<chair narration>

2. Reforma sistemului de sănătate este o afirmație demagogică, ea continuă, dar nu are direcție.

Actualul program de guvernare are doar prevederi segmentare privind sănătatea și sistemul de sănătate și nu există un scop definit sau niște rezultate măsurabile ale acestei guvernări.

Medicina primară, de familie, este un segment elocvent, semnificativ pentru cum nu trebuie să se facă o reformă, pentru modul în care se distruge ceea ce ar fi trebuit dezvoltat, consolidat, sporit pentru a se realiza prevenție, educație sanitară, consultații și o triere a pacienților la intrarea în sistem, o integrare a datelor pacienților și a serviciilor medicale din România.

Medicii de familie sunt victimele reformei băsesciene, împreună cu cetățenii români, victime de mai multe ori ale conducerii actuale a României.

Înainte de a prezenta aberațiile instituite de guvernanți la acest capitol, afirmăm că Uniunea Social-Liberală este solidară cu medicii de familie care, într-o majoritate covârșitoare, de peste 80%, refuză, în continuare, să semneze în condițiile umilitoare atât pentru ei, cât și pentru pacienții pe care-i deservesc contractul-cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și cu Ministerul Sănătății.

Argumentele pertinente, susținute de date și previziuni sumbre pentru sistem, susținute de reprezentanții legali și autorizați ai medicilor de familie – mă refer aici la Societatea Națională de Medicină de Familie, precum și la Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie – pun în primplan interesul pacienților, și anume:

a) Bugetul alocat medicinei de familie reprezintă numai 7,1% din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Stat, față de 12% media europeană.

(FNUASS reprezintă 3% din PIB, față de 8% media în Uniunea Europeană.)

Cele 12.000 de cabinete la nivelul lui 2008 au fost finanțate cu circa 9,1% din FNUASS, cel mai mare procent din 1998, dar de atunci sumele alocate s-au redus, an de an, semnificativ: în anul 2009 cu 35%, în anul 2010, cu încă 10%, iar în anul 2011, din nou cu 10%, adică în trei ani s-au redus cu peste 55 de procente din finanțarea medicinei primare.

b) Medicii au afișat pe ușile cabinetelor, pe lângă programul de lucru, mesaje către pacienți pentru a-i preveni asupra consecințelor generate de acest buget:

– plafonarea consultațiilor la un număr de 20 pe zi;

– pacienții care sunt consultați în plus nu vor mai primi rețete gratuite sau compensate.

Întrebarea care trebuie pusă este: cum se respectă dreptul constituțional și drepturile din contractul de asigurare al pacienților care plătesc contribuții de asigurări sociale de sănătate, dar care se prezintă la cabinetul medicului ca a 21-a persoană, nemaibeneficiind de pachetul de servicii medicale și trebuind să plătească tot: consultație, medicamente, chiar dacă este asigurată și beneficiază de prevederile legale?