Florian Daniel Geantă

„20 de ani de la căderea Zidului Berlinului”

S-au împlinit ieri 20 de ani de când simbolul instalării „Cortinei de fier”, Zidul Berlinului, a căzut sub presiunea ideilor democratice care penetraseră deja partea estică a Europei.

Chiar în seara zilei de 9 noiembrie 1989, Günter Schabowski, membru al biroului politic al Partidului Comunist Est-German, anunța că est-germanilor le este permisă călătoria în străinătate, fără a mai prezenta justificări de niciun fel. Evenimentele din acea zi au fost precum o piesă declanșatoare a unui imens domino care s-a propagat cu repeziciune în toată Europa Centrală și de Est.

Că vorbim de revoluții de „catifea”, pașnice, sau despre evenimente sângeroase, precum cele de la Timișoara și București, un lucru este cert. Unda de șoc a ideilor democratice se declanșase la Berlin, iar orice fel de piedici pe care fostele puteri comuniste ar fi încercat să le pună ar fi fost din start sortite eșecului.

La douăzeci de ani de la acele evenimente constatăm cu toții că, prin eforturi și generații sacrificate, cea mai mare parte a statelor ce au compus blocul de est al țărilor comuniste sunt astăzi parte a aceleiași mari familii, Uniunea Europeană, și se bucură de garanția securității celei mai importante alianțe militare de pe glob, NATO.

Cu toate acestea, niciuna dintre țările care au aderat la marea grupare europeană nu a reușit să obțină un PIB măcar la jumătatea mediei europene. Sacrificiile sociale fără sfârșit și standardul de viață în continuare scăzut au avut consecințe negative asupra susținerii ideilor și instituțiilor democrației moderne.

La douăzeci de ani de la evenimentele de la Berlin, putem afirma cu optimism că o nouă cortină de fier a fost dărâmată între România și Republica Moldova. Evenimentele sângeroase din anul 2009, precum și rezultatul alegerilor parlamentare de la Chișinău au determinat abandonarea liniei comuniste și apropierea acestei țări de Uniunea Europeană.

Este un nou câștig pentru democrația europeană și un pas important pentru reconstrucția economică, politică și socială a acestei țări. Relaxarea relațiilor politice bilaterale româno-moldovene obligă autoritățile române la implicare și susținere pentru noile forțe democratice instalate la Chișinău.