Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·10 noiembrie 2003
Senatul · MO 139/2003 · 2003-11-10
· procedural · adoptat
4 discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Rog grupurile parlamentare, liderii de grup s„-mi dea lista cu cei care iau cuv‚ntul la mo˛iune!
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, permite˛i-mi s„ deschid ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 30 octombrie 2003.
La ordinea de zi avem un singur punct: dezbaterea mo˛iunii privind fondurile comunitare.
Dac„ sunt obiec˛ii referitoare la ordinea de zi? Dac„ nu,
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
V„ anun˛ c„ din totalul de 140 senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a, prin votul electronic, 115.
Programul de lucru va fi, Óncep‚nd de la aceast„ or„, p‚n„ epuiz„m ordinea de zi, respectiv dezbaterea ∫i votarea mo˛iunii. De acord? V„ rog s„ vota˛i programul de lucru.
A fost aprobat programul cu 101 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, dau cuv‚ntul domnului senator Dumitru Badea, pentru a prezenta mo˛iunea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ rog foarte mult s„ lua˛i loc, s„ face˛i lini∫te! V„ ascult„m, domnul senator!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Subsemna˛ii, parlamentari Ón Senatul Rom‚niei, Ón temeiul art. 64 din Constitu˛ie ∫i al art. 148—152 din Regulamentul Senatului, constat‚nd cu Óngrijorare:
— ineficien˛a pachetului de legi anticorup˛ie incriminat de noi Ón mo˛iunea de cenzur„ îMafia sufoc„ Rom‚nia“ , ceea ce are ca efect nu stoparea, ci generalizarea fenomenului corup˛iei, care, sub guvernarea P.S.D.— U.D.M.R., a cuprins, Ón unele cazuri, cele mai Ónalte nivele politice ∫i statale, conduc‚nd la sc„derea nivelului de trai ∫i la un grad accentuat de s„r„cire a popula˛iei, Ón timp ce, la polul opus, grupuri de persoane ∫i clanuri familiale, Ómbog„˛ite prin furt, specul„ ∫i evaziune fiscal„, sfideaz„ legile ∫i bunul-sim˛;
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 — lipsa de reac˛ie a Guvernului privind fraudele Ón gestionarea fondurilor comunitare alocate Rom‚niei de Uniunea European„, fapte s„v‚r∫ite de persoane aflate Ón sfera puterii ori care graviteaz„ Ón jurul acesteia, cazurile cele mai recente fiind acelea ale mini∫trilor Hildegard Puwak ∫i ™erban Mih„ilescu, care, de∫i cu mare Ónt‚rziere, au fost obliga˛i, zilele trecute, s„ demisioneze;
— dispre˛ul fa˛„ de adev„r, care a devenit crez politic ∫i practic„ frecvent„ a actualei guvern„ri, astfel c„ societatea rom‚neasc„ nu mai are nici o instan˛„ la care s„ apeleze ∫i nici un fel de repere, fie ele juridice sau morale;
— indiferen˛a sfid„toare a Guvernului fa˛„ de ac˛iunile desf„∫urate de opozi˛ia parlamentar„ Ón ap„rarea normelor de drept, care ar trebui s„ guverneze Ón Rom‚nia, conform c„rora înimeni nu este mai presus de lege“ ;
— lipsa de preocupare a Guvernului fa˛„ de coordonarea unitar„ ∫i responsabil„ a activit„˛ii de atragere ∫i utilizare a fondurilor comunitare, pentru a determina cre∫terea Óncrederii Uniunii Europene, acordarea, Ón continuare, de fonduri, care s„ fie utilizate Ón scopul realiz„rii programelor de dezvoltare durabil„, contribuind astfel la accelerarea preg„tirii noastre Ón vederea integr„rii, obiectiv asumat, prin consens, de toate for˛ele politice din Rom‚nia, promov„m urm„toarea
## MOfiIUNE:
1. Noi, semnatarii prezentei mo˛iuni, ca de altfel Óntreaga opinie public„ din Rom‚nia, am a∫teptat ca Guvernul s„ ia m„surile necesare Ómpotriva ministrului integr„rii Hildegard Puwak. Demisia acesteia ∫i a secretarului general al Guvernului, ™erban Mih„ilescu, abia la 20 octombrie 2003, sub presiunea opiniei publice interne ∫i, mai ales, interna˛ionale, cu pu˛in Ónainte de vizita la Washington a pre∫edintelui Ion Iliescu, unde s-a anun˛at deja — ∫i a∫a s-a ∫i Ónt‚mplat — c„ pre∫edintele Bush va pune, cu prioritate, problema acutiz„rii corup˛iei Ón Rom‚nia, nu rezolv„ aspectele grave care se manifest„ Ón ceea ce prive∫te gestionarea frauduloas„ a fondurilor comunitare. St‚rne∫te Óngrijorare afirma˛ia domnului prim-ministru, conform c„reia, dup„ 45 de zile, mini∫trii respectivi ar putea s„-∫i reia posturile, de unde se vede c„ totul este posibil Ón Rom‚nia, p‚n„ ∫i o demisie e pe termen limitat. Œntruc‚t cazul Puwak a fost tratat cu o nea∫teptat„ indulgen˛„, apreciem dezbaterea lui Ón plenul Senatului, ca fiind de o stringent„ necesitate. Pentru c„ nu este o situa˛ie singular„, vom face referire ∫i la alte cazuri. Œn context, amintim faptul c„, Ón urm„ cu pu˛in timp, domnul Romano Prodi, pre∫edintele Comisiei Europene, atr„gea aten˛ia premierului Adrian N„stase, prezent la Bruxelles, c„, citez: îŒntre principalele probleme care trebuie rezolvate de Rom‚nia este ∫i aceea a corel„rii legisla˛iei rom‚ne∫ti cu cea comunitar„, Ón special Ón domeniul combaterii corup˛iei“ . De asemenea, domnul Michael Guest, ambasadorul S.U.A. la Bucure∫ti, nu a pierdut nici o ocazie pentru a constata public lipsa de m„suri ferme Ón acest domeniu, ceea ce l-a determinat pe premierul rom‚n fie s„ tac„ semnificativ, fie s„ aib„ reac˛ii deplasate ∫i inabile, retractate ulterior, dar niciodat„ urmate de m„surile solicitate de ace∫ti Ónal˛i ofi-
ciali, care vorbesc Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Ei nu exprim„ c‚tu∫i de pu˛in pozi˛ia lor personal„.
Din multitudinea de critici severe ap„rute Ón presa interna˛ional„, am re˛inut articolul publicat, Ón ziua de 3 octombrie 2003, Ón prestigiosul cotidian american îThe New York Times“ , unde este acuzat„, pe fa˛„, cit„m, îextraordinara mocirl„ a corup˛iei din Rom‚nia“ . Zilele trecute, un raport realizat, de organiza˛ia îTransparency International“ , prezint„ Rom‚nia ca fiind cea mai corupt„ ˛ar„ din Europa. Situa˛ia a ajuns, cu adev„rat, insuportabil„.
Œncurajat, poate, ∫i de concluzia stupefiant„ ∫i dubioas„ a unor func˛ionari comunitari, care, Ón pofida evenimentelor, declar„ c„ Puwak nu ar fi influen˛at acordarea de fonduri membrilor familiei sale, domnul Adrian N„stase a f„cut, personal, numeroase tentative de a-∫i acoperi ministrul necinstit, compromis definitiv Ón fa˛a opiniei publice, apreciind ca fiind îo persoan„ de absolut„ Óncredere“ , ba, chiar Ónc„lc‚nd, ca de at‚tea ori, principiul separa˛iei puterilor Ón stat, a decretat, cu de la sine putere, ca un reputat jurist ce este, Ónchiderea acestui caz. Rostul unui prim-ministru nu e de a da indulgen˛e, ca Papa, Ón leg„tur„ cu onestitatea mini∫trilor s„i.
Comportamentul domnului Adrian N„stase, care ap„r„ p‚n„ Ón p‚nzele albe — sau, mai bine zis, p‚n„ Ón p‚nzele negre — acest ministru abuziv, ∫i Ón ˛ar„, ∫i peste hotare, arat„ c‚t de ad‚nci ∫i Óntrep„trunse sunt r„d„cinile corup˛iei Ón Guvernul P.S.D.—U.D.M.R. Este bine s„ ne amintim c„ domnul Adrian N„stase, atunci c‚nd era Ón opozi˛ie, Ón anul 1997, a condus o manifesta˛ie de protest Ón fa˛a Parchetului General, Ón scopul ap„r„rii infractorului dovedit Gabriel Bivolaru, pe atunci deputat P.D.S.R. Este de la sine Ón˛eles c„ astfel de demnitari corup˛i ∫tiu prea multe despre ∫efii, colegii ∫i subalternii lor. Este ∫i cazul doamnei Hildegard Puwak, care a fost protejat„ p‚n„ acum, tocmai pentru a i se cump„ra t„cerea, av‚nd Ón vedere c„ Ónl„turarea sa va avea, aproape sigur, efecte nedorite pentru persoane sus-puse din Guvern sau poate chiar din exteriorul Rom‚niei.
Pentru cet„˛enii rom‚ni este clar faptul c„, profit‚nd de func˛ia de ministru al integr„rii europene, cet„˛eana Hildegard Puwak a solicitat ∫i a ob˛inut, de la Uniunea European„ (prin Programul îLeonardo da Vinci“ ) ∫i de la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, 150.000 de dolari pentru firmele so˛ului ∫i fiului s„u, Ón baza unor programe privind specializarea a 60 de rom‚ni Ón domeniul urbanismului, instala˛iilor sanitare ∫i de preg„tire a unor ingineri programatori de software. Este bine de re˛inut c„ beneficiarii unei p„r˛i importante a acestei sume sunt rudele sale, respectiv familia Stalek, din Germania, c„ aceste cursuri au avut, Ón realitate, caracter turistic, a∫a dup„ cum recunoa∫te chiar unul dintre cursan˛ii de la urbanism, la care cele c‚teva expuneri au fost ˛inute de nepotul doamnei ministru, Ónc„ student, care le-a asigurat, de altfel, ∫i cazarea Ón locuin˛a sa din Frankfurt pe Main. Œn afara banilor Ónsu∫i˛i Ón condi˛iile prezentate mai sus, familia Puwak a furat, pur ∫i simplu, o parte din suma destinat„ acestor programe, reduc‚nd timpul de specializare al fiec„rei serii cu c‚te o s„pt„m‚n„. Astfel, cei 15 cursan˛i ai ultimei serii de specializare, dintre care 13
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 erau fo∫ti colegi ai fiului doamnei ministru, promo˛ia 2001 a Facult„˛ii de Construc˛ii Civile, nu au beneficiat dec‚t de 7 s„pt„m‚ni de preg„tire, Ón loc de 8, c‚t prevedea programul. Œn fa˛a eviden˛elor, orice comentariu credem c„ este de prisos. Bine, totu∫i, c„ familia doamnei Hildegard Puwak nu este mai numeroas„!
De∫i doamna ministru afirm„ c„, o citez: îCe fac so˛ul ∫i fiul meu este responsabilitatea lor“ , nu putem s„ nu facem, din nou, leg„tura Óntre ac˛iunile de natur„ infrac˛ional„ mai sus prezentate, Ón care au fost angajate fonduri comunitare, ∫i o alt„ fapt„, care treze∫te suspiciuni, privind ob˛inerea de c„tre Mihai Puwak, fiul s„u, a unei finan˛„ri nerambursabile, de 200.000 de dolari din bugetul de stat, pentru demararea a dou„ proiecte de cercetare prin Programul îBiotech“, ambele coordonate ∫i sus˛inute financiar de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului. Faptul c„ firma lui Mihai Puwak a c‚∫tigat aceast„ licita˛ie, care, cu siguran˛„, a fost trucat„, surclas‚nd competitori de renume Ón domeniu, precum Institutul de Microbiologie ∫i Imunologie îCantacuzino“ ∫i Institutul de Genetic„ al Universit„˛ii Bucure∫ti, este o nou„ dovad„ c„, Ón Rom‚nia, frauda, la nivel Ónalt, face parte din practica uzual„ a guvern„rii. Œn aceast„ situa˛ie, este surprinz„toare ∫i lipsa de reac˛ie a celor dou„ institute dezavantajate, de∫i, de exemplu, de produc˛ia de seruri a Institutului îCantacuzino“ depinde starea de s„n„tate a popula˛iei Rom‚niei.
Œn urm„ cu trei s„pt„m‚ni, deputa˛ii P.R.M. i-au acordat deja, Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, îun vot de blam“ ministrului Hildegard Puwak, confirmat prin decizia sa de zilele trecute de a demisiona, pentru lips„ de moralitate, contest‚nd, prin vot, posibilitatea asum„rii Ón continuare a responsabilit„˛ii ei pentru aplicarea a trei acorduri de finan˛are cu Uniunea European„, respectiv, Memorandumul de finan˛are îPhare 2002“ , prin care Rom‚nia va putea accesa fonduri nerambursabile de 265 milioane euro, ∫i dou„ finan˛„ri destinate cooper„rii transfrontaliere cu Bulgaria ∫i Ungaria. Am insistat asupra acestor proiecte ∫i cu inten˛ia de a eviden˛ia cuantumul sumelor alocate Rom‚niei, care nu este de loc de neglijat. Din p„cate, acestea sunt cunoscute de un num„r restr‚ns de firme ∫i persoane, deoarece sunt ˛inute Ón secret de Guvern ∫i de reprezentan˛ii s„i Ón teritoriu. De altfel, toate demersurile noastre de a identifica suma fondurilor comunitare primite de Rom‚nia au r„mas f„r„ r„spuns, ceea ce ridic„ mari semne de Óntrebare Ón leg„tur„ cu beneficiarii lor. Œn ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor, deputa˛ii P.S.D. au luat ap„rarea doamnei Puwak, decret‚nd ∫i ei, conform directivei date de domnul Adrian N„stase, c„ îasupra ministrului nu planeaz„ dec‚t vorbe“. Ce bine ar fi dac„ Óntre îvorbe“ ∫i îbani“ ar exista un semn de egalitate. Un asemenea gen de umor — dar la dimensiuni superioare — a avut ∫i poetul german Heinrich Heine, care zicea: îMarea problem„ a oamenilor este c„ Dumnezeu a f„cut prea pu˛ini bani!“ Œnc„ o dat„, preciz„m c„ doamna ministru Puwak n-a furat vorbe, ci bani! Lipsa de transparen˛„ Ón m‚nuirea fondurilor comunitare ∫i bugetare constituie o Ónc„lcare a Legii transparen˛ei, devenit„ pentru Guvern un simplu petic de h‚rtie, ca, de altfel, majoritatea legilor noastre, ∫i acoper„, cu certitudine, o serie de alte f„r„delegi, care,
mai mult ca sigur, vor ie∫i la iveal„, odat„ ∫i odat„, Ón aceast„ ˛ar„ a noastr„, unde, mai devreme sau mai t‚rziu, totul se afl„.
Noi, semnatarii prezentei mo˛iuni, a∫tept„m ca, dup„ demisie, doamna Hildegard Puwak s„-∫i determine familia s„ restituie partea Ónsu∫it„ ilegal din fondurile ob˛inute Ón cadrul Programului îLeonardo da Vinci“ .
A∫tept„m, de asemenea, ca Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ∫i justi˛ia rom‚n„, sesiz‚ndu-se Ón urma acestei mo˛iuni, s„ demareze cercet„rile obligatorii, cu adev„rat, nu numai s„ le simuleze, iar instan˛ele de judecat„ s„ fac„ publice deciziile lor.
· other · adoptat
1 discurs
<chair narration>
#133522. Œnal˛i oficiali ai Uniunii Europene au avertizat Rom‚nia Ón leg„tur„ cu gestionarea frauduloas„ a fondurilor comunitare, Ón favoarea clientelei politice ∫i a unor grup„ri mafiote, amenin˛‚nd cu suspendarea acestora sau cu retragerea celor dirijate deja c„tre ˛ara noastr„. Consider„m necesar„ interven˛ia Cur˛ii de Conturi, care ar trebui s„ demonstreze c„ respect„ Óntru totul statutul s„u de institu˛ie apolitic„. De∫i parlamentarii opozi˛iei, mass-media ∫i o serie de institu˛ii au semnalat nenum„rate cazuri de Ónsu∫ire a unor fonduri europene de c„tre firme agreate de Guvernul P.S.D. ∫i de reprezentan˛ii s„i din teritoriu, organele abilitate n-au Óntreprins verific„ri temeinice ∫i nu au rezolvat nici un caz.
Agen˛iile de dezvoltare regional„, care Ómpart banii Uniunii Europene pentru Rom‚nia, sunt conduse de consilii regionale din care fac parte, dup„ cum se ∫tie, ∫i pre∫edin˛ii consiliilor jude˛ene arondate, ceea ce n-ar fi o problem„, dac„ banii aloca˛i de Uniunea European„ ∫i de bugetul Rom‚niei ar fi dirija˛i c„tre programele prioritare, iar nu selectiv, pe baz„ de interese clientelare, bar‚nd astfel accesul micilor Óntreprinz„tori care Ón˛eleg rapid c„ dac„ nu fac parte din categoria persoanelor servile fa˛„ de Guvernul P.S.D., nu au nici o ∫ans„ de a accede la ele.
Este bine cunoscut, at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i la Uniunea European„, cazul îbaronului“ Nicolae Mischie, care, Óntre altele, ∫i-a cump„rat o tipografie cu fonduri europene. Investi˛ia ar fi riscant„ pentru orice alt om de afaceri, dar Nicolae Mischie, ca pre∫edinte al Organiza˛iei Jude˛ene a P.S.D. ∫i al Consiliului Jude˛ean Gorj, a orientat aproape toate comenzile de stat spre aceast„ tipografie, scop Ón care a ∫i alocat fonduri importante din bugetul jude˛ului pentru astfel de comenzi. A∫a se explic„ existen˛a unor institu˛ii ale statului printre clien˛ii fideli ai tipografiei lui Nicolae Mischie: Inspectoratul pentru Persoane cu Handicap Gorj, spitalul jude˛ean, Prim„ria T‚rgu-Jiu, inspectoratul ∫colar, unit„˛ile miniere etc. Corup˛ie, pe fa˛„, cu bani de la Uniunea European„ ∫i din bugetul statului, sus˛inut„ Ón mod cert de conducerea P.S.D. Aducem ca argument ∫i declara˛ia lui Nicolae Mischie, c„ tipografia sa a realizat materialele propagandistice pentru ultimul referendum, cu bani proprii ∫i de la partid. Œn context, semnal„m c„ Ón preg„tirea fraud„rii rezultatelor referendumului, aceast„ tipografie ∫i altele c‚teva create cu fonduri comunitare au tip„rit 20 de milioane de buletine de vot pentru 17 milioane de aleg„tori, aproape dublu fa˛„ de procentul de 10 la sut„ admis de lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Presa rom‚neasc„ abund„ zilnic de exemple privind opera˛iuni frauduloase cu fonduri comunitare, de la favorizarea nomenclaturii P.S.D. Ón ob˛inerea acestora pentru cele mai n„stru∫nice proiecte, ∫i p‚n„ la mu∫amalizarea cazurilor de furt ∫i deturnare a acestor fonduri. Œn Gorj, ca de altfel peste tot Ón Rom‚nia, Legea conflictului de interese este copilul n„scut mort al ambi˛iilor marilor corup˛i de a dovedi c„ tocmai ei se lupt„ cu corup˛ia. Ea a fost adoptat„ de îma∫ina de vot“ a partidelor puterii, pentru a da o îimagine bun„“ Ón fa˛a cet„˛enilor ∫i, mai ales, a comunit„˛ii interna˛ionale. De aceea, Nicolae Mischie ∫i-a permis s„ acorde, Ón perioada c‚t a fost vicepre∫edinte al Consiliului de Coordonare ∫i Dezvoltare al Agen˛iei de Dezvoltare Regional„ Sud-Vest Oltenia, fonduri comunitare prietenilor, rubedeniilor ∫i sus˛in„torilor personali ∫i ai P.S.D., Óntre care unor primari, consilieri jude˛eni, Óntr-un caz chiar pentru construirea unei case de vacan˛„.
La fel, Marian Opri∫an, pre∫edintele organiza˛iei P.S.D. ∫i al Consiliului Jude˛ean Vrancea, infiltrat Ón Comisia de aprobare a fondurilor comunitare — cifrate Ón acest jude˛ la apreciabila sum„ de 1 milion de euro, el Ónsu∫i f„ptuitorul a numeroase acte de corup˛ie, deturn„ri de fonduri ∫i furturi notorii din bani publici, prezentate de pres„ — este printre campionii afacerilor cu bani europeni, dirija˛i Ón cea mai mare parte c„tre buzunarele P.S.D.-i∫tilor de frunte, ale rudelor acestora ∫i ale unor oameni de afaceri din jude˛, apropia˛i ai s„i ∫i ai P.S.D.
Peste 20 de firme vr‚ncene, Óntre care firmele so˛iilor primarilor din Foc∫ani ∫i Panciu, firma fostului viceprimar de Foc∫ani ∫i a fiicei sale, cea a unui cunoscut m‚nuitor de bani publici, Corneliu Prunache, prieten cu Opri∫an, dar ∫i cele ale unui mare num„r de consilieri locali ∫i jude˛eni, au primit credite nerambursabile, cuprinse Óntre c‚teva zeci de mii ∫i 100.000 de euro. Œn acest fel, pu∫culi˛a P.S.D. a devenit neÓnc„p„toare ∫i era c‚t pe-aici s„ se sparg„, av‚nd Ón vedere c„ to˛i ace∫ti beneficiari de îsponsoriz„ri“ europene cotizeaz„ la partid cu sume importante.
Alt caz este cel al lui Marian Ionic„, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Olt, membru Ón Consiliul Agen˛iei de Dezvoltare Regional„ 4 Sud-Vest Oltenia. Fiul s„u, Mihai Ionic„, a contractat un credit PHARE Ón sum„ de 49.890 euro prin aceast„ agen˛ie. Evident, tat„l se dezvinov„˛e∫te demagogic c„ n-ar fi nici o leg„tur„ Óntre func˛ia sa Ón consiliul care coordoneaz„ agen˛ia ∫i banii primi˛i de fiul s„u prin aceast„ institu˛ie.
Tot Ón jude˛ul Olt, firma S.C. îPavone“ S.R.L., av‚nd ca ac˛ionar principal pe fiul primarului P.S.D. Slatina, Gheorghe P„unescu, a primit 40.000 de euro, fonduri europene. Desigur, ∫i Ón acest caz tat„l pretinde c„ n-ar avea nici un rol Ón dirijarea acestor fonduri ∫i c„ totul ar fi Ón regul„. Œntrebarea care se impune este: dac„ tat„l n-ar fi fost primar, fiul ar fi primit aceste fonduri? De ce numai rudele ∫i prietenii P.S.D.-i∫tilor de frunte ∫tiu s„ realizeze proiecte viabile, iar al˛i cet„˛eni, nu? Au descoperit ei, Óntre timp, elixirul succesului, al eficien˛ei ∫i geniului creator? De ce nu-l breveteaz„, ca s„ se bucure de aceast„ formidabil„ cucerire Óntreaga omenire?
Cea mai mare parte a fondurilor PHARE destinate municipiului Piatra-Neam˛ a fost dirijat„ c„tre firme
patronate de persoane care, ∫i ele, au leg„tur„, Óntr-o form„ sau alta, cu partidul de guvern„mÓnt. O not„ aparte, care treze∫te suspiciuni, este c‚∫tigarea licita˛iei pentru modernizarea ™trandului Tineretului din PiatraNeam˛, de c„tre firma greceasc„ îDiekat“, a c„rei reprezentan˛„ Ón Rom‚nia are sediul Óntr-un apartament din Bucure∫ti. Demn de re˛inut este c„ fondurile PHARE alocate programului mai sus men˛ionat sunt de 2,5 milioane euro. Aceea∫i firm„ ∫i-a adjudecat ∫i lucr„rile privind reabilitarea termofic„rii municipiului Bucure∫ti, Ón valoare de aproape 10 milioane euro, ac˛iune sus˛inut„, par˛ial, de Uniunea European„. AvÓnd Ón vedere faptul c„ firma îDiekat“ folose∫te exclusiv for˛„ de munc„ rom‚neasc„ pl„tit„ la nivelul ˛„rilor subdezvoltate, de∫i lucr„rile sunt evaluate la nivelul salariilor din Occident, profitul firmei este uria∫. Cu cine Ómparte patronul firmei îDiekat“ acest profit pentru a i se asigura surclasarea societ„˛ilor de construc˛ii rom‚ne∫ti, diminuÓnd, astfel, eficien˛a folosirii fondurilor comunitare, care ar putea fi orientate mai bine Ón scopurile pentru care au fost destinate?
La Br„ila, Firma S.C. îPromet Trading“ S.R.L., apar˛in‚nd afaceristului Paul Bordei, om de cas„ al conducerii P.S.D. Br„ila, a fost acuzat„ de deturnarea sumei de 116.000 de euro de c„tre organele de cercetare penal„, dosarul fiind Ónaintat Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie. Œn cercetare la P.N.A. se g„se∫te ∫i dosarul firmei îNomad Com Prod“ S.R.L., din aceea∫i localitate, apar˛in‚nd lui Mihai Fecioru, om de cas„ al pre∫edintelui Consiliului Jude˛ean Br„ila, Aurel Simionescu, membru al P.S.D., care a deturnat suma de 100.000 de euro, reprezent‚nd fonduri PHARE, bani ob˛inu˛i pentru proiectul îAchizi˛ionarea ∫i prelucrarea laptelui, comercializarea produselor lactate“. ™i Ón acest caz, suma a fost direc˛ionat„ c„tre alte scopuri. S-a ajuns Ón situa˛ia, extrem de compromi˛„toare, ca ∫eful Delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, domnul Jonathan Scheele, s„ blocheze 44 milioane de euro care erau aloca˛i de Uniunea European„ municipiului Br„ila pentru lucr„rile de reabilitare a sistemului de canalizare ∫i pentru construirea unei sta˛ii de epurare a apelor uzate, deoarece furnizorul materialelor necesare lucr„rilor a fost desemnat f„r„ licita˛ie, fapt ce contravine procedurilor-standard impuse de Uniunea European„ ∫i constituie o infrac˛iune sanc˛ionat„ de Legea privind organizarea licita˛iilor. Nerealizarea acestui proiect afecteaz„ serios condi˛iile de via˛„ ale locuitorilor ora∫ului, iar stoparea lucr„rilor ridic„ la c‚teva sute de milioane de lei pe zi costurile de men˛inere sub presiune a canalului colector, pentru ca terenul s„ nu se taseze, situa˛ie care ar conduce la autodistrugerea lucr„rii.
Prin Programul RICOP, Uniunea European„ s-a oferit s„ modernizeze Pia˛a Central„ din municipiul TurnuM„gurele, jude˛ul Teleorman, condi˛ionÓnd Ónceperea lucr„rii de participarea municipalit„˛ii cu suma de 5 miliarde de lei. S-a realizat un Ómprumut bancar, a venit ∫i finan˛area european„, dar prim„ria a organizat o licita˛ie îdirijat„“ , c‚∫tig„toarea contractului, Ón valoare de 15 miliarde de lei, fiind Firma S.C. îHidro-Olt Construct“ — S.A., societate la care subprefectul Mircea Ojoga este ac˛ionar. Dar, cum S.C. îHidro-Olt Construct“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 S.A. este ac˛ionar, al„turi de Teodor Ni˛ulescu, prefectul jude˛ului, la S.C. îSaifcar“ S.A., pia˛a ora∫ului a ajuns p‚n„ la urm„ s„ fie modernizat„ de firma prefectului, astfel c„ cele 15 miliarde de lei au fost Ómp„r˛ite Óntre prefect ∫i subprefect.
Autodenun˛ul investitorului Octavian Ionescu, rom‚n rezident Ón Elve˛ia, depus acum 7 luni la Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, a declan∫at Ón aceste zile cel mai recent scandal de corup˛ie, Ón care este implicat, din nou, Secretariatul General al Guvernului, prin consilierul guvernamental Virgil Teodorescu — care a ∫i fost Ónl„turat din func˛ie, ceea ce ne determin„ s„ credem c„ primele verific„ri au conturat deja vinov„˛ia sa — pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Prahova, Mircea Cosma, primarul ∫i viceprimarul ora∫ului Bu∫teni ∫i al˛i Ónal˛i demnitari ∫i func˛ionari publici, care au deturnat fonduri PHARE Ón valoare de 5 milioane de euro, destina˛i realiz„rii unui proiect de amenajare turistic„ la Bu∫teni. Schimbarea destina˛iei acestor fonduri s-a datorat faptului c„ Octavian Ionescu n-a onorat ∫paga solicitat„ de cei de mai sus, Ón valoare de 2 milioane de dolari, limit‚ndu-se la o sum„ infim„ de 95.000 de dolari, c‚teva cadouri ∫i sponsorizarea unor deplas„ri Ón Elve˛ia. De re˛inut c„, Secretariatul General al Guvernului se afl„, dup„ cazul F„nel P„v„lache — Ón prezent pe cale de a se mu∫amaliza —, la al doilea mare scandal de corup˛ie. Se pune Óntrebarea de ce Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie a Ónceput cercetarea abia dup„ 7 luni de la sesizarea lui Octavian Ionescu ∫i de ce at‚tea amenin˛„ri publice fa˛„ de autodenun˛„tor? Nu cumva pentru a-l descuraja ∫i a-l determina s„-∫i retrag„ pl‚ngerea? Dat fiind faptul c„ acest caz care prive∫te, Ón principal, deturnarea fondurilor PHARE este urm„rit Óndeaproape de Oficiul European de Lupt„ Antifraud„ de la Bruxelles, ne exprim„m speran˛a c„ organele abilitate vor ac˛iona Ón spiritul prevederilor legale ∫i Ól vor rezolva cu celeritate.
Scandalul deturn„rilor de fonduri comunitare alocate ∫i intrate Ón Rom‚nia este, ÓncepÓnd cu 2002, ∫i Ón aten˛ia presei interna˛ionale. Cotidianul german îDie Tages Zeitung“ a publicat, Ón noiembrie 2002, un amplu material documentar despre Valea Jiului, Ón care preciza, cit„m: îC„tre aceast„ zon„ s-au Óndreptat peste 20 milioane de euro, Óns„ o parte a sumelor a ajuns Ón alte locuri ∫i Ón alte buzunare“, am Óncheiat citatul. Pornind de la cazuri concrete, ziarul german descrie calvarul micilor Óntreprinz„tori din Rom‚nia, care, ini˛ial, contractaser„ fonduri comunitare, dar, fiind confrunta˛i cu o birocra˛ie absurd„, cu func˛ionari corup˛i ∫i cu o legisla˛ie confuz„, ∫i-au abandonat afacerile. Toate acestea se Ónt‚mpl„ Óntr-o zon„ unde 34% din cei 160.000 de locuitori sunt ∫omeri, iar Ón aproximativ 16.000 de locuin˛e furnizarea energiei electrice a fost Óntrerupt„, pentru c„ oamenii nu au banii necesari s„ o pl„teasc„. îŒn rapoartele autorit„˛ilor rom‚ne privind situa˛ia din Valea Jiului, trimise la Bruxelles, se pot citi numai lucruri pozitive, Ón timp ce aceast„ regiune ar putea fi considerat„ un exemplu european pentru mizeria cotidian„“, conchide ziarul berlinez.
Exaspera˛i de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia, autorii ghidului solicitantului pentru Programul PHARE 2001, intitulat îCoeziunea Economic„ ∫i Social„“ , ∫i Uniunea
European„ au introdus Ón acest document texte prin care au interzis participarea la licita˛ia deschis„ ori s„ primeasc„ finan˛are nerambursabil„ societ„˛ile comerciale care au ca ac˛ionari membri ai consiliilor de dezvoltare regional„, angaja˛i ai Ministerului Dezvolt„rii ∫i Prognozei, Ministerului pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii — ast„zi devenit agen˛ie — precum ∫i ai agen˛iilor de dezvoltare regional„, dar ∫i rudele ∫i afinii acestora p‚n„ la gradul II. Surprinz„tor, angaja˛ii Ministerului Integr„rii Europene, condus p‚n„ mai zilele trecute de doamna Hildegrad Puwak, nu sunt inclu∫i Ón aceast„ list„. De ce oare?
Incompeten˛a Guvernului se manifest„ ∫i Ón ceea ce prive∫te atragerea fondurilor alocate Rom‚niei de c„tre Uniunea European„.
Nu demult, domnul Eneko Landaburu, director general al Direc˛iei Generale pentru Extindere din Cadrul Comisiei Europene, declara: îRom‚nia nu are capacitatea administrativ„ de a atrage fonduri alocate de Uniunea European„. Adev„rata problem„ cu care se confrunt„ Rom‚nia este administra˛ia slab„, care va trebui, obligatoriu, reformat„, pentru a permite integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ Ón 2007. Ea trebuie s„ solu˛ioneze aceast„ problem„ nu doar pentru a avea un mai mare acces la fondurile Uniunii Europene. Aceast„ capacitate administrativ„ este necesar„ ∫i pentru buna func˛ionare a statului ca un Óntreg“, am Óncheiat citatul.
Œn anul 2006 Rom‚nia va primi de la Uniunea European„ finan˛area de preaderare, Ón valoare de 1 miliard de euro, numai dac„:
a) dovede∫te c„ are capacitatea administrativ„ de gestionare corect„ ∫i eficient„ a fondurilor europene;
b) Ó∫i Ómbun„t„˛e∫te stabilitatea economic„;
c _)_ garanteaz„ independen˛a Ón justi˛ie, amestecul Executivului Ón actul de justi˛ie fiind considerat de oficialii europeni ca îo puternic„ surs„ de Óngrijorare“ .
Dup„ decembrie 2000, surprinz„tor a fost c„ noul Guvern P.D.S.R. s-a dovedit nepreg„tit pentru preluarea puterii, fiind, Óntre altele, lipsit de solu˛ii clare privind accesarea ∫i utilizarea fondurilor comunitare. Œn urma unei suite de ezit„ri, abia dup„ 2 ani, Ón august 2002, a fost demarat Programul SAPARD, cu dou„ proiecte: unul av‚nd ca obiectiv îÓmbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingul produselor agricole ∫i piscicole“ , iar cel de-al doilea, îÓmbun„t„˛irea infrastructurii rurale“ . Exasperat„ de incapacitatea administrativ„ a actualei puteri Ón atragerea ∫i absorb˛ia acestor fonduri, dar plin„ de Ón˛elegere fa˛„ de Rom‚nia, la Ónceputul anului 2003 Comisia European„ a prelungit perioada Ón care pot fi accesate fondurile comunitare aferente Programului SAPARD Ón anii 2000, 2001,2002 Ón valoare de 369,1 euro, stabilind s„ fie alocate Ón anii 2004, 2005 ∫i 2006. Faptul c„ actualul Guvern nu reu∫e∫te nici Ón 2003 s„ foloseasc„, prin proiecte viabile, sumele alocate de Uniunea European„ pentru agricultur„ ∫i localit„˛ile rurale, Ón condi˛iile Ón care pentru revigorarea acestor domenii sumele necesare sÓnt de sute de ori mai mari ∫i sunt a∫teptate de zeci de ani, dovede∫te e∫ecul politicii promovate de Guvernul P.S.D., lipsa lui de profesionalism ∫i, de ce nu, dezinteresul, indiferen˛a ∫i iresponsabilitatea condamnabil„ fa˛„ de soarta ˛„ranilor ∫i a rom‚nilor, Ón general.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Pentru a masca incapacitatea Ón domeniul atragerii ∫i utiliz„rii fondurilor alocate de Uniunea European„, Guvernul a introdus func˛iile de consilieri de integrare, a Ónfiin˛at departamente de integrare asem„n„toare structurilor de la nivelul ministerelor, at‚t la prefecturi, c‚t ∫i la consiliile jude˛ene, popul‚ndu-le cu func˛ionari, nu totdeauna bine preg„ti˛i ∫i motiva˛i profesional, angaja˛i ini˛ial ai Ministerului Administra˛iei Publice, care, dup„ restructurarea Guvernului, au r„mas ai nim„nui, simpli propagandi∫ti ai necesit„˛ii integr„rii, neav‚nd un obiect al muncii concret. Faptul c„ lucrurile stau a∫a Ól recunoa∫te ∫i domnul Ilie SÓrbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului, care atest„ faptul c„ Ón 10 jude˛e autorit„˛ile nu au sprijinit localit„˛ile din zon„ pentru identificarea unor solu˛ii de cofinan˛are a proiectelor pentru derularea Programului SAPARD, ad„ug‚nd c„ Ón agricultur„ sÓnt, Ón plus, peste 1.000 de proiecte nevalorificate, din care cauz„ s-au pierdut mai multe milioane de dolari care ar fi putut fi dirijate c„tre Rom‚nia din fondurile comunitare. El mai spunea: îCum se va derula acest program, a∫a va fi imaginea noastr„“, ceea ce spunem ∫i noi, de ani de zile. Dar guvernan˛ii sunt cu ochii pe fondurile UE numai dac„ le intr„ ceva Ón buzunarele proprii care, din nefericire, sÓnt f„r„ fund.
· procedural
143 de discursuri
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da. V„ mul˛umesc foarte mult, domnule senator. Œntreb senatorii semnatari ai mo˛iunii dac„ exist„ vreo situa˛ie Ón care vreun coleg senator vrea s„-∫i retrag„ semn„tura.
## **Din sal„**
**:**
Nu... nu...
## **Domnul Petru Dumitru Pop**
**:**
Sau care vor s„ mai semneze...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, Biroul permanent propune urm„torii timpi:
Guvernul are la dispozi˛ie 30 de minute pentru prezentare, 15 minute pentru r„spuns...
## **Domnul Antonie Iorgovan**
**:**
Mo˛iunea nu se expune?
Din sal„
#37175V-a˛i trezit ∫i dumneavoastr„!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Grupul Social Democrat, 31 de minute. Grupul Rom‚nia Mare, 18 minute. Grupul Democrat, 4 minute. Grupul Na˛ional Liberal, 7 minute. U.D.M.R., 6 minute. Senatorii independen˛i 4 minute.
Stima˛i colegi, v„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului ministru Pu∫ca∫ pentru a prezenta r„spunsul Guvernului la mo˛iunea prezentat„.
Aici, domnule ministru, la pupitru.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Domnule pre∫edinte, l-a∫ Óntreba pe domnul Iorgovan ce a f„cut de la Ónceputul expunerii.
Din sal„
#37791## **Din sal„:**
El doarme de mult Ón Senat.
Din sal„
#37858## **Domnul Petru Dumitru Pop**
Din sal„
#37904**:**
Unde sunt banii?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ ascult„m.
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫ —** _ministru interimar Ón Ministerul Integr„rii Europene:_
## Stimate domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, ierta˛i-m„, senatori. Mo˛iunea intitulat„ îDeturnarea fondurilor comunitare trebuie oprit„“ , semnat„ de 37 de senatori, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, reprezint„ Ónc„ o Óncercare de tip politicianist a acestui partid aflat Óntr-o permanent„ eroare ∫i agresivitate.
Printr-un text lipsit de consisten˛a faptelor...
## **Domnul Ion C‚rciumaru**
**:**
De ce spune a∫a?!?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi... Numai o secund„. Domnule ministru.
Stima˛i colegi, v„ rog foarte mult s„ asculta˛i Ón lini∫te, a∫a cum a fost ascultat domnul Badea. Dac„ nu, ne oprim aici.
## **Domnul Petru Dumitru Pop**
**:**
Noi am spus adev„rul, nu jignim!
V„ rog foarte mult!
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫**
...printr-un text lipsit de consisten˛a faptelor se Óncearc„ inducerea Ón r‚ndul opiniei publice a ideii potrivit c„reia autointitulatul partid îjusti˛iar“ este prezent îla datorie“ pentru a crea confuzie ∫i a pescui Ón apele pe care le tulbur„ permanent.
Œn acest caz, Óncearc„ s„ genereze o stare de neÓncredere Ón leg„tur„ cu modul de utilizare a fondurilor comunitare, urm„rind acreditarea imaginii unor fraude Ón leg„tur„ cu programele Uniunii Europene, PHARE, ISPA ∫i SAPARD.
Œn fapt, mo˛iunea depus„ nu este fundamentat„ pe fapte concrete, cum ar fi fost normal, ci doar pe unele semnal„ri, de genul îpotrivit presei“ . Noi credem sincer Ón rolul mass-media Ón via˛a social-politic„ ∫i cultural„ a ˛„rii, dar trebuie s„ fim capabili a discerne Óntre real ∫i senza˛ional, Óntre informare ∫i retoric„.
Vrem s„ atragem aten˛ia c„ o mo˛iune nu se poate fundamenta doar pe simple semnal„ri neverificate, pe Óntreb„ri retorice, care Óncearc„ s„ induc„ prezum˛ia, total eronat„, c„ oricum îtrebuie s„ fie ceva necurat Ón problema respectiv„“ , iar Ón acest caz, utilizarea fondurilor europene. O asemenea atitudine devine, mai cur‚nd sau mai t‚rziu, total p„guboas„ nu numai pentru grup„ri politice aflate Ón eventual„ disput„, dar mai ales pentru ˛ar„.
Œn esen˛„, supus unei analize lucide, textul mo˛iunii probeaz„ demagogia ∫i neprofesionalismul autorilor acesteia, cu scopul evident de a ob˛ine capital politic momentan, cu orice ocazie, prin mijloace ieftine, f„r„ a g‚ndi la consecin˛ele de durat„ pentru ˛ar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Desigur, nimeni nu poate sus˛ine c„ Ón ˛„rile Ón curs de aderare ∫i chiar Ón statele membre U.E. nu pot fi Ónregistrate iregularit„˛i Ón utilizarea fondurilor comunitare, lucru de fapt recunoscut chiar ∫i de Comisia European„. Dar, pornind de la aceast„ realitate, a Óncerca s„ se generalizeze ∫i s„ se creeze imaginea unor îiregularit„˛i perpetue“, este o eroare regretabil„, autorii mo˛iunii nefiind, Ón acela∫i timp, ∫i adep˛ii responsabilit„˛ii necesare Óntr-o democra˛ie constitu˛ional„ pe deplin func˛ional„.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Textul mo˛iunii Óncearc„ s„ propun„ un tip de drog de halucinare a opiniei publice ∫i grupurilor parlamentare. Av‚nd Ón vedere c„ autorii mo˛iunii dovedesc o necunoa∫tere a sistemelor ∫i mecanismelor na˛ionale ∫i comunitare pe care le amestec„ Ómpreun„ cu fapte ∫i persoane ∫i care se refer„ la utilizarea fondurilor comunitare, suntem nevoi˛i ca, pentru Ón˛elegerea explica˛iilor noastre, s„ prezent„m cadrul juridic, precum ∫i structurile administrative ∫i financiare necesare coordon„rii ∫i implement„rii programelor finan˛ate de Uniunea European„ Ón Rom‚nia.
Œn raport de cerin˛ele Comisiei Europene privind existen˛a unui singur interlocutor, Ministerul Integr„rii Europene, Ón calitate de coordonator na˛ional al asisten˛ei nerambursabile, r„spunde de programarea fondurilor ∫i monitorizarea programelor de asisten˛„ financiar„ nerambursabil„.
Œn acest cadru, implementarea Programelor PHARE, spre exemplu, Ómbrac„ dou„ aspecte, ∫i anume: implementarea tehnic„ ce se realizeaz„ la nivelul diferitelor institu˛ii ale administra˛iei rom‚ne∫ti, Ón ministere, Ón agen˛ii, Ón comisii, institute prin intermediul unor structuri specializate care se numesc îunitate de implementare a proiectului“ .
Al doilea aspect este legat de implementarea financiar„, care se realizeaz„ prin intermediul agen˛iilor de implementare. Œn acest moment, Ón Rom‚nia exist„ 4 agen˛ii de implementare: Oficiul de Pl„˛i ∫i Contractare PHARE — O.P.C.P. — din Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Integr„rii Europene, dup„ preluarea activit„˛ilor de la fostul M.D.P., Administra˛ia Na˛ional„ a Drumurilor ∫i C.F.R. — S.A.
Alocarea ∫i programarea fondurilor PHARE, precum ∫i implementarea programelor se fac, Óntotdeauna ∫i f„r„ nici o abatere, pe baza Manualului D.I.S. — care se nume∫te manualul privind sistemul descentralizat de implementare — ∫i a Ghidului pentru PHARE, ISPA ∫i SAPARD, care sunt elaborate de Comisia European„ ∫i care se afl„ la dispozi˛ia oric„rui este interesat. Ciclul anual de programare, potrivit procedurilor PHARE, implic„ parcurgerea obligatorie a unor etape premerg„toare aprob„rii finan˛„rii proiectelor.
Anun˛ Guvernul c„ mai are la dispozi˛ie cinci minute, Ón final, pentru r„spunsuri.
Trecem la dezbateri pe marginea mo˛iunii.
Dau cuv‚ntul, domnului senator Doru-Laurian B„dulescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Dina Carol.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte,
Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Mo˛iunea pe care o dezbatem ast„zi, intitulat„ îDeturnarea fondurilor comunitare trebuie oprit„“ , semnat„ de 37 de senatori ai Grupului parlamentar P.R.M., se Ónscrie pe linia strategiei de acum cunoscut„ a acestui grup parlamentar, îNici o sesiune, f„r„ mo˛iune“ .
Ast„zi, Senatul, se afl„ din nou Ón fa˛a unui exerci˛iu caracteristic pentru aceast„ strategie, un exerci˛iu democratic, incontestabil, dar Ón acela∫i timp trebuie s„ spunem c„ mo˛iunea sus-men˛ionat„ nu este dec‚t o manifestare de tip politicianist a Grupului parlamentar P.R.M., menit„ s„ fragmenteze buna desf„∫urare a lucr„rilor Senatului, respectiv a Parlamentului, Ón aceast„ perioad„ Ón care se dezbate proiectul de buget de stat pe 2004.
Œn loc s„ ne afl„m la lucr„rile comisiilor comune pentru dezbaterea propunerii de buget pe 2004, noi trebuie s„ facem fa˛„ rigorilor acestei mo˛iuni simple, dar sunt convins c„ vom reu∫i s„ dep„∫im ∫i acest moment, fiind de acum roda˛i, de-a lungul anilor, Ón lupta parlamentar„, at‚t de pe b„ncile puterii, c‚t ∫i din opozi˛ie.
Introducerea acestei mo˛iuni la Senat apare, nu Ónt‚mpl„tor, dup„ succesul referendumului na˛ional privind noua Constitu˛ie a Rom‚niei. _(Aplauze Ón sal„, Ón partea Grupului parlamentar al P.R.M.)... (Discu˛ii Ón sal„.)_
Domnule pre∫edinte,
V„ rog s„-mi permite˛i s„-mi desf„∫or...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
Domnilor senatori din Grupului parlamentar P.R.M., nu uita˛i c„ urma˛i la cuv‚nt ∫i probabil vre˛i s„ fi˛i asculta˛i. V„ rog, foarte mult!
## **Domnul Doru-Laurian B„dulescu:**
..., referendum care s-a finalizat, dup„ cum bine ∫tim, prin victoria for˛elor democratice a tuturor cet„˛enilor ˛„rii, con∫tien˛i c„ interesul na˛ional trebuie s„ ne conduc„ spre aderarea la NATO ∫i integrarea Ón Uniunea European„.
Sunt cunoscute de acum pozi˛ia P.R.M. privind Constitu˛ia revizuit„ a Rom‚niei pe care d‚n∫ii au salutat-o prin p„r„sirea s„lii Omnia, c‚t ∫i Óncerc„rile disperate ale membrilor ∫i simpatizan˛ilor P.R.M. de a Óndep„rta cet„˛enii one∫ti de la urnele de vot, cu ocazia referendumului din 18 ∫i 19 octombrie.
Semnatarii mo˛iunii ne demonstreaz„ c„ diger„ greu aceast„ victorie a for˛elor democratice, ( _Sala se amuz„._ ) exemplu elocvent, ∫i Óncearc„ s„ blocheze dezbaterea proiectului de buget pe anul 2004, a∫a cum au Óncercat s„ Ómpiedice cet„˛enii s„ voteze cum le-a dictat con∫tiin˛a...
Numai o secund„.
Stima˛i colegi,
Noi credem c„ a˛i introdus aceast„ mo˛iune pentru a face o dezbatere serioas„ la un subiect de o importan˛„ deosebit„.
Œn consecin˛„, dreptul de exprimare este prev„zut Ón Constitu˛ie pentru fiecare senator.
Deci, v„ rog foarte mult, dac„ dori˛i s„ ne oprim aici, ne oprim ∫i Óncheiem ∫edin˛a, deci dumneavoastr„ a˛i introdus mo˛iunea, ∫i acum nu mai dori˛i s„ asculta˛i?
Din sal„
#79538P„i s„ vorbeasc„ despre mo˛iune nu despre Constitu˛ie.
Nu m„ obliga˛i...
Domnule senator Vasile Horga, vorbi˛i mereu, ca ∫i domnul senator Pop. Nu m„ obliga˛i s„ aplic regulamentul ∫i s„ v„ scot din sal„.
Domnule senator Vasile Horga, v„ evacuez din sal„, nu se poate, este o problem„ de polite˛e. Se poate a∫a ceva? V„ rog foarte mult! Vre˛i s„ transform„m o dezbatere pe mo˛iune Óntr-o b„∫c„lie?
Din sal„
#79991Nu!
P„i, cu asta a˛i Ónceput.
Deci, v„ rog foarte mult s„ asculta˛i mo˛iunea. E posibil a∫a ceva? Nu suntem la distrac˛ie aici.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Doru-Laurian B„dulescu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Semnatarii mo˛iunii ne demonstreaz„ c„ diger„ greu aceast„ victorie a for˛elor democratice ∫i Óncearc„ s„ blocheze dezbaterea proiectului de buget pe 2004, a∫a cum au Óncercat cet„˛enii s„ voteze cum le dicta con∫tiin˛a noua Constitu˛ie a Rom‚niei.
Œmi exprim convingerea c„ ∫i aceast„ Óncercare a celor 37 de senatori din Grupul parlamentar P.R.M. va fi sortit„ e∫ecului.
Convingerea mea se Óntemeiaz„, Ón primul r‚nd, pe faptul c„ mo˛iunea îDeturnarea fondurilor comunitare trebuie oprit„“ este nefondat„, lipsit„ de consisten˛a faptelor, Óncerc‚ndu-se inducerea ideii c„ numai P.R.M. este vigilent la datorie, dar, Ón egal„ m„sur„, Óncerc‚ndu-se generarea unui sentiment de neÓncredere Ón leg„tur„ cu modul de utilizare a fondurilor comunitare.
Cunoscut fiind interesul pe care Ól suscit„ Ón r‚ndul cet„˛enilor programele europene PHARE, ISPA, SAPARD, autorii mo˛iunii Óncearc„ s„ acrediteze ideea unei fraude a fondurilor comunitare, de∫i, con∫tien˛i fiind de riscul care ∫i-l asum„, vorbesc, cel pu˛in Ón titlu, doar de o deturnare a acestora.
Stima˛i colegi,
Nu putem omite faptul c„ mo˛iunea, de∫i nefondat„ pe elemente concrete, poate induce un semnal negativ privind guvernarea P.S.D., dar, Ón acela∫i timp, este afectat„ imaginea Senatului, a Parlamentului, care au adoptat prin legi memorandmurile semnate de Guvernul Rom‚niei ∫i Comunitatea European„.
V„ rog s„-mi permite˛i, Ón continuare, s„ m„ refer numai la unele aspecte ale acestei mo˛iuni, celelalte aspecte urm‚nd s„ fie abordate de colegii mei din Grupul parlamentar P.S.D., ∫i v„ asigur c„ nici una dintre afirma˛iile semnatarilor mo˛iunii nu va r„m‚ne f„r„ r„spuns, demont‚nd, Ón felul acesta, toate aprecierile nefondate ∫i tenden˛ioase prin r„spunsuri concrete, bazate pe elemente indubitabile ∫i la Óndem‚na celor care doresc s„ se documenteze.
Œnc„ de la Ónceputul anului 2001, Óntr-o m„sur„ pur declarativ„ ∫i demagogic„, f„r„ o inten˛ie real„ de implicare efectiv„ ∫i constructiv„, parlamentarii P.R.M. au abordat Ón mod constant, dar eronat, tema Programului SAPARD, f„r„ a de˛ine minime cuno∫tin˛e despre condi˛iile de administrare ∫i de rulare ale acestui program comunitar.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Dina Carol. Se preg„te∫te, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna senator Maria Petre.
## **Domnul Carol Dina:**
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin mo˛iunea îDeturnarea fondurilor comunitare trebuie oprit„“ , Partidul Rom‚nia Mare avertizeaz„ Guvernul c„ utilizarea incorect„ a fondurilor primite de la Uniunea European„ ∫i incapacitatea de a le atrage pot compromite integrarea Rom‚niei Ón termenul, ∫i a∫a optimist, stabilit pentru anul 2007.
Seria ame˛itoare de scandaluri cu fonduri europene, consemnate cu precizie Ón prezenta mo˛iune ∫i oglindite din ce Ón ce mai pregnant Ón media, a beneficiat de suportul complice al autorit„˛ilor.
Guvernul se afl„ la momentul actual Óntr-o situa˛ie jenant„, de a oferi explica˛ii privind deturnarea unor importante sume de bani ∫i de acordarea preferen˛ial„ a fondurilor comunitare. De fapt, aceasta este tema fundamental„ a mo˛iunii depuse de noi.
Lipsa informa˛iilor despre zonele mai pu˛in pl„cute a ceea ce Ónseamn„ cu adev„rat integrarea Ón Uniunea European„ a indus percep˛ia c„ fondurile primite de la Bruxelles sunt un fel de pu∫culi˛„ magic„, un corn al abunden˛ei din care o dat„ ce ˛i-ai tras partea Ó˛i vezi lini∫tit de propriile interese, f„r„ s„ mai dai socoteal„ cuiva.
Banii aloca˛i Rom‚niei ∫i celorlalte ˛„ri candidate nu pic„ de undeva din cer, ci sunt colecta˛i din taxele pl„tite de contribuabilii din Fran˛a, Italia, Germania, Olanda, ˛„ri Ón care exist„, de asemenea, serioase probleme economice, unde ∫omajul sau lipsa de resurse financiare la buget devin cu mult mai importante Ón contextul Ón care costurile integr„rii au dep„∫it cu mult estim„rile ini˛iale.
Din aceast„ perspectiv„, problema fondurilor europene este cu mult mai profund„ ∫i mai serioas„ dec‚t las„ s„ se Ón˛eleag„ declara˛iile contradictorii ale Guvernului ∫i expunerea nefericit„ f„cut„ de domnul ministru al integr„rii, aici, Ón aceast„ sal„.
Œn pofida sumelor mari puse la dispozi˛ie de Uniunea European„ Ón perioada 2000—2006, numai prin Programul PHARE se aloc„ anual Rom‚niei 250.000.000 euro, Ón timp ce prin Programul ISPA intr„ 260.000.000 euro, iar prin SAPARD, 150.000.000 euro, aceste sume nu sunt cheltuite Ón totalitate sau Óntr-un mod eficient, cu respectarea prevederilor legale.
## **Domnul Tri˛„ F„ni˛„**
_**:**_
Unde era respectabilitatea!!!
Domnul senator Tri˛„, v„ rog foarte mult.
Stima˛i colegi, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare mai are la dispozi˛ie 8 minute.
Are cuv‚ntul doamna senator Maria Petre, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Paul P„curaru, Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## **Doamna Maria Petre:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
I-am rugat politicos, pentru c„ am ajuns la microfon, pe colegii dintr-o anumit„ parte a b„ncilor P.S.D. s„ aib„ r„bdare ∫i s„ m„ asculte, dac„ se poate, cuviincios.
A∫ vrea mai Ónt‚i, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, s„ protestez Ón numele Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ∫i cred c„ nu doar Ón numele nostru...
Domnule pre∫edinte,
V„ anun˛ c„ Ómi Ónchei cuv‚ntul imediat, dac„ colegul Viorel Balcan ∫i cei care stau Ón zona aceea nu au r„bdare azi.
Din sal„
#97512Ai dou„ minute!
Stima˛i colegi,
Cronometrez ∫i timpul c‚t discuta˛i dumneavoastr„! V„ rog foarte mult!
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ fi vrut s„ Óncep, ∫i chiar cu asta am s„ Óncep, cu un protest al grupului nostru, cu privire la felul Ón care s-au Ómp„r˛it timpii. Este absolut incorect s„ da˛i unui grup parlamentar timpi, num„r‚nd senatorii, ∫i s„ da˛i unui grup a∫a-zis independent, un timp egal.
Nici unul dintre colegi... ∫i Ómi cer scuze colegilor care, din punctul dumneavoastr„ de vedere, figureaz„ ca independen˛i, pentru faptul c„ ar putea Ón˛elege gre∫it interven˛ia mea. Timpul nostru este cel care ni se cuvine, ∫i nu cel pe care ni l-a˛i Ómp„r˛it ast„zi. Aceast„ Ómp„r˛ire a timpului, domnule pre∫edinte, din p„cate, nu v„ folose∫te nici dumneavoastr„, nici colegilor din majoritatea actual„ din Senatul Rom‚niei, la nimic, pentru c„ ...
Stimat„ coleg„ ...
...pentru c„ ...
Da˛i-mi voie, pentru c„ a˛i creat o imagine complet fals„.
De ce, domnule pre∫edinte?!
Pentru c„ ace∫ti timpi s-au stabilit de c„tre Biroul permanent, ∫i nu de pre∫edintele Senatului...
™i unde trebuie s„ discut„m asta, domnule pre∫edinte?!
Iar dumneavoastr„ a˛i participat acolo sau nu a˛i fost prezent„, nu cunosc, Ón calitate de lider de grup, la Biroul permanent, ∫i nu a˛i f„cut nici o obiec˛ie.
## **Doamna Maria Petre:**
O fac aici, Ón plen, domnule pre∫edinte, pentru c„ ...
Nu v„ sup„ra˛i!
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Doamna Maria Petre:**
Pentru c„ ceea ce stabile∫te Biroul permanent poate fi, Ón orice caz, discutat Ón plenul Senatului Rom‚niei. Acesta era un prim aspect.
Ce vreau s„ spun cu lucrul acesta?!
Eu am un argument foarte concret c„ nu este Ón regul„ ∫i c„ nu v„ folose∫te la nimic, pentru c„, de fapt, ast„zi discut„m o tem„ extrem de grav„ ∫i extrem de serioas„.
V„ a∫tepta˛i, probabil, domnule pre∫edinte, ∫i dumneavoastr„, ∫i colegii din actuala majoritate, ca noi s„ vot„m Ómpotriva acestei mo˛iuni ∫i s„ vot„m Ómpotriva mo˛iunii din teama pe care Óncerca˛i s„ ne-o construi˛i, Ón permanen˛„, c„ ne ve˛i asocia dumneavoastr„ cu P.R.M.-ul ∫i c„ opinia public„ o s„ reac˛ioneze Ón vreun fel la aceast„ asociere for˛at„ pe care o face˛i dumneavoastr„.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
V„ anun˛„m c„ o s„ vot„m Ón favoarea acestei mo˛iuni ...
... V„ mul˛umesc.... pentru c„ problema pe care colegii no∫tri de la P.R.M. o pun ast„zi Ón discu˛ie este extrem de adev„rat„ ∫i extrem de grav„, ∫i nu exagerez cu nimic c‚nd abordez aceast„ formulare.
Pe fond, lucrurile sunt cu mult mai complicate dec‚t con˛inutul mo˛iunii a reu∫it s„ pun„ Ón eviden˛„. Sunt cu mult mai complicate pentru c„, dincolo de deturnarea fondurilor comunitare de care vorbesc colegii no∫tri de la P.R.M., ∫i a∫a este, dincolo de cazurile pe care dumneavoastr„, acum c‚teva zile, prin vocea colegului senator Bucur, vi le Óndep„rta˛i de imagine, dincolo de faptul c„ Guvernul dumneavoastr„, dup„ ce a luat m„surile de demitere a mini∫trilor implica˛i Ón aceste probleme extrem de grave ∫i de complicate pentru ceea ce Ónseamn„ viitorul european al Rom‚niei, ast„zi, Óncerca˛i, ca ∫i cum ne-am afla Ón îSenatul pisicilor“ , s„ ascunde˛i ...
## **Doamna Maria Petre:**
Domnule pre∫edinte,
Nu voi Óncheia, pentru c„ nu mi-am putut utiliza timpul!
V-a∫ ruga, doamna senator!
## **Doamna Maria Petre:**
Nu voi Óncheia Ón aceste r„gete, pentru c„, repet, suntem Ón Senatul Rom‚niei.
Stimat„ coleg„,
Face˛i un efort s„ lua˛i mai multe voturi data viitoare ∫i ve˛i avea timp...
V-a∫ ruga s„ face˛i lini∫te!
## Domnule pre∫edinte,
V„ garantez c„ voi avea timpul de care vorbeam la Ónceput, dac„ colegii dumneavoastr„ nu se ...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Deocamdat„, nu a˛i vorbit nimic despre mo˛iune. Ave˛i cuv‚ntul.
Œncerca˛i, ca ∫i cum am fi Ón îSenatul pisicilor“ , s„ ascunde˛i mizeria, ca ∫i cum ea n-ar exista, dup„ ce dumneavoastr„, stima˛i colegi, Guvernul dumneavoastr„, pre∫edintele partidului dumneavoastr„ ∫i pre∫edintele ˛„rii noastre au fost obliga˛i s„ retracteze ∫i s„ recunoasc„ c„ îa∫a nu se mai poate“ . Cazurile sunt la Óndem‚na fiec„ruia dintre noi, ca senatori ai Rom‚niei, nu sunt doar cele care sunt cuprinse Ón materialul prezentat de colegii no∫tri de la P.R.M. ∫i, dac„ v„ g‚ndi˛i dou„ secunde la jude˛ul din care venim fiecare, ave˛i, cu siguran˛„, cel pu˛in trei exemple de proiecte care au ajuns, obligatoriu, Ón m‚na clien˛ilor politici, a c„ror valoare este utilizat„ de firmele clien˛ilor politici, ∫i deturnarea fondurilor comunitare este chiar o formul„ care nu acoper„ realitatea.
™tiu c„ este un subiect care ne poate costa pe to˛i. ™tim cu to˛ii asta ∫i ne asum„m Ómpreun„ cu dumneavoastr„ faptul c„ discut„m Ón Senatul Rom‚niei un asemenea subiect, dar, dac„ nu-l discut„m, dac„ nu Óncerc„m s„ cerem organismelor abilitate din aceast„ ˛ar„ s„ ne spun„ care este realitatea, care este dimensiunea acestor deturn„ri, care este dimensiunea pericolului pe care o s„-l travers„m cu to˛ii, ca ˛ar„, ce avem de f„cut noi, ca oameni politici, ce trebuie s„ facem, dac„ nu discut„m Ón Parlamentul Rom‚niei?!
Noi suntem foarte sceptici cu privire la...
V„ mul˛umesc, doamna senator. V„ rog s„ Óncheia˛i!
Le vom lua, domnule pre∫edinte, nu ne purta˛i dumneavoastr„ de grij„, le vom lua, cu siguran˛„!
V„ rog s„ Óncheia˛i!
Suntem foarte sceptici Ón privin˛a uneia dintre propunerile pe care colegii no∫tri de la P.R.M. o fac Ón finalul mo˛iunii, aceea de a cere Guvernului acesta s„ mai fac„ vreo analiz„ obiectiv„ ∫i s„ ne spun„ Ón Senatul Rom‚niei care este realitatea. Eram sceptici Ónainte de interven˛ia domnului ministru, care cumuleaz„ ∫i d‚nsul, ca mul˛i al˛i mini∫tri din cabinetul N„stase, c‚teva portofolii, v„d c„ nu mai ave˛i oameni s„ pune˛i pe posturi ∫i toat„ lumea, to˛i demnitarii dumneavoastr„ merg pe cumul de func˛ii, de∫i nu v„d pe ce regul„ func˛iona˛i dumneavoastr„ a∫a, Ón aceast„ ˛ar„, nu credem c„ Guvernul acesta mai poate s„ prezinte, nici nu are obiceiul s„ prezinte ceva Ón vreo Camer„ a Parlamentului Rom‚niei, nu mai are, cu at‚t mai pu˛in, capacitatea s„ ne prezinte o analiz„ obiectiv„...
V„ rog s„ Óncheia˛i, doamna senator.
## **Doamna Maria Petre:**
Termin imediat, domnule pre∫edinte.
...∫i o informare obiectiv„ asupra situa˛iei reale.
V„ repet ceea ce v-am spus de la Ónceput, vom vota Ón favoarea acestei mo˛iuni, pentru c„ realitatea este mult mai grav„ dec‚t con˛inutul acestei mo˛iuni ∫i dec‚t colegii no∫tri de la P.R.M. au reu∫it s„ contureze Ón cele c‚teva pagini de material.
V„ mul˛umesc foarte mult.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru, Grupul Na˛ional Liberal, se preg„te∫te domnul senator Szabó.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
O nefericit„ coinciden˛„ face ca prima zi Ón Interna˛ionala Socialist„ s„ fie asociat„ cu o dezbatere de acest gen, despre corup˛ie, dar s„ spunem c„ intr„ la capitolul coinciden˛e.
La capitolul evalu„ri se poate spune c„ este imposibil s„ mu˛i problema corup˛iei dintr-o parte Ón alta, c‚t„ vreme, vrem, nu vrem, corup˛ia este ata∫at„, totu∫i, puterii sau mecanismului de putere ∫i de decizie.
Atunci, sigur, dumneavoastr„, ca partid, sunte˛i Ón dificultate pe acest subiect, nici nu ave˛i cum s„ fi˛i altfel, pentru c„, din moment ce Rom‚nia a constatat, peste tot, o constela˛ie de baroni locali, de la Satu Mare p‚n„ la Mehedin˛i, de la Suceava p‚n„ la Turnu-Severin ∫i, c‚t„ vreme Rom‚nia are nume consacrate gen: Mischie, Bebe Ivanovici, Opri∫an, Marian B„lan ∫i a∫a mai departe, ca s„ nu pomenim de mini∫tri ∫i consilieri guvernamentali, sigur c„ nu v„ pute˛i dezbr„ca cu u∫urin˛„ de aceast„ hain„. Este un cost pe care-l pl„ti˛i, pe o realitate care exist„.
Problema corup˛iei, sigur, a spus-o domnul pre∫edinte adineauri, este de o importan˛„ deosebit„, o recunoa∫tem cu to˛ii, ∫i cei 14 ani de tranzi˛ie, care au Ónsemnat transferul de proprietate, un imens transfer de proprietate de la public la privat, o agresiune permanent„ contra resurselor publice, pe toate c„ile, pentru ob˛inerea unei cote c‚t mai importante ∫i c‚t mai avantajoase din resursele publice, din investi˛ii ∫i, Ón fine, acest„ agresiune contra fondurilor europene, din ce Ón ce mai marcant„, pe m„sur„ ce fondurile se instaleaz„ Ón Rom‚nia, arat„ clar c„, din p„cate, Ón Rom‚nia, politicul a servit drept suport unor grupuri de interese pentru transferul de bog„˛ie.
Noi putem s„ spunem ce dorim, dar, din p„cate, Rom‚nia este, Ón momentul de fa˛„, o ˛ar„ cu o polarizare social„ uria∫„. Am v„zut, Ón ultimele zile, indicele privind distribu˛ia veniturilor Ón Rom‚nia. Rom‚nia a ajuns o ˛ar„ de tip sud-american, cu o elit„ superbogat„, superputernic„, atotcuprinz„toare, atotposesoare, ∫i un corp social extrem de s„rac, extrem de pauper. Aceasta este o realitate pe care trebuie s„ o recunoa∫tem cu to˛ii. Ne mir„m, ne Óngrijoreaz„, dar ea exist„ ∫i sigur c„ lucrurile se leag„, pentru c„ transferul de putere, ob˛inerea de fonduri, ob˛inerea de resurse, clasificarea Ón decilele superioare sau ultraridicate ale veniturilor, Ón contrast cu decilele inferioare ∫i cu ce se Ónt‚mpl„ cu corpul social al Rom‚niei, sigur c„ Óngrijoreaz„ pe toat„ lumea, ∫i acesta este un subiect care ar trebui s„ fac„ ca aceast„ dezbatere s„ nu fie o dezbatere maniheist„ Óntre putere ∫i opozi˛ie, ci ar trebui s„ fie o analiz„ atent„, lucid„ a ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„. Din p„cate, nu ne putem dezb„ra de abord„ri strict partizane ∫i, din acest punct de vedere, trebuie s„ recunosc c„ la prima audiere a domnului ministru Pu∫ca∫ resimt o decep˛ie pentru abordarea didactic„ pe care a f„cut-o Ón fa˛a Senatului. Sigur, m„ voi informa dup„ materialul pe care Domnia sa l-a prezentat ∫i, poate, mul˛i dintre noi ne vom informa, dar ar fi trebuit s„ vad„ unde este problema real„, adic„, unde, dincolo de catedr„, dincolo de tabla ∫colii ∫i ce se Ónt‚mpl„ Ón Rom‚nia,
Are cuv‚ntul domnul senator Szabó, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia. Se preg„te∫te doamna senator Dobrescu, din partea Grupului Social Democrat.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
Domnule pre∫edinte,
Domnule ministru,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
F„r„ Óndoial„ c„, Óntr-un fel sau altul, aceast„ dezbatere este util„. O spun cu toat„ sinceritatea. Ar fi fost, Ón schimb, mult mai util„ dac„ nu am fi fost nevoi˛i pe marginea unei mo˛iuni s„ avem o dezbatere Ón Senatul Rom‚niei ast„zi, ci pe marginea problemei utiliz„rii fondurilor de preaderare de care Rom‚nia, Ón calitate de candidat la Uniunea European„, beneficiaz„, respectiv de a∫a-zisa capacitate de absorb˛ie, de Ómbun„t„˛irea calitativ„ ∫i cantitativ„ a acestei capacit„˛i de absorb˛ie despre care s-a vorbit, ∫i despre ce ar trebui s„ fac„, Ón continuare, Guvernul, pe marginea acestui subiect, nu pe marginea lui, ci Ón substan˛a lui.
Oricum, dezbaterea subliniaz„ foarte multe lucruri, printre care putem face vorbire despre rela˛ia dintre Parlament ∫i Executiv, Óntr-o anumit„ spe˛„. Dup„ cum se cunoa∫te, exist„ o Comisie pentru integrare, o comisie comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, Ón care probabil c„ acest aspect, din punct de vedere al exercit„rii func˛iei de control al Parlamentului asupra Guvernului, nu a fost Ón suficient„ m„sur„ abordat sau aprofundat. De asemenea, nu este suficient„ informa˛ie, dar de-asta suntem ∫i noi, fiecare, individual, ca de˛in„tori ai mandatului de parlamentar, suntem r„spunz„tori de faptul c„ nu exist„ suficient„ informa˛ie ∫i suntem, Óntr-un fel, nevoi˛i s„ ne limit„m — cuv‚ntul este extrem de degradant — la informa˛iile din pres„.
Semnatarii mo˛iunii ne-au oferit prilejul unei revizuiri a revistei presei, condimentat„ cu anumite informa˛ii, care denot„ anumite surse, dar care au Óncetat s„ mai fie suficient de fidele, Ón aprecierea mea.
Oricum, aici, trec‚nd peste aspectul politicianist al chestiunii, ∫i care a f„cut ca ast„zi s„ nu avem o dezbatere asupra chestiunii utiliz„rii fondurilor nerambursabile sau a fondurilor de aderare, ca s„ nu folosesc numai expresia înerambursabile“ , ∫i a ceea ce face Executivul Ón mod curent, ci o dezbatere asupra unei mo˛iuni. ™i eu m„ voi Óndep„rta pu˛in de la mo˛iune, cu Óng„duin˛a dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, Ón limita timpului acordat prin decizia Biroului permanent.
V„ rog s„ Óncheia˛i, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, nu am reu∫it s„ epuizez tot ceea ce a∫ fi vrut s„ spun. Œn orice caz, doresc s„ ini˛iem o procedur„ Ón care dezbaterile vor fi, cu regularitate, aici, Ón Senat, ∫i domnul ministru nu va avea acea mic„ dificultate Ón a face confuzie Ón leg„tur„ cu titulatura mandatului pe care Ól avem noi ∫i s„-l vedem mai des, aici, pe probleme concrete legate de Uniunea European„.
Œn concluzie, stimate colege ∫i stima˛i colegi, nu sunt suficiente argumentele celor care au semnat ∫i au promovat mo˛iunea, ca s„ ne fac„, pe mine ∫i pe colegii mei de grup, s„ o sus˛inem.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul doamna senator Dobrescu, din partea Grupului parlamentar social democrat. Se preg„te∫te domnul senator Constantin BÓciu.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori.
îDeturnarea fondurilor comunitare trebuie oprit„“ este tema sub care a fost depus„, Ón data de 23 octombrie, mo˛iunea semnat„ de cei 37 de colegi senatori P.R.M.
Œn practica parlamentar„ este cunoscut„ forma de manifestare a opozi˛iei, prin ini˛ierea de mo˛iuni, care exprim„ puncte de vedere cu privire la politica intern„ ∫i extern„ a unei forma˛iuni politice, aflat„ Ón opozi˛ie fa˛„ de partidul de guvern„m‚nt.
Prezenta mo˛iune, pe care o dezbatem ast„zi, este mai mult dec‚t at‚t, c„ci din textul elaborat reiese un material, din p„cate, greoi, care enumer„ date, nume, denigr„ri ∫i comentarii la adresa unor demnitari rom‚ni sau europeni, formulate, iar„∫i, din p„cate, Ón fraze foarte lungi, cu trimiteri Ón timp asupra unor fapte interpretabile, pe care, citindu-le, abia dac„ mai po˛i urm„ri subiectul ∫i predicatul. ™i a˛i observat ∫i dumneavoastr„ pe perioada c‚t a fost expus„ mo˛iunea.
Voi Óncerca, prin urmare, s„ decodific textul ∫i s„ ar„t c„ mo˛iunea este mai mult p„tima∫„ dec‚t obiectiv„, c„ci maniera Ón care este redactat„ nu poate fi altfel interpretat„.
Iat„ ce spun semnatarii mo˛iunii, la primul punct, citez: îNoi, semnatarii prezentei mo˛iuni, ca, de altfel, Óntreaga opinie public„ din Rom‚nia, am a∫teptat ca Guvernul s„ ia m„surile necesare Ómpotriva ministrului integr„rii Hildegard Puwak.“
Deci ne-am a∫teptat ca acesta s„ fie subiectul asupra c„ruia atrage aten˛ia grupul de semnatari. Dar nu, acesta este doar pretextul, c„ci textul face referire la demisia domnului ™erban Mih„ilescu, la vizita la Washington a domnului pre∫edinte Ion Iliescu, incrimineaz„ pe domnul prim-ministru Adrian N„stase, Ól aminte∫te pe domnul Romano Prodi ∫i a∫a mai departe, citez chiar î...concluzia stupefiant„ ∫i dubioas„ a unor func˛ionari comunitari...“ .
Œn sf‚r∫it, apar nominaliza˛i membri ai familiei doamnei Puwak, rudele din Germania ∫i chiar umorul poetului german Heinrich Heine.
Œn Óncheierea acestui prim punct al mo˛iunii, dup„ ce lectur„m circa 4 file, afl„m, de fapt, ce doresc semnatarii, citez: îA∫tept„m ca Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie ∫i justi˛ia rom‚n„, sesiz‚ndu-se Ón urma acestei mo˛iuni, s„ demareze cercet„rile obligatorii, cu adev„rat, nu numai s„ le simuleze, iar instan˛ele de judecat„ s„ fac„ public„ decizia lor.“
Din sal„
#131024Care membri?
O s„ v„ dau cuv‚ntul, doamna senator, ∫i o s„ da˛i chiar dumneavoastr„ exemplul, sau nu v„ dau eu.
Ierta˛i-m„, domnule pre∫edinte... Noi consider„m, Óns„, c„ fiecare persoan„ este responsabil„ de ceea ce face ∫i c„ legea Ó∫i poate spune cuv‚ntul. Am vrut numai s„ v„ aten˛ion„m.
Œn ceea ce prive∫te Proiectul de modernizare a ™trandului Tineretului din Piatra-Neam˛, n-am s„ intru Ón detalii, de asemenea, punctul de vedere al Guvernului a fost edificator, v„ men˛ionez numai at‚ta c„ Ministerul Integr„rii Europene, Ón calitatea sa de autoritate contractant„, deruleaz„ acest proiect de infrastructur„ regional„ ∫i c„ beneficiar este Consiliul Local al Municipiului PiatraNeam˛, iar Firma îDiekat S.A.“ Atena — Grecia, c„reia i-a fost atribuit, s-a suspus evalu„rilor, conform rigorilor PHARE, sub supervizarea Delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, dar c„, Ón prezent, acest proiect este Ón stadiu de implementare, el se deruleaz„, ∫i la momentul la care vorbim v„ preciz„m, de asemenea, c„ firma a Óndeplinit criteriile ∫i c„ s-a Óncheiat contractul cu firma de la Atena, ∫i nu cu aceea a reprezentan˛ei din ˛ar„, cum sus˛ine˛i Ón mo˛iune, ∫i se poate dovedi cu acte. Mai preciz„m c„ acest contract s-a Óncheiat, prin urmare, ∫i este Ón curs de implementare. Eronat mai apare Ón mo˛iune ∫i Firma îS.C. Promet Trading“ Br„ila. V„ preciz„m c„ aceasta nu se reg„se∫te pe lista firmelor beneficiare de finan˛„ri nerambursabile.
Cu privire la acuza˛ia de deturnare a sumei de 116.000 de euro, v„ preciz„m, de asemenea, c„ din punctul de vedere al autorit„˛ii contractante nu este posibil, deoarece toat„ suma a fost de 116.314 euro, deci nu era posibil„ o asemenea deturnare. Din ce s-ar mai fi realizat, din 314 euro? Deci informa˛ia este gre∫it„.
Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie Ónvinuie∫te, Óns„, pe omul de afaceri Paul Bordei, din c‚te cunosc membru P.N.L., pentru deturnarea sumei de 14.000 de euro, ∫i nu pentru 116.000 euro, cum se afirm„ Ón mo˛iune. Ne pare r„u c„ nu ave˛i informa˛ii punctuale ∫i nici nu pute˛i s„ aprecia˛i actul de justi˛ie, pe care, totu∫i, Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie l-a f„cut. Acelea∫i dezinform„ri figureaz„ ∫i cu privire la achizi˛ionarea, prelucrarea laptelui ∫i comercializarea produselor de lapte, proiect atribuit Ón urma evalu„rii Firmei îNomad Com S.R.L.“ — Br„ila, autoritatea contractant„ nu admite posibil„ deturnarea de fonduri Ón valoare de 100.000 de euro, c„ci valoarea total„ a proiectului este de 99.000 de euro, deci iat„ alt„ dezinformare.
V„ rog, v„ rog, s„ Óncheia˛i, doamna senator.
Da, v„ mul˛umesc.
... pentru banii aloca˛i, pierz‚ndu-se sume nerambursabile. Total eronat.
Œn sf‚r∫it, ultimul punct nu-l voi mai dezvolta, dec‚t vreau s„ spun c„ autorii mo˛iunii...
V„ rog s„ Óncheia˛i. Nu mai pute˛i dezvolta, ce s„ mai dezvolta˛i?
Nu, nu voi mai dezvolta. Autorii mo˛iunii acuz„ orice strategie a Guvernului. De fapt, Guvernul si-a fixat ca obiectiv prioritar Ón politica bugetar„ a ultimelor ani alocarea sumelor necesare cofinan˛„rii programelor comunitare, apreciind astfel capacitatea de absorb˛ie a fondurilor comunitare. Le mul˛umim, totu∫i, colegilor no∫tri c„ se arat„ preocupa˛i de modul cum gestioneaz„ Guvernul probelemele, dar Ói asigur„m c„...
V„ rog s„ Óncheia˛i.
## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu:**
...Executivul dispune de strategii ∫i de aceea rug„m, Ónc„ o dat„, s„ lua˛i Ón considera˛ie c„ mo˛iunea nu este fondat„ ∫i v„ adres„m rug„mintea s„ respinge˛i aceast„ mo˛iune.
Œmi cer scuze c„ am dep„∫it timpul, dar ∫i bruiajul m-a determinat s„ citesc mai rar.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doamna senator, v„ rog foarte mult. Pofti˛i Ón sal„!
Pentru dep„∫irea timpului discuta˛i cu domnul senator ™tefan Viorel, nu cu mine.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului Partidului Rom‚nia Mare, domnul Zl„vog, da?
Eu am v„zut...
Din sal„
#139416BÓciu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Eu v-am v„zut c„ vorbi˛i tot timpul ∫i am vrut s„ v„ invit la microfon.
Domnul senator BÓciu Constantin, v„ rog.
Acum pute˛i s„ vorbi˛i. V„ rog, domnule senator.
## **Domnul Constantin BÓciu:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i,
Din r„spunsul domnului ministru Pu∫ca∫ se Ón˛elege c„ Domnia sa este convins c„ mo˛iunea P.R.M. se refer„ la modul cum trebuie utilizate fondurile europene.
Mul˛umim pentru expunerea coerent„ a regulamentelor fondurilor europene, cunoscute deja Ón Senat, dar reamintesc domnului ministru, cu tot respectul, c„ titlul mo˛iunii P.R.M. este îDeturnarea fondurilor europene trebuie oprit„“ .
Pe aceast„ tem„ am fi a∫teptat s„ fie axat„ expunerea Domniei sale, mai ales Ón cazurile din mo˛iune care se refereau direct la membrii P.S.D.
Vreau s„ v„ reamintesc, domnule ministru, c„ nu v-am mul˛umit degeaba. Œn cadrul Comisiei economice, un Ónalt demnitar P.S.D. Óncerca s„ ne conving„ odat„ c„ un proiect cu fonduri europene este viabil numai dac„ este sus˛inut de la Ónceput de firma care trebuie s„-l execute: îDomnule, dac„ nu se ocup„ firma, nu are nici un succes proiectul.“ Am Óncercat s„-i spun c„ proiectul se aprob„ de oficialitatea local„, apoi se aprob„ de o comisie comun„ rom‚no-european„, ∫i apoi se scoate la licita˛ie. Nu. Domnia sa a sus˛inut p‚n„ la sf‚r∫it c„ acel proiect nu are succes dac„ nu este de la Ónceput sus˛inut de firma care, Ón final, urmeaz„ s„-l execute.
Referirile la referendumul pentru Constitu˛ie, f„cute azi de c„tre membrii P.S.D., confirm„ c„, demagogic, Ón lipsa unor realiz„ri concrete, acest partid poate prezenta ca succes ∫i o ac˛iune contestat„ vehement de toate organiza˛iile apolitice ∫i de toate for˛ele politice, cu excep˛ia P.S.D. ∫i, par˛ial, U.D.M.R.
Remarc ∫i gelozia doamnei senator Dobrescu care, referindu-se la cazul Mischie, Ónvinov„˛e∫te subtil so˛iile demnitarilor P.S.D. care, pe undeva, umbresc imaginea imaculat„ a nobililor lor so˛i.
V„ rog s„ m„ ierta˛i, doamna Dobrescu, dar dac„ dumneavoastr„ a˛i fi vorbit Ónaintea domnului ministru, a∫ fi putut vorbi aici despre plagiat, pentru c„ se poart„ numai la nivel de ministru. Dar cum dumneavoastr„ a˛i vorbit despre acelea∫i cazuri dup„ domnul ministru, remarc buna colaborare din r‚ndurile P.S.D.-ului.
## **Din sal„:** Bravo!.. **.**
## **Domnul Constantin BÓciu:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Mo˛iunea prezentat„ ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ reflect„ par˛ial o realitate a Rom‚niei, cunoscut„ ∫i recunoscut„ Ón Óntreaga lume. Rom‚nia ocup„ primul loc
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Ón Europa Ón clasamentul corup˛iei. Nimeni nu poate contesta c„ aceast„ realitate este o realizare a guvern„rii P.S.D.
Actul de conducere al societ„˛ii rom‚ne∫ti a fost abordat de actualul partid de guvern„m‚nt prin crearea condi˛iilor necesare prolifer„rii fenomenului de corup˛ie. Œnlocuirea profesionalismului de la conducerea tuturor domeniilor de activitate, la toate nivelurile, cu clientelismul politic a fost ∫i este cauza principal„ a extinderii fenomenului corup˛iei Ón societatea rom‚neasc„ Óncep‚nd cu m„runtul func˛ionar pesedizat ∫i protejat politic, continu‚nd cu bine proteja˛ii de la centru, baronii locali, ∫i eviden˛iindu-se cel mai bine Ón chiar structura Guvernului, prin recent demisiona˛ii mini∫tri. Generalizarea fenomenului corup˛iei Ón ˛ara noastr„ nu putea l„sa neatinse de acest flagel fondurile alocate Rom‚niei pentru dezvoltare ∫i integrare de organiza˛ii interna˛ionale, inclusiv Uniunea European„.
Fondurile europene pentru Rom‚nia au un singur scop: Óndeplinirea condi˛iilor necesare integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„. Modul de utilizare al acestor fonduri, girat de Guvernul P.S.D., demonstreaz„ clar c„ integrarea european„ nu este prioritar„ pentru actualul Executiv. Cu o administra˛ie deprofesionalizat„, politizat„ ∫i dirijat„ politic, Guvernul P.S.D. direc˛ioneaz„ fondurile europene c„tre cei care pot sus˛ine P.S.D.-ul la putere. P„strarea puterii este prioritatea guvern„rii actuale. Integrarea european„ poate veni de la sine, iar dezvoltarea Rom‚niei poate tot a∫a.
Deturnarea fondurilor Europene, reflectat„ Ón mo˛iunea de ast„zi, a fost recent confirmat„ de Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, institu˛ia cea mai autorizat„ Ón domeniu, care, printr-un comunicat recent, recunoa∫te c„ are Ón lucru peste 60 de astfel de cazuri.
Dup„ cum a˛i auzit, fenomenul nu constituie motiv de Óngrijorare pentru Guvern. Nu este motiv de Óngrijorare pentru Guvern nici incapacitatea administra˛iei P.S.D.-iste de a prezenta proiecte viabile pentru accesarea fondurilor europene, fapt ce a condus la pierderea a sute de milioane de euro din banii aloca˛i de Uniunea European„ pentru integrarea Rom‚niei. Aceste fapte, domnilor, constituie acte ale guvern„rii actuale, potrivnice interesului na˛ional ∫i nu vor r„m‚ne nesanc˛ionate de poporul rom‚n. Este greu de crezut c„ ˛„rile Uniunii Europene vor primi Ón r‚ndurile lor, Ón 2007, Rom‚nia, ˛ara cu cea mai mare corup˛ie din Europa.
Ave˛i r„bdare, v„ rog. Ave˛i r„bdare.
Partidul Rom‚nia Mare este preg„tit pentru aceasta!
Este motivul principal care m„ determin„ s„ v„ rog s„ vota˛i mo˛iunea.
## **Domnul Petru Dumitru Pop**
**:**
™i P.S.D. voteaz„ mo˛iunea.
V„ rog frumos.
Doamna Dobrescu, lua˛i loc, c„ nu v-am dat nici un drept la replic„. Mai ave˛i un minut ∫i 20...
Din sal„
#145732Dou„.
Le-am mai dat un minut. Nu dou„ minute! Un minut ∫i 20 de secunde. Domnul senator Horga.
## **Domnul Vasile Horga:**
Domnule pre∫edinte, renun˛ la cuv‚ntul meu. Da˛i-mi voie s„ Óncredin˛ez textul pentru a fi trecut Ón stenogram„. V„ mul˛umesc.
Mo˛iunea pe care o discut„m ast„zi se vrea a fi un semnal pe care toate partidele din opozi˛ie ∫i, Ón special, Partidul Rom‚nia Mare l-au tras Ón mod constant pentru ca Guvernul N„stase, sprijinit de coali˛ia P.S.D.–U.D.M.R., s„ Ón˛eleag„ Ón cel din urm„ ceas c„ este autorul de fapt ∫i de drept al generaliz„rii con∫tiente a corup˛iei Ón societatea rom‚neasc„, pe toate palierele ei, f„r„ excep˛ie.
De ce a ales Partidul Rom‚nia Mare tocmai acest segment al accesului la consumarea fondurilor europene?
Pentru un motiv pe c‚t de simplu, pe at‚t de plin de semnifica˛ii, at‚t pentru cet„˛enii rom‚ni, c‚t mai ales pentru cet„˛enii europeni: caracati˛a puterii politice instaurat„ Ón Rom‚nia dup„ anul 2000, orbit„ de competi˛ia c‚∫tigului ilicit f„r„ frontiere, nu mai poate face distinc˛ie Óntre atacul la fondurile publice din bugetul na˛ional ∫i cel asupra fondurilor din bugetul Comunit„˛ii Europene.
Dac„ cet„˛enii rom‚ni s-au Ómp„cat cu g‚ndul c„ banii lor din contribu˛ii au fost utiliza˛i an de an pentru satisfacerea clientelei politice a guvern„rilor efemere, cet„˛enii europeni vor fi, credem, mai greu de convins s„ alimenteze Ón continuare sacul f„r„ fund al corup˛iei ∫i mafiei atotcuprinz„toare, instaurate azi Ón Rom‚nia.
Adev„rata dimensiune a ho˛iei asupra fondurilor publice rom‚ne∫ti nu o cunosc dec‚t cei care au organizat-o Ón mod sistematic.
De aceea, trebuie s„ recunoa∫tem c„ cele c‚teva zeci de cazuri prezentate de noi Ón cuprinsul mo˛iunii, prin care ale∫i politici Ónregimenta˛i Ón P.S.D. sau foarte apropia˛i de el au accesat fonduri comunitare cu Ónc„lcarea flagrant„ a normelor comunitare, reprezint„ doar lacrima de pe obrazul pl‚ns al Rom‚niei.
Dac„ Guvernului i-ar fi r„mas m„car o f„r‚m„ de demnitate, ar fi venit ast„zi Ón fa˛a noastr„ ∫i ar fi recunoscut o realitate, de fapt, care nici m„car de dovezi nu mai are nevoie. Da. Ave˛i dreptate, exist„ un atac
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 concertat pe fondurile publice, inclusiv pe cele comunitare, suntem Ónc„ neputincio∫i Ón lupta cu aceast„ mafie, dar, Ón final, Ói vom Ónvinge.
Œn loc s„-∫i recunoasc„ neputin˛a Ón lupta cu corup˛ia, Guvernul N„stase se lanseaz„ Ón atacuri la adresa Partidul Rom‚nia Mare ca ∫i cum acesta ar fi vinovat de construc˛ia caracati˛ei rom‚ne∫ti.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Da. Drept la replic„.
Doamna senator Dobrescu, ave˛i un minut.
Numai Óntr-o singur„ fraz„ am s„ precizez, pentru incriminarea f„cut„ de colegul nostru, c„ am spus la pagina 6 din material, urm„toarele:
îPentru a Óndep„rta orice suspiciune, am solicitat explica˛ii scrise din partea celor viza˛i, am solicitat punctul de vedere al unor institu˛ii ∫i al Guvernului, folosind observa˛iile coroborat“ ∫i am precizat. Œn textul meu sunt ghilimele. Din lipsa, poate, a timpului, eu ∫tiu c„ am precizat, Óntruc‚t de multe ori citez. Prin urmare, s„ ∫ti˛i c„ este onest materialul.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Am Óncheiat lu„rile de cuv‚nt. Nu mai pute˛i lua cuv‚ntul, s-a epuizat timpul. Domnule senator P„unescu, ave˛i vreun drept la replic„, ceva?
**Din sal„**
**:**
Nu... nu...
Œmi pare r„u. Din p„cate... V„ rog, domnule senator P„unescu, ave˛i vreo problem„ de procedur„? Nu pute˛i lua cuv‚ntul, c„ s-au epuizat timpii. V„ rog.
Pot sau nu pot s„ iau cuv‚ntul?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu.
Œmi pare r„u, sunt timpi stabili˛i, toat„ lumea a fost obligat„ s„ se Óncadreze Ón ei... Ce s„ fac? V„ pot spune mai mult dec‚t at‚t! Era Ónscris ∫i domnul senator ™tefan Viorel la cuv‚nt, dar nu a mai avut posibilitatea s„ ia cuv‚ntul.
## **Domnul Vasile Du˛„**
**:**
Œi dau eu de la independen˛i 6 minute.
Din sal„
#154121## **Din sal„:**
De c‚nd e∫ti independent?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Are cuv‚ntul domnul ministru Pu∫ca∫ pentru a da r„spunsuri.
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i...
**Din sal„**
**:**
Senatori...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog!
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**
...ierta˛i-m„, senatori.
A∫ vrea s„ v„ spun c„ sunt de acord cu to˛i cei care sus˛in c„ dezbaterea foarte serioas„ ∫i foarte profesionist„ a temei integr„rii europene este un interes pentru to˛i ∫i c„ trebuie s„ facem asemenea dezbateri. Cu un asemenea enun˛ sunt absolut de acord, iar P.S.D. ∫i Guvernul promoveaz„ un asemenea tip de dezbateri asupra temei integr„rii europene.
Am fost ∫i sunt dezam„git de faptul c„ aici preopinen˛ii care au sus˛inut mo˛iunea nu au pronun˛at deloc sintagma îstat de drept“ . Deci justi˛iarism Ón˛eleg, dar este vorba s„ l„s„m institu˛iile. ™i pledoaria mea este s„ l„s„m regulile, s„ urm„m procedurile, s„ urm„m legile noastre pentru ca Ón felul acesta s„ putem s„ ne exprim„m vizavi de un act sau altul.
Colegii din pres„ ne fac nou„ ni∫te servicii, ne semnaleaz„ ni∫te lucruri, dar dup„ aceea este datoria noastr„ ∫i ca politicieni, ∫i Ón Executiv s„ investig„m, s„ analiz„m ∫i s„ g„sim solu˛ii. Dac„ nu g„sim solu˛ii, atunci, Ón mod sigur, vom perpetua aceast„ stare bizantino-politicianist„ care nu duce la nimic.
Am avut o prezentare care se referea la proceduri, pentru c„ modul abulic Ón care venea mo˛iunea, nu venea dec‚t cu insinu„ri, pur ∫i simplu.
Vreau s„ v„ spun urm„toarea chestiune. Tema este de interes na˛ional, suntem cu to˛ii interesa˛i, dar trebuie s„ o trat„m la fel de serios.
Domnul senator a spus c„ am fost pu˛in didactic. Nici nu puteam fi altfel Óntr-o asemenea Ómprejurare, pentru c„ nu v„d cum am putea s„ dovedim — pentru c„
Senatul este o institu˛ie nu numai respectabil„, dar ∫i responsabil„ — sau s„ dezbatem aceste teme dac„ nu ne referim permanent la aceste situa˛ii contextuale, precizate de legi ∫i regulamente.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón 30 august, a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ ordonan˛a privind modalitatea Ón care se investigheaz„ ∫i se returneaz„ fondurile comunitare, ca urmare a unor neregularit„˛i. Acolo exist„ foarte clar precizat„ inclusiv terminologia. Este vorba de înereguli“ ∫i îfraude“. Dumneavoastr„ cu îdeturnarea“ a˛i f„cut, probabil, o chestiune precum terori∫tii care deturneaz„ avioane sau — ∫tiu eu? — g‚ndirea. Nu este vorba de a∫a ceva. Dac„ avem o legisla˛ie, haide˛i s„ ne raport„m la ea. Vom dovedi abilitatea noastr„ s„ fim compatibili cu Uniunea European„ dac„ ne raport„m la legisla˛ie, la limbajul pe care Ól sus˛ine aceast„ legisla˛ie.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Ce e aia ilogic„?
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**
Nu cred c„ este cazul...
Trebuie s„ lucr„m... trebuie s„ lucr„m...
Mai am un minut, domnule senator, ∫i v„ asigur c„ Ónchei. Vreau s„ v„ asigur...
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Ne insult„...
Stima˛i...
Vreau s„ v„ asigur...
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
N-am Ón˛eles. Care e problema?
Vreau s„ v„ asigur c„ at‚t Guvernul, c‚t ∫i Partidul Social Democrat sunt dedica˛i de la Ónceput. Noi suntem cei care, Ón prim„vara lui 2001, am venit cu propunerile de legisla˛ie ∫i de institu˛ie a controlului neregulilor ∫i fraudelor legate de folosirea fondurilor comunitare. Ar fi trebuit s„ vin„, dac„ cineva avea interes, ∫i Ónainte. Dar acum, doecamdat„, este vorba de acest demers pe care noi nu-l sus˛inem numai Ón vorbe, ci Ól sus˛inem Ón fapte, lucru pentru care...
V„ rog s„ Óncheia˛i.
## **Domnul Vasile Pu∫ca∫:**
... lucru pentru care, domnule pre∫edinte, eu consider c„ este ra˛ional ∫i este justificat ca aceast„ mo˛iune s„ fie respins„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na 3—8 noiembrie a.c.
Pofti˛i, domnule senator Badea!
Œn numele Grupului parlamentar, fac propunerea ca s„ voteze numai cei prezen˛i. Este electronic, dar s„ voteze numai cei prezen˛i.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Dumneavoastr„ sunte˛i aici?
Dac„ vre˛i... Eu chiar a∫a v„ propun. Cei prezen˛i s„ voteze. f n‚nd seama c„ dumneavoastr„ sunte˛i 29.... Eu i-am num„rat pe to˛i ∫i ∫tiu ce este Ón sal„.
Deci, v„ rog s„ vota˛i. Vot‚nd îDA“ , Ónseamn„ c„ sunte˛i pentru mo˛iune. Vot‚nd îNU“ , sunte˛i Ómpotriva mo˛iunii.
V„ rog s„ vota˛i. Vot‚nd îNU“ , Ónseamn„ Ómpotriva mo˛iunii.
V„ rog s„ vota˛i.
- 72 de voturi Ómpotriv„, 46 pentru mo˛iune
- ∫i o ab˛inere.
V„ mul˛umesc. O list„ pentru grupuri. Cu aceasta, declar Ónchis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi.
Numai o secund„, stima˛i colegi. Scuza˛i-m„, c„ am gre∫it eu.
Programul pentru s„pt„m‚na viitoare: luni, ∫edin˛„ Ón plen; Ón rest, se lucreaz„ pentru buget.
- V„ rog s„ vota˛i programul pentru s„pt„m‚na viitoare.
- V„ rog s„ vota˛i.
- S-a aprobat cu 83 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„
- ∫i o ab˛inere. Œnchidem ∫edin˛a.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 139/10.XI.2003 con˛ine 28 de pagini.**
Pre˛ul 34.608 lei
Astfel, pe baza documentelor programatice ale preg„tirii Rom‚niei pentru aderare — Parteneriatul pentru Aderare, Programul Na˛ional de Aderare ∫i celelalte texte strategice — Ministerul Integr„rii Europene identific„ priorit„˛ile pentru finan˛are ∫i orienteaz„ institu˛iile rom‚ne∫ti, poten˛ial beneficiare de fonduri PHARE, s„ formuleze propuneri de proiecte Ón domeniile prioritare.
Dup„ rundele de consult„ri ∫i negocieri desf„∫urate cu ini˛iatorii de proiecte, ministere sau agen˛ii guvernamentale, pentru clarificarea obiectivelor ∫i a activit„˛ilor propuse, Ministerul Integr„rii Europene selecteaz„ pachetul de proiecte, pe care Ól transmite Direc˛iei Generale Extindere din cadrul Comisiei Europene, pentru a fi promovat Ón vederea finan˛„rii.
Pachetul de proiecte agreat se reg„se∫te Ón propunerea financiar„ care se analizeaz„ Ón Comitetul de Gestiune PHARE din cadrul Comisiei Europene.
Decizia Comisiei Europene stabile∫te angajamentele bugetare ale Uniunii Europene. Aceast„ decizie este transpus„ ulterior Óntr-un memorandum de finan˛are, negociat ∫i semnat de Rom‚nia, ca beneficiar al asisten˛ei, ∫i de c„tre Comisia European„.
La Ónchiderea unui program are loc auditul final asupra memorandumului de finan˛are, dispus de Comisia European„.
Din anul 2000 a Ónceput procesul de monitorizare ∫i evaluare a Programelor PHARE, Ón conformitate cu solicit„rile ∫i standardele Comisiei Europene.
Monitorizarea programelor PHARE se realizeaz„ prin intermediul unui Comitet Comun de Monitorizare ∫i a 9 subcomitete sectoriale. Comitetul comun de monitorizare este format din reprezentan˛i ai Comisiei Europene ∫i reprezentan˛i ai ˛„rii candidate. Subcomitetele sectoriale de monitorizare sunt formate din reprezentan˛i ai Comisiei Europene ∫i ai ˛„rii candidate. Fiecare subcomitet are c‚te dou„ reuniuni pe an, Ón cadrul c„rora se analizeaz„ modul cum se implementeaz„ programele sau proiectele.
Concomitent cu monitorizarea implement„rii programelor, are loc ∫i un exerci˛iu de evaluare intermediar„, efectuat de un consor˛iu interna˛ional independent, desemnat de Comisia European„. Aceast„ evaluare se realizeaz„ pe parcursul derul„rii proiectelor, pe baza rapoartelor de monitorizare semestriale Óntocmite de autorit„˛ile de implementare, a analizei semestriale a programelor ∫i proiectelor desf„∫urate.
A∫adar, mo˛iunea depus„ de Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare ofer„ Guvernului ∫ansa de a sublinia, Ónc„ o dat„, c„ este transparent ∫i dore∫te s„ comunice Ón leg„tur„ cu gestionarea fondurilor comunitare, precum ∫i posibilitatea de a v„ informa, dac„ nu s-a f„cut p‚n„ acum, c„ eforturile f„cute Ón aceast„ direc˛ie vor continua pentru a spori interesul cet„˛enilor, Ón vederea intensific„rii acces„rii fondurilor comunitare.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œnt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei de a gestiona fondurile nerambursabile acordate de Uniunea European„ constituie o precondi˛ie, Óntr-adev„r, pentru alocarea fondurilor comunitare. Spre deosebire de guvernul anterior, Executivul actual s-a preocupat Ón mod constant de asigurarea unei eficien˛e sporite Ón managementul utiliz„rii finan˛„rilor PHARE, ISPA ∫i SAPARD.
Comisia European„ a considerat c„, prin m„surile Óntreprinse pe linia eficientiz„rii capacit„˛ii administrative de gestionare a fondurilor, Rom‚nia a Óndeplinit condi˛ionalitatea prev„zut„ Ón Memorandumul de finan˛are PHARE 2001.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Aprecieri pozitive din partea responsabililor Comisiei la adresa rezultatelor Ónregistrate de Rom‚nia pe linia Ónt„ririi capacit„˛ii administrative de a gestiona fonduri comunitare au fost f„cute ∫i Ón cadrul reuniunilor Comitetului Mixt de Monitorizare Rom‚nia — Uniunea European„. Recordul, procesul-verbal, minuta stau la dispozi˛ia oricui.
Cu toate acestea, paradoxal, Ón mo˛iune se afirm„ c„ Guvernul este lipsit de solu˛ii clare privind accesarea, utilizarea, monitorizarea, evaluarea ∫i controlul legalit„˛ii folosirii fondurilor comunitare.
Iat„ de ce trebuie s„ reamintim eforturile depuse, imediat dup„ investirea din decembrie 2000, de c„tre Guvernul actual, pentru elaborarea ∫i adoptarea unei legisla˛ii coerente, Ón vederea gestion„rii corecte a fondurilor Uniunii Europene.
Astfel, prin Legea nr. 77 din 31 ianuarie 2002, a fost modificat„ ∫i completat„ Legea nr. 94/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii de Conturi. Aceast„ instan˛„ suprem„ de control financiar a fost Ónvestit„ ∫i cu dreptul de a controla utilizarea fondurilor puse la dispozi˛ia Rom‚niei de c„tre Uniunea European„ prin Programul SAPARD ∫i a cofinan˛„rilor aferente.
Prin negocieri Óndelungate cu Uniunea European„, care au debutat Ónc„ de la Ónceputul anului 2001, s-a reu∫it ca, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 521 din mai 2002, s„ fie desemnat Corpul de Control al Guvernului drept institu˛ie unic„ de contact a Oficiului European de Lupt„ Antifraud„ al Uniunii Europene, av‚nd competen˛a de a coordona asigurarea protec˛iei efective ∫i echivalente a intereselor financiare ale Rom‚nia ∫i ale Uniunii Europene. Mai t‚rziu, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 79/2003, a fost reglementat controlul ∫i recuperarea fondurilor de cofinan˛are aferente utilizate necorespunz„tor.
Toate acestea probeaz„ voin˛a Guvernului de a propune solu˛ii concrete pentru utilizarea corect„ a fondurilor comunitare, de a institui garan˛ii c„ aceste fonduri nu pot fi deturnate, iar Ónc„lcarea legii s„ fie sanc˛ionat„ cu operativitate.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
O examinare, fie ∫i m„car sumar„, a fondurilor comunitare de care a beneficiat Rom‚nia Ón ultimii ani probeaz„, o dat„ Ón plus, eforturile Guvernului nostru, care a ∫tiut s„ negocieze cu Uniunea European„, dar, Ón egal„ m„sur„, a dezvoltat capacitatea de absorb˛ie a acestor fonduri.
Programul PHARE constituie cel mai important instrument ∫i, probabil, cel mai cunoscut al asisten˛ei financiare nerambursabile oferite de Uniunea European„. Volumul asisten˛ei financiare acordate de Uniune prin Programul PHARE a crescut constant, cu deosebire Óncep‚nd cu 2001, iar coeficientul de absorb˛ie a fondurilor alocate a fost de 98%, pozi˛ion‚nd Rom‚nia, din acest punct de vedere, Óntre primele state candidate.
Rom‚nia a beneficiat prin Programul PHARE 2000 de asisten˛„ Ón valoare de 255,8 milioane euro, prin Programul PHARE 2001, de 286,69 milioane euro, prin Programul PHARE 2002, de 278,5 milioane euro, iar prin cel pe 2003, de 278,5 milioane euro. Œn cei patru ani,
Rom‚nia a beneficiat de 1,1 miliarde euro numai Ón cadrul programelor PHARE.
Programul ISPA reprezint„ pentru Rom‚nia un important sprijin financiar, Ón vederea reabilit„rii ∫i moderniz„rii infrastructurilor de mediu ∫i transport ∫i, totodat„, un instrument fundamental de Óndeplinire a criteriilor de aderare ∫i de dezvoltare a unor politici convergente ∫i coerente cu politicile comunitare Ón cele dou„ domenii.
Œn perioada 2000—2006, Rom‚nia beneficiaz„, prin Programul ISPA, de finan˛are nerambursabil„ de aproximativ 240.000.000 euro anual, situ‚ndu-se pe locul al doilea Óntre statele candidate, din punctul de vedere al aloc„rii bugetare, Ónaintea Ungariei, Cehiei, Sloveniei ∫i altora.
P‚n„ Ón prezent, Rom‚nia a Óncheiat 33 de memorandumuri de finan˛are ISPA, Ón valoare de peste 1,6 miliarde euro, din care peste 1,2 miliarde euro, adic„ aproape 75%, reprezint„ asisten˛„ financiar„ nerambursabil„, ceea ce face ca Rom‚nia s„ se situeze pe primul loc Ón ceea ce prive∫te rata angaj„rii fondurilor ISPA.
P‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003 vor mai fi semnate alte 7 noi memorandumuri de finan˛are ISPA, care privesc Ómbun„t„˛irea sistemelor de alimentare cu ap„, colectarea ∫i tratarea apelor uzate, colectarea de∫eurilor Ón municipiile Pite∫ti, Bac„u, jude˛ele Teleorman ∫i D‚mbovi˛a, precum ∫i reabilitarea sec˛iunii C‚mpina—Predeal, din calea ferat„ Bucure∫ti—Bra∫ov.
Valoarea total„ a asisten˛ei financiare nerambursabil„ ISPA pentru aceste proiecte este de peste 270 milioane euro.
Prin Programul SAPARD, Rom‚nia beneficiaz„ de o alocare financiar„ anual„ din partea Uniunii Europene de circa 160 milioane euro, pe perioada 2000—2006, situ‚ndu-se pe locul doi, dup„ Polonia, Ón ceea ce prive∫te cuantumul asisten˛ei financiare.
Componenta îCoeziune economic„ ∫i social„“ din cadrul Programelor de finan˛are PHARE s-a materializat Ón fonduri de finan˛are nerambursabile Ón valoare de aproape 100.000.000 euro anual.
Programul PHARE 2001—SIF reprezint„ o alocare excep˛ional„ din partea Comisiei Europene, care a suplimentat bugetul PHARE anual, ini˛ial, destinat Rom‚niei, cu o sum„ important„. Aceast„ alocare adi˛ional„ a fost condi˛ionat„ ∫i aprobat„ pe baza capacit„˛ii autorit„˛ilor rom‚ne de a identifica rapid proiecte mature, cu impact major, care s„ fie preg„tite Ón regim de urgen˛„ spre finan˛are, asigur‚ndu-se un fond suplimentar de 33 milioane euro, contractate integral.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Relativ la solicitarea f„cut„ Ón mo˛iune, Ón leg„tur„ cu fostul ministru Hildegard Puwak, pentru edificarea dumneavoastr„, preciz„m urm„toarele:
— Œn baza art. 70 din Legea nr. 161/2003, pentru a nu se afla Ón conflict de interese, demnitarul are trei obliga˛ii clar precizate, de strict„ interpretare. Astfel, demnitarul trebuie s„ nu emit„ un act administrativ sau s„ nu Óncheie un act juridic ori s„ nu participe la luarea unei decizii Ón exercitarea func˛iei publice de autoritate care produce un folos material pentru sine, pentru so˛ul s„u ori rudele sale de gradul I.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Œn raport de exigen˛ele ∫i ipotezele Ón care, potrivit legii, s-ar fi aflat Ón prezen˛a unui conflict de interese, situa˛ia Ón discu˛ie nu poate fi, indiscutabil, astfel calificat„, cu at‚t mai mult cu c‚t, la vremea respectiv„, nu exista nici o reglementare Ón acest sens.
Œn alt„ ordine de idei, potrivit Œndrumarului pentru promotorii proiectelor de mobilit„˛i Ón cadrul Programului îLeonardo da Vinci“, nu exist„ nici o prevedere care s„ limiteze accesul vreunei persoane fizice sau juridice rom‚ne, dac„ Óndepline∫te condi˛iile de eligibilitate. Subliniem c„ documentele comunitare nu interzic persoanelor Ónrudite cu un demnitar s„ deruleze asemenea programe.
Dup„ cum v„ este cunoscut, servicii comunitare specializate, care au fost prezente la Bucure∫ti ∫i care au cercetat contextul aprob„rii proiectelor rudelor doamnei Puwak, au conchis c„ fostul ministru al integr„rii europene nu a influen˛at Ón nici un fel decizia de selectare a proiectelor.
Œn dorin˛a de a nu l„sa nici o Óndoial„ legat„ de corectitudinea utiliz„rii fondurilor comunitare, nu numai din punctul de vedere al reglement„rilor comunitare, ci ∫i al celor rom‚ne∫ti, doamna Puwak a adresat o solicitare Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie de a face verific„rile pe care acesta le consider„ de cuviin˛„.
Totodat„, la solicitarea doamnei Puwak, Biroul de Lupt„ Antifraud„ al Comisiei Europene a demarat cercet„rile, potrivit procedurilor comunitare. Ancheta derulat„ de Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, conform declara˛iilor publice ale oficialilor acestei institu˛ii, constat„ c„ nu este vorba de deturnare de fonduri, ci de unele chestiuni care trebuie justificate.
Evident, p‚n„ la finalizarea tuturor verific„rilor acestor organe, orice afirma˛ie este gratuit„ ∫i neavenit„, prin prisma prezum˛iei de nevinov„˛ie, cu at‚t mai mult cu c‚t procedurile de verificare sunt confiden˛iale.
Œn atare condi˛ii, adoptarea unei pozi˛ii diferite de cea prezentat„ este cel pu˛in prematur„, p‚n„ la pronun˛area organelor legal investite.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Se constat„ ∫i cu acest prilej o manier„, deja consacrat„, a unor voci opozi˛ioniste de a aborda problemele referitoare la Programul SAPARD prin intermediul mo˛iunilor ∫i interpel„rilor Ón Parlament, f„r„ s„ existe, de fapt, un interes real pentru derularea acestuia. Nici aceast„ mo˛iune nu face excep˛ie de la regul„, mai ales c„ semnatarii acesteia au recurs la informa˛ii eronate ∫i interpret„ri personale ale rezultatelor acestui program.
Dorim s„ v„ reamintim c„ actuala guvernare a preluat Programul SAPARD de la îzero“ , Óntr-un moment de criz„ al programului, at‚t din punct de vedere institu˛ional, c‚t ∫i din punct de vedere al cadrului legislativ. Este verificabil, controlabil ∫i probabil.
Men˛ion„m c„, de∫i Ón guvernarea anterioar„, prin tergiversarea elabor„rii Planului de Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„, Rom‚nia a fost ultima ˛ar„ care a primit aprobarea Comisiei Europene a acestui plan, Guvernul actual a reu∫it s„ reduc„ substan˛ial din acest handicap.
Printr-un efort sus˛inut, Óncep‚nd cu anul 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent, au fost Óntreprinse m„surile necesare pentru acreditarea Agen˛iei SAPARD ∫i pentru derularea Ón
condi˛ii optime a programului. S-au creat condi˛iile cerute de Uniunea European„ pentru realizarea sistemului institu˛ional ∫i a cadrului legislativ necesar acredit„rii Agen˛iei SAPARD ∫i a conferirii managementului tehnic ∫i financiar al programului pentru accesarea fondurilor.
Œn acest sens, v„ amintim c„, de∫i Agen˛ia SAPARD s-a Ónfiin˛at Ón septembrie 2000, ca institu˛ie cu personalitate juridic„, ea a fost nefunc˛ional„ p‚n„ la preluarea mandatului de c„tre actualul Guvern.
Œncep‚nd cu anul 2001, Agen˛iei SAPARD i s-au pus la dispozi˛ie fonduri, sediu, personal ∫i logistic„. S-a dezvoltat sistemul necesar la nivel regional, prin Ónfiin˛area birourilor regionale de implementare a Programului SAPARD, amplasate potrivit regiunilor de dezvoltare constituite Ón temeiul Legii nr. 151/1998 privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia.
Œn plan legislativ, au fost emise acte normative care au permis definitivarea procedurilor ∫i a ac˛iunilor conexe, Ón vederea derul„rii programului Ón concordan˛„ cu condi˛iile impuse de reglement„rile Uniunii Europene. Programul SAPARD a Ónaintat, a sc„pat de riscul de a fi inaplicabil, ∫i deci acreditarea agen˛iei nu a fost oprit„.
Din punct de vedere structural, au fost create, la nivel na˛ional, institu˛ii f„r„ de care nu ar fi fost posibil„ derularea Programului SAPARD:
— Comitetul de Acreditare Na˛ional„;
- Responsabilul Na˛ional cu Autorizarea Finan˛„rii
- SAPARD;
- Comitetul de Monitorizare pentru Programul
- SAPARD;
— Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD Ón cadrul Ministerului Integr„rii Europene;
— Organismul de Certificare a Programului SAPARD Ón cadrul Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei.
Œn aceast„ mo˛iune, un exemplu de prezentare eronat„ a programului este afirma˛ia potrivit c„reia îactualul Guvern nu reu∫e∫te nici Ón 2003 s„ foloseasc„, prin proiecte viabile, sumele alocate de Uniunea European„ pentru agricultur„ ∫i localit„˛ile rurale“ .
V„ inform„m c„, p‚n„ Ón prezent, pentru M„sura 1.1. îŒmbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingului produselor agricole ∫i piscicole“ , prin cele 96 de proiecte contractate, au fost angajate integral fondurile disponibile, iar pentru M„sura 2.1. îDezvoltarea infrastructurii rurale“ au fost contractate 438 de proiecte, cu o valoare de 350 milioane euro, reprezent‚nd 100% din valoarea total„ a aloc„rii aferente.
De asemenea, Rom‚nia a Ónaintat Comisiei Europene pachetul de acreditare ∫i este Ón curs de primire a credit„rii pentru Ónc„ 3 m„suri: M„sura 3.1. îInvesti˛ii Ón exploata˛ii agricole“ , M„sura 4.1. îŒmbun„t„˛irea preg„tirii profesionale“ ∫i M„sura 3.4. îDezvoltarea ∫i diversificarea activit„˛ilor economice pentru generarea de activit„˛i multiple ∫i venituri alternative“ pentru care sunt alocate fonduri totale de peste 450 milioane euro.
Œn ceea ce prive∫te afirma˛ia c„ îguvernan˛ii sunt cu ochii pe fondurile UE“ , ˛inem s„ subliniem c„ evaluarea, selectarea ∫i contractarea proiectelor depuse Ón cadrul programului respect„ procedurile aprobate de Uniunea European„. Astfel, procedurile de lucru elaborate Ón cadrul Agen˛iei SAPARD con˛in etape distincte ∫i inde-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 pendente de verificare care fac practic imposibil„ influen˛area pe criterii subiective.
Procesul de verificare ∫i evaluare a proiectelor se desf„∫oar„ cu obiectivismul ∫i echidistan˛a impuse de proceduri, iar luarea unei decizii finale privind aprobarea proiectelor nu poate fi influen˛at„ de presiuni sau interven˛ii exterioare.
Av‚nd Ón vedere necesitatea recunoscut„ a finan˛„rii infrastructurii rurale, afirma˛ia conform c„reia îconsiliile jude˛ene prezint„ proiecte care nu au nici o leg„tur„ cu conceptul de dezvoltare durabil„, Ónscriindu-se Ón categoria proiectelor de tip SAPARD“ , reamintim faptul c„ obiectivul general de dezvoltare rural„ durabil„ este puternic sus˛inut ∫i de obiectivele specifice m„surii de infrastructur„ rural„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Timpul limitat pe care Ól avem la dispozi˛ie nu ne permite s„ facem delimit„rile dintre atribu˛iile agen˛iilor pentru dezvoltare regional„ ∫i cele ale consiliilor de dezvoltare regional„, dar amintim c„ acestea sunt precizate clar Ón Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia, pe care autorii mo˛iunii probeaz„ c„ nu o cunosc, ori o interpreteaz„ sectar, politicianist.
Dup„ cum este prev„zut Ón Memorandumul de Finan˛are PHARE 2001, Agen˛iile pentru Dezvoltare Regional„ sunt autorit„˛i de implementare, iar Ón aceast„ calitate le sunt delegate responsabilit„˛ile aferente managementului tehnic al proiectului ori al programului respectiv.
Pentru fiecare component„ a Programului PHARE, toate documentele privind regulile de depunere, selectare, implementare ∫i monitorizare a proiectelor sunt documente-standard elaborate Ón concordan˛„ cu prevederile îvade-mecum-ului pentru managementul fondurilor nerambursabile“ adoptat de Comisia European„ Ón 1998 ∫i cu prevederile Ghidului practic al procedurilor de contractare pentru PHARE, ISPA ∫i SAPARD, care stau iar„∫i la dispozi˛ia celor interesa˛i.
Pentru implementarea schemelor de finan˛are nerambursabil„ din cadrul Programului PHARE, agen˛iile pentru dezvoltare regional„, Ón calitate de autorit„˛i de implementare, respect„ procedurile elaborate de Ministerul Integr„rii Europene, anterior Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei, ∫i aprobate de c„tre Delega˛ia Comisiei Europene pentru selec˛ia proiectelor, contractarea, monitorizarea tehnic„ ∫i financiar„, raportare ∫i evaluare.
Œn raport cu aprecierile, cu totul eronate, f„cute Ón mo˛iune, Ón leg„tur„ cu unele proiecte cofinan˛ate din fonduri europene, da˛i-mi voie s„ trec Ón revist„ c‚teva teme:
Toate proiectele PHARE sunt finan˛ate ∫i implementate numai Ón urma unui proces foarte riguros de selec˛ie. Mai mult, evaluarea urm„re∫te Óndeplinirea criteriilor de eligibilitate de c„tre solicitantul fondurilor, potrivit ghidului fiec„rei scheme de finan˛are, ∫i Ón nici un caz nu are Ón vedere analizarea ∫i departajarea proiectelor prin prisma asocierilor sau firmelor candidate. Evaluarea proiectelor urm„re∫te numai capacitatea firmei solicitante de a implementa un astfel de proiect.
Œn acela∫i sens, preciz„m c„ autorit„˛ile locale, respectiv consiliile de dezvoltare regional„, sunt acelea care
aprob„ proiectele ce urmeaz„ s„ fie finan˛ate numai dup„ evaluarea f„cut„ potrivit regulilor PHARE.
Ulterior, aceste proiecte urmeaz„ s„ fie contractate doar Ón m„sura Ón care Óndeplinesc condi˛iile obligatorii, potrivit procedurilor specifice programului.
Referitor la proiectul îDezvoltarea unei unit„˛i moderne pentru produc˛ia indicatoarelor rutiere din metale u∫oare“ , beneficiar S.C. îPAVONE“ Impex S.R.L., men˛ion„m c„ acesta este Ón curs de implementare ∫i nu s-au constatat abateri Ón cursul monitoriz„rii de la respectarea procedurilor PHARE.
Privitor la proiectul de îModernizare a ™trandului Tineretului din Piatra-Neam˛“ , facem men˛iunea c„ Ministerul Integr„rii Europene deruleaz„, Ón calitate de autoritate contractant„, un proiect de infrastructur„ local„ ∫i regional„ intitulat îModernizarea ∫i dezvoltarea infrastructurii de turism Ón Piatra-Neam˛“ , av‚nd ca beneficiar Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neam˛ ∫i care a fost atribuit firmei îDIEKAT“ S.A. Atena din Grecia, Ón urma unei evalu„ri desf„∫urate potrivit regulilor PHARE ∫i supervizarea delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti.
Œn aceast„ calitate, Ministerul Integr„rii Europene nu are atribu˛ii ∫i nu se poate implica Ón modul de retribuire a angaja˛ilor constructorului.
Acest proiect se afl„ Ón stadiul de implementare, iar monitorizarea arat„ c„ se deruleaz„ corespunz„tor prevederilor contractuale asumate de p„r˛i ∫i scopului pentru care a fost finan˛at.
La licita˛ia Ón cauz„ au participat ∫ase ofertan˛i. Criteriile de selec˛ie aplicate ofertan˛ilor au avut Ón vedere cifra de afaceri, capacitatea tehnic„ a acestora, proiecte similare realizate, sistemul de asigurare a calit„˛ii, echipamente ∫i utilaje disponibile. Numai ofertan˛ii care au Óndeplinit criteriile administrative ∫i tehnice au intrat Ón evaluarea financiar„, respectiv INTRACOM Construct — S.A. ∫i îDIEKAT“ — S.A. Contractul a fost Óncheiat cu firma din Grecia, care Ó∫i are sediul Ón Atena, ∫i nu cu sucursala acesteia din Rom‚nia, a∫a cum se afirm„ Ón mo˛iune. Totodat„, r„spunderea Ón leg„tur„ cu derularea contractului îModernizarea infrastructurii de turism Ón Piatra-Neam˛“ revine integral societ„˛ii îDIEKAT“ .
Firma S.C. îPROMET TRADING“ S.R.L. nu figureaz„ Ón lista firmelor beneficiare de finan˛„ri nerambursabile gestionate de Ministerul Integr„rii Europene. Presupunem doar c„ se face referire la proiectul îDezvoltarea activit„˛ilor de turism ∫i agrementul fluvial pe Dun„re“ atribuit firmei S.C. îPROMET TRADING“ din Br„ila, men˛ion„m c„ din punctul de vedere al autorit„˛ii contractante nu poate fi vorba de o deturnare de fonduri Ón valoare de 116.000 euro. Valoarea total„ a proiectului a fost de 116.000 de euro, din care valoarea grantului este de numai 40.000 de euro, iar restul este contribu˛ia proprie a beneficiarului.
Potrivit adresei Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, din 27 octombrie 2003, Bordei Pavel este Ónvinuit pentru deturnarea sumei de 14.000 euro, ∫i nu pentru 116.000 euro, cum se afirm„ Ón mo˛iune.
Referitor la proiectul îAchizi˛ionarea ∫i prelucrarea laptelui, comercializarea produselor lactate“ , atribuit, Ón urma evalu„rii, firmei S.C. îNOMAD COM PROD“ S.R.L. Br„ila, beneficiarul nu a decontat suma de 8.111 euro
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 din contribu˛ia proprie, fiind notificat s„ restituie ∫i autorit„˛ii contractante suma de 2.726 euro plus dob‚nda aferent„.
Programele implementate Ón Valea Jiului, prin fostul Minister al Dezvolt„rii ∫i Prognozei, finan˛ate de la bugetul de stat, sunt urm„toarele:
— îDezvoltarea afacerilor“ , Ón anul 2001, pentru 3 societ„˛i comerciale care au fost implicate Ón implementarea lui, Ón valoare de 4,3 miliarde lei, contribu˛ia beneficiarilor fiind Ón acest caz de 1,4 miliarde lei.
— îSprijinirea investi˛iilor“ , Ón anul 2001, 4 societ„˛i comerciale au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil, Ón valoare de 25 miliarde lei, contribu˛ia beneficiarilor fiind de 16 miliarde lei.
— îDezvoltarea jude˛ului Hunedoara“ , Ón anii 2002 ∫i 2003, 9 societ„˛i comerciale au beneficiat de sprijin financiar nerambursabil Ón valoare de 31 miliarde lei, valoarea total„ a investi˛iei ridic‚ndu-se la 70 miliarde lei, iar 4 societ„˛i comerciale care ar fi putut beneficia de fonduri Ón valoare de 15 miliarde lei s-au retras, motiv‚nd imposibilitatea asigur„rii cofinan˛„rii.
Facem precizarea c„ at‚t Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei, fostul minister, c‚t ∫i Ministerul Integr„rii Europene, Ón calitate de autoritate contractant„, dar ∫i proiectele cuprinse Ón Programul PHARE RO9807 ∫i PHARE 0007 au fost auditate de Comisia European„ ∫i c„ raportul auditorilor nu a re˛inut nici o problem„ major„ legat„ de organizarea ∫i gestionarea fondurilor europene de c„tre Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei sau de evaluarea ∫i implementarea proiectelor mai sus men˛ionate.
Referitor la problemele legate de proiectul îModernizarea infrastructurii de acces Bu∫teni-Valea Alb„Calinderu“ , verific„rile elimin„ orice Óndoial„ cu privire la desf„∫urarea licita˛iei interna˛ionale pentru selectarea constructorului, urm„rirea Ón execu˛ie a lucr„rilor ∫i decontarea acestora, care s-au desf„∫urat cu respectarea condi˛iilor stabilite de Uniunea European„ prin Programul PHARE 2000.
Am vrut s„ d„m c‚teva exemple c„ toate proiectele se monitorizeaz„, iar acolo unde sunt Ónregistrate neregularit„˛i ele sunt imediat sanc˛ionate ∫i pe cale administrativ„, ∫i pe cale penal„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Necunoa∫terea Ón esen˛„ a con˛inutului fondurilor europene conduce pe autorii mo˛iunii la afirma˛ii care nu se reg„sesc Ón realitatea concret„ sau la neÓn˛elegerea procedurilor ce sunt aplicabile, dup„ caz, potrivit normelor ISPA sau RICOP.
Astfel, referitor la proiectul privind îReabilitarea sistemului de canalizare ∫i construirea unei sta˛ii de epurare a apelor uzate Ón municipiul Br„ila“ , men˛ion„m faptul c„ aceste lucr„ri sunt finan˛ate prin Programul ISPA, Ón baza memorandumului de finan˛are Óncheiat Ón anul 2001.
Pentru acest proiect acceptat de Delega˛ia Comisiei Europene Ón Rom‚nia, partea comunitar„ a acordat o derogare de la procedurile de licitare stabilite pentru derularea Programelor PHARE, ISPA ∫i SAPARD. Motivul care a stat la baza deciziei de acordare direct„ a acestui contract a constat Ón faptul c„ utilajele ∫i echipamentele care asigurau men˛inerea tunelului Ro∫iori ∫i evitarea
tas„rii acestuia apar˛ineau S.C. îTunele“ Bra∫ov S.A., iar Ónlocuirea acestora putea duce la pr„bu∫irea canalului.
Œn baza acestui contract, p„r˛ile implicate au lansat licita˛ia interna˛ional„ pentru Óncheierea contractului de lucr„ri Ón vederea finaliz„rii canalului colector principal Ro∫iori. Œn prezent, se afl„ Ón derulare la Oficiul de Pl„˛i ∫i Contractare PHARE procesul de evaluare a ofertelor depuse de companiile care ∫i-au manifestat interesul pentru acest proiect.
Contractul de lucr„ri pentru finalizarea îCanalului colector principal Ro∫iori“ se estimeaz„ a fi semnat p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003.
Œn leg„tur„ cu proiectul RICOP, îModernizare Pia˛a Agroalimentar„ Turnu-M„gurele“ , av‚nd o valoare de peste 300.000 euro, preciz„m c„ acesta a urmat regulile de licita˛ie a procedurii deschise, fiecare etap„ necesit‚nd aprobarea prealabil„ a delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti. Œn prezent, proiectul se implementeaz„ Ón conformitate cu condi˛iile generale de contractare.
Potrivit cerin˛elor din dosarul de licita˛ie, firma a prezentat o declara˛ie pe propria r„spundere privind respectarea clauzelor etice. Comisia European„ ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, prin prevederile acordurilor de finan˛are nerambursabil„, semnate cu Consiliul Local Turnu-M„gurele, Ón calitate de autoritate de implementare local„, Ó∫i rezerv„ dreptul de a suspenda temporar sau definitiv finan˛area proiectului, dac„ se descoper„ practici neloiale la orice nivel de execu˛ie a proiectului.
Relativ la proiectul îProtec˛ia apelor r‚ului Mure∫, prin reabilitarea sta˛iei de epurare ∫i extindere a sistemului de alimentare cu ap„ a ora∫ului Lipova“ , reprezentan˛ii comisiei au decis, Ón mod oficial, Ón data de 15 iulie 2003, c„ proiectul îLipova“ nu este Ón situa˛ia de a fi acceptat la finan˛are, av‚nd serioase rezerve privind solu˛ia tehnologic„ propus„, ca de altfel ∫i proiectul îDezvoltarea unui Centru de Afaceri — Oradea“ . Aceste proiecte au fost considerate de c„tre comisie ca fiind insuficient preg„tite, Ón lipsa unor planuri de afaceri detaliate, Ónso˛ite de analize reale de pia˛„ ∫i ale necesit„˛ilor locale.
Astfel, comisia a procedat la finalizarea Propunerii de finan˛are pentru îProgramul CBC Cooperare Transfrontalier„ 2003 Rom‚nia–Ungaria“ , pe baza urm„toarelor programe: 1. Coridorul rom‚no-ungar pentru conservarea biodiversit„˛ii;
2. Fondul Comun al Proiectelor Mici;
3. Facilit„˛i pentru Preg„tirea Proiectelor ∫i Asisten˛„ Tehnic„, proiect al c„rui buget va cre∫te de la valoarea ini˛ial„ de 200.000 la 550.000 de euro.
Œn aceste condi˛ii, Ministerul Integr„rii Europene a solicitat Comisiei Europene, Ón luna august 2003, Ónlocuirea proiectelor refuzate cu o schem„ de granturi, pe domeniul îdezvoltare economic„“ Ón valoare de 2 milioane euro, Ón replic„ la schema propus„ de partea ungar„.
Aceast„ schem„ ar fi permis refinan˛area de proiecte de care ar fi beneficiat toate jude˛ele de la grani˛a Rom‚niei cu Ungaria.
De∫i avea la baz„ exemplul schemei de granturi propus„ de partea ungar„, propunerea Rom‚niei a fost,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 totu∫i, refuzat„, de Comisia European„ Ón ultimul minut, Ón luna septembrie 2003.
Œn ceea ce prive∫te evaluarea preliminar„ a proiectelor depuse Ón cadrul program„rii PHARE, îCooperare Transfronatlier„ (CBC) Rom‚nia — Bulgaria 2003“, av‚nd Ón vedere at‚t lipsa real„ de interes a p„r˛ii bulgare ∫i lipsa unui proiect complementar, c‚t ∫i neÓndeplinirea condi˛iei obligatorii de cofinan˛are, reprezentan˛ii comisiei nu au luat Ón considerare acest proiect.
Totu∫i trebuie relevat faptul c„, acum, avem Ón derulare Ón cadrul cooper„rii transfrontaliere Rom‚nia — Bulgaria, urm„toarele proiecte:
Dezvoltarea infrastructurii de telecomunica˛ii ale Companiilor Na˛ionale de Electricitate din Rom‚nia ∫i Bulgaria; ecologizarea Dun„rii ∫i facilit„˛i de transport; facilit„˛ile punctelor de trecere peste Dun„re; granturi pentru proiecte comune; asisten˛„ pentru implementarea strategiei de cooperare transfrontalier„ multianulal„; punct de trecere a frontierei Óntre C„l„ra∫i — Silistra ∫i TurnuM„gurele — Nicopole; monitorizarea integral„ a Litoralului M„rii Negre.
Acestea sunt Proiectele pe CBC Rom‚nia — Bulgaria.
Œn sf‚r∫it, doamnelor ∫i domnilor senatori, ierta˛i-m„, obi∫nuit fiind cu Camera Deputa˛ilor, sunt pentru prima dat„ Ón Senat ∫i atunci m„ ia rutina.
Œn sf‚r∫it, doamnelor ∫i domnilor senatori, autorii mo˛iunii, for˛‚nd suprarealismul, se lanseaz„ Ón afirma˛ii legate de rolul ∫i atribu˛iile consilierilor de integrare.
Dup„ cum se cunoa∫te, Ón vederea amplific„rii ∫i dinamiz„rii procesului de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 19/2003, aprobat„, de alminteri, prin Legea nr. 397/2003, s-a constituit Corpul consilierilor de integrare.
Ace∫tia trebuie s„ fie absolven˛i de universit„˛i din ˛ar„ ∫i/sau din str„in„tate, cu diplome acordate sau echivalente Ón condi˛iile legii, pentru specializ„ri Ón domeniile care fac obiectul procesului de preg„tire pentru aderarea la Uniune, specifice Ón acela∫i timp ministerului Ón cadrul c„ruia Ó∫i vor desf„∫ura activitatea.
P‚n„ Ón prezent, Ón urma unor concursuri, extrem de exigente, sunt Óncadra˛i un num„r de 102 consilieri, al˛i 83 urm‚nd a fi Óncadra˛i Óncep‚nd cu 1 noiembrie, ca urmare a concursului promovat Ón 13 octombrie a.c.
La Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, s„ dau numai un exemplu, Ón corpul de consilieri de integrare au fost selecta˛i tineri absolven˛i ai Facult„˛ilor de ™tiin˛e Agricole, Chimie, Zootehnie, Rela˛ii Economice Interna˛ionale, Drept, cunosc„tori de limbi str„ine care au urmat cursuri postuniversitare ∫i doctorale at‚t Ón domeniul agriculturii, c‚t ∫i al politicilor europene Ón materie, Ón cadrul unor universit„˛i de prestigiu din ˛ar„ ∫i str„in„tate.
Obiectivul acestui proiect, doamnelor ∫i domnilor senatori, este de a preg„ti resursele umane necesare implement„rii noilor politici Ón concordan˛„ cu metodologia ∫i standardele comunitare, de a dezvolta capacitatea administrativ„ pentru actuala etap„ ∫i perioada care urmeaz„.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Permite˛i-mi s„ Ónchei prin a declara c„ este greu, totu∫i, s„ lu„m lec˛ii de europenism printr-un asemenea tip de mo˛iune, tocmai de la acei politicieni care s-au
opus, cu toate mijloacele legale sau mai pu˛in legale, adopt„rii Legii de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei, act de o importan˛„ fundamental„ pentru procesul de integrare european.
Av‚nd Ón vedere argumentele prezentate de Guvern, ca r„spuns la afirma˛iile din mo˛iunea depus„ de cei 37 de senatori ai Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, ∫i consider‚nd c„ am prezentat comprehensiv caracterul nereal, nefondat ∫i de-a dreptul tenden˛ios al con˛inutului acesteia, v„ rug„m s„ respinge˛i, prin votul dumneavoastr„, mo˛iunea care constituie obiectul dezbaterii de ast„zi a Senatului.
Ne baz„m, Ón solicitarea pe care o facem, pe discern„m‚ntul, Ón˛elepciunea ∫i buna dumneavoastr„ credin˛„.
V„ mul˛umesc.
Aceast„ afirma˛ie este sus˛inut„ ∫i de prezenta mo˛iune, care prin denaturarea informa˛iilor ∫i a situa˛iilor reale, precum ∫i prin interpretarea confuz„ a unor decizii ale Comisiei Europene, denot„ anumite aptitudini, s„ le zicem, inovatoare ale semnatarilor, Ón mod evident, un bagaj important de superficialitate Ón abordarea unor aspecte de interes economic major.
Tratamentul la care a fost supus Programul SAPARD p‚n„ Ón anul 2001, faptul c„ Ón permanen˛„ a c„p„tat interes numai componenta financiar„ a acestuia, denot„ incapacitatea semnatarilor prezentei mo˛iuni de a percepe importan˛a Programului SAPARD nu numai ca simpl„ surs„ de finan˛are nerambursabil„, ci, cum este Ón realitate, un instrument de aderare, bazat pe institu˛ii ∫i organisme acreditate de Comisia European„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Aceste structuri, mecanisme ∫i procedurile specifice de implementare tehnic„ ∫i financiar„ ale Programului SAPARD, au fost create de actuala guvernare pornind de la zero.
Pentru o scurt„ trecere Ón revist„, men˛ion„m c„ Ón perioada 2001—2002, au fost parcurse toate ac˛iunile necesare at‚t pentru realizarea acredit„rii sistemului SAPAD, c‚t ∫i pentru derularea efectiv„ a programului, Ón conformitate cu cerin˛ele comunitare Ón domeniu.
Œn ceea ce prive∫te stadiul derul„rii Programului SAPARD, v„ rog s„ lua˛i not„ c„ bugetele aferente anilor 2000, 2001 ∫i 2002, au fost deja angajate prin semnarea contractelor de finan˛are la proiectele aprobate Ón sesiunile august, septembrie ∫i octombrie 2002, p‚n„ Ón prezent fiind contractate peste 528 de proiecte, cu o valoare total„ eligibil„ de 448 de milioane euro.
Referitor la prelungirea perioadei de valabilitate a angajamentelor financiare privind depunerea cererilor de plat„ de c„tre Comisia European„, este bine s„ cunoa∫te˛i c„ aceast„ prevedere se aplic„ tuturor statelor candidate aplicante la Programul SAPARD.
A∫a cum dumneavoastr„ nu a˛i Ón˛eles, din p„cate, stima˛i semnatari ai mo˛iunii, datorit„ complexit„˛ii implement„rii Programului SAPARD Ón baza unei analize globale Comisia European„ a convenit cu toate ˛„rile aplicante introducerea acestei prevederi Ón Acordul anual de finan˛are 2003.
Astfel, ∫i Ón cazul Rom‚niei, la data de 31 iulie 2003, a fost semnat la Bruxelles Acordul anual de finan˛are 2003, Ón vederea angaj„rii contribu˛iei comunitare aferente acestui an pentru derularea Programului SAPARD Ón Rom‚nia.
Acest acord prevede angajamentul financiar al Comisiei Europene pentru Rom‚nia, reprezent‚nd suma de peste 162.000.000 euro, ∫i stabile∫te data de 31 decembrie 2006 ca dat„ limit„ de valabilitate a acestuia. De asemenea, se modific„ prevederile Acordului multianual de finan˛are, precum ∫i ale Acordului anual de finan˛are 2000, 2001 ∫i 2002 Ón sensul prelungirii perioadei de valabilitate a angajamentelor financiare, ceea ce va permite realizarea Ón totalitate a investi˛iilor ∫i absorb˛ia fondurilor alocate Ón cadrul Programului SAPARD.
Din respect pentru colegii semnatari ai mo˛iunii am r„spuns punctual sesiz„rilor dumneavoastr„ referitoare la Programul SAPARD, Óns„ exist„ o multitudine de alte activit„˛i finalizate sau aflate Ón derulare aferente implement„rii Programului SAPARD Ón Rom‚nia care necesit„ o abordare specific„.
V„ invit s„ v„ informa˛i ∫i dumneavoastr„, a∫a cum am f„cut ∫i eu, asigur‚ndu-v„ c„ Guvernul P.S.D. v„ poate pune la dispozi˛ie Ón mod transparent toate documenta˛iile de care ave˛i nevoie.
Mai mult dec‚t at‚t, stima˛i semnatari ai mo˛iunii, Ón m„sura Ón care sunte˛i interesa˛i de implementarea Programului SAPARD, perceput ca instrument de aderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, v„ solicit„m at‚t sprijinul, c‚t ∫i disponibilitatea de a promova Ón mod constructiv ∫i consecvent valorile ∫i implica˛iile reale ale acestui program.
Stima˛i colegi, mo˛iunea îDeturnarea fondurilor comunitare trebuie oprit„“ , nefondat„ pe elemente concrete, plin„ de interpret„ri tenden˛ioase, se Ónscrie pe linia atitudinii antieuropene a semnatarilor acesteia, demonstrat„ cu prisosin˛„ ∫i cu ocazia referendumului privind adoptarea noii Constitu˛ii a Rom‚niei, ∫i, drept consecin˛„, Grupul parlamentar P.S.D. va vota Ómpotriv„, Óndemn‚ndu-v„ ∫i pe dumneavoastr„ s„ respinge˛i mo˛iunea.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
Un exemplu semnificativ Ól afl„m Ón Programul ISPA. Rom‚nia a accesat doar 15 % din fondurile de finan˛are nerambursabile, Ón valoare de 1,17 miliarde euro, puse la dispozi˛ia ˛„rilor candidate de Comisia European„ prin Programul ISPA, demarat Ón anul 2000. Autorit„˛ile noastre centrale ∫i locale, de la care se a∫teapt„ proiecte de infrastructur„, stau ∫i se uit„ Ón mod inexplicabil ∫i nu par a fi impresionate de sumele de milioane de euro puse la dispozi˛ie de Comisia European„.
Œntr-un limbaj mai mult sau mai pu˛in diplomatic, autorit„˛ile rom‚ne sunt aten˛ionate, tot mai des, de oficialii europeni c„ de ele depind, adic„ de noi to˛i, atragerea masiv„ de fonduri de finan˛are at‚t de necesare pentru Óndeplinirea criteriilor de aderare. Altfel spus, atragerea redus„ de finan˛are extern„ poate duce la cre∫terea perioadei de tranzi˛ie ∫i la compromiterea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„. Poate despre aceste aspecte ar fi fost bine s„ vorbeasc„ ∫i domnul ministru.
Programul ISPA finan˛eaz„, Ón propor˛ie de 75 %, proiecte pentru dezvoltarea c„ilor ferate, drumurilor, porturilor ∫i aeroporturilor cu scopul de a aduce infrastructura de transport a ˛„rilor candidate la standardele Uniunii Europene. Autorit„˛ile rom‚ne au fost solicitate s„ preg„teasc„ strategii pentru Programul ISPA, beneficiarii put‚nd fi autorit„˛ile centrale ∫i locale capabile s„ dezvolte proiecte de infrastructur„.
Cu toate acestea, Rom‚nia a semnat p‚n„ acum, deci Ón aproape 3 ani, contracte pentru finan˛area de proiecte de transport ∫i de mediu Ón valoare de doar 240.000.000 euro. Care s„ fie oare explica˛ia pentru care autorit„˛ile rom‚ne nu se trezesc din imobilism? Dezinteresul, lipsa de profesionalism sau corup˛ia?
Recent, domnul Jonathan Scheele, ∫eful Delega˛iei Comisiei Europene din Rom‚nia, avertiza autorit„˛ile de la Bucure∫ti c„ este posibil ca programele de finan˛are ale Uniunii Europene s„ fie blocate pentru c„ Rom‚nia nu este capabil„ s„ promoveze suficiente proiecte care s„ ob˛in„ aprobarea organismelor europene. Uniunea European„ sprijin„ Rom‚nia Ón eforturile de a Óncheia negocierile de aderare Ón anul 2004 ∫i de a atinge obiectivul de integrare Ón 2007, Consiliul Europei confirm‚nd Ón documentul final, adoptat la Portocaras, Ón Grecia, Ón iunie 2003, faptul c„ îritmul negocierilor va fi continuat ∫i va fi men˛inut pe aceea∫i baz„ ∫i acelea∫i principii care au fost aplicate ∫i celorlalte 10 state invitate“ . Comisarul european pentru extinderea Uniunii Europene, Guenter Verheugen, a asigurat c„ Rom‚nia va fi sus˛inut„ cu finan˛„ri consistente, de 3 miliarde euro, p‚n„ Ón anul 2007. Iat„ de ce, incapacitatea Guvernului de a gestiona cu onestitate fondurile comunitare devine o problem„ esen˛ial„ care vizeaz„ Ónsu∫i viitorul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Scandalul de corup˛ie, s„ d„m ∫i un exemplu concret, Ón care este implicat fostul director al C.F.R. Infrastructur„, Mihai Necolaiciuc, cap„t„ propor˛ii pe zi ce trece. Pe l‚ng„ acuza˛ia de fapte de corup˛ie Ón leg„tur„ cu alocarea unor fonduri europene pentru reabilitarea sistemului de infrastructur„, dosarul acestui fost director mai cuprinde, potrivit unor surse din Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, ∫i suspiciuni de trafic de influen˛„ Ón
favoarea a dou„ firme candidate la c‚∫tigarea unei licita˛ii. Este vorba despre compania italian„ îItalfer“ ∫i cea francez„ îSpie“ care erau preferatele fostului director de la C.F.R. pentru a reabilita sistemul de infrastructur„ din Rom‚nia, calea ferat„ Bucure∫ti — B„neasa — Fete∫ti. Procurorul General al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, domnul Ioan Amarie, a declarat c„ o echip„ a Organiza˛iei de Lupt„ Antifraud„ — OLAF — s-a Ónt‚lnit cu procurorii P.N.A. pentru a discuta cazurile privind fraudarea fondurilor europene printre care Puwak, Bu∫teni, Necolaiciuc. De ce or fi venit? Echipa investigatorilor europeni condus„ chiar de directorul OLAF, domnul Grantz Herman Brauder, a Ónaintat procurorilor rom‚ni mai multe documente privind aprobarea ∫i derularea fondurilor europene.
îToleran˛a fa˛„ de infrac˛iunile care lezeaz„ interesele financiare europene este zero. Am dispus Ónfiin˛area unui serviciu special Ón cadrul P.N.A., format din procurori, poli˛i∫ti ∫i speciali∫ti, care s„ se ocupe de dosarele care vizeaz„ fraudarea fondurilor europene. Nu se va da nici o solu˛ie Ón nici unul dintre aceste dosare penale p‚n„ c‚nd OLAF nu va face o anchet„ de asisten˛„ pentru P.N.A. V„ asigur c„ se vor lua m„surile legale, merg‚ndu-se p‚n„ la arestarea preventiv„“ , spune ritos domnul Ioan Amarie. De ce o fi trebuind s„ fie a∫a de ferm?
Noi a∫tept„m de la domnul Amarie ca de aceast„ dat„ promisiunile s„ fie acoperite cu fapte.
Œn urm„torii 3 ani, premerg„tori integr„rii, utilizarea corect„ ∫i integral„ a fondurilor comunitare este o autentic„ provocare pentru autorit„˛ile rom‚ne, pentru Óntreaga clas„ politic„. Guvernul are de ameliorat variabile ∫i parametri de func˛ionare ai economiei rom‚ne∫ti. Trebuie definit„ o suit„ de proiecte pentru programele PHARE, ISPA, SAPARD, care pot aduce beneficii c‚t mai mari la nivel de afacere, c‚t ∫i societar.
Este bine ca fondurile Uniunii Europene care pot ajunge, aten˛ie, la 3 % din PIB, s„ fie incluse Ón programarea bugetar„ multianual„ ∫i puse Ón corela˛ie cu resurse atrase de la organismele financiare specializate — Banca Mondial„, Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, Banca European„ de Investi˛ii. Este bine s„ Ónv„˛„m ∫i de la al˛ii — Spania, Portugalia — pentru a preveni gre∫eli ∫i s„ cerem ∫i sfatul exper˛ilor Uniunii Europene Ón aceast„ privin˛„.
Nu ar fi r„u ca Guvernul s„ formeze o echip„ special„ Ón cadrul Ministerului Finan˛elor Publice ∫i un grup interministerial care s„ monitorizeze cu responsabilitate utilizarea fondurilor comunitare, Ón special a celor nerambursabile.
Trebuie respectate cu stricte˛e procedurile impuse de Comisia European„ Ón utilizarea fondurilor.
Pentru cet„˛enii rom‚ni, dar ∫i pentru oficialii de la Bruxelles, este important ca utilizarea fondurilor s„ se materializeze Ón obiective vizibile de succes care s„ jaloneze mersul economic al Rom‚niei.
Œn ultim„ instan˛„, o capacitate de absorb˛ie mai mare, corect aplicat„, f„r„ ingerin˛e politice, supus„ permanent controlului financiar, Ónseamn„ o asimilare mai ad‚nc„, mai bun„ a acquis-ului comunitar.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Din aceast„ argumenta˛ie sumar„ rezult„ f„r„ nici un echivoc c„ ac˛iunea politic„ a Partidului Rom‚nia Mare, prin mo˛iunea prezentat„, exprim„ Óngrijorarea fireasc„ fa˛„ de utilizarea fondurilor comunitare cu amestecul grosolan al factorului politic.
Nu Ónt‚mpl„tor domnul Jonathan Scheele, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, a remarcat chiar ieri c„ prima problem„ a Rom‚niei e corup˛ia, nu economia. ™i domnul Scheele nu este activist al Partidului Rom‚nia Mare.
## Domnilor senatori,
Nivelul meu de educa˛ie ∫i respectul ce-l port acestui Senat nu mi-au permis s„ cobor discursul meu la nivelul suburban folosit de cei doi domni nerespectabili care au vorbit Ónaintea mea.
V„ mul˛umesc.
pentru c„, cum ajung banii la anumite firme, la anumite societ„˛i care fie asist„ pe realizatorul de proiect ∫i de program, fie Ól consult„ financiar, sigur c„ nu indiferent, fie Ól asist„ Ón materializarea obiectivelor din programul care a primit asisten˛„ financiar„ ∫i ce reg„sim Ón toat„ Rom‚nia?! Reg„sim c„ Ón permanen˛„ P.S.D.-ul asist„, intelectual, tehnic, profesional, managerial acest proces ∫i sigur c„ este bine. C‚nd va veni o alt„ guvernare, sigur c„ to˛i ace∫ti consilieri se vor g„si f„r„ treab„.
Aici este problema pe care a Óncercat s„ o spun„ ∫i mo˛iunea, cu exemplele citate, aici este problema pe care a Óncercat s„ o spun„ ∫i colega noastr„, doamna senator Maria Petre. Este un adev„r, Ól cunoa∫tem cu to˛ii. Œn fiecare jude˛, firme alocate P.S.D.-ului tranziteaz„ proiectele, realizeaz„ programele, asist„ societ„˛ile, ob˛in finan˛„rile ∫i, sigur, tr„iesc ∫i ele din acest lucru. Acest lucru nu poate fi omis.
Nu a∫ vrea s„ cred, domnule ministru, c„ dumneavoastr„ considera˛i c„ aceast„ problem„ reprezint„ îm„runte iregularit„˛i“ , sunt mari iregularit„˛i, domnule ministru, ∫i v„ spun foarte direct. Am fost deranjat c‚nd dumneavoastr„ a˛i considerat sau a˛i apreciat c„ aceste lucruri sunt îm„runte ∫i nesemnificative“ . Nu. Sunt majore ∫i pot afecta interesele de ˛ar„.
Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine c„ îcazul Puwak“ , ajuns la limit„, afecta interesele de ˛ar„ ale Rom‚niei, pentru c„ sunt obliga˛i contribuabilii europeni s„ bage bani Ón buzunarul familiei Puwak. Sunt probleme care nu sunt m„runte.
Œn egal„ m„sur„, ne repro∫a˛i c„ ne inform„m din pres„.
V„ spunem c„ nu avem alt„ surs„ de informare, pentru c„, noi, ca partid, nu avem institute de investiga˛ie, autorit„˛i publice care s„ ne pun„ la dispozi˛ie documente ∫i inform„ri, ∫i rapoarte ∫i a∫a mai departe. Dumneavoastr„ le ave˛i pe toate ∫i ar trebui dumneavoastr„ s„ face˛i efortul de a le face transparente.
Opinia mea este c„, Ón ceea ce prive∫te votul pe aceast„ mo˛iune, dumneavoastr„, P.S.D.-ul, ar trebui s„ vota˛i favorabil, pentru c„, de fapt, este o ∫ans„ care vi se ofer„, a∫a cum a˛i reu∫it Ón Guvern s„ sc„pa˛i de trei mini∫tri care v„ compromiteau imaginea ∫i aici trebuie s„ accepta˛i c„ ni∫te lucruri sunt adev„rate, le tr„i˛i fiecare Ón jude˛ul dumneavoastr„, ∫i atunci ar fi un exemplu pentru Rom‚nia — îUite, un partid care recunoa∫te o stare de fapt ∫i lupt„ contra ei.“
P.N.L.-ul consider„ c„ aceast„ mo˛iune este dincolo de partide ∫i sus˛ine solicit„rile ei pentru c„, de fapt, ce solicit„ aceast„ mo˛iune?! Curtea de Conturi s„-∫i fac„ datoria, s„ se efectueze controale suplimentare, s„ existe transparen˛„ Ón ceea ce prive∫te fondurile publice ∫i cred c„ acest lucru este Ón interesul tuturor, av‚nd Ón vedere c„ problematica este dincolo de partide. Dar ∫i solicit„rile mo˛iunii sunt dincolo de un interes partizan sau altul. Noi vom sus˛ine prin vot aceast„ mo˛iune.
V„ mul˛umesc.
Domnul ministru, Ón expozeul Domniei sale, a f„cut o prezentare Ón detaliu a unor aspecte organizatorice ∫i institu˛ionale, ∫i chiar — s„ le spunem a∫a — de proces ale fenomenului, care a f„cut inutil ca unii dintre noi s„ acceseze ni∫te site-uri, accesibile oricui, accesabile de c„tre oricine, respectiv, i-a f„cut pe al˛ii s„ devin„ mai interesa˛i Ón a merge mai departe Ón c‚∫tigarea informa˛iei Ón leg„tur„ cu acest domeniu, pe care, nu-i a∫a, Internetul ni le ofer„, ∫i rela˛ia cu reprezentan˛a Comisiei Europene de la Bucure∫ti ni le poate da Ón detaliu.
Problematica — pe care eu o cred, aici, de baz„ ∫i pe care cred c„ am s„ o pot atinge ∫i eu — este: de ce nu avem noi dezbateri periodice cu aceast„ tem„, a∫a cum, de fapt, Ón Guvern exist„, Óntruc‚t ministerele au departamente, structuri, substructuri, care sunt responsabile cu integrarea, ∫i nu numai Ón ceea ce prive∫te pre-
luarea acquis-ului comunitar, dar implementarea acestor programe despre care s-a vorbit aici, respectiv, Óntr-un fel, garantarea faptului c„ fondurile primite din banii contribuabililor cet„˛eni ai Uniunii Europene sunt cheltui˛i Ón mod corect, dar nu numai Ón mod corect, dar ∫i eficient. Aici, Parlamentul este r„spunz„tor cu instituirea unei astfel de proceduri, care s„ nu Ómpieteze asupra procesului legislativ. Deci s„ putem avea timp pentru activitatea legislativ„, dar s„ ne exercit„m aceast„ competen˛„, pe care ne-o ofer„ Constitu˛ia, cu at‚t mai mult cu c‚t, iat„, de pild„, expresia din titlul mo˛iunii, mi se pare, cel pu˛in, incorect„ din punct de vedere juridic, nu este vorba de deturnare. Deturnarea este un delict, care se Óncadreaz„ la categoria faptelor penale ∫i exist„ institu˛ii abilitate pentru a le investiga, ∫i exist„ justi˛ie, care, pe urm„, Ó∫i face datoria. Trebuie s„ avem cu to˛ii Óncredere c„ a∫a este.
Œn acela∫i timp, Guvernul, prin reprezentan˛ii s„i, ar trebui, Ón mod periodic, s„ ofere detalii, mai multe dec‚t le putem afla altminteri, pentru c„ are datoria aceasta, s„ raporteze Ón fa˛a Parlamentului cum se desf„∫oar„ acest proces.
Pe de alt„ parte, Uniunea European„ are institu˛ii care, Ón orice caz, fac, dac„ nu imposibil„, dar extrem de dificil„ ∫i, oricum, pedepsibil„ — cuv‚ntul nu-i corect —, incriminabil„ fapta de a deturna fonduri din banii contribuabililor Uniunii Europene.
Prin urmare, nu spun c„ noi suntem cu totul feri˛i de orice iregularitate, chiar dac„ cei Ón drept ar fi incorec˛i, ca principiu, ∫i ar ac˛iona Ón propriul lor folos, dar nu Ón folosul comunit„˛ii, implica˛iile Ón leg„tur„ cu deficien˛ele Ón ceea ce prive∫te capacitatea de absorb˛ie asupra viitorului integr„rii Rom‚niei trebuie avute Ón vedere.
Domnule pre∫edinte, voi Óncheia!
De asemenea, trebuie s„ acord„m o aten˛ie sporit„ — ∫i asta o spun, Ón mod direct, domnului ministru, ca ∫ef al departamentului care se ocup„ cu subiectul — jude˛elor Rom‚niei, care, dup„ 1 mai 2004, devin zone ale vecin„t„˛ii apropiate la frontiera Uniunii Europene, care vor beneficia, vor putea beneficia de fonduri ∫i mai mari dec‚t p‚n„ acum. Desigur, aceasta este o responsabilitate sporit„ Ón ceea ce prive∫te competen˛ele autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. Nu pot avea suficient„ Óncredere Ón modul Ón care func˛ioneaz„ compartimentele profesionale ale regiunilor sau ale structurilor regionale, oarecum artificial constituite, dar la jude˛e exist„, ∫i trebuie s„ ajut„m jude˛ele ca s„ aib„ ∫i mai mult„ capacitate, mai ales Ón ceea ce prive∫te resursele umane. Exist„ tineri, care sunt mult mai capabili dec‚t persoanele aflate la v‚rsta pension„rii sau trecute de aceast„ v‚rst„, c„rora li se ofer„ un loc Óntr-un birou, mul˛i dintre ei nici nu cunosc limbi str„ine, dar trebuie s„ aib„ rela˛ii cu Bruxellesul, Ón mod curent.
Iat„ tot at‚tea chestiuni, ∫i, mai ales, preluarea unei p„r˛i a calific„rii noilor cadre, care nu neap„rat vor reprezenta Rom‚nia Ón fa˛a unui mandat, ci vor pune Ón practic„ o lucrare absolut concret„, de pild„, Ón anii care vin, administrarea fondurilor ∫i, respectiv, promovarea proiectelor, mai Ónt‚i, Óntocmirea ∫i, apoi, promovarea proiectelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003
Stimate colege ∫i stima˛i colegi senatori, semnatari ai mo˛iunii, v„ precizez urm„toarele:
Œn data de 2 septembrie 2003, doamna Puwak, c„ci despre d‚nsa am Ón˛eles c„, Ón primul punct, dori˛i explica˛ii, face o declara˛ie prin care, citez: îApreciez, Ón mod deosebit, rapiditatea cu care Comisia European„ a ac˛ionat pentru clarificarea situa˛iei generate de apari˛ia Ón pres„ a anumitor materiale care Óncercau s„ acrediteze ideea folosirii incorecte a unor fonduri europene, prin proiecte care au fost selec˛ionate ∫i atribuite Ón cadrul Programului «Leonardo da Vinci» , Ón anii 2000—2001, unor firme apar˛in‚nd so˛ului ∫i fiului meu.“
Constat‚nd c„ s-a dat curs, cu promptitudine, solicit„rii pe care a adresat-o Biroului de Lupt„ Antifraud„ al Comisiei Europene, prescurtat îOLAF“ , de a demara o verificare a informa˛iilor respective, doamna Puwak Ó∫i exprim„ speran˛a c„, Ón cur‚nd, va exista un r„spuns complet ∫i definitiv la acuza˛iile vehiculate la adresa sa. Totodat„, reaminte∫te c„, Ón dorin˛a de a nu l„sa nici o Óndoial„ legat„ de corectitudinea utiliz„rii fondurilor comunitare, nu numai din punctul de vedere al legisla˛iei europene, ci ∫i al celei rom‚ne∫ti, a adresat ∫i Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie solicitarea de a face verific„rile pe care le va considera de cuviin˛„. Mai mult, doamna Puwak a mai men˛ionat, citez: îDoresc s„ precizez c„ selec˛ia proiectelor elaborate de firmele administrate de rudele mele a fost efectuat„ Ón martie 2000, respectiv ianuarie 2001. Selec˛ia proiectului din 2000 a fost efectuat„ c‚nd aveam calitatea de deputat P.S.D., partid aflat Ón opozi˛ie, deci, f„r„ nici o leg„tur„ cu fondurile comunitare. Celelalte proiecte Ón discu˛ie au fost selectate Ón ianuarie 2001, pe baza unor cereri depuse anterior ob˛inerii demnit„˛ii publice de ministru. Dup„ ce am dob‚ndit aceast„ func˛ie, rudele mele nu au mai accesat programe comunitare, de∫i nu exista nici o interdic˛ie Ón acest sens.“
La ora la care vorbim, Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului a efectuat o serie de verific„ri privind modul de gestionare a fondurilor comunitare primite, Ón cadrul Programului îLeonardo da Vinci“ , de c„tre firmele mai sus amintite. Ministerul a exprimat par˛ial punctul de vedere, urm‚nd s„ se aprecieze corectitudinea sau incorectitudinea utiliz„rii acestor fonduri ∫i m„surile ce se impun. Toate institu˛iile amintite p‚n„ acum vor finaliza cercet„rile, dar, p‚n„ atunci, alte afirma˛ii cu privire la doamna Puwak sunt nejustificate, sub rezerva fireasc„ a prezum˛iei de nevinov„˛ie.
V„ reamintim, totodat„, c„ Ón baza art. 70 din Legea nr. 161/2003 se precizeaz„ clar cele trei obliga˛ii ale demnitarului, pentru a nu se afla Ón conflict de interese, ∫i anume: s„ nu emit„ un act administrativ, s„ nu Óncheie un act juridic ∫i s„ nu participe la luarea unei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 decizii Ón executarea func˛iei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru so˛ ori pentru rudele de gradul I.
Aceste obliga˛ii nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative.
A∫a cum reiese din cele de mai sus, sesizarea semnatarilor mo˛iunii, cu privire la Programul îLeonardo da Vinci“ ∫i selelc˛ia proiectelor elaborate de firmele administrate de rudele doamnei Puwak, reprezint„ o perioad„ de timp anterioar„ intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 161/2003.
Preciz„m, de asemenea, c„, Ón conformitate cu dreptul rom‚nesc, Legea civil„, de principiu, nu retroactiveaz„. Deci doamna Puwak nu poate fi acuzat„ de conflict de interese, din acest punct de vedere.
Dorim s„ v„ facem cunoscut faptul c„ Programul PHARE, Óns„, constituie cel mai important instrument al asisten˛ei financiare nerambursabile pentru Rom‚nia, oferit de Uniunea European„, ∫i n-am s„ intru Ón detalii, pentru c„ a f„cut-o foarte bine domnul ministru Pu∫ca∫.
Cu privire Óns„ la Programul PHARE, acesta reprezint„ o alocare care a suplimentat bugetul PHARE ini˛ial destinat Rom‚niei, ∫i aceast„ alocare adi˛ional„ a fost condi˛ionat„ ∫i aprobat„ pe baza capacit„˛ilor autorit„˛ilor rom‚ne de a identifica rapid proiecte cu impact major care s„ fie preg„tite Ón regim de urgen˛„ pentru finan˛are. Singurul punct sensibil pe care a˛i putea s„-l accesa˛i este diseminarea informa˛iei cu privire la aceste fonduri. V„ preciz„m Óns„ c„ s-au popularizat programele, s-au acordat consulta˛ii, s-au solicitat c‚t mai multe particip„ri, deci fiecare cet„˛ean care dore∫te s„ elaboreze programe ∫i s„ intre Ón competi˛ia selec˛iei o poate face, iar aceia care nu se informeaz„, nu vor participa niciodat„ activ la via˛a economic„, social„ a societ„˛ii noastre, vor aborda numai regrete, incrimin„ri, suspiciuni. Apreciem c„ nu serve∫te nim„nui o asemenea tactic„.
Cu privire la punctul doi al mo˛iunii, care incrimineaz„, citez: îgestionarea frauduloas„ a fondurilor comunitare“, folosind Ón aceea∫i abordare a frazelor kilometrice ∫i cre‚nd cititorului sentimentul abandonului ideii de baz„, vreau s„ spun c„ argumentele nu se sus˛in. Exemplele unor beneficiari ai fondurilor comunitare sunt nerelevante din punct de vedere al fraud„rii acestor fonduri, ∫i pentru a Óndep„rta orice suspiciune, am solicitat explica˛ii scrise din partea celor viza˛i Ón textul mo˛iunii, am solicitat punctul de vedere al institu˛iilor ∫i al Guvernului, ∫i, folosind informa˛iile coroborat, v„ precizez urm„toarele: Ón leg„tur„ cu domnul Nicolae Mischie, care, se specific„ Ón mo˛iune, a derulat un proiect finan˛at din fonduri PHARE. Este adev„rat c„ prin Firma S.C. SANDA NIC S.R.L., firm„ apar˛in‚nd doamnei Sanda Mischie, ac˛ionar unic, conform statutului societ„˛ii, a fost elaborat un proiect, spre finan˛are, Ón vederea Ónfiin˛„rii unei tipografii. Proiectul, unul dintre cele 59 c‚∫tig„toare, Ón cadrul Programului PHARE, a fost evaluat, propus Consiliului pentru Dezvoltare Regional„ Sud-Vest Oltenia, de c„tre o comisie de evaluare format„ din 20 de membri, 4 dintre ace∫tia fiind, Óntr-adev„r din jude˛ul Gorj. Finan˛area proiectelor aprobate s-a f„cut conform procedurilor cerute de Uniunea European„, cu verific„ri periodice, pe durata contractului de finan˛are, nesemnal‚ndu-se nici o
neregul„. Activitatea de tipografie se Óncadreaz„, Óns„, chiar Ón priorit„˛ile de dezvoltare regional„ cuprinse Ón Planul de dezvoltare regional„ sud-vest.
Cu privire la materialele propagandistice, exclusiv buletine de vot pentru recentul referendum, la Tipografia îSanda Nic S.R.L.“ s-au tip„rit afi∫e, pliante, flutura∫i din fondurile societ„˛ii, ∫i nu din fonduri publice, iar licita˛ia pentru tip„rirea buletinelor de vot a fost c‚∫tigat„ de Tipografia S.C. Prod-Com S.R.L., organizator al licita˛iei fiind Prefectura Jude˛ului Gorj. Œn consecin˛„, apreciem nejustificate incrimin„rile aduse Ón mo˛iune. Deci dumneavoastr„ nu a˛i avut informa˛ii punctuale.
Cu privire la domnul Marian Opri∫an, se scrie Ón mo˛iune, citez: îeste pre∫edintele P.S.D. Vrancea ∫i pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Vrancea, infiltrat Ón comisia de aprobare a fondurilor comunitare, el Ónsu∫i f„ptuitorul a numeroase acte de corup˛ie ∫i deturn„ri de fonduri.“
Este adev„rat c„ domnul Marian Opri∫an este membru al Consiliului pentru dezvoltare regional„ a regiunii sud-est datorit„ calit„˛ii de pre∫edinte al Consiliului Jude˛ean Vrancea, al„turi de ceilal˛i reprezentan˛i legali ai celorlalte jude˛e. Acesta este un organism de conducere a activit„˛ii Agen˛iei de Dezvoltare Regional„ Sud-Est, cu sediul la Br„ila, compus din 24 de membri, dar care nu are leg„tur„ cu comisiile de selec˛ie a proiectelor depuse de solicitan˛ii din Óntreaga regiune Sud-Est ∫i, ca atare, nu particip„ el la selec˛ia proiectelor, nici ca persoan„ fizic„, nici ca membru al comisiei, iar majoritatea proiectelor men˛ionate, dup„ cum chiar dumnealui ne-a trimis scris, au fost finan˛ate Óntr-o perioad„ Ón care nu domnul Marian era pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Vrancea.
Œn ceea ce prive∫te actele de corup˛ie, am cerut, repet, domnului Opri∫an un punct de vedere ∫i vreau s„ vi-l citez. Domnul Opri∫an spune a∫a: îAm solicitat personal sesizarea Parchetului General de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie, adic„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, instan˛„ care s-a pronun˛at Ón sensul constat„rii nevinov„˛iei ∫i inexisten˛a faptelor semnalate.“
Totodat„, mai specific„, citez: îNici eu, nici vreo rud„ a mea, nu am beneficiat de proiecte finan˛ate din fonduri PHARE“. Ne Óntreb„m, atunci, care sunt sursele dumneavoastr„ de informa˛ie ∫i care este eficien˛a celor afirmate Ón mo˛iune, dac„ nu pot fi dovedite? Mai mult, de ce face˛i o practic„ din a incrimina permanent partidul de guvern„m‚nt? De ce crea˛i false direc˛ii de atac asupra unor persoane despre care nu pute˛i s„ dovedi˛i Ónvinuire? Desigur, nu este mai presus de lege, ∫i legea ∫i-a spus ∫i-∫i va mai spune cuv‚ntul asupra celor ce gre∫esc. Stilul dumneavoastr„ justi˛iar Óns„, nu are deocamdat„ suport prin argumente ∫i dovezi.
V„ referi˛i Ón urm„toarele pagini ale mo˛iunii, citez: îla un alt caz“ , acela al domnului Marian Ionic„, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Olt, membru al Consiliului Agen˛iei de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, ∫i fiul acestuia, Mihai Ionic„, care a contractat un credit PHARE. Este adev„rat c„ firma domnului Mihai Ionic„ a realizat un proiect Ón cadrul PHARE, Ón noiembrie 2002, dar, Ón selectarea proiectului, tat„l s„u nu a avut atribu˛ii ∫i, mai mult, proiectul a respectat Ón totalitate ghidul solicitantului,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 a Óndeplinit criteriile de eligibilitate ∫i a fost selectat ca orice alt proiect legal valabil.
Preciz„m c„ legea e lege pentru to˛i ∫i chiar v„ argument„m, f„r„ a incrimina, c„ ∫i din r‚ndul membrilor P.R.M. pot fi rude apropiate ale demnitarilor care beneficiaz„ legal, credem noi, de Programul PHARE?
Œn leg„tur„ cu Programul RICOP, se specific„ Ón mo˛iune, citez: îUniunea European„ s-a oferit s„ moder-
nizeze Pia˛a Central„ din Municipiul Turnu-M„gurele, jude˛ul Teleorman, condi˛ion‚nd Ónceperea lucr„rii de participare a municipalit„˛ii cu 5 miliarde lei. S-a realizat, e adev„rat, un Ómprumut bancar, a venit ∫i finan˛area european„, dar prim„ria a organizat, spune˛i dumneavoastr„, o licita˛ie dirijat„. V„ preciz„m c„ proiectul de modernizare, Ón valoare de 300.000 de euro, a fost supus licita˛iei, conform procedurilor legale, iar fiecare etap„ legat„ de aprobarea prealabil„, a fost supervizat„ prin Delega˛ia Comisiei Europene la Bucure∫ti.
Œn prezent, proiectul se afl„ Ón faz„ de implementare, dar, prin dosarul de licita˛ie, firma a prezentat, la un moment dat, o declara˛ie pe proprie r„spundere privind respectarea clauzelor. Urmarea a celor ar„tate mai sus, Comisia European„ ∫i Ministerul Finan˛elor Publice, prin prevederile acordurilor de finan˛are nerambursabile, semnate cu autoritatea de implementare local„, Ón spe˛„ Turnu-M„gurele, Ó∫i rezerv„ dreptul de a suspenda pe termen determinat sau definitiv finan˛area proiectului Ón cazul Ón care se constat„ practici neloiale. Prin urmare, iat„ c„ se face ceea ce trebuie la momentul potrivit.
Cu privire la finan˛area destinat„ realiz„rii unui proiect de amenajare turistic„ la Bu∫teni, cazul investitorului Octavian Ionescu, rom‚n, rezident Ón Elve˛ia, susceptibil de a fi declan∫at un scandal de corup˛ie, trebuie privit sub toate aspectele cu mult„ luciditate ∫i nu sub imperiul inten˛iilor vindicative prin care ini˛iatorii mo˛iunii Óncearc„ s„ scoat„ drept ˛ap isp„∫itor Óntregul Guvern, de presupusa mu∫amalizare a acestor cazuri.
S„ ne amintim, stima˛i colegi, ∫i care a fost reac˛ia pre∫edintelui ˛„rii, domnul Ion Iliescu, la aflarea ve∫tii c„ Virgil Teodorescu, consilierul guvernamental, a fost acuzat de luare de mit„, citez: îTrebuie cercetat. Sunt ni∫te afirma˛ii. De condamnat sunt nu numai cei care iau mit„, ci ∫i aceia care dau mit„, iar cazul trebuie cercetat foarte atent.“ Iat„ un alt exemplu c„ nim„nui nu-i este indiferent un semnal de alarm„.
S„ re˛inem ∫i faptul c„ Oficiul European de Lupt„ Antifraud„ de la Bruxelles, contactat de Corpul de Control al Guvernului Rom‚n a declarat, la momentul respectiv, c„ va analiza atent problema ∫i c„ are Óncredere Ón profesionalismul anchetatorilor rom‚ni. Oricum, p‚n„ la momentul finaliz„rii anchetei, doar simpla b„nuial„ ce plana asupra oficialilor din Secretariatul General al Guvernului a condus la demiterea consilierului Virgil Teodorescu ∫i la demiterea lui ™erban Mih„ilescu, ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului. De altfel, tocmai pentru c„ nu ne putem permite s„ planeze asupra Guvernului suspiciuni legate de scandaluri de corup˛ie, chiar domnul premier Adrian N„stase a publicat, Ón data de 28.10. 2003, Ón prestigiosul cotidian îWashington Times“ , un articol amplu Ón care preciza, citez: îI-am concediat pe cei trei mini∫tri ai mei de frunte, suspec˛i de corup˛ie. Este expresia dorin˛ei de a da viitorilor no∫tri parteneri — Uniunea European„ ∫i NATO — Óncrederea Ón radicalitatea unor m„suri care se impun Ón situa˛ia Ón care unii membri ai Guvernului, de∫i nu li s-a demonstrat vinov„˛ia, doar sunt suspecta˛i de implicarea Ón cazuri de corup˛ie, m„surile, prin urmare, au fost luate.“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 139/10.XI.2003 Textul mo˛iunii se refer„ ∫i la Programul SAPARD, Óntr-o manier„ cunoscut„ de incriminare ∫i nicidecum de real interes pentru importan˛a acestui program ∫i derularea sa. Nu am s„ mai vorbesc despre acest punct, pentru c„ colegul meu, domnul B„dulescu, a f„cut-o, Óncerc s„ Ónchei, domnule pre∫edinte... Programul este prezentat, prin urmare, Ón textul mo˛iunii, total eronat, atunci c‚nd se afirm„ c„ actualul Guvern nu reu∫e∫te s„ foloseasc„ sumele alocate de Uniunea European„ Ón context.
Punctul trei, pe scurt, se refer„ la lipsa de competen˛„ a Guvernului, manifestat„ Ón opinia semnatarilor mo˛iunii, prin faptul c„ acesta nu reu∫e∫te s„ prezinte la timp Comisiei Europene proiecte viabile...
Prin mo˛iunea îDeturnarea fondurilor comunitare trebuie oprit„“ , Partidul Rom‚nia Mare demonstreaz„ c„ Rom‚nia nu are Ón guvernarea P.S.D. o conducere capabil„ s„ o duc„ Ón structurile europene.
Œmi exprim convingerea c„ alegerile din 2004 vor aduce Ón fruntea ˛„rii un partid, altul dec‚t P.S.D., capabil s„ integreze Rom‚nia Ón structurile europene.
Guvernul N„stase poate s„ ne acuze de ce vrea el, dar c„ nu i-am deschis ochii la timp, c„ nu l-am sc„pat o clip„ din priviri, c„ nu l-am h„r˛uit constructiv ∫i c„ nu i-am atras de fiecare dat„ aten˛ia asupra modului Ón care oamenii lui Ón˛eleg s„ respecte a∫teptarea contribuabilului rom‚n Óntr-o via˛„ mai bun„ nu ne mai poate acuza.
Mecanismul diabolic, inventat de oamenii acestui Guvern, de fraudare a fondurilor publice nu cunoa∫te limite. Se fur„ ast„zi cel mai bine la ad„postul legilor provenite aproape Ón totalitate din ordonan˛e de urgen˛„ ale Guvernului. Ce-i drept, legea guvern„rii P.S.D.-iste oblig„ la organizarea de licita˛ii publice printr-o multitudine de forme.
Un lucru esen˛ial Óns„ scap„ acestei legi: cine Óntocme∫te caietul de sarcini ∫i pentru cine se Óntocme∫te el? Evident, Ón 99% din cazuri el este personalizat, fie c„ se organizeaz„ licita˛ie public„ direct c„tre institu˛ia public„ interesat„, fie c„ se apeleaz„ la Bursa de M„rfuri, fie c„ licita˛ia se organizeaz„ electronic, va c‚∫tiga clientul dorit de putere.
Ce este r„u Ón acest lucru? Este r„u pentru c„:
1. Se elimin„ competi˛ia de pe pia˛„;
2. Pre˛ul este stabilit pe baz„ de Ón˛elegere ∫i comi-
sion;
3. Cu bani mul˛i pl„ti˛i din bugetul institu˛iei respective se fac achizi˛ii pu˛ine Óntruc‚t pre˛ul se stabile∫te la masa verde;
4. Efectele asupra contribuabilului pl„titor sunt aproape nule;
Se acumuleaz„ averi din bani publici Ón mod nejustificat.
Prin Programul SAPARD, componenta îÓmbun„t„˛irea infrastructurii rurale“ , au fost alocate Rom‚niei fonduri totaliz‚nd sute de milioane de euro, care au Ónceput de cur‚nd s„ fie accesate.
Dac„ pentru aceste fonduri exist„ un control mai eficient al organiz„rii licita˛iilor publice privind selec˛ia furnizorului sau prestatorului de servicii, ca urmare a Óntocmirii caietului de sarcini sub controlul Comunit„˛ii Europene, clanurile locale ale puterii au g„sit o bre∫„ ∫i Ón acest sistem.
Astfel, au fost selecta˛i c‚˛iva furnizori locali de asemenea servicii Ón fiecare jude˛ ∫i, exact ca Ón clanurile mafiote coordonate de un Ónalt responsabil local al puterii, s-a f„cut o Ón˛elegere Óntre ei, de participare controlat„ la toate licita˛iile organizate pentru lucr„ri finan˛ate din aceste fonduri, Ón a∫a fel Ónc‚t, prin rota˛ie, fiecare dintre membrii cartelului s„-∫i adjudece lucr„rile repartizate de ∫eful clanului, la pre˛ul dinainte stabilit.
Se dovede∫te, Ónc„ o dat„, c„ imagina˛ia bogat„ a oamenilor puterii nu cunoa∫te limite. Œn loc ca din ace∫ti bani s„ se fac„ c‚t mai multe lucr„ri Ón mediul rural, se
prefer„ ca partea cea mai mare a banilor s„ fie tra∫i Ón buzunarele proprii, prin utilizarea unor pre˛uri dinainte controlate, sub aparen˛a legal„ a opera˛iunilor respective.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Ón perioada imediat urm„toare, Ón Rom‚nia vor intra alte sute de milioane de euro din bugetul Comunit„˛ii Europene. Vor exista, de asemenea, din partea oamenilor puterii tenta˛ii ∫i mai mari privind accesarea lor, Ón condi˛iile Ón care au v„zut c‚t de u∫or au accesat celelalte fonduri europene.
Este Óns„ momentul ca acest Guvern s„ se trezeasc„ p‚n„ nu este prea t‚rziu, p‚n„ ce Comunitatea European„, exasperat„ de neputin˛a acestuia, va Ónchide definitiv robinetul euro pentru ˛ara noastr„.
Poate Guvernul N„stase s„-∫i asume fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei o asemenea responsabilitate, de a-i Óndep„rta — poate pentru mult timp — de hotarele Europei la care fiecare dintre ei viseaz„ clip„ de clip„?
Noi, Partidul Rom‚nia Mare, credem c„ demersul nostru de ast„zi, prin ini˛ierea acestei mo˛iuni, se constituie Óntr-un serios semnal de alarm„ at‚t pentru comunitatea rom‚neasc„, c‚t ∫i pentru cea european„, iar pentru Guvernul N„stase ar trebui s„ se constituie punctul de plecare Ón lupta adev„rat„, ∫i nu simulat„, cu corup˛ii Rom‚niei, oriunde s-ar afla ei.
Œnc„ o dat„ fac apel la institu˛iile noastre. Noi am pledat ∫i am prezentat modul Ón care institu˛iile s-au raportat la cazurile pe care le-a˛i dat, fiindc„ asta ne intereaseaz„ ∫i din punct de vedere administrativ, ∫i din punct de vedere penal.
Vreau s„ o asigur pe doamna senator Maria Petre c„ Ón P.S.D. sunt foarte mul˛i oameni foarte...
Nu este aici. Œmi cer scuze, nu mai spun, dar cumulul de func˛ie de care d‚nsa vorbea este o chestiune constitu˛ional„ ∫i nicidecum umoral„. Cred iar Ón respectabilitatea acestei institu˛ii ∫i trebuie s„ ne adres„m acestui cadru constitu˛ional legal — ∫i nu umoral — c‚nd vorbim despre un lucru sau despre cel„lalt.
Prezentarea mea a fost expozitiv„, fiindc„ am considerat c„ este nevoie s„ punem ordine Ón g‚ndire. Altminteri, nu vom putea niciodat„ s„ facem pasul Ónainte pe care Ól a∫teapt„ societatea de la noi, inclusiv din punctul de vedere al integr„rii europene.
Fire∫te c„ r„spunsul nostru a fost punctual din punctul de vedere al acestei rigori. Dac„ ar fi intrat Ón logica ilogic„ a documentului, ar fi Ónsemnat s„ ar„t„m ∫i noi acelea∫i abilit„˛i de a ne sc„rpina dup„ ureche — ierta˛i-mi expresia — cu piciorul.