Dorel Covaci

„2014 – început de sesiune parlamentară”

Pentru România, dar și pentru celelalte țări ale UE, 2014 reprezintă un an al schimbării, prin prisma organizării alegerilor europarlamentare și a celor prezidențiale. După o consultare parlamentară prealabilă, în România se va organiza referendumul pentru revizuirea Constituției, un demers necesar pentru continuarea procesului de reformă, de modernizare a statului și de armonizare a realităților românești cu cele din UE. Cetățenii vor fi invitați să acționeze, să reacționeze, să facă să se întâmple, să-și folosească puterea de a decide pentru viitorul țării! Fiecare părere are o șansă să se împlinească și avem convingerea

* că românii își vor exercita dreptul de vot și vor alege cele mai bune opțiuni pentru destinele țării.

Numărul europarlamentarilor va scădea, la nivelul Uniunii, de la 766 la 751. România va pierde un mandat, revenindu-i, în urma alegerilor din mai, 32 de reprezentanți.

Contextul alegerilor europene este unul dificil, sub pecetea ascensiunii discursului xenofob, ultranaționalist și eurosceptic în statele cu vechime în UE, care a generat atitudini negative în spațiul UE față de cetățenii români și bulgari, față de aderarea celor două țări la Spațiul Schengen.

2014 înseamnă eliminarea restricțiilor pe piața muncii pentru cetățenii români. De la 1 ianuarie 2014, ultimele nouă state ale UE (Marea Britanie, Franța, Luxemburg, Malta, Olanda, Belgia, Germania, Austria, Spania) au fost obligate să elimine restricțiile privind locurile de muncă pentru cetățenii români și bulgari.

În ceea ce privește fondurile europene, în intervalul de programare 2014–2020, României i se vor aloca 39,8 miliarde euro, o sumă cu 18% mai mare decât în perioada 2007–2013, în timp ce, la nivelul UE în ansamblu, se prevăd scăderi cu 3,5% pe partea de angajamente și cu 3,7% în privința plăților, față de perioada 2007–2013. În 2014–2015, România mai poate absorbi fonduri UE din perioada de programare ce tocmai s-a încheiat. În anul 2013, România a atras o sumă record de 5,5 miliarde euro din fonduri europene, cu un grad de absorbție de 27%. Dacă raportăm la cei 7% din anii trecuți, putem afirma că, deși încă mai avem mult de recuperat, totuși cel mai probabil ne aflăm pe drumul cel bun în acest domeniu.

Noi, cei aflați în slujba poporului, am promis să ducem schimbarea până la capăt, să îndreptăm ce a fost incorect, să punem umărul la crearea unei Românii puternice. Într-adevăr, Parlamentul, în noua formulă, dar și Guvernul USL au reușit corectarea multor nedreptăți făcute românilor, creșterea absorbției fondurilor europene, dar și armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene.

Mai există, în continuare, multe lucruri de îndreptat și un drum anevoios de străbătut, dar nădăjduim că orizontul 2016 este suficient pentru a dovedi prin fapte seriozitatea, profesionalismul și buna-credință.