Dan Drosu ™aguna — pre∫edintele Cur˛ii de Conturi

## 2. **Petre Ungureanu, deputat**

Obiectul Óntreb„rii:

Una dintre autorit„˛ile importante ale statului este Curtea de Conturi, care are ca principal„ atribu˛ie controlul modului de formare, de administrare ∫i de Óntrebuin˛are a resurselor finnaciare ale statului ∫i ale sectorului public.

Curtea de Conturi func˛ioneaz„ pe l‚ng„ Parlamentul Rom‚niei.

Rolul Cur˛ii de Conturi este foarte important Ón cadrul unei economii Ón care capitalul de stat are Ónc„ o pondere foarte important„, Ón condi˛iile unei tranzi˛ii prelungite.

Presa ultimilor ani a fost plin„ de ∫tiri referitoare la privatiz„ri dubioase (vezi îNitramonia“ F„g„ra∫, ARO C‚mpulung, îRepublica“ etc.), v‚nzarea unor unit„˛i subevaluate (îRoman“ Bra∫ov, S.N.T.R. etc.), achizi˛ii publice costisitoare, p„guboase (zeci de miliarde pentru cartu∫e, ace de cravat„, cabane de v‚n„toare cu geamuri fumurii la Regia Na˛ional„ a P„durilor), fonduri europene deturnate sau cheltuite necorespunz„tor, bani publici Ónsu∫i˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/7.VII.2005 Zeci de miliarde de lei au fost cheltui˛i din banii publici pentru drumuri, f„r„ ca acestea s„ fie reparate, alte zeci de miliarde au fost pl„tite de la buget drept garan˛ii guvernamentale pentru creditele contractate de unele regii autonome, f„r„ ca m„car s„ se realizeze investi˛iile respective (Programul ROMAG/1998 — credit de 80 de milioane de dolari, luat Ón 1997 de Societatea Na˛ional„ de Œmbun„t„˛iri Funciare, cu garan˛ie guvernamental„, de la o banc„ londonez„ pentru Ónfiin˛area unor ferme agricole model care nu s-au mai Ónfiin˛at) ∫i nimeni nu a r„spuns.

Œntrebarea care se pune este: Ce a f„cut ∫i ce face Curtea de Conturi? De ce nu a constatat ∫i nu a luat m„surile legale pentru tragerea la r„spundere a celor vinova˛i, pentru recuperarea prejudiciilor produse prin marile fraude care au ˛inut paginile ziarelor Ón ultimii ani.

Practic, nici unul dintre cazurile marilor sustrageri, abuzuri, de risipire a banului public n-au fost contestate de Curtea de Conturi. Asist„m la dezv„luiri ale presei ∫i arest„ri senza˛ionale f„cute de Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie pentru fapte de corup˛ie care au leg„tur„ cu modul de cheltuire a banului public, cu patrimoniul public, activit„˛i ilegale s„v‚r∫ite pe parcursul mai multor ani, f„r„ ca institu˛ia suprem„ de control financiar s„ fi reac˛ionat.

Œn conformitate cu prevederile Constitu˛iei, Curtea de Conturi a prezentat anual Parlamentului un raport public foarte elaborat, plin de cifre, care a creat imaginea unei activit„˛i de control eficiente.

Din informa˛iile noastre, dup„ anul 2001, controlul Cur˛ii de Conturi a devenit contraproductiv, transform‚ndu-se Óntr-o activitate formal„, de acoperire a fraudei sau mu∫amalizare a Ónc„lc„rilor legii.

Œn realitate, rolul Cur˛ii de Conturi s-a rezumat doar la o activitate cu caracter constatator. A sc„zut num„rul activit„˛ilor de control, a sc„zut eficien˛a controalelor ∫i, implicit, a ac˛iunilor introduse Ón instan˛„ pentru tragerea la r„spundere a persoanelor vinovate de producerea unor pagube, a sc„zut num„rul sesiz„rilor la organele de urm„rire penal„.