, programe, instrumente antisărăcie, care să ia în considerare toate aspectele conexe care influențează dezvoltarea copilului, inclusiv sănătatea, educația, protecția socială, printr-o abordare integrată.

Potrivit estimărilor, prin Programul operațional regional se stipula, anul trecut, că aproximativ 75.000 de copii vor beneficia de reabilitarea infrastructurii de servicii sociale în următorii ani. M-ar interesa să știu care este situația la ora actuală, ce pași s-au făcut în această direcție la nivel național, pentru că, atunci când iau contact cu realitatea județului pe care îl reprezint în Parlament, Vrancea, găsesc inegalități care trădează drumul anevoios de la dezideratele de pe hârtie până la punerea lor în practică.