2. Œnal˛i oficiali ai Uniunii Europene au avertizat Rom‚nia Ón leg„tur„ cu gestionarea frauduloas„ a fondurilor comunitare, Ón favoarea clientelei politice ∫i a unor grup„ri mafiote, amenin˛‚nd cu suspendarea acestora sau cu retragerea celor dirijate deja c„tre ˛ara noastr„. Consider„m necesar„ interven˛ia Cur˛ii de Conturi, care ar trebui s„ demonstreze c„ respect„ Óntru totul statutul s„u de institu˛ie apolitic„. De∫i parlamentarii opozi˛iei, mass-media ∫i o serie de institu˛ii au semnalat nenum„rate cazuri de Ónsu∫ire a unor fonduri europene de c„tre firme agreate de Guvernul P.S.D. ∫i de reprezentan˛ii s„i din teritoriu, organele abilitate n-au Óntreprins verific„ri temeinice ∫i nu au rezolvat nici un caz.
Agen˛iile de dezvoltare regional„, care Ómpart banii Uniunii Europene pentru Rom‚nia, sunt conduse de consilii regionale din care fac parte, dup„ cum se ∫tie, ∫i pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene arondate, ceea ce n-ar fi o problem„, dac„ banii aloca˛i de Uniunea European„ ∫i de bugetul Rom‚niei ar fi dirija˛i c„tre programele prioritare, iar nu selectiv, pe baz„ de interese clientelare, bar‚nd astfel accesul micilor Óntreprinz„tori care Ón˛eleg rapid c„ dac„ nu fac parte din categoria persoanelor servile fa˛„ de Guvernul P.S.D., nu au nici o ∫ans„ de a accede la ele.
Este bine cunoscut, at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i la Uniunea European„, cazul îbaronului“ Nicolae Mischie, care, Óntre altele, ∫i-a cump„rat o tipografie cu fonduri europene. Investi˛ia ar fi riscant„ pentru orice alt om de afaceri, dar Nicolae Mischie, ca pre∫edinte al Organiza˛iei Jude˛ene a P.S.D. ∫i al Consiliului Jude˛ean Gorj, a orientat aproape toate comenzile de stat spre aceast„ tipografie, scop Ón care a ∫i alocat fonduri importante din bugetul jude˛ului pentru astfel de comenzi. A∫a se explic„ existen˛a unor institu˛ii ale statului printre clien˛ii fideli ai tipografiei lui Nicolae Mischie: Inspectoratul pentru Persoane cu Handicap Gorj, spitalul jude˛ean, Prim„ria T‚rgu-Jiu, inspectoratul ∫colar, unit„˛ile miniere etc. Corup˛ie, pe fa˛„, cu bani de la Uniunea European„ ∫i din bugetul statului, sus˛inut„ Ón mod cert de conducerea P.S.D. Aducem ca argument ∫i declara˛ia lui Nicolae Mischie, c„ tipografia sa a realizat materialele propagandistice pentru ultimul referendum, cu bani proprii ∫i de la partid. Œn context, semnal„m c„ Ón preg„tirea fraud„rii rezultatelor referendumului, aceast„ tipografie ∫i altele c‚teva create cu fonduri comunitare au tip„rit 20 de milioane de buletine de vot pentru 17 milioane de aleg„tori, aproape dublu fa˛„ de procentul de 10 la sut„ admis de lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
Presa rom‚neasc„ abund„ zilnic de exemple privind opera˛iuni frauduloase cu fonduri comunitare, de la favorizarea nomenclaturii P.S.D. Ón ob˛inerea acestora pentru cele mai n„stru∫nice proiecte, ∫i p‚n„ la mu∫amalizarea cazurilor de furt ∫i deturnare a acestor fonduri. Œn Gorj, ca de altfel peste tot Ón Rom‚nia, Legea conflictului de interese este copilul n„scut mort al ambi˛iilor marilor corup˛i de a dovedi c„ tocmai ei se lupt„ cu corup˛ia. Ea a fost adoptat„ de îma∫ina de vot“ a partidelor puterii, pentru a da o îimagine bun„“ Ón fa˛a cet„˛enilor ∫i, mai ales, a comunit„˛ii interna˛ionale. De aceea, Nicolae Mischie ∫i-a permis s„ acorde, Ón perioada c‚t a fost vicepre∫edinte al Consiliului de Coordonare ∫i Dezvoltare al Agen˛iei de Dezvoltare Regional„ Sud-Vest Oltenia, fonduri comunitare prietenilor, rubedeniilor ∫i sus˛in„torilor personali ∫i ai P.S.D., Óntre care unor primari, consilieri jude˛eni, Óntr-un caz chiar pentru construirea unei case de vacan˛„.
La fel, Marian Opri∫an, pre∫edintele organiza˛iei P.S.D. ∫i al Consiliului Jude˛ean Vrancea, infiltrat Ón Comisia de aprobare a fondurilor comunitare — cifrate Ón acest jude˛ la apreciabila sum„ de 1 milion de euro, el Ónsu∫i f„ptuitorul a numeroase acte de corup˛ie, deturn„ri de fonduri ∫i furturi notorii din bani publici, prezentate de pres„ — este printre campionii afacerilor cu bani europeni, dirija˛i Ón cea mai mare parte c„tre buzunarele P.S.D.-i∫tilor de frunte, ale rudelor acestora ∫i ale unor oameni de afaceri din jude˛, apropia˛i ai s„i ∫i ai P.S.D.
Peste 20 de firme vr‚ncene, Óntre care firmele so˛iilor primarilor din Foc∫ani ∫i Panciu, firma fostului viceprimar de Foc∫ani ∫i a fiicei sale, cea a unui cunoscut m‚nuitor de bani publici, Corneliu Prunache, prieten cu Opri∫an, dar ∫i cele ale unui mare num„r de consilieri locali ∫i jude˛eni, au primit credite nerambursabile, cuprinse Óntre c‚teva zeci de mii ∫i 100.000 de euro. Œn acest fel, pu∫culi˛a P.S.D. a devenit neÓnc„p„toare ∫i era c‚t pe-aici s„ se sparg„, av‚nd Ón vedere c„ to˛i ace∫ti beneficiari de îsponsoriz„ri“ europene cotizeaz„ la partid cu sume importante.
Alt caz este cel al lui Marian Ionic„, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Olt, membru Ón Consiliul Agen˛iei de Dezvoltare Regional„ 4 Sud-Vest Oltenia. Fiul s„u, Mihai Ionic„, a contractat un credit PHARE Ón sum„ de 49.890 euro prin aceast„ agen˛ie. Evident, tat„l se dezvinov„˛e∫te demagogic c„ n-ar fi nici o leg„tur„ Óntre func˛ia sa Ón consiliul care coordoneaz„ agen˛ia ∫i banii primi˛i de fiul s„u prin aceast„ institu˛ie.
Tot Ón jude˛ul Olt, firma S.C. îPavone“ S.R.L., av‚nd ca ac˛ionar principal pe fiul primarului P.S.D. Slatina, Gheorghe P„unescu, a primit 40.000 de euro, fonduri europene. Desigur, ∫i Ón acest caz tat„l pretinde c„ n-ar avea nici un rol Ón dirijarea acestor fonduri ∫i c„ totul ar fi Ón regul„. Œntrebarea care se impune este: dac„ tat„l n-ar fi fost primar, fiul ar fi primit aceste fonduri? De ce numai rudele ∫i prietenii P.S.D.-i∫tilor de frunte ∫tiu s„ realizeze proiecte viabile, iar al˛i cet„˛eni, nu? Au descoperit ei, Óntre timp, elixirul succesului, al eficien˛ei ∫i geniului creator? De ce nu-l breveteaz„, ca s„ se bucure de aceast„ formidabil„ cucerire Óntreaga omenire?
Cea mai mare parte a fondurilor PHARE destinate municipiului Piatra-Neam˛ a fost dirijat„ c„tre firme
patronate de persoane care, ∫i ele, au leg„tur„, Óntr-o form„ sau alta, cu partidul de guvern„mÓnt. O not„ aparte, care treze∫te suspiciuni, este c‚∫tigarea licita˛iei pentru modernizarea ™trandului Tineretului din PiatraNeam˛, de c„tre firma greceasc„ îDiekat“, a c„rei reprezentan˛„ Ón Rom‚nia are sediul Óntr-un apartament din Bucure∫ti. Demn de re˛inut este c„ fondurile PHARE alocate programului mai sus men˛ionat sunt de 2,5 milioane euro. Aceea∫i firm„ ∫i-a adjudecat ∫i lucr„rile privind reabilitarea termofic„rii municipiului Bucure∫ti, Ón valoare de aproape 10 milioane euro, ac˛iune sus˛inut„, par˛ial, de Uniunea European„. AvÓnd Ón vedere faptul c„ firma îDiekat“ folose∫te exclusiv for˛„ de munc„ rom‚neasc„ pl„tit„ la nivelul ˛„rilor subdezvoltate, de∫i lucr„rile sunt evaluate la nivelul salariilor din Occident, profitul firmei este uria∫. Cu cine Ómparte patronul firmei îDiekat“ acest profit pentru a i se asigura surclasarea societ„˛ilor de construc˛ii rom‚ne∫ti, diminuÓnd, astfel, eficien˛a folosirii fondurilor comunitare, care ar putea fi orientate mai bine Ón scopurile pentru care au fost destinate?
La Br„ila, Firma S.C. îPromet Trading“ S.R.L., apar˛in‚nd afaceristului Paul Bordei, om de cas„ al conducerii P.S.D. Br„ila, a fost acuzat„ de deturnarea sumei de 116.000 de euro de c„tre organele de cercetare penal„, dosarul fiind Ónaintat Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie. Œn cercetare la P.N.A. se g„se∫te ∫i dosarul firmei îNomad Com Prod“ S.R.L., din aceea∫i localitate, apar˛in‚nd lui Mihai Fecioru, om de cas„ al pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Br„ila, Aurel Simionescu, membru al P.S.D., care a deturnat suma de 100.000 de euro, reprezent‚nd fonduri PHARE, bani ob˛inu˛i pentru proiectul îAchizi˛ionarea ∫i prelucrarea laptelui, comercializarea produselor lactate“. ™i Ón acest caz, suma a fost direc˛ionat„ c„tre alte scopuri. S-a ajuns Ón situa˛ia, extrem de compromi˛„toare, ca ∫eful Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, domnul Jonathan Scheele, s„ blocheze 44 milioane de euro care erau aloca˛i de Uniunea European„ municipiului Br„ila pentru lucr„rile de reabilitare a sistemului de canalizare ∫i pentru construirea unei sta˛ii de epurare a apelor uzate, deoarece furnizorul materialelor necesare lucr„rilor a fost desemnat f„r„ licita˛ie, fapt ce contravine procedurilor-standard impuse de Uniunea European„ ∫i constituie o infrac˛iune sanc˛ionat„ de Legea privind organizarea licita˛iilor. Nerealizarea acestui proiect afecteaz„ serios condi˛iile de via˛„ ale locuitorilor ora∫ului, iar stoparea lucr„rilor ridic„ la c‚teva sute de milioane de lei pe zi costurile de men˛inere sub presiune a canalului colector, pentru ca terenul s„ nu se taseze, situa˛ie care ar conduce la autodistrugerea lucr„rii.
Prin Programul RICOP, Uniunea European„ s-a oferit s„ modernizeze Pia˛a Central„ din municipiul TurnuM„gurele, jude˛ul Teleorman, condi˛ionÓnd Ónceperea lucr„rii de participarea municipalit„˛ii cu suma de 5 miliarde de lei. S-a realizat un Ómprumut bancar, a venit ∫i finan˛area european„, dar prim„ria a organizat o licita˛ie îdirijat„“ , c‚∫tig„toarea contractului, Ón valoare de 15 miliarde de lei, fiind Firma S.C. îHidro-Olt Construct“ — S.A., societate la care subprefectul Mircea Ojoga este ac˛ionar. Dar, cum S.C. îHidro-Olt Construct“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
S.A. este ac˛ionar, al„turi de Teodor Ni˛ulescu, prefectul jude˛ului, la S.C. îSaifcar“ S.A., pia˛a ora∫ului a ajuns p‚n„ la urm„ s„ fie modernizat„ de firma prefectului, astfel c„ cele 15 miliarde de lei au fost Ómp„r˛ite Óntre prefect ∫i subprefect.
Autodenun˛ul investitorului Octavian Ionescu, rom‚n rezident Ón Elve˛ia, depus acum 7 luni la Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, a declan∫at Ón aceste zile cel mai recent scandal de corup˛ie, Ón care este implicat, din nou, Secretariatul General al Guvernului, prin consilierul guvernamental Virgil Teodorescu — care a ∫i fost Ónl„turat din func˛ie, ceea ce ne determin„ s„ credem c„ primele verific„ri au conturat deja vinov„˛ia sa — pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Prahova, Mircea Cosma, primarul ∫i viceprimarul ora∫ului Bu∫teni ∫i al˛i Ónal˛i demnitari ∫i func˛ionari publici, care au deturnat fonduri PHARE Ón valoare de 5 milioane de euro, destina˛i realiz„rii unui proiect de amenajare turistic„ la Bu∫teni. Schimbarea destina˛iei acestor fonduri s-a datorat faptului c„ Octavian Ionescu n-a onorat ∫paga solicitat„ de cei de mai sus, Ón valoare de 2 milioane de dolari, limit‚ndu-se la o sum„ infim„ de 95.000 de dolari, c‚teva cadouri ∫i sponsorizarea unor deplas„ri Ón Elve˛ia. De re˛inut c„, Secretariatul General al Guvernului se afl„, dup„ cazul F„nel P„v„lache — Ón prezent pe cale de a se mu∫amaliza —, la al doilea mare scandal de corup˛ie. Se pune Óntrebarea de ce Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie a Ónceput cercetarea abia dup„ 7 luni de la sesizarea lui Octavian Ionescu ∫i de ce at‚tea amenin˛„ri publice fa˛„ de autodenun˛„tor? Nu cumva pentru a-l descuraja ∫i a-l determina s„-∫i retrag„ pl‚ngerea? Dat fiind faptul c„ acest caz care prive∫te, Ón principal, deturnarea fondurilor PHARE este urm„rit Óndeaproape de Oficiul European de Lupt„ Antifraud„ de la Bruxelles, ne exprim„m speran˛a c„ organele abilitate vor ac˛iona Ón spiritul prevederilor legale ∫i Ól vor rezolva cu celeritate.
Scandalul deturn„rilor de fonduri comunitare alocate ∫i intrate Ón Rom‚nia este, ÓncepÓnd cu 2002, ∫i Ón aten˛ia presei interna˛ionale. Cotidianul german îDie Tages Zeitung“ a publicat, Ón noiembrie 2002, un amplu material documentar despre Valea Jiului, Ón care preciza, cit„m: îC„tre aceast„ zon„ s-au Óndreptat peste 20 milioane de euro, Óns„ o parte a sumelor a ajuns Ón alte locuri ∫i Ón alte buzunare“, am Óncheiat citatul. Pornind de la cazuri concrete, ziarul german descrie calvarul micilor Óntreprinz„tori din Rom‚nia, care, ini˛ial, contractaser„ fonduri comunitare, dar, fiind confrunta˛i cu o birocra˛ie absurd„, cu func˛ionari corup˛i ∫i cu o legisla˛ie confuz„, ∫i-au abandonat afacerile. Toate acestea se Ónt‚mpl„ Óntr-o zon„ unde 34% din cei 160.000 de locuitori sunt ∫omeri, iar Ón aproximativ 16.000 de locuin˛e furnizarea energiei electrice a fost Óntrerupt„, pentru c„ oamenii nu au banii necesari s„ o pl„teasc„. îŒn rapoartele autorit„˛ilor rom‚ne privind situa˛ia din Valea Jiului, trimise la Bruxelles, se pot citi numai lucruri pozitive, Ón timp ce aceast„ regiune ar putea fi considerat„ un exemplu european pentru mizeria cotidian„“, conchide ziarul berlinez.
Exaspera˛i de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia, autorii ghidului solicitantului pentru Programul PHARE 2001, intitulat îCoeziunea Economic„ ∫i Social„“ , ∫i Uniunea
European„ au introdus Ón acest document texte prin care au interzis participarea la licita˛ia deschis„ ori s„ primeasc„ finan˛are nerambursabil„ societ„˛ile comerciale care au ca ac˛ionari membri ai consiliilor de dezvoltare regional„, angaja˛i ai Ministerului Dezvolt„rii ∫i Prognozei, Ministerului pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii — ast„zi devenit agen˛ie — precum ∫i ai agen˛iilor de dezvoltare regional„, dar ∫i rudele ∫i afinii acestora p‚n„ la gradul II. Surprinz„tor, angaja˛ii Ministerului Integr„rii Europene, condus p‚n„ mai zilele trecute de doamna Hildegrad Puwak, nu sunt inclu∫i Ón aceast„ list„. De ce oare?
Incompeten˛a Guvernului se manifest„ ∫i Ón ceea ce prive∫te atragerea fondurilor alocate Rom‚niei de c„tre Uniunea European„.
Nu demult, domnul Eneko Landaburu, director general al Direc˛iei Generale pentru Extindere din Cadrul Comisiei Europene, declara: îRom‚nia nu are capacitatea administrativ„ de a atrage fonduri alocate de Uniunea European„. Adev„rata problem„ cu care se confrunt„ Rom‚nia este administra˛ia slab„, care va trebui, obligatoriu, reformat„, pentru a permite integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón 2007. Ea trebuie s„ solu˛ioneze aceast„ problem„ nu doar pentru a avea un mai mare acces la fondurile Uniunii Europene. Aceast„ capacitate administrativ„ este necesar„ ∫i pentru buna func˛ionare a statului ca un Óntreg“, am Óncheiat citatul.
Œn anul 2006 Rom‚nia va primi de la Uniunea European„ finan˛area de preaderare, Ón valoare de 1 miliard de euro, numai dac„:
a) dovede∫te c„ are capacitatea administrativ„ de gestionare corect„ ∫i eficient„ a fondurilor europene;
b) Ó∫i Ómbun„t„˛e∫te stabilitatea economic„;
c _)_ garanteaz„ independen˛a Ón justi˛ie, amestecul Executivului Ón actul de justi˛ie fiind considerat de oficialii europeni ca îo puternic„ surs„ de Óngrijorare“ .
Dup„ decembrie 2000, surprinz„tor a fost c„ noul Guvern P.D.S.R. s-a dovedit nepreg„tit pentru preluarea puterii, fiind, Óntre altele, lipsit de solu˛ii clare privind accesarea ∫i utilizarea fondurilor comunitare. Œn urma unei suite de ezit„ri, abia dup„ 2 ani, Ón august 2002, a fost demarat Programul SAPARD, cu dou„ proiecte: unul av‚nd ca obiectiv îÓmbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingul produselor agricole ∫i piscicole“ , iar cel de-al doilea, îÓmbun„t„˛irea infrastructurii rurale“ . Exasperat„ de incapacitatea administrativ„ a actualei puteri Ón atragerea ∫i absorb˛ia acestor fonduri, dar plin„ de Ón˛elegere fa˛„ de Rom‚nia, la Ónceputul anului 2003 Comisia European„ a prelungit perioada Ón care pot fi accesate fondurile comunitare aferente Programului SAPARD Ón anii 2000, 2001,2002 Ón valoare de 369,1 euro, stabilind s„ fie alocate Ón anii 2004, 2005 ∫i 2006. Faptul c„ actualul Guvern nu reu∫e∫te nici Ón 2003 s„ foloseasc„, prin proiecte viabile, sumele alocate de Uniunea European„ pentru agricultur„ ∫i localit„˛ile rurale, Ón condi˛iile Ón care pentru revigorarea acestor domenii sumele necesare sÓnt de sute de ori mai mari ∫i sunt a∫teptate de zeci de ani, dovede∫te e∫ecul politicii promovate de Guvernul P.S.D., lipsa lui de profesionalism ∫i, de ce nu, dezinteresul, indiferen˛a ∫i iresponsabilitatea condamnabil„ fa˛„ de soarta ˛„ranilor ∫i a rom‚nilor, Ón general.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
Pentru a masca incapacitatea Ón domeniul atragerii ∫i utiliz„rii fondurilor alocate de Uniunea European„, Guvernul a introdus func˛iile de consilieri de integrare, a Ónfiin˛at departamente de integrare asem„n„toare structurilor de la nivelul ministerelor, at‚t la prefecturi, c‚t ∫i la consiliile jude˛ene, popul‚ndu-le cu func˛ionari, nu totdeauna bine preg„ti˛i ∫i motiva˛i profesional, angaja˛i ini˛ial ai Ministerului Administra˛iei Publice, care, dup„ restructurarea Guvernului, au r„mas ai nim„nui, simpli propagandi∫ti ai necesit„˛ii integr„rii, neav‚nd un obiect al muncii concret. Faptul c„ lucrurile stau a∫a Ól recunoa∫te ∫i domnul Ilie SÓrbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului, care atest„ faptul c„ Ón 10 jude˛e autorit„˛ile nu au sprijinit localit„˛ile din zon„ pentru identificarea unor solu˛ii de cofinan˛are a proiectelor pentru derularea Programului SAPARD, ad„ug‚nd c„ Ón agricultur„ sÓnt, Ón plus, peste 1.000 de proiecte nevalorificate, din care cauz„ s-au pierdut mai multe milioane de dolari care ar fi putut fi dirijate c„tre Rom‚nia din fondurile comunitare. El mai spunea: îCum se va derula acest program, a∫a va fi imaginea noastr„“, ceea ce spunem ∫i noi, de ani de zile. Dar guvernan˛ii sunt cu ochii pe fondurile UE numai dac„ le intr„ ceva Ón buzunarele proprii care, din nefericire, sÓnt f„r„ fund.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
<chair narration> · 10 noiembrie 2003 · monitorul.ai