Dragoș Gabriel Zisopol

„189 de ani de la începutul revoluției renașterii naționale a Eladei – 25 martie 1821”

Acum 189 de ani, în 1821, după îndelungate pregătiri, grecii au decis să scuture jugul otoman care îi apăsa de mai

bine de 350 de ani, ziua izbăvitoare avea să fie Buna Vestire, zi menită să anunțe că națiunea elenă este liberă.

Ideile revoluționare ale lui Rigas Ferreos și acțiunile societății secrete Eteria au contribuit în mod hotărâtor la închegarea conștiinței de neam a grecilor răspândiți în Elada, Asia Mică, Levant, Egipt și deopotrivă în Rusia și țările române.

S-a întâmplat atunci un fapt unic în istorie. Focul revoltei a fost aprins în afara hotarelor Eladei. Principele Alexandru Ipsilanti a trecut din Rusia pe pământul Moldovei, la 22 februarie 1821 cu cei 1.600 de viteji ai săi, animați de îndemnul „Luptă pentru credință și patrie”.

Binecuvântat de Mitropolitul Moldovei, Ipsilanti s-a îndreptat spre Țara Românească. Neînțelegerile cu revoluționarul Tudor Vladimirescu, destrămarea propriei armate, ca și dezavuarea țarului Alexandru I l-au copleșit pe principe.

Tinerii din Batalionul sacru au mers însă mai departe. În confruntarea de la Drăgășani cu otomanii, din 7 iunie 1824, 200 din cei 376 de luptători și-au dat viața pentru libertatea conaționalilor lor. Același sacrificiu de sine l-au făcut grecii la Sculeni, la 17 iunie, și la mănăstirea Secu, în septembrie același an.

Protagoniștii luptei pentru independență, mulți dintre ei provenind din comunitățile grecești din diasporă, s-au remarcat ca simboluri ale eroismului și patriotismului, numele lor devenind sinonim cu lupta grecilor. Ei s-au întipărit în memoria și inimile tuturor prin curajul și sacrificiu de sine.

Înfrântă în Principatele Române, revoluția grecească a izbucnit cu și mai mare vigoare pe pământul Eladei. După șapte ani, în 1828, statul grec, dotat cu o Constituție și avându-l în frunte pe Ioan Capodistria, devenise o realitate pe harta Europei.

Izbucnirea revoluției grecești pe teritoriul românesc a contribuit, o dată în plus, la fundamentarea legăturilor multiseculare greco-române.

Astăzi, membrii Uniunii Elene din România trimit un gând pios conaționalilor ce s-au jertfit pentru libertatea patriei, conștienți de solidaritatea care, singură, poate garanta succesul cauzelor drepte.

Dubla sărbătoare a elenismului și a ortodoxiei să fie pretextul pentru ca noi toți să reflectăm la moștenirea luptelor date de greci pentru libertate, democrație și independență națională!

Astăzi, la 189 de ani de la începutul Revoluției grecești din 1821, mesajul său rămâne actual. Timpul trece, dar obiectivul rămâne neschimbat: înfruntarea oricărei amenințări, demnitate și prosperitate pentru națiune și țară.

Grecia se confruntă acum cu probleme și provocări deosebite. În aceste condiții, este de datoria fiecărui grec de a lupta cu toate forțele sale ca Elada să-și recâștige prestigiul și credibilitatea pe care și le merită.