Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·4 februarie 2014
Camera Deputaților · MO 7/2014 · 2014-02-04
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.
· Declarații politice · retras
· Informare · informare
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
209 de discursuri
Doamnelor și domnilor,
Bine ne revedem în noua sesiune parlamentară, la prima noastră ședință consacrată declarațiilor politice!
Vă doresc tuturor să avem și să aveți un an bun, bogat în împliniri, și să fiți și să fim cu toții sănătoși!
Începem cu puterea, pentru că e atât de mare, încât numai ea este, nu e niciun reprezentant al opoziției.
E greu să te scoli dimineața...
Independenții..., uite cât de bine vă stă acolo, în mijlocul puterii!
O să-l invit pe domnul deputat Ioan Stan, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Se pregătește domnul Virgil Guran, din partea Grupului PNL.
Domnule deputat, aveți microfonul.
Vă reamintesc, durata maximă a unei intervenții politice este de 3 minute.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Bună dimineața tuturor și o zi bună vă doresc! Domnilor colegi,
O nouă sesiune parlamentară îmi induce de fiecare dată speranța că vom reuși, împreună, cei care, indiferent de culoarea politică, avem, ne place sau nu, o trăsătură comună, cea de împuterniciți ai electoratului, să asigurăm o abordare mai eficientă a problematicii cu care ne confruntăm, aceasta ca o condiție strict necesară pentru edificarea unei Românii cu adevărat moderne și democratice, că vom face, altfel spus, pași înainte pe drumul respectării promisiunilor și angajamentelor asumate în fața electoratului nostru.
Numai că diferența de vederi politice îi face pe unii dintre noi nu să vadă, ci să transforme ceea ce văd conform comandamentelor ce le guvernează atitudinea, uneori cu riscul de a friza ridicolul. Așa se face că există un personaj pentru care esența existenței a devenit strădania de a denatura, pueril, reușitele guvernării USL.
Din dorința de a face tot ceea ce îmi stă în putință pentru ca măcar în acest plen, în care trag sincer nădejdea că nu este nimeni bântuit de mania contrazicerii realității, să fie clar percepute manevrele acestui personaj, îmi îngădui astăzi un nou demers în aducerea adevărului la locul ce i se cuvine.
Rezumând anul 2013, din punct de vedere economic, putem afirma în mod cert următoarele: cel mai mare PIB din istoria postdecembristă, una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, cel mai mic deficit bugetar de după intrarea în UE, cel mai mic deficit de cont curent după decembrie 1989, datorie externă cu 7,6% mai mică față de sfârșitul anului 2012.
România este percepută ca fiind a șaptea țară din Europa ca atractivitate pentru investițiile străine. În 2013, în România, s-au înregistrat cele mai mici scumpiri din ultimii 24 de ani, rata inflației fiind cea mai mică din 1990, și anume 1,55%, toate acestea în condițiile în care veniturile românilor au crescut, salariile bugetarilor au fost reîntregite, salariul minim a crescut cu 15%, punctul de pensie a crescut, iar ascendența economiei românești este confirmată de Banca Mondială, care prefigurează pentru România o creștere economică de 2,5% în 2014 și de 3% în 2015.
Cu o atare carte de vizită, este de înțeles de ce Guvernul României a promovat în negocierile cu FMI o concepție diametral opusă față de guvernele PDL, stabilindu-și ca filozofie determinantă continuarea reparațiilor și consolidarea dreptății sociale. Numai că intenția Guvernului de a ușura accesul românilor și al României la aceste deziderate nu putea fi nesancționată sau, și mai rău, lăsată să se materializeze de către cel ce nu le poate îngădui, între limitele propriilor interese, și pe cele ale națiunii. Nu semnează acordul cu FMI! Îl oprește, cică, grija că ne îndreptăm către o nouă criză economică, apreciind că numai acolo putem ajunge cheltuind pentru ușurarea existenței profesorilor, doctorilor, pensionarilor și a altor categorii de concetățeni. Ba chiar argumentează cu trimiteri la anul 2010, când unul dintre guvernele perindate sub nume diferite, dar cu același nărav, a amputat starea națiunii, lovind de-a valma în salariați, în pensionari, în copii, ca și în vârstnici. Asta consideră domnul Traian Băsescu a fi corect, dovedind, dacă mai era nevoie, cine a fost sursa ideatică a guvernărilor PDListe.
Domnule deputat, vă mulțumesc și eu.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Victor Cristea, din partea Grupului PSD.
Stimate coleg, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. „Despre sănătate și birocrație”
Este foarte adevărat că în ultimul timp s-au făcut pași importanți în diferite domenii, inclusiv în domeniul sănătății, dar acești pași nu sunt suficienți și aici o să ridic două aspecte scurte, pe care cred că trebuie să le reglementăm poate chiar noi, în Parlament, sau poate printr-o inițiativă a ministerului.
Prima: mă refer la vârsta de pensionare a militarilor care lucrează în domeniul sănătății.
M-am întâlnit cu un fost coleg și chiar mi-a explicat acest lucru. Un ofițer medic la 56 de ani iese la pensie, iar un medic de-abia la vârsta de 40 și ceva de ani, 50 de ani ajunge la maturitate, ajunge la profesionalism desăvârșit și, din păcate, în domeniul militar medicina noastră este văduvită de oameni foarte buni, pentru că sunt trimiși la pensie, conform statutului pe care l-am votat noi.
Cred că aici va trebui să regândim, pentru că este păcat să pierdem cadre foarte pregătite din domeniul medicinei.
Al doilea aspect: referitor la birocrație.
Acum câteva zile, părintele unei fetițe care este bolnavă de cancer și care are nevoie de o intervenție a venit la mine și mi-a explicat că de fapt intervenția se poate realiza în Elveția și în felul acesta fetița poate să scape, să nu moară, dar se lovește de un act birocratic pe care cred că tot noi l-am realizat, mai în trecut, mai în prezent, adică un formular pe care nu-l are și din cauza acelui formular, pe care nu și-l asumă nimeni din anumite spitale, nu poate să meargă cu fetița la operație.
Vă dați seama ce poate să fie în capul unui părinte și al unui copil, gândindu-se că, dacă un lucru nu se întâmplă repede, acel copil poate să moară!?
Cred că este rolul nostru să intervenim în astfel de situații, este rolul nostru să terminăm cu această birocrație, este rolul nostru să reușim să organizăm un sistem în care lucrurile să decurgă normal și să nu asistăm la drama unui părinte de a aștepta să vadă dacă cineva semnează o foaie și dacă în felul acesta copilul va trăi sau va muri.
Cred că atunci ne realizăm menirea noastră, când aceste lucruri vor fi puse la punct. Eu sper să avem această înțelepciune.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Victor Cristea, din partea Grupului parlamentar al PSD, și o să-mi permiteți pe urmă să iau eu cuvântul, ca și opoziția, într-un fel sau altul, să fie reprezentată.
Domnule coleg, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc.
Bună dimineața, stimați colegi!
Declarația mea politică este inspirată din realitățile de zi cu zi pe care le trăim. Se intitulează „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună...”.
În România, ca urmare a așezării sale geografice, clima este temperat-continentală, cu patru anotimpuri. Fenomenele meteorologice specifice unei astfel de clime – ploi, zăpezi, inundații, viscole –, prin efectele lor, pot fi benefice, dar și păguboase.
Conform Constituției, obligația statului, a Parlamentului, a cetățenilor este de a veghea permanent la diminuarea efectelor distructive ale situațiilor de calamitate prin măsuri pragmatice, științifice, ridicate la rang de politică de stat. După 24 de ani, realitatea românească se prezintă în anul 2014 ca fiind expresia unei democrații politice și economice înțelese „original” de către guvernările anterioare: reprezentanții acestor guvernări au dobândit libertatea și dreptul de a face orice, au consolidat ca societate un model economic și social bazat pe principiul bunului-plac, excluzând cetățeanul din actul de guvernare, diminuând rolul și eficiența Parlamentului.
Această stare de lucruri a dus la eșecul tuturor așa-ziselor reforme care nu au vizat trebuințele primare ale românilor, ci erau proiecte fără viziune, produse de un număr restrâns de lideri politici fără vocație constructivă, proiecte de supraviețuire politică. Elocventă în acest sens este tragedia prin care au trecut românii cu ocazia inundațiilor sau înzăpezirilor. Nu s-a învățat nimic...
De fiecare dată există aceleași probleme: lipsa digurilor, amenajarea râurilor și pâraielor, lipsa utilajelor eficiente de deszăpezire, lipsa perdelelor vegetale de protecție, pe scurt, lipsa de preocupare pentru siguranța cetățenilor, pentru calitatea vieții lor, investiții insuficiente în domeniul mediului și al transporturilor. Lipsa de experiență și de profesionalism a adus mai multe pagube decât criza economică.
Semnificativă în acest sens este „criza meteorologică”, „criza albă” din zonele calamitate de zăpadă abundentă și de viscol, declanșată în februarie 2012 și ianuarie 2014. Criza din 2012 a înregistrat 80 de morți, iar în 2014, 13 persoane până în prezent. În consecință, tot cetățeanul român este cel care plătește factura crizei: cu vieți omenești, cu bunuri materiale agonisite.
## **Domnul Ioan Oltean:**
Mulțumesc foarte mult.
Domnule doctor... numai puțin, domnul doctor, nu v-am anunțat!
Deci urmează deputatul Ioan Oltean la microfon și se pregătește domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea PNL.
Doamnelor și domnilor colegi,
Dați-mi voie să dau citire și eu declarației politice pregătite
- pentru astăzi, intitulată „De ce este România altfel?”. Stimați colegi,
În pragul acestui început de an 2014, asistăm cu tristețe și dezarmare la o imagine aproape apocaliptică, la o serie de evenimente care nu de puține ori m-au determinat să mă întreb de ce oare Uniunea Social-Liberală își dorește cu ardoare ca România să fie mereu „altfel”.
Stimabilul istoric Lucian Boia descria în opera sa „De ce este România altfel?” o imagine a României de astăzi „altfel”, ca fiind o țară care se încăpățânează să fie altfel, paragraf descriptiv pe care îl putem aplica cu ușurință situației actuale a României, aflate sub guvernarea toxică a USL: „Țările și națiunile sunt diferite, asemănătoare și diferite. România intră și ea, firește, în acest joc al asemănărilor și al deosebirilor. Nu cumva este totuși și mai diferită? Cu alte cuvinte, nu se situează oare mai «excentric» sub tot felul de aspecte, în raport cu ceea ce ar fi o medie sau o relativă normalitate europeană? Modul extravagant în care s-a derulat psihodrama politică din vara anului 2012 a lăsat impresia că țara este defectă.”
Asistăm cu neputință la un proces vehement de intoxicare ireversibilă a sistemului de valori democratice, în care se calcă ușor cu bocancii peste și se încalcă dreptul cetățeanului la libertatea exprimării, dreptul la viață, dreptul cetățeanului de a se bucura și de a fi protejat de o Constituție cinstită, serioasă, reală, dreptul cetățeanului la siguranță publică, ce trebuie asigurat prin dispoziții ale unui Cod penal și Cod de procedură penală cinstite, puternice, responsabile, izvorâte dintr-o moralitate, etică și conștiință juridică depline.
Din nefericire, cu toții am luat parte la drama persoanelor implicate în accidentul aviatic din Apuseni și a familiilor lor.
Pe această cale, țin și eu să exprim public sentimentele mele de regret profund față de victime și sincerele mele condoleanțe familiilor celor decedați. Dincolo de drama personală colosală și de durerea uriașă marcată de neputința acestor bieți oameni, dincolo de multitudinea de zvonuri și situații ipotetice lansate de opinia publică, accidentul aviatic din Munții Apuseni marchează, încă o dată, o bilă neagră, enormă, adusă de USL dincolo de fileul respectului de sine și de oameni.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul deputat Ion Răducanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică se intitulează „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”.
Unirea Principatelor nu ar fi fost posibilă fără conlucrarea de la acea vreme între reprezentanții tuturor forțelor politice și intelectuale ale vremii. Sărbătorirea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române prin alegerea, la Iași, la 5 ianuarie, și la București, a unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, marchează începerea unor profunde reforme structurale și legislative, fiind o etapă esențială în cristalizarea statului național român.
Clasa politică de astăzi a demonstrat că nu este la înălțimea acelor vremi. Unii reprezentanți ai opoziției, care au fost prezenți la Iași cu prilejul acestei sărbători, nu au vrut să fie alături, pe scena din Piața Unirii, de cei care conduc astăzi Guvernul României. Este un semnal negativ dat de clasa politică românească pentru cetățenii acestei țări, în sensul că nici la sărbători opoziția și puterea nu sunt împreună. Mai mult, au fost organizate de opoziție grupuri care au marcat aniversarea Unirii prin huiduieli. De ce nu înțeleg oamenii marcanți din politica românească că, fie că ești în opoziție, fie că ești la putere, faci parte dintre cei care conduc România și împreună iau decizii privind starea națiunii, mai bune sau mai rele? Dincolo de apartenența la un partid sau la altul, toți trebuie să fim împreună atunci când sunt la mijloc interesele României, dar și atunci când sunt sărbători care aniversează momente din istoria României, așa cum a fost prilejul la aniversarea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.
Unii dintre cei de astăzi au uitat scopul comun al acestei zile, acela de a sărbători împreună Mica Unire, ca și exemplul oferit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în urmă cu 155 de ani, care a militat pentru a lăsa deoparte toate neînțelegerile politice și de a întări astfel sentimentul de unitate.
Actul propriu-zis al Micii Uniri rămâne momentul-cheie în procesul de formare și închegare a statului român modern, al cărui beneficiar avea să fie poporul. Ritmul, dimensiunile și profunzimea acestui act s-au resimțit puternic în anii care au urmat, ducând la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Astfel, România s-a consolidat ca stat unitar, intrând în rândul marilor națiuni europene definitiv și irevocabil, îmbrățișând valorile și cultura europeană.
## Domnule deputat, vă mulțumesc foarte mult.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Ion Răducanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul deputat Viorel Blăjuț, din partea parlamentarilor fără apartenență la un grup parlamentar.
Domnule coleg, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică se intitulează „Autocompromitere continuată”.
La începutul secolului trecut, Ion Mihalache, un cunoscut politician român, se întreba: „Ce este Parlamentul? Este el, oare, o adunare de virtuți, de înalte inteligențe, de elite ale Națiunii? Vai! Este o adunătură de nulități și de egoisme, unde stau în frunte câțiva artiști ai cuvântului, unii șmecheri răufăcători care curând devin călăuzele turmei și stăpânii tuturor.” Așa spunea Mihalache atunci.
## Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
La numai doi ani de la schimbarea regimului politic din decembrie 1989, Parlamentul României a fost denumit, pe drept sau pe nedrept, „Parlamentul rușinii naționale”, dar, cu siguranță, pe fondul unei vădite „nemulțumiri publice” generalizate.
Președintele României din ultimii 10 ani, domnul Traian Băsescu, mass-media și chiar o mare parte din parlamentarii români și-au adus cu prisosință o contribuție majoră la instituționalizarea acestei anateme prin afirmații și aprecieri deosebit de grave, prin atacuri premeditate și dirijate, prin procedee manipulatorii josnice și, respectiv, prin comportamente deplorabile, inconștiente și neavenite sau prin greșeli legislative de neiertat.
Cucerirea bastionului puterii de către o alianță majoritară mai puternică decât oricând a creat sentimentul că, în scurt timp, lucrurile din această țară se vor schimba, că USL-ul se va afirma ca fiind fundamentul îndeplinirii voinței românilor de a trăi mai bine, mai liniștiți, mai respectați, mai protejați.
Camera Deputaților a avut în primul an de activitate oportunitatea și puterea de a promova orice proiect legislativ, de a modifica orice lege în care se găsesc inadvertențe sau neclarități, de a se opune oricăror încercări de impunere a unor legi de către interpuși aparținând unor grupuri de interese, de a se impune printr-o activitate legislativă caracterizată prin profesionalism juridic, competență și respect pentru prevederile constituționale.
Cel mai numeros Parlament al României are deja un an de viață și ar trebui să-și facă o autoanaliză a modului cum a lucrat și a ce a realizat.
Domnule deputat, nu pot decât să vă felicit. Este o excelentă declarație politică. Ar fi invidios chiar un reprezentant al opoziției pe materialul dumneavoastră.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Viorel Blăjuț, deputat neafiliat la un grup parlamentar, și se pregătește domnul deputat Sorin Stragea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Domnule coleg, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați colegi,
„Opriți exodul cadrelor medicale!”.
Anul 2013 a fost încă unul dramatic pentru sistemul medical național. Exodul cadrelor medicale a atins cote alarmante. Mii de medici, psihologi, stomatologi și mii de asistenți medicali și infirmieri din România au plecat la muncă în străinătate, de regulă în țările cele mai mari ale Uniunii Europene.
Vorbind numai de Iași, anul trecut au părăsit sistemul sanitar 250 de medici și 120 de asistenți medicali, numărul asistenților fiind dublu față de anul 2012. Și mai grav este faptul că, de la declanșarea crizei economice, au început să plece din țară nu numai cadrele tinere, ci și cele de peste 40–45 de ani.
Din acest motiv, deja cele mai multe clinici din județul și municipiul Iași suferă de un grav deficit de personal. Un exemplu trist în acest sens îl reprezintă Spitalul Psihiatric „Socola”, de unde au plecat doar în ultimul an peste 20 de cadre medicale. Dar în mare suferință se află și Spitalul de Copii „Sfânta Maria”, Spitalul de Recuperare, ca și majoritatea unităților medicale din Iași.
În acest ritm, este o chestiune de timp scurt până când întregul sistem sanitar românesc va intra în colaps.
## Ce este de făcut?
Medicii rămași încă în țară reclamă subfinanțarea sistemului, salarizarea jignitoare a cadrelor medicale, dar și atacurile împotriva medicilor, acuzați de toate relele sistemului.
E uimitor cum prea mult pomenita reformă din sănătate, despre care se vorbește de vreo 20 de ani, pare a nu avea niciun fel de finalitate. De peste două decenii ni se tot promite că sănătatea va deveni prioritate națională, că salariile cadrelor medicale vor crește substanțial, că spitalele se vor moderniza, că absolvenții străini valoroși de medicină vor avea posibilități mai bune de a-și practica meseria în România etc., dar nu s-a întâmplat nimic din toate acestea, iar medicilor le-a ajuns deja cuțitul la os și părăsesc sistemul medical cu miile!
Am ajuns în al doisprezecelea ceas! Luați măsuri imediate, domnilor guvernanți!
Mulțumesc, domnule deputat.
Domnul deputat Sorin Stragea este invitat să ia cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește doamna deputat Florica Cherecheș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.
Domnule coleg, aveți cuvântul.
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Declarația mea politică se intitulează „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”.
Am asistat cu toții la simulacrul referendumului popular propus de președintele Băsescu atunci când românii trebuiau păcăliți de el pentru a-și menține scaunul de la Cotroceni, referendum neprocedural, având doar efect de imagine.
În același sens au fost toate abaterile guvernării PDL-iste referitoare la modificarea Legii fundamentale. Iată-ne ajunși astăzi în faza finală, după o intensă dezbatere asupra necesității și modalității modificării Constituției, lege care, în ultimii ani, a putut fi interpretată în fel și chip, după interesele și bunul-plac ale unui singur om, ajutat de o camarilă servilă.
În ultimii ani, de când românii au avut neșansa să-l aibă în fruntea statului pe președintele Traian Băsescu, s-a putut constata că două elemente au fost puse sub semnul întrebării în mod constant: statutul Parlamentului României ca autoritate supremă reprezentativă a poporului român și unica autoritate legiuitoare, precum și votul exprimat de către cetățeni, prin traseismul politic și prin nerespectarea algoritmului rezultat din alegeri – care poate da structura multor instituții și care trebuie respectat pentru că aceea este voința cetățenilor.
Reașezarea Parlamentului ca principal for de dezbatere și de decizie al națiunii, delimitarea raporturilor dintre Președintele României și Guvern, întărirea rolului CSM și al Curții Constituționale, interzicerea traseismului politic, independența justiției, stabilirea fără echivoc a rolului președintelui și bicameralismul parlamentar sunt câteva dintre tezele pe care Comisia pentru revizuirea Constituției le-a discutat și le va supune votului Parlamentului. Regula votului de două treimi dă certitudinea consensului politic privind modificările ce vor fi supuse validării populare. Trebuie menționat faptul că o treime din amendamentele însușite de comisie sunt amendamentele Forumului Constituțional, amendamente rezultate din întâlnirile organizate în țară cu reprezentanții societății civile. Forma finală a raportului comisiei va fi armonizată cu observațiile Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Legislativ.
Mulțumesc, domnule deputat.
O invit la microfon pe doamna deputat Florica Cherecheș, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului – Dan Diaconescu.
Stimată colegă, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se numește „O adolescență fără violență!”.
Joi, 30 ianuarie, cu ocazia Zilei internaționale pentru nonviolența în școală, am organizat la Oradea cea de-a doua ediție a marșului pentru prevenirea fenomenului de violență în școli, intitulat „O adolescență fără violență!”, în colaborare cu Inspectoratul Județean de Poliție Bihor, Inspectoratul Școlar Județean Bihor și Teatrul de Stat „Regina Maria”. Marșul a fost finalizat cu un spectacol realizat de elevi pentru elevi, ce a avut loc în Sala Mare a Teatrului.
Peste 600 de elevi din 18 licee orădene au participat la acest eveniment, o parte dintre ei fiind implicați și în spectacol, ei realizând scenete cu mesaje pentru prevenirea
și combaterea fenomenului violenței, prezentând eseuri pe aceeași temă și un minirecital.
Evenimentul a avut ca scop prevenirea fenomenului de violență în școli, creșterea gradului de conștientizare a importanței rezolvării posibilelor conflicte din mediul școlar prin mijloace nonviolente, promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate și respect, precum și desfășurarea de activități educative cu impact în dezvoltarea socioemoțională a elevului.
Totodată, acest eveniment a adus și beneficii colaterale, oferind ocazia tinerilor de a experimenta trăirile pe care un actor le are pe o scenă adevărată, în fața unui public numeros, sau pur și simplu să vadă și să cunoască frumusețea unei săli de teatru, unii dintre ei mărturisind că se află pentru prima dată în teatru.
Acest eveniment scoate încă o dată în evidență beneficiile multiple pe care le aduce colaborarea în diferite forme, fie instituțională, instituții de învățământ – alte instituții, fie personală, elevi-elevi, elevi-profesori, și mă bucur că în Oradea acest lucru se întâmplă tot mai des, colaborarea asigurând amploarea și atingerea obiectivelor acestui eveniment.
Elevii au apreciat această activitate, dorind să participe și anul viitor, motiv pentru care consider și propun ca această manifestare, cu implicarea activă a elevilor, a instituțiilor de învățământ, a poliției, precum și a altor instituții, să fie introdusă în calendarul activităților educative, școlare și extrașcolare, pentru că așa cum în școlile din România au loc, în fiecare zi, acte de violență, ar trebui ca toate instituțiile care sunt preocupate de educația elevilor să combată aceste acte și să-i învețe pe elevi să găsească alternative, în așa fel încât actele de violență să fie tot mai puține.
Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.
Domnul doctor Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, și se pregătește doamna deputat Tamara Ciofu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Te rog, domnule doctor.
Mulțumesc, domnule președinte.
Trag astăzi un semnal de alarmă: toleranță zero la pedofilie!
Îmi este greu să cred că acest Cod penal a fost făcut de cei care ne guvernează astăzi.
Mă întreb cum ar fi arătat pedepsele dacă ar fi fost puși, ca părinți, într-o astfel de situație. Ar fi fost la fel de toleranți?
Noul Cod penal reduce, practic, la jumătate pedepsele pentru actul sexual cu minori, ca și pe cele pentru coruperea sexuală a minorilor.
Rata maximă este de cinci ani pentru raporturi sexuale cu un minor cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani, șapte ani dacă minorul are vârsta mai mică de 13 ani și tot maximum șapte ani atunci când un adult își folosește autoritatea sau influența pentru realizarea unui act sexual cu un minor a cărui vârstă este cuprinsă între 13 și 18 ani.
Noul Cod penal nu sancționează actul sexual și coruperea sexuală a minorilor dacă diferența de vârstă nu depășește trei ani. Și, totodată, noul Cod penal nu prevede nicio sancțiune atunci când actul sexual sau coruperea sexuală are drept consecință moartea sau sinuciderea victimei.
Voi depune astăzi un proiect de lege prin care se prevede reintroducerea pedepselor prevăzute de vechiul Cod penal, având drept obiectiv descurajarea unor astfel de acte și sancționarea dură a celor ce le comit.
Concret: durata maximă a pedepselor pentru actul sexual cu un minor se majorează la zece ani dacă vârsta victimei este cuprinsă între 13 și 15 ani; la 15 ani dacă minorul are vârsta mai mică de 13 ani și 12 ani atunci când adultul abuzează de autoritatea sau influența sa pentru realizarea unui act sexual cu un minor.
Aceleași sancțiuni sunt prevăzute chiar dacă diferența de vârstă nu depășește trei ani.
Atunci când actul sexual sau coruperea sexuală are drept consecință moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este cuprinsă cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Sunt considerate agravante și pedepsite cu până la 15 ani de închisoare actele sexuale cu un minor ce este rudă în linie directă – frate sau soră – sau actul sexual cu un minor ce se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului.
Mulțumesc, domnule doctor.
Doamna deputat Tamara Ciofu este invitată la microfon pentru a-și susține declarația politică și se pregătește doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului de parlamentari neafiliați.
Vă rog, stimată colegă.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,
Stimați colegi,
Distinși parlamentari,
„Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”.
În deschiderea noii sesiuni parlamentare vă propun abordarea unui subiect de o importanță majoră, care angrenează într-o mare măsură atât forțele politice și administrația centrală, cât și forțele societății civile. Sistemul educațional și politicile publice adoptate pentru reformarea acestuia nu sunt mereu în dezbatere publică, ci ne suscită interesul în preajma examenelor naționale. Consider că sistemul educațional merită o discuție permanentă, responsabilă și incluzivă, pe parcursul întregului an, și nu doar în preajma evenimentelor care sunt foarte mult mediatizate.
De aceea, propun inițiativa de a dezbate eficacitatea reformei curriculare și a manualelor alternative. La aproximativ 15 ani de la reforma curriculară inițiată între anii
1998 și 2000, părerile profesorilor, elevilor și părinților sunt încă împărțite în ceea ce privește utilizarea manualelor alternative. Decizia privind adoptarea acestui tip de manuale a fost luată pentru a stimula creativitatea și interactivitatea elevilor cu materia școlară.
Totodată, reforma curriculară și-a propus și diferențierea instruirii elevilor, lăsând profesorilor libertatea de a alege modalitatea de livrare a materiei în funcție de necesități și de competențele identificate pentru fiecare clasă de elevi în parte. Profesorul nu mai este astăzi un simplu executant al programei școlare, ci are posibilitatea de a personaliza și de a adapta atât informațiile, cât și metoda de învățare abordată cu fiecare clasă de elevi în parte.
Cu toate acestea, la 15 ani de la introducerea manualelor alternative, ne aflăm în situația în care profesorii și elevii reclamă diferențe majore între manualele alternative de pe piață, diferențe care se reflectă și în relația cu programa școlară. Un exemplu în acest sens este definirea expresiei „numai dacă” în trei manuale diferite, cu trei abordări diferite – conform celor trei manuale, „numai dacă” poate fi echivalență, implicație sau implicație inversă. Care dintre cele trei variante este cea pe care o notează evaluatorul în cadrul unui examen național? Care dintre cele trei variante este cel mai ușor de înțeles și de asimilat de către elevul de nivel mediu?
Mulțumesc și eu, doamnă deputat.
O invit pe doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, și se pregătește domnul deputat Vasile Popeangă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Stimată colegă, aveți cuvântul.
Bună dimineața!
Declarația politică se intitulează „Unde este autonomia universitară?”.
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
Guvernul USL a adoptat în ședința din 23 decembrie 2013 o ordonanță de urgență care aduce numeroase modificări Legii educației naționale nr. 1/2011, luându-se astfel o serie de măsuri legislative în domeniul învățământului. Mă voi opri asupra unei singure modificări care, din păcate, aduce atingeri grave principiului autonomiei universitare. Din textul actului normativ modificator reiese în mod clar acest lucru. Conform art. 206 alin. (2) din Legea educației naționale emisă în 2011, „Universitățile, în baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile obținute din școlarizarea studenților străini”. Modificarea în stil USL-ist instituie obligativitatea instituțiilor de învățământ superior de stat de a vira Ministerului Educației Naționale 5% din cuantumul încasărilor în valută provenite din taxele de la studenții și cursanții străini.
Atrag atenția guvernanților USL, și în special ministrului de resort, domnul Remus Pricopie, că prin această modificare se încalcă în mod vădit principiul autonomiei universitare, consacrat de art. 32 alin. (6) din Constituția României, care prevede că „Autonomia universitară este garantată”.
## Domnilor guvernanți,
Într-un stat de drept, normele constituționale, ca și toate legile, de altfel, se respectă, nu se calcă în picioare. Oricât de dezastruoasă ar fi situația economică a României de astăzi, nicio rațiune economică nu poate înfrânge legea.
Autonomia universitară trebuie să reprezinte în continuare o modalitate de autoconducere care dă dreptul oricărei universități să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprii, gestionarea resurselor materiale și umane, alte drepturi stipulate în acte normative menite a susține și a realiza guvernanța universitară.
Voi pleda mereu pentru respectarea legalității în sistemul de învățământ românesc. Consider că principiile ce stau la baza unei funcționări corecte a comunităților academice trebuie să fie întotdeauna cele legale. Nu trebuie omis faptul că acești piloni îi fundamentează misiunea, viziunea și activitatea ce, finalmente, se reflectă în calitatea învățământului românesc.
## Mulțumesc, doamnă deputat.
Domnul deputat Vasile Popeangă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, este următorul coleg ce își va prezenta declarația politică și se pregătește colega noastră, doamna deputat Ana Birchall, din partea aceluiași grup parlamentar.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”.
Lăsat din brațe de către Traian Băsescu, Partidul Democrat Liberal a început să se afle în postura unei corăbii care ia apă și este părăsit din ce în ce de mai mulți care, deși mai au un pic de influență, nu mai au și ciolanele de ros care i-au făcut celebri și bogați.
Ultimul personaj notoriu ce a luat-o la trap săltat din PDL, părăsindu-l pe Vasile Blaga, este faimoasa Elena Udrea, care a luat poteca spre partidul prezidențial, pe urmele altor PDL-iști recunoscuți amatori de ciolan și de trai pe bani publici. Cât PDL-ul a putut împărți ministere, bani, putere, a fost bun: i se jura credință veșnică și dragoste nețărmurită. Când a înțărcat bălaia, meseriașii portocalii au început să fugă ca potârnichile în alte direcții, de unde așteaptă din nou
niște ciolane și alte poziții sociale care să-i aducă iarăși în postura de căpușe racordate la sacul bugetului de stat.
Momentan, partidul favorit al refugiaților din PDL este cel derivat din Mișcarea Populară, foarte avid de a-și face un grup de parlamentari care să demonstreze forța noii facțiuni politice.
Tot ceea ce demonstrează însă în prezent nu este deloc de laudă! Și nu numai atât, dar fac un bine de neînchipuit PDL-ului: scăpând de personajele toxice, acesta devine un partid frecventabil, care începe să aibă șanse pe eșichierul politic!
Este ușor de închipuit că un personaj precum Elena Udrea, prin notorietatea sa negativă dobândită, indiferent la ce formațiune politică s-ar duce nu poate decât să fie urmărită de atitudinea corespunzătoare a electoratului. Un PDL fără fosta ministru al dezvoltării sărăciei nu poate fi decât mai curat, mai bine văzut de alegători. Un partid prezidențial care a primit-o pe Elena Udrea cu brațele deschise nu poate fi decât „beneficiarul” opiniilor negative ale alegătorilor, sătui de imaginea acestui personaj. Încă nu se dorește a se pricepe că Elena Udrea este un produs politic expirat, care a devenit chiar toxic pentru cei din apropierea sa. Căci nu poți să te comporți într-un anumit mod ani de zile, nu poți să îți faci preș din principii și din politică și să fii iubită de popor! Poți să îți închipui cât dorești că ești o Evita Peron a României, dar ultimele alegeri și sondaje au arătat că viteza căpătată pe toboganul politic este în continuă creștere, ceea ce va duce inevitabil la concluzia – după cum vor arăta și viitoarele alegeri europarlamentare – că se apropie tot mai mult momentul în care își poate lua la revedere de la politica de prim rang a țării. În acest univers, orice început are și-un sfârșit, chiar dacă asta nu convine multora.
Mulțumesc, domnule deputat.
O invit acum la microfon pe distinsa noastră colegă Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și îl rog să se pregătească pe domnul deputat Aurelian Mihai, din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar.
Stimată colegă, aveți cuvântul.
Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimate colege,
Stimați colegi,
În declarația politică de astăzi voi vorbi despre Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale. Conform prevederilor acestei directive, românii care au credite în alte monede decât moneda națională pot solicita convertirea împrumutului în lei sau în orice altă monedă consideră de cuviință, fără să fie nevoiți să dea garanții suplimentare sau să plătească ceva în plus.
Cu alte cuvinte, beneficiul pe care unele bănci îl acordau celor care voiau să-și convertească un credit se transformă într-un drept pentru împrumutat și poate fi o obligație pentru bancă.
Conform statisticilor BNR, la sfârșitul anului trecut, 4,5 milioane de români aveau peste 7,5 milioane de credite la bănci. Numărul românilor cu întârzieri la plata ratelor bancare este de peste 900 de mii de persoane.
Măsurile de austeritate luate peste noapte de către guvernarea PDL și anunțate de președintele Băsescu și-au dovedit, rând pe rând, efectele nefaste asupra populației, fie că vorbim de bugetarii și pensionarii care au suferit tăieri la venituri, fie că vorbim de sufocarea mediului de afaceri prin creșterea TVA-ului de la 19 la 24%. Mai mult, tăierea peste noapte cu 25% a veniturilor lunare a afectat grav bugetul fiecărei familii, iar acestea, în multe cazuri, nu au mai putut să-și achite ratele la bancă. Astfel, creditele au devenit o problemă socială pentru foarte multe familii din România.
Săptămâna trecută, în cadrul sesiunii parlamentare a Consiliului Europei, am solicitat sprijin pentru ca Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European să fie transpusă și în legislația românească cât mai repede posibil.
Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European stabilește un set de reguli care normalizează relația dintre persoanele împrumutate și bănci.
Practic vorbim că, în momentul în care intră în vigoare această directivă, băncile vor fi obligate să convertească împrumuturile pe care creditații le-au contractat în euro sau în altă monedă în moneda națională a statelor non-euro. La solicitarea clientului, banca va face o conversie a creditului din euro sau din altă monedă în orice monedă solicită acesta, fără costuri suplimentare ascunse și fără niciun fel de altă garanție.
Da.
Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Aurelian Mihai, din partea Grupului de deputați fără apartenență politică, și se pregătește domnul deputat Florin Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.
Te rog, domnule coleg, ai cuvântul.
Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
„Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”.
Mă văd obligat, în urma articolelor apărute în presa britanică cu privire la măsurile de eliminare a interdicției pe piața muncii, să fac lămuriri cu privire la mesajul transmis de presă și care este diferit de ceea ce am transmis la sfârșitul anului trecut.
Am apărat și voi apăra în continuare interesele cetățenilor români din diaspora, iar dacă soarta a vrut să facem parte din Uniunea Europeană, atunci ar fi cazul ca și noi, românii, să ne bucurăm de egalitatea conferită de statutul de cetățean „european”, oriunde ne-am afla.
Părerea mea este că noi, românii, nu putem fi cetățeni de mâna a doua și nici nu este bine să plecăm capul în fața nimănui, indiferent unde ne-am afla.
Eu însumi mă simt insultat în calitatea de cetățean european pentru modul în care suntem tratați, fie că e vorba de presa tabloidă din Marea Britanie, fie de anumiți politicieni din Europa Occidentală, și desconsiderați, însă solicit colegilor parlamentari, așa cum am solicitat și în mass-media, ca întreaga clasă politică, decidenții politici de la București, să ia apărarea românilor din diaspora pentru că românii din diaspora, și în special cei aflați în aceste momente în Uniunea Europeană, au nevoie de sprijinul politicienilor lor.
Susținem economic și fără condiții țara noastră suficient de bine, încât este cazul ca și clasa politică să fie sensibilizată cu privire la ceea ce se petrece încă în Marea Britanie, și nu numai, în cazul compatrioților noștri.
Referitor la „profețiile” multor moștenitori ai talentului profetic, poate chiar ai lui Nostradamus, dar fără rimă, pe care îi găsim între unii ziariști și politicieni din presa vestică, apocaliptica invazie a românilor nu a avut loc nici în Marea Britanie, nici în altă țară din Uniunea Europeană, iar, după cum vedem, 2014 a început cu o veste destul de bună pentru cetățenii români, în sensul în care țările care restricționau accesul lor pe piața muncii pentru muncitorii români și bulgari l-au ridicat cu începere de la 1 ianuarie 2014, ceea ce reprezintă o victorie a rațiunii și a valorilor fundamentale pe care este construită Uniunea Europeană.
Mulțumesc, domnule deputat.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Florin Pâslaru și se pregătește doamna deputat Cristina Nichita, de la același Grup parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Tinerii din România”.
Tineretul trebuie privit ca o forță în construcția europeană, și nu ca o problemă în plus de gestionat. Pentru aceasta
trebuie să i se faciliteze exprimarea ideilor și posibilitatea confruntării cu cele ale altor factori implicați. Într-un raport al Comisiei Europene se subliniază întrepătrunderea tot mai accentuată a diferitelor statusuri sociale. Cu cât societatea oferă mai puține garanții – de siguranță a locului de muncă, asigurări sociale etc. –, cu atât caracterul neliniar al parcursului individual este mai evident.
Europa este un spațiu în care obiectivul este promovarea respectului valorilor fundamentale, spațiul în care ei trăiesc, studiază și lucrează. Instituțiile care gestionează acest spațiu li se par, în anumite cazuri, departe de realitatea cotidiană. Continuarea proiectului comunitar, perspectiva extinderii Uniunii Europene depind în mod neechivoc de adeziunea și implicarea tinerilor.
Tânăra generație, împreună cu problemele cu care se confruntă, constituie o preocupare permanentă la nivel comunitar. În ciuda situațiilor foarte diferite, tinerii împărtășesc valori, ambiții, dar și dificultăți asemănătoare.
Tinerii europeni au multe lucruri interesante de spus, ei fiind primii afectați de ulterioarele evoluții din domeniul economic, social și politic. Dezechilibrele demografice, mondializarea, diversitatea culturilor reprezintă doar câteva probleme care îi implică direct. Ei sunt cei chemați să stabilească noi forme ale relațiilor sociale, noi maniere de exprimare a solidarității, să experimenteze diferențele și să iasă îmbogățiți spiritual din aceste experiențe.
Tinerii europeni trăiesc în societăți deschise influențelor culturale și economice exterioare. Ei contestă anumite consecințe ale mondializării și își exprimă îndoielile cu privire la anumite instituții internaționale. Aceste raporturi sunt dovada unei stări de spirit ce nu trebuie ignorată.
Responsabilii politici naționali și europeni sunt chemați să faciliteze această adaptare, transformându-i pe tineri în actori direct implicați în societate, folosind la maximum potențialul lor. Dezbaterea privind viitorul Europei este în curs. Extinderea preconizată va deschide noi perspective, dar vor apărea și noi probleme de rezolvat.
Mulțumesc, domnule deputat Florin Pâslaru.
O invit la microfon pe distinsa noastră colegă Cristina Nichita, deputat de Iași, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Numai un pic, doamnă deputat, să-l anunțăm și pe următorul vorbitor, domnul deputat Flavius Măduța, din partea aceluiași grup parlamentar.
Aveți cuvântul acum, doamnă deputat.
Vă mulțumesc.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Iașiul vă salută”.
Doamnelor și domnilor deputați, stimați colegi,
Tema declarației mele politice de astăzi este una care sunt convinsă că va trezi multe ecouri în mintea, dar și în sufletul Domniilor Voastre. 2014 este anul în care se pun bazele candidaturii solide pentru titlul de Capitală culturală europeană 2021 și sunt convinsă că va fi o perioadă nu numai de justă apreciere a meritelor orașelor candidate din România, ci și de afirmare a orgoliilor și a patriotismului local. Orașul din România care va deveni Capitală culturală europeană va reprezenta întreaga spiritualitate românească, se va bucura de o dezvoltare a infrastructurii și de o activizare a pulsului cultural, care se vor resimți pe decenii întregi.
De la Iași, urăm succes tuturor candidaților, dar ne manifestăm o încredere vecină cu convingerea că fosta capitală a Moldovei este cea mai îndreptățită candidată pentru această demnitate excepțională.
Fără a nega o inevitabilă doză de subiectivism în această afirmație, vreau să vă prezint însă și argumentele Iașiului în acest sens.
Iași înseamnă tradiție culturală și academică. Aici a existat primul teatru național, prima universitate, de la Iași au pornit marii clasici care au pus bazele literaturii române, suflarea ieșeană a însoțit simțirea culturală în domeniul filologic, artistic și chiar ingineresc. Pe noua axă culturală, modernizată recent prin cel mai important proiect european de acest fel, Iașiul oferă vizitatorilor săi cea mai mare concentrare urbană de repere culturale, începând cu Universitatea „Al. I. Cuza” și sfârșind cu Palatul Culturii. La Iași răsună încă pașii marilor personalități culturale, muzeele le păstrează vie amintirea mai mult decât oriunde în această țară.
Știu că mulți dintre dumneavoastră susțin că Iașiul are doar tradiție, că prezentul cultural nu este la înălțimea trecutului urbei. Acelora dintre dumneavoastră care împărtășesc această idee le spun să vină la Iași, să vadă câte librării funcționează în orașul nostru, să vadă trei mii de oameni asistând la concertele în aer liber ale Operei Române sau ale Filarmonicii, să vadă forfota din cele peste patruzeci de biblioteci și, de ce nu?, să se convingă cu ochii lor de dimensiunea cu adevărat internațională pe care o au FIE și FILIT, adică Festivalul Internațional al Educației și Festivalul Internațional de Literatură și Traducere.
## Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Flavius Măduța, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Aveți cuvântul, distinse coleg.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea de astăzi se intitulează „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”.
Învățământul trebuie să reprezinte pentru România o prioritate națională: doar printr-o strategie bazată pe cunoaștere și competență vom reuși să pregătim o societate capabilă să facă performanță. Ideea stabilirii învățământului ca prioritate națională rămâne vorbă goală dacă nu vom asigura cele mai bune condiții oamenilor care susțin acest sistem: cadrele didactice și administrația școlilor. Prin toate măsurile legislative și guvernamentale, trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși.
Guvernarea USL a făcut o serie de pași în direcția potrivită: a reîntregit salariile bugetarilor, inclusiv ale profesorilor; a majorat salariile profesorilor debutanți; a alocat bani pentru sumele câștigate în instanță de cadrele didactice. Sunt toate măsuri care, în fond, arată respect pentru educație și un sprijin meritat celor care lucrează în sistem.
Totuși, în ultima perioadă, au fost luate și unele decizii care nu ajută la buna funcționare a învățământului și la sprijinirea celor care și-au dedicat activitatea profesională școlii. Astfel, prin OUG nr. 77/2013 se desființează funcțiile de conducere pentru personalul didactic auxiliar, posturile de conducere transformându-se în posturi de execuție, corespunzătoare studiilor și condițiilor de vechime. Ca o consecință a aplicării acestei norme, dispar indemnizațiile cuvenite personalului didactic auxiliar care ocupă funcții de conducere. Cei afectați sunt secretarii și administratorii financiari. Trebuie să ținem cont de specificul activității școlare, în unitățile de învățământ nu se pot constitui birouri și servicii cu un anumit număr de posturi de execuție solicitat de ordonanța amintită. După cum se știe, volumul activității secretarilor și administratorilor financiari din școli a crescut, nu este deloc corect să fie loviți prin diminuări salariale.
O altă măsură care bulversează activitatea școlilor este limitarea degrevării directorilor de activitățile didactice la 4 ore din normă/post didactic pentru unitățile școlare care nu se încadrează în bugetul aprobat. Cum nicio unitate școlară nu se încadrează în cheltuielile bugetare aprobate, directorii ar trebui să petreacă mai mult timp la catedră. Decizia nu este bună, pentru că încarcă foarte mult programul celor care își asumă funcții de conducere și demotivează cadrele didactice care își asumă responsabilități de conducere. Se impune degrevarea totală a celor ce dețin funcția de director, pentru buna desfășurare a procesului educativ.
## Mulțumesc foarte mult, domnule coleg.
O invit la microfon pe doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL, și se pregătește domnul Constantin Adăscăliței, din partea Grupului parlamentar al PSD. Aveți cuvântul, stimată colegă.
## Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,
Am mai degrabă o nedumerire decât o declarație politică de tip constatare sau indicație. Asist, am asistat cu toții la dispute, la discuții, la acuze interne și internaționale legate de abordarea justiției de către politic.
Raportul MCV este, fără niciun fel de tăgadă, destul de acuzator în ceea ce privește independența justiției în problema insistenței sau în problema acțiunii mass-mediei și în problema opiniilor politice în legătură cu deciziile judecătorești. Sunt foarte de acord și sunt atașată, ca deputat liberal, fără niciun fel de ezitare, valorilor europene care privesc întărirea justiției și independența acesteia. Am în schimb o nedumerire: dacă Executivul răspunde din punct de vedere juridic în fața justiției și în fața politicului, ca putere în stat, dacă politicul răspunde în fața colegilor politicieni, în fața electoratului, la vot, în fața justiției, ca putere în stat, în fața cui răspunde justiția prin reprezentanții săi, prin indivizi, atunci când nu pot fi dovediți ca fiind corupți, ci pur și simplu greșesc?!
Dragi colegi, nu este o pledoarie pentru politicienii care încalcă legea, este o pledoarie pentru întărirea statului de drept și a competenței juridice prin responsabilizarea, mai mult decât există în acest moment, a magistraților care, în pofida faptului că se câștigă procese la CEDO, nu sunt trași la răspundere individual pentru greșelile pe care le fac. Eu acum nu vorbesc despre lipsa de onestitate, deși sunt pline ziarele și, mă rog, am avut regretabile cazuri de magistrați dovediți infractori. Eu vorbesc de magistrații care, din incompetență sau din lipsă de aplecare conștiincioasă
asupra spețelor, greșesc. Păi, un magistrat care greșește – și nu-i vorba acum de politicieni, vă rog să fiu bine înțeleasă, ci este vorba de cei 22 de milioane de români – îți strică, pur și simplu, îți poate întoarce viața pe dos.
Aș vrea să vă gândiți – cu tot respectul, eu fac parte din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, sunt deci economist, nu jurist, dar există colegii noștri din Comisia juridică – să găsim soluții astfel încât să contribuim la întărirea capacității profesionale, individuale și de breaslă în interesul acelor magistrați, mulți la număr, cei mai mulți la număr, care sunt competenți, care își fac bine treaba și care trebuie să reziste, să fim cinstiți, unor anumite presiuni mediatice sau, mă rog, de altă natură.
## Vă mulțumesc și eu, doamnă deputat.
Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Constantin Adăscăliței, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul deputat Sorin Iacoban, din partea aceluiași grup parlamentar. Aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se vrea mai degrabă a fi o intervenție la Strategia națională de sănătate 2014–2020, știind că în luna decembrie Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică Strategia națională pentru această perioadă, respectând astfel un angajament asumat prin Programul Uniunii Social-Liberale, dar și în fața Comisiei Europene.
Evenimentul a stârnit interes în rândul tuturor actorilor implicați și mă bucur că a ajuns și în teritoriu, unde prefecturile au organizat dezbateri prin intermediul grupurilor de dialog social. La discuții în teritoriu au participat medici, asociații profesionale și organizații nonguvernamentale, manageri de instituții sanitare, dar și autorități care au rolul de a duce concluziile la nivelul actului legislativ.
Scopul acestei strategii este, fără doar și poate, îmbunătățirea stării de sănătate a românilor, iar acest lucru înseamnă o creștere a calității vieții tuturor cetățenilor.
Guvernul Uniunii Social-Liberale propune o abordare multianuală, pe trei direcții strategice: sănătatea publică, pe de o parte, serviciile medicale, pe de altă parte, și îmbunătățirea capacității instituționale la toate nivelurile.
Una dintre prioritățile prezentate în Strategia de sănătate este prevenția, ce se regăsește în toate componentele acesteia.
În demersul de astăzi îmi permit să subliniez câteva aspecte care au rezultat din experiența administrativă cu medicii din județul Iași, dar și din audiențele teritoriale pe care le-am susținut ca parlamentar. Am prezentat în trecut statistici care demonstrau punctele slabe ale sistemului sanitar românesc, în primul rând din cauza subfinanțării, cu mult sub media europeană. În același document am constatat că unul dintre punctele forte ale sistemului românesc este chiar resursa umană, bine pregătită, de altfel, și dedicată profesiei, în ciuda acelorași lipsuri financiare.
În condițiile unor bugete limitate, este firesc ca Strategia românească de sănătate să își propună utilizarea eficientă a resurselor. Din cauza supraaglomerării spitalelor și a costurilor mari pe care le presupune tratamentul ambulatoriu trebuie să avem o maximă atenție pe toate etapele așa-numite de „pre-spital”. Abordarea propusă astfel este de a conferi tratamentului spitalicesc caracterul de urgență în cadrul serviciilor medicale publice.
Mulțumesc și eu, domnule deputat.
Și ultimul vorbitor înscris pe listă astăzi, domnul deputat Sorin Iacoban, deputat PSD de Iași.
Aveți cuvântul, domnule coleg.
Bună ziua, domnule președinte!
Declarația mea politică de astăzi se numește „Facturile încep să se deconteze la Palatul Cotroceni”.
Dragi colegi,
După ultimele apariții este evident faptul că încă „locatarul de la Cotroceni” se află în imposibilitate de a-și mai exercita atribuțiile sale constituționale și aceasta nu din cauza buletinului medical anual ținut bine la secret, ci din cauza facturilor vechi pe care domnul președinte le are de decontat.
Primul beneficiar al acestor facturi este domnul general Opriș, șeful STS din decembrie 2005, exact după câștigarea mandatului de președinte de către Traian Băsescu. Și cum toate lucrurile importante se chibzuiesc de la Palatul Cotroceni, începând cu decembrie 2004, trebuie să ne amintim că în 2009 președintele Băsescu, bine cablat de STS, știa rezultatul votului scrutinului prezidențial, fără ca unele secții de votare din afara teritoriului României să fi deschis măcar urnele.
Și atunci vine firesc următoarea întrebare: cum poate ultimul autocrat în Europa să renunțe la serviciile ultimului general care face poliție politică în Europa, când tocmai acesta din urmă i-a oferit pe tavă al doilea mandat prezidențial?
Despre responsabilitatea STS cu privire la tragedia care a avut ca urmare decesul a două persoane în Munții Apuseni se va vorbi mult de-acum încolo.
Pentru rezultate remarcabile obținute în organizarea și coordonarea STS, când acesta a sprijinit câștigarea celui de-al doilea mandat de președinte al domnului Băsescu, domnul Opriș a fost decorat, în 2010, de Președintele României, cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de ofițer.
Evident că domnul Opriș a înțeles exact solemnitatea momentului, încheind apoi 59 de contracte cu aceeași firmă, prin interpuși, reușind să furnizeze către ROMATSA, prin încredințare directă, sistemul de căutare și salvare în caz de accidente aeronautice, tocmai sistemul care nu a funcționat la ultima tragedie.
Lecturând puțin CV-ul Serviciului de Telecomunicații Speciale, vom vedea că acesta este mai mult decât premiat la nivel european, începând din anul 2009, când a fost premiat pentru activitatea de informare a cetățenilor, și până în 2013, când a câștigat „Premiul 112 pentru o viață mai sigură”, la Riga, în Letonia.
Domnule coleg, o să te rog, că ai depășit cu mult, cu mult timpul alocat...
Da, imediat, imediat.
Vă rog foarte mult să încheiați...
Domnule Băsescu, poate că la Cotroceni, unde deja cântă cucuveaua, pentru dumneavoastră au ajuns facturile din decembrie 2009, însă ce veți face când în decembrie 2014 vor ajunge facturile vechi de 10 ani, facturile tuturor românilor de care v-ați bătut joc și pe care i-ați umilit cu zâmbetul pe buze și, evident, în compania de-acum cunoscută, intimă, a celor 4 cuburi de gheață, bineînțeles, nu singure în pahar?!
Deputat de Iași, Sorin Avram Iacoban.
## **Domnul Ioan Oltean:**
## Stimați colegi,
Cu aceasta am încheiat lista celor înscriși pentru a-și prezenta declarațiile politice la microfonul Camerei.
Dați-mi voie să îi nominalizez pe acei colegi de-ai noștri care au preferat să depună în scris, astăzi, declarația politică.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat avem următorii deputați: Ninel Peia, Dorel Covaci, Cătălina Ștefănescu, Violeta Tudorie, Andrei Dolineaschi, Vlad Cosma, Ion Călin, Neculai Rățoi, Laurențiu Nistor, Ioan Munteanu, Iriza Scarlat, Cornel Itu, Cătălin Tiuch, Natalia Intotero, Dorel Căprar, Dan Tudorache, Mircea Drăghici, Ionuț Vulpescu, Răzvan Tănase, Gabriela Podașcă, Aurelia Cristea și Florin Buicu. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal au depus declarații în scris următorii deputați: Verginel Gireadă, Gheorghe Dragomir, Radu Zlati, Anton Doboș.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal: domnii deputați Florin Gheorghe, Florin Secară, Alexandru Nazare, Claudia Boghicevici, Cezar Preda, Raluca Turcan, Ioan Balan și Vasile Iliuță au depus, în scris, și ei, declarațiile politice.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator au depus declarații în scris domnii deputați Bogdan Ciucă, Ioan Moldovan, Claudiu Tănăsescu, Constantin Avram, Ion Diniță, Ovidiu Raețchi și Cornelia Negruț.
Din partea Grupului de parlamentari neafiliați: domnul deputat Florian Geantă.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului–Dan Diaconescu, doamna deputat Maria Dragomir.
Aceștia sunt parlamentarii care au depuse declarațiile în scris.
Statistic, stimați colegi, astăzi, de la microfonul Camerei s-au citit 21 de declarații: 17 din partea puterii, 4 din partea opoziției.
Observăm că, astăzi, opoziția aproape că a lipsit.
Iar declarațiile depuse, însumate, se cifrează la 43, sunt 43 de declarații depuse în scris, 33 din partea deputaților reprezentând puterea și 10 din partea deputaților care reprezintă opoziția.
Stimați colegi, cu aceasta, declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice, astăzi, 4 februarie 2014.
„Încălcarea legislației europene și a dreptului la proprietate printr-o lege anticonstituțională”
Încă de săptămâna trecută am atras atenția că, pe fondul scandalului legat de modificarea prevederilor Codului penal și de tentativa de trecere prin Parlament a Legii minelor, majoritatea USL a adoptat Proiectul de lege privind restricționarea tranzacțiilor cu terenuri în extravilan cu 221 de voturi pentru, 27 împotrivă și 50 de abțineri. Actul normativ ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2014, dată de la care România este obligată să permită vânzarea de terenuri agricole către persoane fizice străine din Uniunea Europeană. Deputații USL au modificat proiectul de lege inițiat de Guvern, permițând tranzacționarea terenurilor agricole între rudele de gradul trei inclusiv, fără restricțiile impuse de această lege. Mai trebuie precizat faptul că acest proiect de lege a fost inițiat de către Ministerul Agriculturii, minister pus în slujba intereselor lui Dan Voiculescu. În plus, potrivit viitoarei legi, noua autoritate, care va funcționa direct în subordinea premierului Victor Ponta, va administra toate tranzacțiile cu terenuri extravilane din România și va putea cumpăra în numele statului pământuri agricole, începând din
anul 2014. Inclusiv amenzile vor fi în pixul acestui mult prea gonflat în autoritate prim-ministru, căci Autoritatea pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare va putea da amenzi de sute de mii de euro celor care încalcă restricțiile la tranzacția cu terenuri în extravilan. Care restricții, după cum v-am mai informat, încalcă grav dreptul la proprietate.
Asistăm la lansarea pe piață a unei noi legi anticonstituționale. Nu văd cum ar putea trece așa ceva de Curtea Constituțională a României, întrucât se încalcă dreptul de proprietate, iar România riscă sancțiuni din partea Uniunii Europene căci, în momentul aderării la UE, România trebuia să liberalizeze circulația terenurilor agricole pentru toți cetățenii UE, iar UE trebuia să liberalizeze piața muncii pentru cetățenii români. Ambele părți au introdus însă niște moratorii pe perioada maximă admisă de legislația europeană. Perioada expiră la 1 ianuarie 2014 și, în timp ce partenerii europeni respectă legislația, chiar daca nu le convine, Uniunea Social-Liberală introduce piedici suplimentare. Căci pentru Victor Ponta și grupul său de interese, legea este veșnic facultativă.
„Apel la responsabilitate în perspectiva anului electoral 2014” 2013 a fost un an bun pentru România. Pe lângă creșterea economică apropiată de 3% și inflația cea mai mică de după Revoluție, am reușit să avem un deficit bugetar de doar 2,5%, asta în condițiile în care au crescut pensiile și salariile bugetarilor, au fost mărite ajutoarele sociale și a crescut cofinanțarea pentru proiectele cu fonduri europene. A fost deci anul care a consfințit ieșirea țării din criza economică profundă în care țara a intrat odată cu guvernarea PDL–Boc în 2009.
Logica anului 2014 trebuie să fie aceea a consolidării creșterii economice, care să asigure apoi și un progres în ceea ce privește nivelul de trai al populației. Dintr-o asemenea perspectivă, este extrem de important ca întreaga clasă politică să dea dovadă de responsabilitate. În loc să urmărească obiective personale mărunte și egoiste, care nu deservesc interesele românilor, responsabilii politici trebuie să se gândească la efectele pe care le poate avea escaladarea unui conflict care să destabilizeze România.
Acest apel al meu la responsabilitate vine în contextul în care știm foarte bine ce s-a întâmplat în anul 2009. Atunci a existat o instabilitate politică pronunțată, generată de dorința PDL și a președintelui Băsescu de a păstra frâiele puterii. S-au amânat decizii economico-sociale majore și s-a ajuns în postura în care România a împrumutat de la Fondul Monetar Internațional nu mai puțin de 20 de miliarde de euro. Practic, acesta a fost prețul plătit de români pentru realegerea în fruntea statului a lui Traian Băsescu. Aici a fost punctul de început pentru toate măsurile aberante luate în vara lui 2010 de Executivul condus de Emil Boc: tăierile cu 25% ale salariilor bugetarilor, creșterea TVA de la 19% la 24%, impozitarea abuzivă a pensiilor și tăierea ajutoarelor sociale.
Este absolut esențial ca 2014 să nu se constituie într-un nou moment de alunecare în zona deciziilor politice contraproductive pentru români. Pentru asta este nevoie de stabilitate politică și de demersuri care să nu fie distructive, venite din partea opoziției. Cu cât politicienii se vor abține de la scandal și războaie pornite din cine știe ce motive nerelevante la nivel social și economic, cu atât mai bine le va fi oamenilor simpli.
„Tot despre călătoriile cu trenul”
În drumurile mele de la Piatra-Neamț spre capitală și înapoi mi se întâmplă să văd și să aud destule lucruri de la oamenii care călătoresc în același vagon cu mine.
Dincolo de frigul din timpul iernii și de căldura sufocantă din zilele de vară, de mizeria din tren, de înghesuiala, bișnițăreala și cerșetorii care te agresează la fiecare pas, ascult alte și alte nemulțumiri ale călătorilor. Aflu că nașul este sever cu cine nu trebuie și, dimpotrivă, îngăduitor cu persoanele atente; aud că trenurile vin cu mare întârziere și că ajung la destinație când vor mecanicii; că dacă încerci să faci cunoscute lucruri care te deranjează, riști să te alegi cu niște apostrofări greu de uitat.
Cunosc toate aceste nereguli, am călătorit adesea în condiții la limita suportabilului și mi-am permis să adresez, de-a lungul anilor, câteva interpelări conducerii ministerului de resort. Mai exact, fiecărui nou ministru al transporturilor. Aveam convingerea că prin această luare de atitudine ceva chiar ar trebui să se schimbe și să mai dispară unele dintre neregulile sesizate. Niciuna din așteptările mele nu a primit confirmarea dorită, chiar dacă au trecut destui ani de când tot semnalez aspecte neplăcute. Într-unul din răspunsurile primite (cu foarte mare întârziere) s-a făcut referire la tot felul de articole și alineate din regulamentul intern de funcționare, fără referire exactă la plângerile făcute. De majoritatea deficiențelor se făceau responsabile firmele cu care CFR încheiase contracte pentru asigurarea condițiilor de călătorie, iar concluzia ministerială era că sunt respectate standardele europene în materie de transport călători.
Am revenit cu o nouă situație observată în traficul feroviar: adesea călătoresc spre capitală cu trenul regio de la Suceava, cel care are planificată sosirea în Gara de Nord la 19.40 (dar care ajunge întotdeauna cu întârziere, mai exact, după ora 20). Acest tren oprește de fiecare dată în gara Crivina pentru un salariat CFR care cred că lucrează în zona Focșani. Mă întreb: cum este posibil așa ceva? Este normal ca sute de pasageri (numărul lor este între 500 și 1.000) să fie obligați a-l aștepta pe domnul de la CFR să coboare în stația de domiciliu?
## „Nu mai loviți în universitățile de medicină!”
Ordonanța de urgență a Guvernului, emisă la finele anului 2013, prin care instituțiile de învățământ superior sunt obligate să dea statului 5% din veniturile în valută obținute din taxele plătite de studenții străini a trezit indignarea universităților. Potrivit Universității de Medicină și Farmacie din Iași – una dintre instituțiile cele mai afectate de această decizie aberantă –, politica Guvernului reprezintă o întoarcere în trecut, când cei care munceau erau obligați să-i țină în spate pe cei care nu făceau nimic.
Un calcul realizat de UMF arată că – potrivit ordonanței de urgență – ar trebui să vireze statului pentru anul universitar 2012–2013 circa 600.000 de euro. La prima vedere, nu pare și nici nu este o sumă mare, dar acești bani sunt folosiți pentru a păstra Universitatea de Medicină drept una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. În acest moment, la această importantă universitate ieșeană învață circa 2.600 de studenți străini, care plătesc anual taxe cuprinse între 3.200 și 5.000 de euro.
Răspunsul UMF și al celorlalte universități de medicină din țară (ele fiind cele mai lovite de ordonanța Executivului) este ferm. Vor ataca decizia Guvernului în contencios administrativ. Rectorii acestor instituții declară că astfel de practici trădează foamea de bani a guvernanților, care încearcă prin orice mijloace să-și finanțeze măsurile populiste.
Vreți bani? Creați cele un milion de locuri de muncă promise în campania electorală, domnilor guvernanți, dar nu mai loviți în învățământul superior de medicină! Nu mai dați în cei care-și fac datoria!
## „Cine vrea dispariția Poștei Române?”
De la 1 ianuarie 2014, ieșenii care mai folosesc serviciile Poștei Române au avut parte de o surpriză neplăcută. Tarifele practicate de Poștă au fost umflate masiv, la unele servicii acestea crescând de peste 3 ori.
Ca un exemplu edificator, să spunem că prețul unui abonament pentru închirierea unei căsuțe poștale era, până la sfârșitul anului trecut, de 53,4 lei pe an. De la 1 ianuarie 2014 însă, tariful a crescut brusc la 15 lei pe lună, adică la 180 de lei pe an. Consemnăm astfel o majorare de peste 300%. Iar exemplele pot continua.
„Vrei să afli unde este mai frig decât afară? Folosește și tu transportul public!”
„Folosește și tu transportul public!”„Noi punem viitorul în mișcare”, dar cu căldura oprită în autobuzele MAZ și Van Hool.
În loc să se încurajeze cu adevărat transportul public pentru a reduce aglomerația și poluarea din Iași, edilii își arată nepăsarea și ne țin și în această iarnă în frig. Pentru ei, care au mașini scumpe de la locul de muncă, ce sunt conduse de șoferi plătiți din banul public, nu contează că majoritatea autobuzelor sunt neîncălzite și că doar două tramvaie din trei dispun de instalații de climatizare funcționale.
Am circulat și eu cu autobuzul pe traseul 46, care începea să semene cu un iglu, iar ieșenii reclamau faptul că la coborâre sunt mai înghețați decât atunci când au urcat și asta în varianta fericită în care nu au început deja să tușească sau să le curgă nasul.
Votul din vară dăunează grav sănătății chiar și atunci când este vorba de transportul în comun. De ce să le pese de Iași?
„Pachetul de «deservicii» medicale – 4 consecințe”
Patru consecințe previzibile: supraaglomerarea serviciilor de urgență, explozia șpăgilor din sistem, creșterea numărului de morți evitabile și a cazurilor de malpraxis.
Nemaiavând ce să taie, ministrul sănătății reduce numărul și durata consultațiilor. Este un pachet microscopic de servicii medicale, ce nu ține cont de realitatea medicală românească, creat în spirit politruc contabil, al cărui singur scop este tăierea fondurilor alocate sănătății.
Mult clamata compasiune față de pacienți este înlocuită cinic de consultația scurtă, de liste de așteptare și internări în funcție de disponibilitatea serviciilor unității spitalicești solicitate.
Plătitorii de asigurări de sănătate vor deveni un fel de Doctor House ce se vor prezenta în pas alergător la ușa cabinetelor medicale, unde medicii îi vor aștepta cu rețeta deja scrisă, cu cele mai ieftine medicamente asigurate prin milă ministerială.
Dincolo de absurditatea situației, remarcăm că pentru cuplul ministerial e mai ușor să ne așeze la coadă până ne vine rândul, în loc să ne asigure serviciile medicale pentru care plătim mai presus de voința noastră.
„Uniunea Europeană nu trebuie să privească Kievul la televizor”
Nu vă ascund că am fost extrem de bucuros atunci când, în ajunul Summitului de la Vilnius din 2013, oficialii Uniunii Europene ne asigurau că Ucraina și Republica Moldova au pășit, într-un mod irevocabil, pe calea europeană a aderării, urmând să semneze acordurile de asociere în vederea integrării în spațiul european al libertății. Bucuria mea era legată de faptul că democrația funcțională, statul de drept și economia de piață urmau să cucerească și ultimele bastioane ale vechiului continent.
Din nefericire, optimismul tuturor celor care au avut același sentiment ca și mine a fost umbrit mult prea repede de pasul înapoi pe care l-au făcut autoritățile ucrainene și,
mai ales, de confruntările și manifestațiile de stradă care au tendința de a se transforma într-o confruntare civilă cu multiple consecințe deosebit de grave asupra populației și întregii regiuni. Este profund regretabil faptul că autoritățile ucrainene nu găsesc cele mai bune mijloace de comunicare cu o parte importantă a populației, care își vede viitorul în interiorul Uniunii Europene. Este la fel de regretabil modul în care autoritățile ucrainene au înțeles să asculte strada, prin forță, prin legi care restrâng drepturi și libertăți, prin intimidare și cu ajutorul forțelor de ordine.
Sunt sucevean și nu pot să nu mă gândesc că noi, bucovinenii, nu am uitat că o parte din inima Bucovinei a separat frați și surori prin liniile unei frontiere trasate în cursul celui de Al Doilea Război Mondial. Gândurile mele și ale bucovinenilor din România sunt zi de zi alături de românii de dincolo de frontieră. Așa cum noi nu am uitat că ei sunt români, nici ei nu au uitat vreun moment să ducă mai departe limba română, cultura bucovineană, frumoasele tradiții locale și credința în Dumnezeu.
Cred cu putere că presiunea opiniei publice internaționale ar putea să determine un comportament mult mai rezonabil și conciliant al autorităților ucrainene. Mai mult, oficialii Uniunii Europene ar trebui să promoveze o politică mult mai activă față de Kiev, care ar putea să ofere populației șansa și puterea de a-și decide propria soartă, indiferent dacă aceasta va însemna integrarea sau nu a Ucrainei în Uniunea Europeană.
„ASF – Autoritatea pentru Sinecuri de Familie!”
ASF nu înseamnă nici pe departe Autoritatea de Supraveghere Financiară, instituție care a rezultat din comasarea fostelor organisme de supraveghere a asigurărilor, a valorilor mobiliare sau a pensiilor private.
ASF-ul organizat de USL este Autoritatea pentru Sinecuri de Familie, în care nași, fini, neveste sau foste neveste, copii, nepoți sau amante încasează lunar venituri cuprinse între 2.500 de euro și 18.000 de euro, adică, între 12.000 de lei și 81.000 de lei lunar. Așa înțelege USL să le demonstreze românilor „dreptatea până la capăt!” pe care au promis-o în campanie, ca rudele de gradul 1 și 2 ale șefilor USL să fie puse în poziții în care să încaseze lunar salarii de 100 de ori mai mari decât salariul unui medic stagiar, de 100 de ori mai mari decât salariul unui dascăl sau polițist.
Comparațiile făcute nu sunt nicidecum populiste, ci sunt simple raportări la oameni a căror productivitate a muncii este egală cu zero, la oameni numiți într-o instituție, iar în fișa postului stă scris doar să-și încaseze salariul uriaș și să-l cheltuiască.
Mai mult, prin ceea ce a relatat presa din România în ultimele zile și, mai ales, prin anchetele demarate de către Direcția Națională Anticorupție, cei care populează astăzi ASF nu se satură doar cu lefurile de miliarde, ci vor mai mult. Probele procurorilor demonstrează că unii dintre aceștia sunt deja implicați în activități infracționale organizate.
Altfel spus, USL a numit la ASF un lup în blană de oaie. Cei care ar trebui să vegheze la respectarea legii pe piața asigurărilor, a pensiilor sau a acțiunilor demonstrează că sunt în cârdășie directă cu rețele infracționale organizate. Gravitatea faptelor nașilor, finilor, nevestelor, cuscrilor, nepoților și celorlalte rude ale șefilor USL nu se oprește aici. Într-unul dintre comunicatele date publicității de Direcția Națională Anticorupție se precizează clar cum nașul de la ASF a ordonat finului, „uns” ministru pentru finanțe publice, să propună Guvernului, spre adoptare, ordonanțe de urgență în favoarea unor rețele infracționale organizate.
De aproape doi ani de când USL guvernează împotriva poporului român am criticat constant incompetența, superficialitatea și proasta gestiune a politicilor publice de care au dat dovadă miniștrii USL, fără vreo excepție. Cu toate acestea, nu mi-am imaginat niciun moment că Guvernul condus de Victor Ponta va adopta acte normative scrise de firme private, de cuscri și, mai grav, de rețele infracționale!
„Viscolul și codul roșu au umplut buzunarul baronului nostru”
Este trist și regretabil modul în care USL a înțeles să respecte încrederea pe care milioane de români i-au acordat-o la ultimele alegeri parlamentare. De la sloganul „Dreptate până la capăt!”, promis cu aplomb de toți liderii USL, s-a ajuns, în realitate, la „hoție până la capăt!”.
Nu a trecut o zi, nu a trecut o lună, ci suntem aproape de doi ani de guvernare USL, iar evaluarea performanțelor lui Victor Ponta și ale miniștrilor săi o poate face fiecare român. Exacerbarea hoției, sub atenta coordonare a lui Ponta, Dragnea, Oprișan sau Constantinescu, a depășit și cele mai pesimiste scenarii.
Nu cred că vreun alegător român și-a imaginat vreodată că pe masa ședințelor de guvern ale lui Victor Ponta vor ajunge ordonanțe scrise de grupări infracționale. Cred că nici lui Mischie nu-i vine să creadă cât de eficient și de liniștit fură noua generație de baroni locali. Cred că nici Adrian Năstase nu și-a imaginat că fostul său student va face orice ca să dărâme puterile justiției pentru a-și apăra miniștrii certați cu legea și baronii locali ticsiți de dosare penale.
Liderii USL au reușit încă o dată să-și arate disprețul față de populația României când viscolul și zăpada au sosit „surprinzător” și pe la noi. Neputința și impostura, televizate zi și noapte de Ghiță și Voiculescu, ne-au arătat adevărata față a USL.
USL, Ponta, Dragnea și cu Șova au profitat de viscol și de „codul roșu” ca să mai direcționeze resurse financiare publice
către baronii locali. USL, Ponta, Dragnea și cu Șova le-au umplut buzunarele baronilor locali nu doar prin alocările bugetare uriașe și nejustificate din luna decembrie 2013, ci și prin contracte de deszăpeziri încheiate în „regim de urgență”, chiar în timpul viscolului.
Cum s-au dat contractele? Prin negociere între Șova și baronii locali. Cui s-au acordat contractele? Firmelor deținute de baronii locali. Ce au deszăpezit aceste firme? Doar trotuarele din fața locuințelor baronilor locali. Nu o spun eu, ci o poate spune oricare cetățean din județele Vrancea, Buzău, Brăila sau Prahova.
Florin Gheorghe
#165972„Investitorul strategic după șpagă se cunoaște!”
Dacă mulți dintre români au început să uite proporțiile eșecului pe care Guvernul Ponta l-a avut în procesul pseudoprivatizării CFR Marfă, miile de angajați care și-au pierdut și își vor pierde locul de muncă din cauza incompetenței Guvernului USL încă mai trăiesc emoția că această societate strategică de transport s-ar putea prăbuși insurmontabil. În zilele bune ale lui Relu Fenechiu, atunci când nu încerca să spele cu lacrimi faptele penale și prejudiciile de milioane de euro aduse statului român, Guvernul Ponta declara cu mare mândrie că a găsit „investitorul/partenerul strategic” pentru privatizarea CFR Marfă. Nu era vorba nici despre investitorul austriac, nici despre cel american, ci despre neaoșul investitor român Gruia Stoica. Toți știm cum s-a terminat acest episod oribil din guvernarea economică a USL. Toți știm cum, pentru activele CFR Marfă, evaluate chiar și superficial la peste două miliarde de euro, GFR câștigase dreptul de a plăti doar 202 milioane de euro.
Astăzi când procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dat publicității filiera traficului de influență pe care investitorul strategic o pusese la punct, devine tot mai clar cum de a ajuns Gruia Stoica favoritul lui Ponta și Fenechiu. Devine tot mai clar cum CFR Marfă a fost preluată de USL fără un leu datorii, iar în ultimii doi ani acumulează datorii de sute de milioane de lei din contracte găunoase sau din faptul că nu poate câștiga licitații profitabile.
Știe deja toată lumea că lui Ponta îi scriu proiectele de lege Gabriel Resources sau alte companii private care cotizează generos la bugetul de campanie al partidului. Am mai aflat cu toții și că nașul de la ASF și finul de la MFP îi pun pe masa ședinței de guvern ordonanțe de urgență scrise de grupări infracționale organizate. Ceea ce nu știam niciunul era modul în care se sifonează la pachet contracte de sute de milioane de lei ale companiilor de stat. Nu cred că pricepea cineva de ce pierde CFR Marfă contracte după contracte în favoarea unui harnic tăietor de fier vechi. Ne-a lămurit însă în privința tuturor acestora domnul Stoica, ne-a lămurit cum se împarte șpaga în Guvern, cum se împart tranșele și cine ia primul, ne-a lămurit de ce a câștigat statutul de „investitor strategic”, deși Domnia Sa s-a îmbogățit dărâmând toată industria pe care a atins-o. Ne-a explicat domnul Stoica de ce a reușit să demoleze competitivitatea CFR Marfă și cum se câștigă cele mai importante contracte: chemând miniștrii USL la o discuție prin parcări ori la cafea sau direct, trimițând avocații cu servieta ticsită de bani!
„Corupția din învățământul românesc ia amploare”
Recent, învățământul românesc, și mai ales cel bucureștean, a fost tulburat de mai multe scandaluri de corupție, în care unii profesori cereau bani pentru fondul clasei, pentru cadouri, paznici, iar cei care refuzau să plătească erau amenințați cu scăderea notei la purtare.
De mulți ani asistăm la asemenea scandaluri în sistemul educațional: eliberarea diplomelor false, plagiatele tezelor de licență și doctorat, examenele de bacalaureat, evaluările naționale trucate, programe de studii fără acreditare, bani colectați de către unele cadre didactice etc. Și ce s-a rezolvat? Câteva anchete, câteva demisii și apoi liniște.
Trebuie să luăm urgent atitudine, să demascăm aceste practici de colectare a banilor din școlile bucureștene pentru cadouri sau orice alte nereguli de care copiii noștri se lovesc în instituțiile de învățământ.
Corupția din învățământul românesc este extrem de periculoasă, deoarece aduce atingere unui drept fundamental – dreptul la învățătură, drept garantat de Constituția României. Dar trebuie să subliniez faptul că părinții dau bani începând cu înscrierea la grădiniță, la clasa pregătitoare, fondul clasei, meditații, cadouri etc., iar autoritățile cunosc aceste lucruri, dar nu fac nimic în acest sens. Școala românească nu mai este deloc gratuită, iar ca să mergi la școală trebuie să ai bani, să mituiești, să cotizezi. Numai în țara noastră se practică aceste anomalii, nicăieri în lume nu există isteria buchetelor de flori, a mărțișoarelor, a cadourilor de 8 Martie și de Crăciun.
În urma scandalurilor din luna ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a solicitat constituirea la nivelul fiecărei unități de învățământ a unei comisii care să verifice eventuala implicare a cadrelor didactice în strângerea de bani de la părinții elevilor. Cu ce rezultate? Anchete de mântuială, câteva demisii și apoi aceeași liniște. Lupta împotriva corupției stă pe loc, cei implicați în educație și care încalcă legea nu dau socoteală nimănui, iar acest flagel crește, iar calitatea actului educațional scade dureros.
Cum salvăm funcționarea sistemului de învățământ, domnule ministru? Ce strategii aveți în afara faimosului Cod de conduită al profesorilor, pus în dezbatere publică din aprilie 2012, de aproape doi ani de zile, cod lăsat pe lista de așteptare de ministerul pe care îl conduceți și pe care nimeni nu se grăbește să îl adopte? Oare de ce? Nu sunt convins că această măsură este cea mai viabilă, atâta timp cât pentru profesorii șpăgari pedepsele sunt destul de blânde, prin trimiterea acestora la consiliere psihologică, în prima fază, și demiterea lor la a doua abatere.
„Eșecurile guvernării USL continuă!”
Deși USL-ul deține toată puterea în România, au guvernarea și 70% din Parlament, eșecurile se țin lanț; deși în campania electorală din 2012 au promis dreptate și o viață mai bună, viața românilor este din ce în ce mai grea, românii sunt tot mai dezgustați de politica dâmbovițeană, iar neîncrederea acestora în statul român se accentuează.
Promisiunea USL de a realiza trei mari proiecte majore pentru România, respectiv revizuirea Constituției, regionalizarea și descentralizarea, s-a transformat și aceasta într-un eșec major.
În altă ordine de idei, această majoritate a ratat intrarea României în Spațiul Schengen, intrare compromisă de Guvernul Ponta prin deficitul de gândire și acțiune democratică, comportamentul iresponsabil al acestuia punând România într-o ipostază dificilă pe plan extern.
Și haosul acestei guvernări nu se oprește aici. În marțea neagră din decembrie anul trecut, au reușit să treacă modificările la Codul penal, dar sesizările depuse de PDL au oprit aceste abuzuri la Curtea Constituțională, deciziile acesteia reprezentând o mare victorie a democrației și a statului de drept. Surpriza mare din acea zi neagră de marți a fost și Legea minelor, care a picat la vot, Legea amnistiei și grațierii, care a fost retrasă, și Legea lobby-ului, care a fost amânată. Un șir întreg de abuzuri, așa cum ne-au obișnuit cei de la PSD și PNL, partide care defilează sub flamura USL.
Nici anul 2014 nu se arată favorabil pentru români, cu această guvernare la butoanele deciziei politice și administrative. Intervenția autorităților în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni, unde doi oameni au murit cu zile, a fost, din păcate, expresia haosului instaurat de actualii guvernanți peste România. Coordonarea a fost inexistentă, iar proasta comunicare între instituții, precum și oamenii incompetenți puși în posturi-cheie, care erau depășiți de situație, au adus dezgust și dezamăgire în rândul opiniei publice.
Recent, după cele două viscole înregistrate în România, s-a văzut că incompetența și iresponsabilitatea acestei guvernări nu mai au limite, gestionarea acestei situații fiind din nou un dezastru, țara blocată, oamenii sub nămeți, drumurile închise, oameni blocați pe drumuri, gravide care nasc acasă, școli care se închid, apoi se deschid și iarăși se închid, autostrăzi care se deschid apoi se închid, culorile codurilor care se schimbă de la o oră la alta. Haos general!
„Zece motive pentru remanierea ministrului muncii, Mariana Câmpeanu”
Fie că a fost vorba de haosul și nepriceperea în gestionarea operațiunii de salvare a victimelor accidentului aviatic din Apuseni sau acum de impotența în gestionarea deszăpezirii în sud-estul țării, românii au putut simți pe propria piele incompetența și delăsarea actualei guvernări USL. Sindromul proastei guvernări care domină România de 21 de luni încoace este vizibil și în domeniul muncii și protecției sociale, gestionat de un ministru depășit de situație.
Dacă ne uităm un pic la tot ceea ce a realizat de când este la conducerea ministerului, găsim cel puțin zece motive pentru care doamna ministru Câmpeanu ar trebui remaniată: înghețarea nivelului alocațiilor pentru copii, în ciuda promisiunilor USL că acestea vor crește, creșterea galopantă a ratei șomajului (71 de mii de noi șomeri în noiembrie 2013 față de noiembrie 2012, conform datelor INS), calcularea greșită a pensiilor și generarea unui haos în sistem (fapt confirmat inclusiv prin decizia CCR, prin care OUG nr. 1 din 2013 a fost declarată neconstituțională), disprețul pentru tineri (rata șomajului în rândul tinerilor se apropie de 24%, dar doamna Câmpeanu nu a prezentat încă programele prin care fondurile de 400 milioane euro alocate de Comisia Europeană pentru sprijinirea ocupării tinerilor vor putea fi accesate), rectificările bugetare care au tăiat 1,6 miliarde de lei din fondurile de la Ministerul Muncii în 2013, întârzierea Legii uceniciei și denaturarea ei, eșecul reducerii CAS, haosul în plata obligațiilor pentru persoanele cu handicap și pentru însoțitorii acestora (în 2013 a fost întârziată nepermis luni de zile plata indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități, dar și a salariilor asistenților sociali care au grijă de aceste persoane), jignirea repetată a femeilor, inclusiv prin declarații halucinante ca cea legată de oferirea de alimente semipreparate pentru ca femeile să nu mai gătească, dar și abandonarea Legii salarizării unitare.
Doamna ministru Mariana Câmpeanu este poate cel mai zelos ministru socialist din actualul Guvern. Cu alte cuvinte, toate acțiunile pe care le întreprinde nu au nimic de-a face cu doctrina liberală sau cu valorile de centru-dreapta asumate de PNL. Consider că doamna ce ocupă acest portofoliu trebuie să plece din Guvern, pentru că în mandatul său s-au înregistrat cele mai multe promisiuni încălcate.
„Noua lege PPP «bechtelizează» bugetul de stat”
Pentru că adoptarea legilor controversate pe ascuns, pe repede-înainte sau în miez de noapte a devenit o practică uzuală în zilele de astăzi, nici săptămâna aceasta nu constituie o excepție. După Legea minelor, amnistie, grațiere și superimunitate, a venit, așadar, și rândul tunurilor „cu legea în mână”.
După ce săptămâna trecută a fost introdus și ulterior scos de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, iată că astăzi se regăsește din nou spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat. Aparent un proiect care are drept scop creșterea economică prin încurajarea investițiilor, acesta nu face altceva decât să deschidă calea unor contracte netransparente, cu impact asupra bugetului de stat. Practic, scopul acestui proiect de lege nu este altul decât legalizarea încheierii de contracte de tip Bechtel, atribuite fără nicio procedură transparentă.
Astfel, noua lege a PPP-urilor nu face altceva decât să confere atribuții de supraministru domnului Șova care, până acum, a trebuit să se mulțumească numai cu un mandat de ministru delegat. Ei bine, odată cu adoptarea acestui proiect, ia sfârșit și mandatul „marilor chinuri” ale domnului Șova, trecând din acest moment la epoca „marilor tunuri”, dat fiind faptul că Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine dobândește atribuții de control asupra celorlalte instituții publice, putând aplica și contravenții și sancțiuni.
Mai mult decât atât, ambiguitatea pare să fie elementul definitoriu al acestui proiect de lege. Nu se știe exact cine ce face și nu avem o delimitare clară a instituțiilor care coordonează proiectele în PPP, dar știm că totul are loc sub oblăduirea departamentului domnului Șova. La nivel instituțional, se precizează că orice proiect în PPP poate fi promovat doar în urma unui memorandum inițiat de DPIIS, cu avizul MFP, dar, în același timp, unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat, cea care deține expertiză pe acest subiect, trece din subordinea DPIIS în cea a MFP.
Cu alte cuvinte, USL pregătește noi tunuri, iar ministrul Șova a fost însărcinat să le trieze. În scrisoarea de intenție cu FMI se spune foarte clar că Ministerul de Finanțe este cel care trebuie să gestioneze aceste proiecte, astfel încât ele să nu afecteze echilibrul bugetar. În proiectul de lege al USL, MFP dă un aviz conform și are în structura sa unitatea de coordonare a PPP-urilor, dar departamentul domnului Șova este cel care inițiază memorandum în Guvern, precum și cel care poate constata contravenții și aplica amenzi!
„Revizuirea Constituției – unul dintre principalele angajamente asumate în fața românilor”
Partidul Național Liberal, filiala Constanța, consideră că Proiectul de modificare a Constituției rămâne un obiectiv major, fiind unul dintre principalele angajamente pe care ni le-am asumat în vederea reformării statului român. Președintele Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituției, domnul Crin Antonescu, a condus, începând de anul trecut, lucrările acestui for parlamentar care a analizat și a adoptat într-un mod total transparent modificările Legii fundamentale.
Știm cu toții faptul că societatea civilă a fost implicată, prin constituirea Forumului constituțional, în formularea de propuneri de revizuire a Constituției. Toate aceste modificări, discutate și analizate, au făcut obiectul unui raport prezentat public de către Cristian Pârvulescu, coordonatorul acestui forum. De asemenea, în Parlamentul României, procesul de revizuire a Legii fundamentale a fost unul caracterizat de o abordare perfect legală și tranșantă, care a avut ca principal obiectiv nevoile cetățenilor români. Reprezentanții presei au avut acces nelimitat și permanent la ședințele Comisiei conduse de președintele PNL, domnul Crin Antonescu.
Proiectul de revizuire a Constituției aduce îmbunătățiri majore, în sensul modernizării și adaptării la legislația internațională a drepturilor omului. Propunerea de revizuire include foarte multe prevederi care extind drepturile și libertățile civile, în urma cărora cetățeanul devine principalul beneficiar al acestui proces (demnitatea umană este menționată ca sursă a tuturor drepturilor și libertăților fundamentale și este inviolabilă, dreptul la apărare prevede că în faza de judecată a procesului penal este garantat principiul egalității de arme între acuzare și apărare, se garantează protecția datelor cu caracter personal și secretul corespondenței, inclusiv al celei electronice).
În jurul modificărilor aduse Constituției au apărut o serie de teme false, ca, de exemplu, asupra subiectului atribuțiilor președintelui sau asupra modalității de desemnare a premierului. PNL ține să menționeze faptul că noua Constituție conferă președintelui aceleași atribuții pe care le are și în prezent. Se restrânge într-adevăr posibilitatea președintelui de a desemna premierul, chiar ignorând rezultatul scrutinului popular, și anume îl constrânge pe președinte să respecte rezultatul votului popular și să încredințeze prima oară mandatul partidului sau alianței politice care s-a clasat pe primul loc în alegeri.
„Promisiunile nerespectate de ministrul Pricopie lasă peste 500.000 de elevi de clasa I și a II-a fără manuale în format print și digital”
Ministrul Pricopie renunță la banii europeni pentru manualele digitale din cauză că a întârziat derularea licitației și emiterea ordinului prin care MEN trebuia să stabilească metodologia privind evaluarea manualelor școlare în învățământul preuniversitar.
Licitațiile trebuiau să fie derulate de acum două luni. Pe 22 noiembrie 2013 ministrul Remus Pricopie ar fi trebuit să aprobe varianta programei pentru noile manuale. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de astăzi. În aceste condiții, riscul este major ca atât manualele digitale, cât și cele tipărite să lipsească de pe băncile elevilor în luna septembrie. Incapacitatea și incompetența USL lovește în elevii care au cea mai mare nevoie de manuale moderne. USL omoară din fașă nevoile elevilor de a cunoaște. Nu este de mirare faptul că învățământul românesc se află pe ultimele locuri în toate clasamentele europene.
Cerem ministrului Pricopie să aprobe astăzi, prin ordin, metodologia privind evaluarea și achiziționarea manualelor școlare pentru clasele I și a II-a și să deruleze de urgență licitațiile pentru manualele digitale.
*
„În 2013 Guvernul nu s-a omorât cu «disciplina financiară»”
Execuția bugetară arată că USL a estimat greșit calculele la majoritatea capitolelor bugetare. Responsabilii trebuie să-și asume eșecul prin demisii.
Execuția bugetară pentru 2013 ne arată un lucru foarte clar: Guvernul a supraestimat nivelul încasărilor bugetare (s-au colectat cu 9,3 miliarde de lei mai puțin decât era prognozat), iar când a văzut că s-au făcut greșit calculele, Ponta a crescut impozitele și taxele. Acest fapt a dus la scăderea ponderii principalelor venituri fiscale în PIB. Cu alte cuvinte, USL a sufocat economia națională. A întors economia din avântul de ieșire din criză. Aceasta este strategia patentată de Ponta: supraestimează, aruncă cifre în vânt pentru a satisface cerințele FMI, minte, iar când a înglodat economia în datorii, a pus biciul pe mediul de afaceri și pe cetățenii corecți. De ce USL nu a colectat mai mulți bani din evaziunea fiscală? Mă întreb dacă nu cumva se teme că va deranja prea mulți „prieteni de partid”?
## „2014 – Anul Brâncoveanu”
Anul 2014 a fost declarat „Anul Brâncoveanu”, ca urmare a contribuției majore a domnitorului Constantin Brâncoveanu la istoria și cultura națională, precum și a faptului că în acest an se împlinesc 300 de ani de la martiriul domnitorului și al fiilor acestuia.
Constantin Brâncoveanu, care a domnit între 1688 și 1714, era după tată strămoș de neam din familia domnitorului Matei Basarab, iar după mamă nepotul domnitorului Șerban Cantacuzino. După moartea lui Șerban Cantacuzino, Sfatul țării (boierii și dregătorii) l-a ales domn al Țării Românești.
În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit a fi un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și pace, iar cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire.
Domnitorul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, îmbinând armonios în domeniul arhitecturii pictura murală, sculptura, tradiția autohtonă, stilul neobizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic, numit stilul brâncovenesc.
Constantin Brâncoveanu și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Țara Românească, dar și din Transilvania, numele său fiind întâlnit între cele ale donatorilor de la Școala Românească din Șcheii Brașovului.
Constantin Brâncoveanu a înființat în anul 1694, în clădirile de la Mănăstirea Sfântul Sava, Academia Domnească din București, o școală superioară („colegiu public pentru pământeni și străini”), având ca limbă de predare greaca veche. În paralel cu „Academia de la Sfântul Sava”, funcționau și alte școli în incinta unor mănăstiri, în care se preda în slavonă și în română. Așa au fost școlile de la mănăstirile Sfântul Gheorghe Vechi și Colțea, amândouă în București, care pregăteau dieci pentru cancelariile domnești, preoți și dascăli. O serie de școli românești existau în orașele țării, în mănăstiri și chiar în mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din Apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la Mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino, postelnicul) și biblioteca Mănăstirii Horezu. Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici și mănăstiri din țările române. Încă înainte de a ajunge domnitor, el a ridicat două biserici, una la Potlogi, Dâmbovița, și alta la Mogoșoaia, iar în București încă trei biserici, pe locul unora mai vechi: Biserica Sfântul Ioan cel Mare sau „Grecesc”, demolată în secolul trecut, Biserica Mănăstirii Sfântul Sava, demolată în secolul trecut, și Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.
„Integrarea socială a copiilor instituționalizați!”
Integrarea socială a copiilor instituționalizați continuă să constituie una dintre cele mai delicate probleme căreia societatea românească nu a reușit să-i găsească un răspuns adecvat. De obicei, oamenii îi văd ca pe copii orfani de care le este milă, însă copiii instituționalizați întâmpină multe alte probleme, majoritatea apărute din cauza despărțirii de familie.
Tânărul care trăiește experiența instituționalizării suferă o serie de transformări progresive ale personalității, modificându-și simultan sentimentul propriei identități și modul de a-i percepe pe ceilalți. De obicei, cele mai multe probleme care apar la copiii din centrele de plasament sunt lipsa de adaptabilitate, de autocontrol, apatia, indiferența. De asemenea, adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului închis în care trăiesc și există o anumită rigiditate în relațiile sociale, absența sentimentului social. Se întâlnesc
frecvent la astfel de copii și comportamente antisociale și delincvente. Adesea nu știu să practice o meserie.
Ei reușesc în mică măsură să se dezvolte într-un grad de normalitate acceptabil și să învingă condițiile nefavorabile. Pentru integrarea socială a acestor copii se impune ca întreaga societate civilă să fie mai receptivă, iar orfanilor să le fie acordată mai multă atenție. Etichetați de către societate ca fiind din casa de copii, ei poartă acest stigmat întreaga viață.
Locul copilului este în familie și comunitate, iar plasarea lui într-o instituție în urma unor circumstanțe trebuie să devină o ultimă soluție, cu statut temporar, până la depășirea situației de dificultate, prin găsirea unei oportunități permanente, ce ar asigura protecția copilului, oferindu-i modele de urmat în viața de adult. Cu regret, în realitate, instituțiile au devenit niște „depozite” pentru mii de copii, iar instituționalizarea – oricât de bine intenționată – influențează totuși negativ asupra dezvoltării intelectuale, fizice, emoționale și sociale a copilului. Cu cât vârsta copilului este mai mică și perioada de instituționalizare mai mare, cu atât efectele, consecințele instituționalizării sunt mai grave în plan psihologic și social.
„Ridicarea ultimelor restricții pe piața muncii și spulberarea miturilor privind invazia românilor și bulgarilor”
Încă din prima zi a lui 2014, românii ajunși pe aeroportul din Londra, în căutare de lucru, au fost întâmpinați și numărați de ziariști și membri ai Parlamentului britanic. La numărătoare s-a constatat însă o surpriză de proporții – doar un român s-a prezentat ca fiind amator de un job, nicidecum după ajutoare sociale. Care de reportaj și numeroși reporteri au fost trimiși de televiziuni și tabloide la autogara Victoria la primele ore ale zilei de 1 ianuarie, dar speranțele lor de a vedea hoarde de imigranți disperați au fost spulberate, recunoaște acest adevăr cotidianul „The Independent”. Nu au fost semne privind un astfel de aflux nici pe aeroporturi. O cursă aeriană din România care a aterizat pe aeroportul din Luton avea la bord doar un pasager venit pentru prima dată la muncă în Marea Britanie.
De altfel, a doua zi după Anul Nou și în următoarea, presa europeană, mai ales cea britanică, avea să contrazică toate
miturile și zvonurile răuvoitoare, după care, citez, „temuta invazie a românilor și bulgarilor nu a avut loc”. Prin urmare, avalanșa de români de care se temeau britanicii și alți europeni și asupra căreia politicienii și presa din acele țări au avertizat lumea multe luni nu s-a produs. Au ajuns să recunoască acest lucru multe ziare europene și britanice care, după surpriză, au titrat la unison că, în timp ce restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari au fost ridicate la 1 ianuarie, aceștia au preferat să rămână la ei în țară.
Ne amintim că înainte de ridicarea ultimelor restricții pentru români și bulgari pe piața forței de muncă din UE, în câteva țări membre ale UE s-a declanșat o campanie despre „migrația săracilor” și a amatorilor de drepturi de asistență socială. La aceasta au luat parte politicieni de dreapta, populiști demagogi, naționaliști și mass-media arondată acestora. În ciuda analizelor pertinente ale unor analiști europeni și politicieni onești, precum și ale autorităților române și bulgare, tăvălugul mediatic s-a rostogolit la trecerea dintre ani fără o bază documentară, dar cu o putere demnă de o cauză mai bună, producând prejudicii de imagine și demnității cetățenilor români și bulgari. Se ajunsese până acolo încât deschiderea pieței muncii în toate statele UE și acordarea unor drepturi egale românilor și bulgarilor să fie taxate ca o aberație. Nu mai puțin scandaloase au fost și unele propuneri, precum aceea de amprentare a imigranților. În cadrul unor comunități europene, unii politicieni au căutat să obțină voturi prin alimentarea tensiunilor sociale, întreținând o retorică antiromă. Pentru astfel de daune nimeni nu a răspuns și nici măcar nu și-a cerut scuze.
„2014 – premise și speranțe”
De fiecare dată, la trecerea dintre ani, ne întrebăm și evaluăm ce a fost și ce va fi. Premisele lui 2014 au fost puse de măsurile luate în guvernarea USL și de rezultatele lui 2013, astfel că speranțele la rezultate din ce în ce mai bune în acest an nu sunt doar niște simple dorințe de mai bine, ci sunt așteptări întemeiate pe bune politici și bună guvernare.
Dar să vedem, mai întâi, care sunt acele fundamente puse în anul care tocmai a trecut.
În primul rând, 2013 a fost un an bun pentru economia României. Datele sunt convingătoare: creșterea economică record (poate cea mai mare din UE); inflație scăzută (cea mai mică de după 1989); deficitul bugetar la jumătate, față de cifrele negociate cu FMI; producția agricolă și exporturile de produse industriale, record în ultimii 25 de ani. Toate acestea sunt rezultate certe care demonstrează că 2013 a fost, cu siguranță, un an bun.
2013 a fost un an bun pentru economie, dar și pentru veniturile românilor, fapt oglindit nu doar prin performanțele de mai sus, ci și pentru alți indicatori mai concreți. Prețul la benzină a scăzut la sfârșitul anului, față de începutul anului, ca urmare a unor evoluții pe piața internațională. Cursul leu-euro a rămas unul stabil și constant pe parcursul anului, ca urmare a echilibrului impus de BNR.
Prețul la alimente a cunoscut chiar și scăderi. După mulți ani de zile în care toate mărfurile și serviciile s-au scumpit constant, INS ne arăta că dinamica prețurilor devine una cu dus și întors (sunt produse care se scumpesc, altele care se ieftinesc). Meritul îl are și anul agricol bun, care nu a fost susținut doar de vremea bună, ci și de banii atrași de la UE și cei dați de Guvern în agricultură. Până și reorientarea cuplului politico-afacerist Udrea–Băsescu este un semnal – cei doi devenind recent, direct sau indirect, fermieri. Toate acestea ne arată că acest sector devine unul interesant.
Între măsurile care și-au dovedit eficiența luate de Guvernul Ponta în 2013, se pot aminti agricultura și industria alimentară. Acestea au fost ajutate de scăderea TVA la pâine, una dintre cele mai bune măsuri din ultimii ani, care a dus la ieftinirea produsului și la scăderi ale evaziunii în domeniu. Dacă măsura va fi susținută și în lunile primului trimestru din acest an, pot urma scăderi la TVA și la alte produse. Guvernul și Parlamentul au reformat instituțiile fiscului și, în ultimele luni ale anului (octombrie, noiembrie), pentru prima dată în istorie încasează peste plan. În condițiile în care România era pe ultimele locuri în UE la încasări, acest lucru este o veste bună pentru oamenii cinstiți, plătitorii onești de taxe și impozite, care acumulează mereu frustrări față de cei care aleg să nu-și plătească dările și scapă nepedepsiți. Guvernul României a câștigat pariul cu fondurile europene (35% absorbție la fondurile de coeziune și 67% absorbție la agricultură). Guvernul a mai câștigat un pariu dificil, acela cu marile companii de stat. Astfel, Hidroelectrica devine profitabilă, la fel cum s-a întâmplat cu marele Complex Energetic Oltenia, iar Romgaz este listată cu succes la bursa din Londra. Este drept să amintim că rămân restante Oltchim și CFR Marfă, situația acestora urmând să se amelioreze sau să se rezolve prin privatizare în 2014–2015.
Cu câteva zile în urmă, pe 24 ianuarie mai precis, am sărbătorit ceea ce a rămas în istorie ca fiind „Mica Unire”, respectiv unirea Moldovei cu Țara Românească, motiv de mare bucurie și de amintire cu recunoștință a celor ce au făcut posibilă așezarea acestei uriașe pietre de hotar a istoriei României moderne.
Aceste momente au fost umbrite însă de noi manifestări ostile fraților noștri de peste Prut. Vorbesc despre somația pseudoautorităților din Tiraspol, adresate Republicii Moldova, de a retrage efectivele de poliție din orașul Tighina, sau cum îl numesc tiraspolenii – Bender. A fost mai degrabă un ultimatum, dat fiind că s-a cerut îndeplinirea acestei cerințe în nu mai mult de o lună.
Firesc, așa după cum prevăd înțelegerile diplomatice, Chișinăul a dorit luarea în discuție a acestei probleme de către Comisia Unificată de Control. Opoziția Rusiei a făcut această discuție imposibilă...
De cele mai multe ori, diplomația ne împiedică să spunem lucrurilor pe nume, cu toate acestea, cu toții, politicieni sau oameni de rând, cunoaștem agresivitatea separatismului instaurat în regiunea transnistreană și ce putere mondială îl susține, pentru ce interese se joacă viețile oamenilor în acest petic, altfel nesemnificativ, de pământ.
Faptele arată însă că lucrurile evoluează îngrijorător.
După scoaterea Ucrainei din orbita Europei unite și alimentarea conflictelor de stradă din Kiev, iată ca a venit rândul Republicii Moldova să fie indicată ca fiind o zonă instabilă politic și social. Un nou conflict ar trebui să demonstreze lumii că la marginea geografică a intereselor europene în Est, visul occidental al bunăstării și progresului nu este comun cu aspirațiile populației regionale.
O minciună fără de margini!
Această rană este adâncă și veche. Metodele de redeschidere a acestei plăgi, după nevoi și la comandă, ne sunt deja arhicunoscute.
Atitudinea ostilă a unei minorități inexistente istoric lovește, înainte de toate, în fundamentul relațiilor corecte și legitime dintre București și Chișinău.
Aceste manevre de tip bolșevic reprezintă dorința de a găsi motivația fictivă necesară declanșării unui nou conflict pe Nistru, la mai puțin de 200 de km de granița actuală a statului român.
## „Să investim în tineri!”
La nivelul anului 2013, aproximativ 5,6 milioane de tineri europeni (sub 25 de ani) erau șomeri. Tinerii au fost primii afectați de criză, iar efectele se vor resimți pe termen lung dacă nu luăm măsuri acum. Realitatea este că în multe țări din Uniunea Europeană mai mult de jumătate dintre tineri nu au un loc de muncă. Și, dacă aceste cifre sunt alarmante, atunci să ne gândim că, odată cu trecerea anilor, tinerii șomeri de astăzi vor fi tot mai puțin calificați, nu vor avea experiență și vor intra foarte greu pe piața muncii.
De aceea, am ales ca prima declarație pe care v-o adresez în această sesiune parlamentară să fie una despre și pentru tineri. Despre generațiile de profesioniști pe care îi putem ajuta să își clădească un viitor aici, în România. După cum bine știți, unul dintre obiectivele principale ale Partidului Socialiștilor Europeni îl constituie lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor. Investiția în tineri înseamnă întâi de toate o investiție în viitor, iar Guvernul Ponta înțelege acest lucru. Drept dovadă, dintre prioritățile legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2014, aș dori să fac referire la două proiecte de lege care oferă tinerilor din România o șansă reală la o viață mai bună.
În primul rând, vreau să vă supun atenției Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaționale și academice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, acord semnat la Washington în data de 22 octombrie 2013. Pe această cale îl felicit pe domnul ministru Pricopie pentru semnarea acestui acord, un pas important nu doar pentru continuarea bunelor relații dintre Statele Unite ale Americii și România, ci mai ales pentru tinerii care vor beneficia de aceste burse. Fulbright, programul de schimburi culturale, științifice și educaționale desfășurat de SUA în întreaga lume se adresează atât profesorilor implicați în cercetare, cât și studenților ce urmează cursuri masterale, activează în cercetare sau predarea limbii engleze. Până în prezent, peste două mii de români au beneficiat de burse Fulbright, iar semnarea acestui acord înseamnă încă 10 ani în care tinerii români au șansa să obțină aceste burse. Mai mult, în acord este prevăzută posibilitatea prelungirii automate pentru încă 10 ani. Acest proiect inițiat de Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe se află în procedură parlamentară la Camera Deputaților și sper ca, din considerentele pe care tocmai le-am enunțat, fiecare dintre dumneavoastră să îl susțină în comisiile de specialitate.
„De nota zece”
Atunci când am venit în Parlament, am promis alegătorilor din Colegiul 9 – Iași că voi fi o voce care va aduce la această tribună genul de probleme cu care se confruntă românul zi de zi, că voi atrage atenția și asupra chestiunilor aparent minore, dar care grevează viața românilor obișnuiți și influențează în chip decisiv viitorul națiunii noastre. În continuare vreau să mă refer la felul în care elevii noștri iau note la școală.
Din motive pe care nu le-am înțeles nici în momentul în care s-a luat această măsură, media generală a elevilor din timpul anilor de studiu tinde să aibă o importanță covârșitoare asupra destinului lor școlar. Ca urmare, o notă de nouă se transformă într-o tragedie, părinții se agită, copiii se supără fiindcă nota zece a devenit un fel de normativ.
Toți aceia care au copii la școală știu, la fel ca și mine, că notele nu se mai dau ca pe vremea noastră, în care plecai de la punctul din oficiu și construiai nota adăugând cunoștințe, rezolvând probleme, enunțând legi și teoreme. Nu. Astăzi, notele par că se pun de la zece în jos, în sensul în care elevii sunt convinși că au un zece inițial, din care li se scade câte ceva, în funcție de greșelile pe care le fac. Acest lucru duce la situații absolut aberante, în care media generală a unei clase este de 9,60 sau poate mai mare, și la apariția multor elevi care în primii opt ani de studiu nu au nicio altă medie în afară de zece. Cui servește un asemenea sistem?
Nu trebuie să ne fie frică să recunoaștem faptul că imposibila corelare a criteriilor de apreciere prin note între toate școlile din România a dus la mentalitatea de a încheia elevilor medii cât mai mari, pentru a nu le diminua șansele la examenul de capacitate. Mai mult decât atât, școlile și liceele cu performanțe mai reduse, văd în această clemență o modalitate de a-și îmbunătăți propriile statistici, ceea ce, paradoxal, duce la scăderea exigenței și în unitățile școlare odinioară performante. Rezultatul este o spirală ascendentă a mediilor generale și una descendentă a cunoștințelor fiecărei generații.
Salut inițiativa Ministerului Educației de a diminua ponderea mediei generale în cazul examenului de capacitate. Este un prim pas pe calea însănătoșirii unui sistem de învățământ în care, deși au medii incomparabil mai mari decât colegii lor de acum 15–20 de ani, e limpede pentru oricine că elevii sunt mult mai puțin pregătiți.
„Imigranții români se lasă așteptați în Marea Britanie”
Aruncând o simplă privire asupra ultimelor luni ale anului 2013, vedem că atât politicienii, cât și presa britanică au ținut să trimită o serie de avertizări referitoare la afluxul de români în Marea Britanie, începând cu luna ianuarie 2014, ca urmare a liberalizării pieței muncii în nouă state membre ale Uniunii Europene. Aceste campanii au fost lansate însă fără a avea probe solide. Susțin acest lucru pe baza faptului că cei mai mulți dintre cetățenii țării noastre care aleg să meargă în Marea Britanie o fac pentru a munci, și nu pentru a beneficia de o serie de ajutoare.
Mare a fost surprinderea atunci când s-a constatat că „hoardele” de imigranți români și bulgari au întârziat să apară și marea invazie nu s-a materializat, rămânând astfel doar un subiect de tabloid. De aici reiese în mod clar că isteria provocată în jurul liberalizării pieței muncii nu a fost corect fundamentată, iar efectele preconizate au depășit proporțiile realității.
Deși situația este aceeași în nouă state membre ale Uniunii Europene, doar britanicii au fost convinși de faptul că granițele țării le vor fi luate cu asalt de românii care doresc să profite de pe urma sistemului social. În tabloide au fost vehiculate chiar cifre de 5.000 de români și bulgari care urmau să ajungă în Regat în prima săptămână a anului 2014, cea mai mare temere fiind provocată de romi. Nu pot să nu remarc sentimentele de ură și dispreț pe care locuitorii Marii Britanii au considerat de cuviință să și le exprime public. Unde sunt oare libertățile Uniunii Europene, accesul pe piața muncii și în sistemul asigurărilor sociale? Pot doar constata cu stupoare că acestea au fost umbrite de resentimente și de ideea unor restricții pentru români și bulgari. Acum trebuie să realizăm că am ajuns în punctul în care este mai mult decât necesar să ne apărăm valorile prin reacții în fața atacurilor lansate de peste hotare și să nu mai plecăm capul în fața țărilor occidentale.
Cu siguranță temerile invocate în presa britanică nu sunt neapărat cele reale. Nu pot fi de acord cu faptul că acestea se referă doar la presiunile pe ajutoarele sociale sau la infracțiunile pe care cetățenii țării noastre se presupune că le săvârșesc.
„Politica, în sprijinul valorilor și pentru regăsirea solidarității”
Începem un nou an legislativ și cred că ne dorim cu toții ca acesta să stea sub auspicii mai bune decât cel care a trecut. Până acum, pe parcursul mandatului meu de deputat, am urmărit, prin fiecare dintre declarațiile politice pe care le-am susținut, să vă conving că noi, deputații, avem datoria de a servi interesului public, dar trebuie să avem și puterea și interesul de a da consistență unui proiect de țară, în sprijinul căruia să ne orientăm eforturile.
Este normal, la începutul anului, să ne stabilim criterii de performanță în exercitarea mandatului, dar și priorități. Cred că unul dintre domeniile în care e nevoie de o continuă încurajare a performanței este educația, pentru că ea presupune cultivarea unor aptitudini și pregătirea viitorilor cetățeni activi ai comunității. De aceea, doresc să-mi reafirm sprijinul pentru inițiativele publice, dar și private, care au menirea de a susține performanța și calitatea în activitatea educațională. De asemenea, cred că educația este și cea care ne ajută să descoperim mentori, nu doar profesori, valori, nu doar informații și, în cele din urmă, modele. Un alt principiu pe care înțeleg să-mi fundamentez activitatea în acest an este solidaritatea și valorizarea muncii.
Avem nevoie de unitate și coeziune în comunitățile noastre, avem nevoie de solidaritate și înțelegere, de redescoperirea acestor valori simple ale vieții. Poate că în ultimii ani am uitat să ne îngrijim și de resursele acestea de umanitate, nu doar de împărțirea resurselor financiare către comunități. Poate că este și vina noastră că am lăsat ura să ne dezbine, în loc să arătăm că adevărata esență a democrației constă în a cultiva educația, buna înțelegere și comunicarea pozitivă. Ne preocupăm foarte mult de ceea ce se vede, câteodată în detrimentul a ceea ce nu se vede.
Poate că am putea să facem împreună, indiferent de culoarea politică, pași către aceste valori care nu se văd. Să arătăm că putem să ne schimbăm pentru a le face loc, pentru a le promova.
„Cultura unei națiuni stă în inimile și sufletul populației”, spunea Mahatma Gandhi. Poate că este timpul să ne preocupăm mai serios de inimile și sufletul populației, pentru a nu ne trezi, într-o zi, că propriii noștri copii nu mai au o cultură.
„Analiza și revizuirea legislației privind transparența decizională în administrația publică”
Transparența decizională este o precondiție a vieții democratice și a funcționării instituțiilor democratice. De cele mai multe ori, gradul de satisfacție față de actul guvernării este direct proporțional cu gradul de transparență decizională cultivat de diferitele instituții ale administrației locale sau centrale.
România, odată cu aderarea la spațiul european și adoptarea normelor și valorilor democratice europene, a înțeles ca transparența decizională nu este facultativă, ci obligatorie.
În țara noastră, transparența decizională este asigurată prin Legea nr. 52/2003, însă legea nu acoperă toate instituțiile ce pot iniția acte normative. Astfel, Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică reglementează clar procedurile de consultare publică pentru emiterea de acte normative de către Guvern, însă nu și procedurile similare pentru membrii celor două Camere ale Parlamentului României.
Principalul scop al reglementărilor privind transparența decizională este acela de a înlesni și de a încuraja participarea civică la procesul decizional. În acest moment, cetățenii României nu se pot implica decât în procesul decizional ce aparține doar unei singure categorii de autorități publice.
În contextul în care Parlamentul României este recunoscut, atât prin Constituția României, cât și prin cutumele democratice, ca fiind forul superior de decizie și reprezentantul direct al voinței cetățenilor României, consider că este imperios necesar ca legislația privind transparența decizională să fie analizată și revizuită.
Ca reprezentanți ai intereselor cetățenești, membrii Camerei Deputaților și ai Senatului trebuie să acorde posibilitatea cetățenilor să intervină și să își exprime punctele de vedere în fiecare etapă a procesului decizional, de la propunerea legislativă, la dezbaterile din comisiile Parlamentului și până la adoptarea finală a actului normativ.
Credibilitatea instituției supreme a statului democratic poate fi întărită și prin transparentizarea dialogului între
„Inițierea de dezbateri pe tema completării legislației transparenței decizionale”
Parlamentul României este reprezentantul direct al voinței cetățenilor și cel mai important for democratic. Însă este important ca Parlamentul să poată pune la dispoziția cetățenilor mijloacele prin care aceștia să se poată implica activ și responsabil în viața comunității.
În acest moment, legislația privind transparența decizională în administrația publică este incompletă. Parlamentul poate propune inițiative legislative, iar cetățenii, asociați în diverse forme, organizate sau nu, pot reacționa asupra acestor inițiative legislative. Cu toate acestea, actuala legislație nu acordă dreptul cetățenilor României și societății civile să propună la rândul lor proiecte de lege.
Legea nr. 52/2003 permite doar intervenția societății civile pe marginea actelor normative aflate deja în discuție, nu și propunerea de idei pentru îmbunătățirea cadrului legislativ. Cetățenii și societatea civilă nu pot avea decât o reacție la adoptarea de acte normative de către administrația centrală sau locală. În condițiile în care reprezentanții instituțiilor care adoptă actele normative nu doresc reglementarea sau dezbaterea pe marginea unor domenii, dialogul devine astfel imposibil.
Importanța posibilității propunerii de inițiative legislative din partea societății civile se rezumă la participarea civică a acestora, la stimularea responsabilității și responsabilizării, atât a cetățenilor, cât și a autorităților, față de actul de guvernare. Dezbaterea, dialogul și obținerea de idei pentru îmbunătățirea cadrului legislativ trebuie să devină preocuparea numărul unu a Parlamentului României.
Consider că Legea transparenței decizionale privind administrația publică trebuie să fie pusă în discuție de către reprezentanții celor trei puteri în stat, alături de reprezentanți ai societății civile și cetățeni.
Membrii societății trebuie să obțină posibilitatea de a face, într-un mod transparent, propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legal din anumite domenii de activitate, nu doar de a reacționa la propunerile de acte normative venite din partea autorităților în drept.
„Strategia Europa 2020 și metode de implementare în România”
2014 este anul alegerilor în Europa, un an în care prioritățile clasei politice se regândesc, se repun în discuție și se analizează îndeaproape.
Aș vrea să vă aduc în atenție un subiect pe care Uniunea Europeană continuă să îl țină pe lista scurtă de priorități și în anul care abia a început – strategia pentru tineret.
Tinerii rămân o prioritate pentru Europa pentru că rata de șomaj în rândul acestei categorii este de 23% însă, în același timp, există două milioane de locuri de muncă rămase vacante pe piața europeană a muncii. Aceste cifre ne duc inevitabil cu gândul la schimbarea filozofiei din spatele sistemului educațional. Strategia Europa 2020, noua strategie a Uniunii Europene, se axează pe cinci obiective majore: ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, incluziunea socială, mediul și energia.
Principalul subiect pe care mi-aș dori să îl punctez se referă la crearea de locuri de muncă pentru tineri. Strategia Europa 2020 dedică trei inițiative majore acestei probleme. Astfel, programul „Tineretul în mișcare” își propune să ajute tinerii să capete experiență în alte țări și să îmbunătățească sistemul educațional la nivel european. Agenda europeană pentru noi locuri de muncă are ca scop crearea de competențe profesionale aliniate la cerințele pieței de muncă, iar Platforma europeană împotriva sărăciei și excluziunii sociale își propune stimularea muncii la toate nivelurile și răspândirea prosperității și oportunităților către toate păturile sociale.
Ca toate aceste eforturi să prindă rădăcini în România este necesară o cooperare dinamică și responsabilă între toate instituțiile statului. Ministerul Educației Naționale, împreună cu Departamentul pentru Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică și Ministerul Tineretului și Sportului au șansa de a pune în dezbatere națională aceste trei inițiative europene pentru a le calibra la nevoile tinerilor din România. Aș vrea să subliniez faptul că aceste programe sunt destinate tinerilor, și nu autorităților, de aceea consider că este important ca aceștia să se exprime în privința modului în care România alege să implementeze aceste directive.
„A migra _versus_ a imigra”
Ultimele zile din 2013 și toată luna ianuarie a noului an am asistat la o amplă campanie referitoare la ceea ce presa britanică se aștepta să aibă loc după ridicarea pentru cetățenii români și bulgari a restricțiilor pe piața forței de muncă în mai multe state europene, și anume marea invazie a lucrătorilor din cele două țări. Tonul agresiv folosit de o parte a mass-mediei din Regatul Unit, alimentat în permanență de mesaje denigratoare și chiar extremiste ale unor politicieni britanici, a dus la crearea unei adevărate psihoze în masă.
S-a indus temerea că, după 1 ianuarie 2014, valuri masive de români vor sosi în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă, vor lua joburile localnicilor și vor abuza de facilitățile sistemelor de asigurări sociale. Acest mesaj este unul neadevărat, dar care, din rațiuni populist-electorale, a fost propagat sistematic, ignorându-se realitatea. În marea
lor majoritate, românii aleg să emigreze pentru a munci pe un salariu mult mai mare și în condiții mai bune, nu pentru a obține unele beneficii sociale, iar această injustă încercare de transformare a tuturor românilor în vinovații de serviciu pentru incapacitatea unor guverne de a oferi soluții anticriză viabile trebuie să înceteze!
La o lună de la liberalizarea pieței muncii în Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța, Malta, Spania și Marea Britanie, s-a dovedit că românii nu au luat cu asalt niciunul dintre aceste state și că toată campania derulată în unele dintre ele, precum Marea Britanie, Germania sau Franța, în sensul inoculării acestei false idei, a fost una populistă, dar mai ales defăimătoare pentru cetățenii români. La fel de nepotrivit mi se pare să se vorbească de valurile de imigranți din România, și nu de o migrare firească, în cadrul Uniunii Europene, a forței de muncă a cetățenilor europeni, indiferent de țara de proveniență a acestora.
Pentru cine a uitat sau doar preferă să treacă cu vederea, vreau să subliniez că România este stat membru al Uniunii Europene din 2007, iar cetățenii români sunt cetățeni europeni, care trebuie să se bucure de aceleași drepturi și să aibă aceleași obligații ca cetățenii oricărui alt stat membru UE. Cine a greșit trebuie să plătească, indiferent de cetățenia pe care o are sau de minoritatea căreia îi aparține. Este de neacceptat ca, din cauza câtorva indivizi care au încălcat legea, să fie condamnat un popor întreg și să-i fie restricționat unul dintre drepturile fundamentale care au stat la baza construcției europene. Libera circulație a cetățenilor europeni și accesul liber la piața muncii din UE nu sunt privilegii care ne sunt acordate nouă, românilor, ci sunt drepturi pe care trebuie să le respecte și să le garanteze toate statele membre, indiferent de momentul aderării.
„Partidul Conservator apreciază faptul că membrii Comisiei Europene pornesc de la constatarea că România a făcut progrese”
Raportul MCV consemnează că România a făcut importanți pași înainte față de precedentele evaluări ale Comisiei. Este un raport echilibrat, care constată faptul că statul de drept din România este consolidat. Raportul pe justiție este un document încurajator pentru România, cu multe aspecte pozitive. Documentul confirmă faptul că suntem pe direcția bună, că instituțiile statului de drept funcționează.
Așadar, apreciem faptul că membrii Comisiei pornesc de la constatarea că România a făcut progrese în multe domenii, fapt care ne face să fim în continuare optimiști în privința continuării reformelor începute de guvernarea USL. Apreciem și faptul că membrii Comisiei au considerat că „atmosfera este mai calmă din punct de vedere politic în ultimii ani”, ceea ce arată clar că guvernarea USL, în ciuda șicanelor venite din partea opoziției și a președintelui, reușește să asigure stabilitatea politică, una dintre condițiile esențiale ale unui stat de drept.
În privința criticii făcute Parlamentului privind modificările la Codul penal, experții Partidului Conservator lucrează deja la găsirea celei mai bune formule pe care să o prezinte colegilor de Coaliție, astfel încât să înlăturăm orice îndoială asupra bunelor intenții ale parlamentarilor. Așteptăm, totodată, și varianta Ministerului Justiției, care trebuie să prezinte un proiect în acord cu toate aspectele sesizate de Curte.
Astfel, sunt remarcate de către Comisia Europeană progresele instituțiilor din România, inclusiv ale Guvernului, care a reușit să întărească resursele alocate instituțiilor direct competente în combaterea corupției (ANI, ICCJ, DNA). Totodată, Guvernul României a sprijinit prin măsuri de ordin bugetar și în domeniul resurselor umane procesul de pregătire a intrării în vigoare a noilor Coduri. Trebuie știut faptul că au existat eforturi ale Executivului pe mai multe zone în lupta anticorupție: în zona ANAF, a Ministerului Educației, Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției.
Ziua comemorării Holocaustului din 27 ianuarie a avut o semnificație sensibilă într-o țară ca România, unde am cunoscut, în prima jumătate a secolului XX, un curent popular și intelectual antisemit semnificativ, care a lăsat urme în imaginarul colectiv al prezentului.
Nu vorbim în România, cu alte cuvinte, de o comemorare care lucrează doar cu probleme ale trecutului, ci de o „comemorare activă”, care confruntă teme la zi.
a. Problema nereglementării eficiente a internetului, de exemplu.
Avem în mediul on-line numeroase site-uri de propagandă antisemită explicită, precum și de negare sau promovare a Holocaustului, al căror conținut intră în contradicție cu
legislația în vigoare. Totuși, statul român nu are soluții reale în fața propagandei antisemite din mediul virtual.
b. Disfuncțiile legislației penale în materie de antisemitism sunt un alt exemplu. Traian Băsescu lăuda de curând, în Israel, operativitatea instituțiilor din România în acest domeniu: ei bine, nu știa despre ce vorbește. Cei care cunosc cu adevărat lumea pestriță a extremismului știu că Poliția sau autoritățile locale devin imobile când vine vorba să înlăture vreo inscripție a Mișcării Legionare sau vreun monument al unui lider fascist.
c. Multe din erorile care se fac în acest domeniu țin de lipsă de informații istorice – cazul Șova e cel mai relevant. Or, datele vin din educație, iar educația se face la școală; iată de ce e corect ca Holocaustul să fie dezvoltat ca materie școlară (și s-au făcut pași utili în acest sens recent – deși e încă loc de optimizări).
d. Deși antisemitismul nu are legătură cu asta, fiind vorba mai degrabă de o problemă de responsabilitate tehnică și juridică, situația cimitirelor evreiești din România este, la nivel simbolic, o rămășiță a erorilor de ieri. Nu îți poți dormi somnul de veci într-un mormânt cu piatra funerară furată, fără identitate, acoperit de vegetație care nu permite familiei să ajungă la tine, cu pământul scufundat și sicriul la vedere. Dezastrul din prea multe cimitire evreiești din România e inacceptabil, e o formă de barbarie spirituală.
„Situația copiilor dispăruți din România rămâne alarmantă!”
Din nefericire, situația copiilor dispăruți din România continuă să fie una îngrijorătoare, în ciuda progreselor făcute în ultima perioadă. Așa arată răspunsul pe care l-am primit din partea ministrului afacerilor interne la interpelarea adresată pe tema situației copiilor dispăruți din județul Maramureș.
În răspunsul său, ministrul de interne a precizat că la nivel național se află în evidență un număr de 360 de minori dispăruți, din care 71 cu vârste până la 10 ani. De asemenea, la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Maramureș, la jumătatea anului trecut erau înregistrate șapte cazuri de dispariții, din care cinci cazuri de minori dispăruți în evidența activă – toate înregistrate în perioada 1995–2007 – și două cazuri de minori dispăruți în evidența pasivă, înregistrate între anii 1991 și 2004.
În urma analizei comparative a cazurilor de dispariție minori în intervalul 2009–2012, se constată o scădere graduală semnificativă a numărului de cazuri sesizate la nivelul acestei unități, respectiv: 169 în anul 2009, 121 în anul 2010, 88 în anul 2011 și 58 în anul 2012. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2012, în primele șase luni din 2013 s-au înregistrat în Maramureș 22 de cazuri, respectiv „plecări voluntare” de la domiciliu sau din centrele specializate ale DGASPC Maramureș, care însă au fost soluționate, minorii fiind găsiți și încredințați părinților sau aparținătorilor, a specificat ministrul de interne. Totodată, în perioada 1 ianuarie–1 iunie 2013 au fost sesizați și puși în urmărire la nivel național un număr de 1.267 de minori dispăruți, 33 dintre aceștia având vârste de până la 10 ani. Tot în aceeași perioadă, au fost găsiți un număr de 1.289 de minori dispăruți (unii și din perioada anterioară), din care 38 cu vârste până la 10 ani. La data de 1 iunie 2013 se aflau în evidență un număr de 338 de minori dispăruți, față de care poliția desfășoară activități specifice pentru găsirea acestora, din care 66 cu vârste până la 10 ani.
Alarmant este și faptul că cele mai vechi cazuri de copii dispăruți aflate în evidență datează din anul 1990, iar pentru identificarea acestora este nevoie de o muncă titanică. De altfel, am avertizat în interpelarea trimisă conducerii MAI că România se confruntă cu o escaladare a cazurilor de copii dispăruți, situația pe plan național fiind în măsură să îngrijoreze întreaga opinie publică. Aproape zilnic mass-media prezintă o nouă situație de acest gen, un nou copil dispărut și alți părinți disperați. Poate că în fiecare zi trecem nepăsători pe lângă copiii dispăruți, neștiind că îi caută o armată de oameni ai legii și rudele lor nemângâiate. Consider că ar fi bine să fim mult mai informați referitor la aceste cazuri, dar și să dăm dovadă de o creștere semnificativă a simțului civic.
## „România secolului XXI?”
Încă de la început, doresc să subliniez faptul că prezenta declarație politică este rezultatul unei revolte interioare tot mai accentuate, ce derivă din modul în care au reacționat autoritățile direct implicate în gestionarea tragediei aviatice care a avut loc în Munții Apuseni.
Dezastrul aviatic produs la sfârșitul lunii ianuarie, în urma căruia studenta Aurelia Ion și pilotul Adrian Iovan și-au pierdut viața, a demonstrat încă o dată (dacă mai era nevoie) cât de puțin pregătiți suntem pentru a face față unei situații de criză.
În condițiile în care victimele accidentului aviatic au folosit pe parcursul operațiunii de salvare telefoane mobile, este absolut ridicol faptul că o țară membră NATO, cu investiții considerabile în sisteme de apărare și tehnologii de interceptare, nu reușește să le localizeze în timp util, astfel încât viața acestora să nu fie periclitată.
Eșecul operațiunilor de salvare a victimelor accidentului din Munții Apuseni este rezultatul incoerenței comunicării dintre instituții. În aceste condiții, cetățenii își pot pune întrebarea, legitimă de altfel, dacă statul român este capabil să le asigure protecția și siguranța într-o situație majoră de criză. Și de aici derivă și întrebarea: mai poate fi România un partener credibil al NATO și UE în condițiile în care nu poate manageria o astfel de situație de criză?
Consider ca cei direct implicați trebuie să își asume răspunderea pentru incompetența de care au dat dovadă. Problema majoră a României, în momentul de față, o reprezintă lipsa de competență și corupția. Promovarea și recrutarea în instituții ale statului ar trebui să se facă ținând cont de abilități și competențe, nu de nepotisme și șpăgi. De aceea, consider că meritocrația trebuie să reprezinte o etichetă pentru accederea în funcții importante ale statului. Astfel s-ar evita stângăcii de coordonare între instituții și tragedii precum cea petrecută în Munții Apuseni. Totodată, salut numirea domnului Raed Arafat în demnitatea de secretar de stat în cadrul Departamentului de intervenții pentru situații de urgență din cadrul MAI. Am siguranța că profesionalismul domnului Raed Arafat își va pune amprenta asupra instituției pe care o coordonează.
„Ridicarea restricțiilor privind exportul de carne de porc în țările UE, o șansă uriașă pentru producătorii români”
România a obținut la începutul acestui an un nou succes în domeniul agriculturii, de la 1 ianuarie fiind ridicate interdicțiile de a exporta carne de porc în țările Uniunii Europene. Astfel, după șapte ani în care producătorii români nu au putut exporta carnea de porc, în prezent toate societățile acreditate pentru această activitate pot să își demonstreze competitivitatea prin export în țările europene. Din acest moment, România poate să exporte carne de porc sacrificată în spațiul european, comerțul intracomunitar fiind liberalizat, iar produsele noastre pot fi livrate în țările Uniunii Europene fără niciun fel de restricții sanitar-veterinare, așa cum a decis Comisia Europeană.
României i s-au impus în ultimii ani restricții la exportul de carne de porc și la porci vii către țările din UE din cauza pestei porcine clasice. Ultimele focare de pestă porcină au fost înregistrate în 2007, iar de atunci România a cheltuit peste șapte milioane de euro pentru implementarea unor programe destinate eradicării acestei boli. Înaintea adoptării restricțiilor, România exporta anual aproape 500 de tone de carne de porc în țările UE, fapt ce aducea firmelor de profil autohtone venituri de peste 600 de milioane de euro.
La ora actuală, potrivit datelor oficiale, România dispune de 218 astfel de exploatații comerciale, cu 1,8 milioane de porci, iar 42 sunt deja acreditate pentru export pe piața comunitară. Ridicarea restricțiilor pentru exportul de carne de porc în țările europene înseamnă un mare pas înainte pentru agricultura românească, mai ales pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Faptul că toate fermele de porci din România vor putea trimite marfă la export reprezintă, totodată, un adevărat balon de oxigen pentru producătorii români, care și-au demonstrat de-a lungul anilor profesionalismul și capacitatea de a livra carne de calitate superioară.
Din discuțiile pe care le-am purtat cu o serie de producători de carne de porc din județul Brașov, oamenii s-au declarat extrem de încântați de reluarea exporturilor. În ultimii ani, aceștia au pierdut sume importante, de zeci de mii de euro, din cauza faptului că nu au avut dreptul de a exporta, chiar dacă au avut oferte ferme din țările Uniunii Europene. Producătorii susțin că sunt pregătiți să facă față noilor provocări de după ridicarea restricțiilor, și se vor organiza cum se cuvine pentru a satisface și exportul, în paralel cu cererea internă. Reluarea comerțului cu carne de porc proaspătă pe piața comunitară va aduce beneficii nu numai fermelor comerciale, ci și crescătorilor de porci din România, valoarea exporturilor fiind estimată de operatorii din industria de profil la peste 300 de milioane de euro/an. De remarcat este și ideea că România îndeplinește toate condițiile sanitarveterinare pentru deblocarea exporturilor de carne de porc de la toate unitățile de specialitate. Aprobarea unei anexe a Comisiei Europene potrivit căreia se poate exporta carne de
„Mai avem suveranitatea națională?”
Măcinată de interminabilul scandal politic intern, generat preponderent de Președintele țării, România riscă să își piardă, încet-încet, unul din principiile sale inalienabile de funcționare a statului, prevăzut în mod expres de legea de căpătâi: suveranitatea. La articolul 2, Constituția României prevede, fără echivoc, următoarele: „(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. (2) Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”
Plecând de la aceste texte din Legea fundamentală, constatăm, din păcate, că suveranitatea statului și poporului român nu mai reprezintă mare lucru în zilele noastre. Sunt multe motive pentru care am ajuns, repet, din nefericire, în această situație delicată. Statul român și-a câștigat, _de facto_ , suveranitatea prin istoricul act al Marii Uniri din 1 decembrie 1918. Mai apoi, România și-a apărat cu demnitate suveranitatea, atât în cele două războaie mondiale, cât și, mai ales, în vremea comunismului, de la căderea căruia sărbătorim în acest an 25 de ani. După 1990, suveranitatea României s-a manifestat îndeosebi prin libertatea de opinie și conștiință a
cetățenilor săi, prin voința politică care a dus la aderarea la NATO și Uniunea Europeană, și mai puțin prin prisma unor fapte de vitejie colosale ale conducătorilor.
Nu demult însă am asistat la adevărate acțiuni de încălcare a suveranității naționale, venite practic din afara statului român. Să mă explic. Ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei și Olandei și-au exprimat public „îngrijorarea” față de amendamentele aduse Codului penal prin care Camera Deputaților a scos președintele și parlamentarii din categoria funcționarilor publici. Mai mult, reprezentanții acestor misiuni diplomatice acreditate la București au găsit de cuviință să „tragă de urechi” statul român și implicit Parlamentul direct în presă, fără a folosi uzanțele diplomatice normale care le-ar fi stat la dispoziție, respectiv adresarea directă! Diplomatic, corect ar fi fost ca sus-numitele ambasade, prin reprezentanții lor de seamă, să își exprime „neliniștile” și „preocupările” privitoare la votul din luna decembrie din 2013 din Camera Deputaților direct autorităților abilitate, respectiv Parlamentului sau Ministerului Afacerilor Externe. Acestea au preferat însă un dialog inițial cu mass-media și abia apoi s-a inițiat, tot de partea română, o discuție cu cei nemulțumiți. În paranteză fie spus, nu mi s-au părut în regulă nici vizitele diplomaților străini la Comisia juridică din Camera Deputaților și nici pelerinajul ulterior al deputaților juriști pe la Ambasada SUA, unde unora dintre ei nici măcar nu li s-a permis accesul în clădire...
„Priorități legislative pentru noua sesiune parlamentară” În anul care tocmai s-a încheiat am inițiat o serie de propuneri legislative cu impact major care acum își desfășoară demersul legal firesc. Printre acestea, vă amintesc Propunerea legislativă pentru modificarea art. 59 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea persoanelor cu handicap. Scopul acestei legi este ca persoanele cu handicap a căror afecțiune a generat deficiențe funcționale și/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil să fie excluse de la obligativitatea evaluărilor periodice stabilite de lege. Această problematică a fost în 2013 și în atenția mass-mediei, care a prezentat abuzurile la care aceste persoane sunt permanent supuse. Am încredere că în această sesiune parlamentară vom reuși să trecem această lege pentru a stopa odată pentru totdeauna nedreptățile din acest sector.
În calitate de parlamentar social-democrat, o prioritate a sesiunii parlamentare trecute a reprezentat-o problema persoanelor din comunitățile sărace din România, mai exact adoptarea de măsuri specifice în vederea dezvoltării acestora. Anul acesta voi urmări să aduc la masa discuțiilor reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, reprezentanți ai societății civile, academicieni și sociologi, pentru a discuta pe marginea acestei propuneri legislative. Scopul proiectului de lege mai sus menționat este crearea unui mecanism interinstituțional care să coordoneze procesul de reglementare unitară a măsurilor și instrumentelor de incluziune socială destinate categoriilor sociale defavorizate. Mai mult, acest proiect își propune și instituirea cadrului legal pentru asigurarea resurselor financiare necesare cofinanțării proiectelor europene inițiate în comunitățile sărace.
Pe parcursul acestui an voi continua să susțin activ Propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Trebuie să fim conștienți că adoptarea acesteia poate aduce beneficii clare în privința aderării României la Spațiul Schengen, prin îmbunătățirea raportului MCV. De asemenea, România se va alinia la normele europene privind finanțarea partidelor politice, respectând recomandările GRECO, și se va asigura o mai mare transparență, fiind eliminate fraudele în acest domeniu.
„Trei decizii pentru îmbunătățirea calității vieții politice” Am comentat cele trei decizii luate recent de conducerea USL și le consider întemeiate, demne de a contribui la îmbunătățirea calității vieții politice, în general, și a comportamentului oamenilor politici, în special.
În primul rând, referitor la organizarea referendumului pentru revizuirea Constituției la aceeași dată cu alegerile europarlamentare, consider că este un bun prilej al celor două mari formațiuni din USL de a atrage populația să se prezinte în procent de 50% la vot pentru referendum, așa cum prevede legea, în condițiile în care scrutinul va avea loc timp de două zile. Comasarea celor două evenimente va duce la realizarea _de facto_ a proiectului de revizuire a Constituției pe care USL și l-a asumat public la preluarea puterii, iar românii își vor putea exprima opinia privitoare la principalele modificări ale Legii fundamentate. De asemenea, există posibilitatea ca prezența la vot la alegerile europarlamentare să fie, în acest fel, mult mai mare decât în mod normal, fiind bine știută indiferența românilor pentru acest scrutin.
În ceea ce privește candidaturile pe liste separate la alegerile europarlamentare, susțin că lucrurile încă nu sunt tranșate definitiv. Evident că pentru alegerile europarlamentare există încă în discuție cele două variante de lucru, candidatura comună pe listele USL și cea separată, a fiecărui partid în parte, mă refer la cele două mari, PSD și PNL. Încă nu s-a luat o decizie finală în acest sens, mai ales că există premisa ca USL să rămână să participe în bloc și la aceste alegeri, la fel cum s-a întâmplat la parlamentare și cum se va întâmpla la prezidențiale. Personal, cred că unitatea USL ar fi bine să rămână și să se manifeste coerent la toate confruntările electorale viitoare, atât timp cât USL a demonstrat că partidele componente au venit la putere împreună, pentru a face România puternică. Pe de altă parte, există o idee conform căreia PNL a fost etichetat drept o formațiune care și-ar fi pierdut identitatea politică în alianța cu partidul mai mare de stânga, PSD, motiv pentru care liderul Crin Antonescu ar dori o nouă reafirmare a forței liberalismului, prin participarea pe liste proprii la alegerile europarlamentare. Vom vedea ce se va întâmpla.
„2014 – început de sesiune parlamentară”
Pentru România, dar și pentru celelalte țări ale UE, 2014 reprezintă un an al schimbării, prin prisma organizării alegerilor europarlamentare și a celor prezidențiale. După o consultare parlamentară prealabilă, în România se va organiza referendumul pentru revizuirea Constituției, un demers necesar pentru continuarea procesului de reformă, de modernizare a statului și de armonizare a realităților românești cu cele din UE. Cetățenii vor fi invitați să acționeze, să reacționeze, să facă să se întâmple, să-și folosească puterea de a decide pentru viitorul țării! Fiecare părere are o șansă să se împlinească și avem convingerea
* că românii își vor exercita dreptul de vot și vor alege cele mai bune opțiuni pentru destinele țării.
Numărul europarlamentarilor va scădea, la nivelul Uniunii, de la 766 la 751. România va pierde un mandat, revenindu-i, în urma alegerilor din mai, 32 de reprezentanți.
Contextul alegerilor europene este unul dificil, sub pecetea ascensiunii discursului xenofob, ultranaționalist și eurosceptic în statele cu vechime în UE, care a generat atitudini negative în spațiul UE față de cetățenii români și bulgari, față de aderarea celor două țări la Spațiul Schengen.
2014 înseamnă eliminarea restricțiilor pe piața muncii pentru cetățenii români. De la 1 ianuarie 2014, ultimele nouă state ale UE (Marea Britanie, Franța, Luxemburg, Malta, Olanda, Belgia, Germania, Austria, Spania) au fost obligate să elimine restricțiile privind locurile de muncă pentru cetățenii români și bulgari.
În ceea ce privește fondurile europene, în intervalul de programare 2014–2020, României i se vor aloca 39,8 miliarde euro, o sumă cu 18% mai mare decât în perioada 2007–2013, în timp ce, la nivelul UE în ansamblu, se prevăd scăderi cu 3,5% pe partea de angajamente și cu 3,7% în privința plăților, față de perioada 2007–2013. În 2014–2015, România mai poate absorbi fonduri UE din perioada de programare ce tocmai s-a încheiat. În anul 2013, România a atras o sumă record de 5,5 miliarde euro din fonduri europene, cu un grad de absorbție de 27%. Dacă raportăm la cei 7% din anii trecuți, putem afirma că, deși încă mai avem mult de recuperat, totuși cel mai probabil ne aflăm pe drumul cel bun în acest domeniu.
„Bugetul pentru anul 2014, un buget axat pe dezvoltare și creștere sustenabilă”
În declarația politică de astăzi voi vorbi despre sprijinul pe care Ministerul Economiei îl acordă tinerilor care vor să înceapă mici afaceri. Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri are la dispoziție 5 milioane de euro pentru a sprijini, prin finanțări nerambursabile, tinerii cu vârsta de până la 35 de ani care vor să devină întreprinzători.
Fiecare dintre noi are datoria de a le comunica cetățenilor din comunitățile care ne-au ales detaliile și condițiile în care ei pot beneficia de aceste fonduri. Tinerii trebuie să știe că statul român oferă un ajutor de 10.000 de euro, care poate reprezenta jumătate din valoarea proiectului în baza căruia se obține finanțarea.
Banii pot fi cheltuiți în proporție de 40 la sută pentru active corporale, cum ar fi terenuri și echipamente, și necorporale (brevet, licențe) sau pentru construirea unui site de firmă. Diferența de 60 la sută poate fi alocată cheltuielilor operaționale, cum ar fi: publicitatea, salariile, chiria.
Tinerii beneficiari sunt scutiți de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajatori pentru cel mult patru salariați care au contract pe perioadă nedeterminată. Cetățenii care pot beneficia de acest program au nevoie să afle și că Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri le poate garanta 80 la sută din valoarea unor împrumuturi bancare, garanție care nu poate depăși 80.000 de euro.
Pentru a stimula cât mai mulți tineri să-și urmeze spiritul întreprinzător, ei sunt scutiți de plata taxelor pentru diversele operațiuni de înregistrare la Registrul Comerțului. Principiul după care funcționează acest program este cât se poate de onest. Dacă planul de afaceri este corect și sunt îndeplinite condițiile legii, primul venit este primul servit.
Vă solicit, așadar, să multiplicați toate aceste informații în satele și orașele din colegiul dumneavoastră, pentru că astfel vom contribui la apariția de noi IMM-uri și vom duce la îndeplinire ceea ce le-am spus alegătorilor noștri: că vom stimula inițiativa și vom reduce șomajul.
„STS trebuie să înceteze a mai fi un «serviciu secret»” Recentele evenimente legate de tragedia din Munții Apuseni au readus în discuția publică situația unui serviciu secret care a mai fost în trecut subiect de controverse. Este vorba despre Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), în prezent condus de către generalul Marcel Opriș.
Remarcat mai curând prin obediența prin care a răspuns la diferitele solicitări venite din partea lui Traian Băsescu, legale sau dincolo de litera legii (vezi episodul instalării unui post telefonic special în sediul de campanie al acestuia), STS și-a dovedit din plin lipsa de eficiență, greoaia coordonare cu alte instituții cu atribuții în localizarea unor terminale telefonice mobile, managementul defectuos al situațiilor de criză. În acest sens, STS este, din punctul meu de vedere, coautor la rezultatele tragice ale prăbușirii avionului condus de către pilotul Iovan, la eșecul parțial al acțiunilor de localizare și recuperare a medicilor și a personalului navigant.
În lumina crudă aruncată asupra STS de bâlbâielile în localizarea terminalelor telefonice a celor care s-au prăbușit în Munții Apuseni, mă adresez dumneavoastră, stimați colegi, cu rugămintea ca, atunci când vom avea în fața ochilor legea de trecere a STS în componența MAI, să facem un pas mai departe, și anume să desființăm, prin lege, STS.
România democratică nu are nevoie de o excrescență dubioasă precum STS, aflată, se vede, în sfera de influență a unei instituții (Președinția, prin intermediul CSAT) la rândul său incontrolabile. Nu avem nevoie de un serviciu secret ce oferă servicii ce ar putea să fie acoperite de către alte instituții și organisme, într-un mod mai transparent și mai eficace. Astfel, consider că activitatea de asigurare a transmisiunilor speciale ce deservesc instituții și autorități ale statului poate reveni unui serviciu tehnic specializat din cadrul Ministerului pentru Societatea Informațională, așa cum de altfel a fost solicitat și de către mai multe voci din partea societății civile (APADOR CH). Activitatea de urmărire a telefoanelor, în cadrul unor anchete desfășurate de către organele competente, poate să fie realizată de către Serviciul Român de Informații și de către servicii specializate care acționează în cadrul parchetelor sau ale Poliției române, iar serviciul 112 să fie integrat în cadrul MAI, în cadrul unei structuri speciale desemnate să rezolve situațiile de urgență și așa mai departe.
„Nu tehnica e de vină, de vină sunt oamenii!”
România, o țară cu 19 milioane de locuitori și fără dușmani externi declarați. Dar cu șapte servicii de informații. Și, cu toate acestea, nu s-a putut localiza nici măcar epava unui avion de mici dimensiuni. Știm un singur lucru: pilotul a făcut tot ce a putut să îi salveze, dar autoritățile au fost neglijente. De ce le-a luat atât de mult timp? Și dacă se pierdeau, tot ar fi trebuit să ajungă mai devreme. Și nimeni nu trebuia să moară în acea zi.
40 de milioane de euro ne-a costat numai sistemul de apelare de urgență. În condițiile în care cel mai puțin afectat dintre răniți sunase, de fapt, de șase ori să ceară ajutorul autorităților. Și tot nu au reușit să îl găsească. Și mai avem și o replică _post factum_ , devenită celebră, a fostului șef al ISU, Ion Burlui: „Iarna nu-i ca vara și la munte nu-i ca la câmpie.” E bine oricum de știut. Iar operațiunea de salvare a fost ca un...șvaițer. Adică cu găuri peste tot.
Guvernul nu a fost în stare, așadar, să strângă echipamente de localizare, dar este dispus în schimb să investească în tehnică de supraveghere. Și da, România are șapte servicii de informații. Dar nu asta este marea problemă. Problema este că în cele șapte servicii de informații lucrează (nu se știe cu câtă eficiență, pentru că-i secret...) o grămadă de personal. Am înțeles oricum că avem mai mulți ofițeri de informații pe cap de locuitor decât Franța sau Germania.
În ceea ce privește însă STS-ul, numărul de urgență 112 și companiile de telefonie mobilă sau fixă, e o chestiune puțin cam complicată pentru mulți care nu au cunoștințe elementare despre modul în care funcționează sistemul alcătuit din STS, 112 (serviciile de urgență) și companiile de telefonie fixă și mobilă. STS nu are antene GSM proprii. De aceea, distanța de la antena GSM la telefonul apelantului la 112 o dă proprietarul antenei GSM. Cu cât distanța dintre antena GSM și telefonul apelantului la 112 este mai mare (în munți distanțele sunt destul de mari datorită reliefului) cu atât și localizarea geografică a apelantului este mai dificilă și, pe cale de consecință, erorile de localizare sunt mari. Dar cine vrea înțelege, cine nu, nu.
În intervenția mea de astăzi doresc să vă rețin atenția cu privire la unele aspecte referitoare la cel mai important subiect al României, din punctul meu de vedere, în prezent și pentru următorii ani: situația mediului de afaceri din România.
Guvernul s-a angajat în Programul de guvernare să ajute mediul de afaceri prin sprijinirea micilor întreprinzători și prin crearea unui mediu propice pentru ca aceștia să își dezvolte afacerile.
Ministerul Economiei vine în sprijinul tinerilor care doresc să își dezvolte o afacere prin intermediul Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri cu un program de finanțare nerambursabilă, al cărui buget este de 5 milioane euro. Astfel, statul român oferă 10.000 de euro ajutor nerambursabil fiecărui SRL-D. Cei 10.000 de euro reprezintă doar o contribuție de 50% din valoarea întregului proiect pe care se accesează finanțarea.
Suma de bani nerambursabilă trebuie investită în proporție de 40% în active corporale (terenuri, echipament etc.) și active necorporale (brevete, licențe), dar și pentru realizarea unui site pentru firmă. Maximum 60% din sumă trebuie investit în cheltuieli operaționale: salarii, chirie, publicitate etc.
Pentru a putea beneficia de acest program, tinerii trebuie să aibă vârsta maximă de 35 de ani și să își înființeze pentru prima dată o societate comercială. Programul acordă garanții de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri pentru creditele contractate de beneficiari până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita a 80.000 euro sau echivalentul în lei.
Este de subliniat faptul că AFN-ul subvenționează doar 50% din valoarea achizițiilor și investițiilor, restul de 50% trebuie acoperit din surse proprii sau credit.
O altă facilitate o reprezintă scutirea de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajatori pentru venituri aferente pentru timpul lucrat de cel mult 4 salariați, angajați pe perioadă nedeterminată.
De asemenea, tinerii vor fi scutiți și de la plata taxelor pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la Registrul Comerțului pentru înregistrarea firmei, beneficiind în același timp și de consiliere din partea oficiului teritorial din program.
„Omul care sfințește locul și consfințește necesitatea unui sistem unic al managementului de criză”
Bine v-am regăsit după această vacanță parlamentară plină de evenimente care mai de care întrecându-se în hazardul vieții!
Dintre toate am decis ca în prima mea declarație din noua sesiune să îmi exprim încă o dată aprecierea pentru colegul meu, doctorul Raed Arafat.
În urma regretatului eveniment aviatic, pe principiul „omul sfințește locul”, acesta a fost numit secretar de stat, șef al Departamentului pentru situații de urgență, departament nou-creat în cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne. De-a lungul activității sale, nu de puține ori am auzit afirmându-se din partea mai multor persoane: cuvântul lui Arafat a ajuns să fie aproape lege, în sensul că dacă dânsul spune, spre exemplu, că proiectul de lege a sănătății nu este bun, atunci așa este. Acest lucru nu poate dovedi decât popularitatea extraordinară de care se bucură acest om care a muncit necontenit.
Doctorul Raed Arafat este un exemplu de om pasionat de meseria lui, care a construit un sistem de care putem beneficia cu toții, un om fără ambiții politice și singurul care după ’89 a construit un întreg sistem de intervenție medicală. Este un tehnician, un bun manager, un bun specialist în ceea ce face, iar numirea lui la centrul de comandă al situațiilor de urgență cu siguranță este un lucru înțelept.
În aceste zile ni s-a dovedit, din păcate, necesitatea unei strategii naționale cu comandă unică. Am auzit multe variante de cum ar fi fost sau nu dacă Raed Arafat era în țară în momentul tragediei aviatice. Faptul că era sau nu în țară nu schimbă lucrurile. SMURD există și cu Arafat în țară și fără. Nu cred că ar fi trebuit să se discute despre SMURD, pentru că nu era de competența serviciului SMURD să localizeze accidentele aviatice și să aibă echipamente de locație. SMURD face altceva, e un serviciu mobil de urgență, reanimare și descarcerare și nu se ocupă cu găsirea supraviețuitorilor, ci cu acordarea ajutorului medical de urgență, ceea ce au și făcut când au ajuns la victime. Au fost unele personaje care din cauza unei ranchiune din trecut au dorit să îl decredibilizeze pe acest om care a acționat impecabil ori de câte ori a fost o situație de criză.
„România, o țară europeană în care, paradoxal, guvernează haosul numit «USL»”
Încă nu mă pot obișnui cu ideea vehiculată de unii, și nici nu cred că mă voi putea obișnui vreodată, cum că România este o țară a contrastelor, o țară a paradoxurilor în care arbitrariul e la el acasă.
Nu pot crede că România este o țară europeană în care la putere este haosul și în care regulile și normele acceptate unanim și devenite lege în țările membre ale Uniunii Europene la noi sunt ocolite nici măcar cu o minimă eleganță, ba chiar călcate de-a dreptul în picioare!
Dar să analizăm mai în amănunt.
Nu a trecut foarte mult timp de când asistam cu toții înmărmuriți de uimire la telenovela „Adio, dar rămân cu tine!”, jucată de eroii micilor ecrane, domnii Ponta și Antonescu. De abia ne mai obișnuisem cât de cât cu stilul „guvernăm la televizor”, cu cele două prezențe constante din mass-media, cu replicile umoristice pe care și le aruncau unul altuia, când, iată, privim din nou înmărmuriți la consensul lor în ceea ce privește distrugerea acestei țări.
Și iată că USL și-a definit drept scop existențial să schimbe reguli și să croiască rapid legi de conjunctură, aberante și inutile.
Un astfel de proiect este cel referitor la STS, deja celebru.
De ce? Doar pentru ca șeful STS să poată fi schimbat la comanda politică a premierului, atunci când dorește persoana acestuia, desigur atunci când este momentul, adică la alegeri! Și pentru că doar atât nu ar fi fost de ajuns, se dorește ca acest proiect să treacă prin Parlament în procedură de urgență. Mă întreb și vă întreb: unde este urgența? Aceasta este urgența, aceasta este prima chestiune urgentă din această țară?
Mie mi se pare, și nu numai mie, că vorbim în acest caz despre niște interese de grup, dacă nu chiar despre o nouă încercare de lovitură de stat. Unde sunt acele urgențe care așteaptă pe hârtia cu Programul de guvernare al actualei puteri? Nu vă faceți iluzii, au fost trecute doar pe hârtie, pentru a impresiona și a obține voturi, nu din alt motiv!
Cât despre noul Cod de procedură penală, este inadmisibil ca acesta să producă un haos total în sălile de judecată. Din nefericire, magistrații nu știu exact, și nu este vina lor, care sunt încadrările pentru diferite infracțiuni, procesele se transformă în discuții pe Cod și se amână, iar criminalii scapă doar cu o simplă reeducare...
„Cătălin Predoiu – câștigătorul a... nimic!”
Cu riscul asumat ca subiectul să nu intereseze pe nimeni, nu pot să ignor evenimentul de căpătâi care însuflețește Partidul Democrat Liberal: constatarea oficială a faptului că domnul Cătălin Predoiu este prezidențiabilul partidului în 2014.
Multe comentarii nu-ți oferă acest moment. Poate doar că e trist cu adevărat, în egală măsură pentru domnul Predoiu și pentru PDL, să defileze în continuare cu acest spectacol îndoielnic, pentru PDL, pentru că a ajuns la fundul sacului cu soluții și apelează, în disperare, la iluzii poleite. Iar pentru domnul Predoiu, pentru iluzia ce și-o injectează singur, în fiecare zi, cum că poate reprezenta un candidat de băgat în seamă. Și face asta încercând să ne vândă, într-un mănunchi ieftin ambalat, statura de justițiar onest, combinată cu un fel de falsă naivitate.
Din păcate, rezultatul nu este decât unul tragicomic, pentru că, lăsând la o parte eforturile considerabile ale PDL de a-și impune candidatul la alegerile „libere” din teritoriu, domnul Predoiu rămâne doar o soluție perdantă la prima strigare pentru că nu poate domnul Predoiu, oricât de iritat ar striga la noi, să pretindă respectul și încrederea românilor câtă vreme defilează în fruntea celui mai ridicol și nociv partid pe care viața politică postdecembristă l-a cunoscut. Nu poate domnul Predoiu, oricâte discursuri frumoase ar citi, să devină reprezentantul unor valori morale câtă vreme defilează în fruntea unei echipe pentru care viața a confirmat tocmai lipsa valorilor morale în felul cum au gestionat țara. În fine, nu
poate și nu va putea niciodată PDL să-și mai impună un președinte, câtă vreme ultimul lor „simbol” se numește Traian Băsescu.
Asociați direcți ai masacrului socioeconomic practicat în anii de guvernare, PDL și Traian Băsescu au epuizat lada de minciuni vândute românilor și, cu sau fără părere de rău, domnul Predoiu nu este altceva decât un neinspirat lider al unui partid a cărui destructurare a devenit deja de notorietate.
„Viscolul a demonstrat falimentul instituțional al guvernării USL” România a fost lovită de un al doilea val de viscol, iar oameni din mai multe orașe ale țării s-au luptat cu gerul cumplit și cu troienele care le-au acoperit casele. Bilanțul acelor zile: școli închise, jandarmi și militari mobilizați, drumuri blocate, accidente și oameni izolați în propriile locuințe.
În ultimii ani, contractele privind deszăpezirea drumurilor din județele din estul țării sunt câștigate de aceleași firme. Unele societăți au avut acționari lideri USL, altele sunt apropiate acestora prin diverse verigi. De 24 de ani în județul Buzău contractele pentru deszăpezire se acordă clientelar, deszăpezirea nu se face, dar banii se iau, motiv pentru care în fiecare iarnă localitățile din acest județ stau acoperite de zăpadă zile întregi. Ninsoarea din ultimele zile care a calamitat județul Buzău ne duce cu gândul la modul în care autoritățile de acum doi ani au gestionat o criză asemănătoare, la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2012.
De ce au avut parte acum oamenii din aceste comune? Locuitorii comunelor județului Buzău, cu precădere comunele Balta Albă, Boldu, Brădeanu, Cochirleanca, Largu, Murgeți, Pietroasele, Robeasca, Rușețu, Săgeata, Scutelnici, Vâlcelele, Pardoși și Râmnicelu au trăit timp de mai bine de cinci zile clipe de coșmar din care nu reușesc să se trezească nici astăzi. Oamenii au rămas fără pâine și alimente de strictă necesitate și au sperat în ajutorul dat de Dumnezeu, nu în cel venit de la autorități.
Este inadmisibil modul în care Guvernul Ponta a gestionat situația din ultimele zile, cu un premier al cărui Program de guvernare include petreceri și meciuri de baschet, iar prezențele sale la comandamentele de iarnă nu făceau altceva decât să încurce lucrurile și să dea dimensiunea ridicolului situației.
Consider că solidaritatea este cuvântul de ordine în aceste zile pentru a depăși aceste condiții grele pentru România și zeci de mii de români. Acum este timpul faptelor, al acțiunii concrete și coerente, în mijlocul oamenilor și din mijlocul nămeților. Numai așa putem fi de folos, numai așa putem să ne exprimăm adevărata preocupare pentru semenii noștri, deopotrivă copii, tineri și bătrâni, din satele izolate de zăpezi.
„O lecție amară din care trebuie să tragem învățăminte” Tragedia aviatică din Apuseni, în care și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan, studenta Aura Ion și au fost rănite alte cinci persoane, a arătat fața urâtă a unui sistem ineficient atunci când trebuie salvată viața unor oameni simpli, și mă refer aici la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).
Pe de altă parte, STS s-a dovedit a fi foarte eficient când este angrenat în luptele politice ale președintelui Traian Băsescu.
Nu pot să nu mă întreb oare ce rost au avut generoasele alocări bugetare pentru sisteme de localizare, gras finanțate din banul public, dacă victimele unui accident precum cel petrecut în urmă cu câteva zile în comuna Horea au zăcut în frig, rănite grav, șase ore până să fie găsite, dar nu de către autorități, trimise aiurea, pe o arie de 200 de kilometri pătrați, ci de localnicii care s-au mobilizat într-un mod excepțional. Acei săteni din comunele Horea și Mărișel au început căutarea victimelor nu pentru că erau plătiți pentru asta, ci din solidaritate umană. Peste 300 de săteni din zona în care s-a prăbușit avionul au pornit în căutarea semenilor lor aflați în nevoie, fapt ce îmi trezește o reală admirație și îmi arată că omenia nu este vorbă goală la români. A fost o misiune dificilă, în creierii munților, iar acei pădurari care au reușit să-i salveze pe supraviețuitori nu au nici diplome de specialiști în telecomunicații, nici antrenament de intervenție în situații de urgență, dar sunt curajoși, cunosc locurile și sunt obișnuiți cu vitregiile vremii.
După această amară experiență, în care au pierit doi oameni devotați profesiei lor, oameni din categoria celor care alcătuiesc România frumoasă, România unui viitor mai bun, am ajuns la concluzia că sistemul de intervenții în caz de accidente de orice fel în zona montană poate fi îmbunătățit folosind resurse umane ignorate până acum. Integrarea unui număr de pădurari experimentați, de paznici de vânătoare în Centrul de Comandă pentru Situații de Urgență cred că ar fi benefică, crescând șansele victimelor de a fi salvate în caz de accidente în zonele de munte.
Cu costuri și dotări minime, sistemul ar fi, în mod cert, îmbunătățit. Totodată, cluburile de off-road, dotate cu mașini de teren performante și constituite din persoane pasionate de munte, bune cunoscătoare ale locurilor izolate din județele în care activează, ar trebui incluse în acest Centru. Un alt organism care poate fi de real folos în caz de accidente în zona montană este Salvamontul. Nici acesta nu face parte din Centrul de Comandă pentru Situații de Urgență, deși salvamontiștii au capacitatea de a acționa eficient în localizarea și, mai ales, în transportul eventualelor victime, având echipamente potrivite pentru astfel de cazuri. Oare de ce nu învățăm să folosim întregul potențial pe care-l avem la îndemână decât după ce a trecut și al doisprezecelea ceas? Sper ca aceste propuneri să aibă parte de susținerea colegilor mei, iar lecția amară prin care a trecut țara să fie măcar cu învățăminte.
## „Șpaga la români”
În societatea românească, șpaga reprezintă un mijloc facil, rapid și comod de a câștiga beneficii, bogăție și putere. Această maladie a societății a devenit o normalitate, o obișnuință, un model cultural, iar răspândirea și extinderea în tot mai multe sectoare sociale evidențiază un sistem vulnerabil, o populație ușor de manipulat, care prezintă un grad ridicat de acceptare și de tolerare a fenomenului corupției.
Cauzele răspândirii șpăgii în România sunt diverse, acestea putând fi de natură socială, economică, politică și instituțională. Transformările socioeconomice au condus la o stare de anomalie socială, la un dezechilibru între nevoile crescute ale individului și posibilitățile pe care i le poate oferi societatea pentru a și le satisface. Nivelul de trai scăzut, dificultatea de a obține un loc de muncă sunt doar câteva dintre motivele pentru care indivizii adoptă această metodă alternativă ilicită pentru a obține bunuri, servicii sau avantaje personale, abătându-se de la moralitate și cinste, încălcând astfel limitele sociale. Analiza pleacă de la cazul învățătoarei Blându. Filmul în care aceasta cerea cu obrăznicie cadouri pentru un personal întreg de la o școală din capitală a trezit la realitate o țară întreagă. Fondul clasei, fondul școlii, materiale didactice, perdele, cadouri tradiționale sunt diverse forme de șpagă. Câte astfel de cadre, medici, demnitari avem? Greu de spus. Dincolo de motivațiile particulare, moralitatea pălește, se stinge parcă, puțin câte puțin, cu fiecare generație. Așadar, nu este un caz izolat. Vorbim de un posibil cod de etică... Din nefericire, Codul etic din învățământ care interzice strângerea de bani în școli a zăcut în birourile Ministerului Educației aproape doi ani, sub pretextul „dezbaterii publice”. Prevăzut în Legea educației din 2011, Codul trebuia adoptat prin ordin de ministru.
Ne place sau nu, este un sistem pe care l-am creat și întreținut fiecare dintre noi. Aceasta este norma în școala românească, și nicidecum excepția. Prin urmare, lupta e oarecum inegală și cu rădăcini adânci, dar trebuie dusă.
„Când ia sfârșit teroarea iernii?”
Jumătate de iarnă agricultorii s-au văitat – și pe bună dreptate – că dacă nu va ninge recoltele din acest an sunt compromise. Dumnezeu le-a ascultat ruga și a trimis, e drept, la mijlocul iernii, zăpada de care era nevoie ca să facă și din anul 2014 unul bun pentru culturile agricole, implicit pentru economia românească. Însă ce este bun pentru unii poate să fie rău pentru alții!
Este al doilea an consecutiv în care iarna a adus viscole ce au lăsat în urmă nămeți cât casa. Un lucru de salutat a fost menținerea deciziei de a închide drumurile pentru circulație în zonele în care se anunță zăpezi mari, pentru că astfel s-au evitat pierderile de vieți omenești. Cei care sunt abilitați să deszăpezească au rămas, în schimb, tot ca și anii trecuți, la fel de nepregătiți. E bine că, de această dată, nu s-a mai zis că i-a luat iarăși iarna prin surprindere, la finele lui ianuarie, dar asta n-a însemnat că în 2013 au fost achiziționate mai multe vehicule cu șenile, „mâncătoare de zăpadă” ori alte feluri de utilaje cu care să se înlăture rapid efectele terorii iernii. Cu cât s-a cheltuit degeaba cu firmele de deszăpezire până să cadă primul strat de omăt, garantat s-ar fi putut cumpăra câteva astfel de utilaje ori freze de zăpadă adaptabile, ca să avem cât mai puține situații de localități izolate, cu oameni bolnavi care să nu poată ajunge în timp util la spital, cu comunități rămase fără aprovizionare cu alimente, apă ori medicamente.
Iar ca să fie treaba completă, trebuie să responsabilizăm personalul cu atribuții în activitățile de deszăpezire. Ce pretenții putem avea de la nivelurile inferioare, de execuție, când chiar dintre prefecți trei au trebuit schimbați pentru indiferența arătată tocmai în vreme ce urgia albă se manifesta din plin? Cât timp încă va trebui scoasă armata ca să facă munca firmelor de deszăpezire tot atât timp venirea zăpezii va constitui o teroare pentru populația aflată în estul, sud-estul și sudul țării, expusă permanent viscolelor.
Totodată, ar trebui demarat un program național de împăduriri, în vederea creării de bariere naturale în calea acestor mișcări uriașe de zăpadă, de către vânturile care depășesc 80 de kilometri pe oră. Suntem în secolul al XXI-lea, avem soluții, nu ne mai putem permite să lăsăm românii la discreția naturii ca în Evul Mediu. Trebuie doar să vrem asta!
„Perfectul își recunoaște imperfecțiunea”
Am trăit ca să o auzim și pe-asta: însuși Traian Băsescu, „cel perfect în tot ce face, de la Decebal încoace”, a recunoscut că nu a înțeles conținutul unui articol din Codul de procedură penală și, cu toate astea, l-a promulgat. Dumnezeule, dar cum a fost posibil?! Cel care este „perfect” în interpretarea Constituției ca să-i fie lui favorabilă, cel care întoarce interpretarea legilor cum îi convine lui, cel care dă lecții și pumni în masă la CSM, CCR, Înalta Curte, procurori de toate națiile și alte organe și organisme ce ar trebui să deservească justiția română, să nu priceapă un amărât de articolaș din Codul de procedură penală? Probabil se terminase gheața la Cotroceni...
Ei, dar să-i dăm, totuși, credit: până la urmă, nu este rolul marinarilor să înțeleagă subtilitățile legilor și justiției. Unde a fost însă șleahta de la Ministerul Justiției, în frunte cu Cătălin Predoiu, care a avizat acel articol? Unde au fost consilierii prezidențiali, cei cu rang de ministru, care trebuiau să avizeze articolul înainte de a ajunge la însuși tatăl băsismului? „Guvernatorul” i-a scuzat că nu sunt penaliști, ci specializați în Constituție. Păi dacă un student la drept ia la puricat acel articol, pricepe instantaneu despre ce este vorba acolo!
Unde a fost doamna Macovei când s-a făcut și promulgat Codul de procedură penală al lui Boc – alt specialist al dreptului? Cum se face că de la aprobarea Codului și până acum nu s-a sesizat nimeni, iar acum s-a făcut cor de solicitanți pentru modificarea articolului? Dar dacă acest Cod intra în uz pe vremea lui Boc, ce s-ar fi întâmplat? Care ar fi fost efectele sale? Ar mai fi sărit în sus Băsescu, Macovei, Înalta Curte de Casație și Justiție, DNA-ul Laurei Codruța Kövesi (mă rog, al lui Daniel Morar la acea vreme...) și alte comitete și comiții băsiste? Sau s-ar fi folosit bine-mersi în favoarea băsiștilor care ar fi călcat pe bec, având în vedere cât de ciudat de blândă și permisivă este justiția în procesele în care sunt anchetați oamenii lui Băsescu?
Un ultim aspect. Nu s-a înțeles ce înseamnă, din punctul de vedere al lui Traian Băsescu, faptul că își asumă răspunderea: își dă demisia în 5 minute, își mai cumpără o tarla, își împrospătează stocul de gheață de la Cotroceni... În mod normal, un președinte, conform fișei postului, ar fi lăsat scaunul liber și s-ar fi dus pe tractor. Din păcate, România nu are, în fruntea sa, un astfel de posesor al valorilor morale, ci doar pe Traian Băsescu...
„Analiza tragicului accident aviatic din Apuseni”
Nu de mult am fost cu toții martorii unui tragic accident ce și-a pus amprenta definitiv pe viața socială și politică a țării. Două suflete au pierit prea devreme, lăsând națiunea îndoliată și răzvrătită.
Dorința comună ce unește o întreagă nație este caracterizată de căutarea și descoperirea celor ce se fac vinovați moral de această dificilă pierdere. Sunt degete ce arată vinovați în stânga și-n dreapta.
Înțeleg și respect revolta fiecărei persoane în parte, dar trebuie să respectăm memoria celor ce nu mai sunt astăzi printre noi. Chiar dacă rămâne un subiect de actualitate, nu putem face din acest subiect o temă de campanie împotriva Guvernului. Nu putem tabloidiza trecerea în neființă a unor oameni.
Există în acest moment o tendință de a căuta vinovatul acolo unde nu este, de fapt, doar pentru ca cineva să plătească. Sunt de părere că nu trebuie să picăm în penibil prin crearea unui circ mediatic în care toți să avem rol de clovni sau prin organizarea unei execuții publice ca pedeapsă celor pe care unii sau alții îi consideră vinovați. Au fost propuse și au fost luate măsuri importante în cadrul anchetei, măsuri care ne asigură că astfel de cazuri nu se vor mai întâmpla.
Probabil veți spune că totuși acum s-a întâmplat, că s-a creat un precedent. Și da, așa este, dar trebuie să ne păstrăm mintea limpede și să judecăm la rece, nu trebuie să scoatem din pământ pseudoexperți cu false păreri la adresa celor petrecute, care să inducă în eroare populația țării prin aparițiile lor televizate. Avem nevoie de o analiză reală, concretă și corectă care să exprime cu adevărat ceea ce s-a întâmplat și care să arate într-un final cine nu și-a făcut treaba.
Specialiștii Serviciului de Telecomunicații Speciale trebuiau să pună la dispoziție o localizare exactă, și nu să dea dovadă de o mobilizare ineficientă. Chiar dacă există o bună coordonare la centru, dacă se acționează în baza unor date false sau greșite, o întreagă operațiune este dată peste cap. Instituțiile sunt datoare să conlucreze atunci când sunt puse în fața unor evenimente de asemenea amploare și să ia toate măsurile necesare pentru a se evita pierderea de vieți omenești, însă instituția condusă de Marcel Opriș nu a reușit localizarea exactă a victimelor, iar instituția condusă de domnul Frâncu nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanșat operațiuni de căutare și nu a cerut sprijinul Centrului de Operații Aeriene din MApN.
## **Doamna Maria Dragomir:**
„Viscolul – proba cu turnesol pentru bătaia de joc față de cetățenii României”
Nu mai este nicio noutate pentru nimeni că, atunci când în România se produce un viscol, întreaga țară este dată peste cap! În condițiile în care, din punct de vedere meteorologic, România era considerată o țară cu o climă temperatcontinentală, iarna durează (cel puțin calendaristic) din luna decembrie până în luna martie, cu o marjă de plus sau minus, către lunile noiembrie sau aprilie. Dar, oricum, în cele câteva luni de iarnă viscolele sunt – ne-au confirmat meteorologii – întinse pe parcursul a patru-cinci zile, asta însemnând că media viscolelor, în România, este de două până la trei într-o iarnă. În mod normal, din 365 de zile, doar câteva zile în care ar apărea probleme nu ar trebui să reprezinte nicio problemă pentru o țară care are aproape 20.000.000 de locuitori. Dar când această țară se numește România, iar guvernele, de toate orientările politice, au dovedit incapacitatea de a se descurca în condițiile dificile ale unei ierni și ale unui viscol, problemele apar și ele par foarte greu de depășit.
Totuși, ceea ce a devenit aproape o obișnuință pentru viscolele din România consider că nu mai poate fi acceptat, iar asta o rostim în numele cetățenilor din România, cărora nu le mai pot fi încălcate drepturile fundamentale ale omului, care nu mai pot fi considerați o anexă a unor interese politice și atât, oameni care ajung în situații extreme fără a purta vreo vină în această cauză.
Să fim și mai expliciți: modalitățile de acțiune ale guvernanților, în ultimii ani, au fost unele deosebit de simple pentru ei, desigur, asta la prima vedere – blocarea circulației pe jumătate din țară, neintervenția, în timp util, în niciuna din zonele afectate, totul fiind lăsat la voia Domnului, într-un haos de nedescris!
Să fim bine înțeleși! România are o populație de aproape 20.000.000 de locuitori (sau câți om mai fi, pentru că nimeni nu ne-a lămurit, oficial, până la această dată, deși în doar câteva luni vor fi alegerile europarlamentare în care iarăși se va vorbi despre numărul real al cetățenilor și, implicit, al alegătorilor. Dar asta este altă poveste acum...). La aproape 20.000.000 de locuitori este imposibil ca pe parcursul a două, trei, chiar patru zile să nu apară probleme reale. Unuia îi moare mama, altul are de dus un copil la spital... Apar probleme de viață și de moarte, ca să nu mai vorbim despre acțiuni foarte bine planificate, acțiuni care trebuie să se desfășoare într-un timp util. Ce face cetățeanul din România în toate aceste condiții? Păi nu are decât două posibilități: să stea liniștit în casa lui și să aștepte să i se telefoneze dacă i-a murit mama (eventual că a fost și îngropată!) sau să încerce să ajungă, pe toate căile, acolo unde îl cheamă inima sa. Ce pățește în acest caz? Păi, cea mai mare catastrofă pe care și-o poate imagina cineva: să fie oprit, în plin câmp, și să fie obligat să stea pe loc o zi... o noapte... încă o zi... și încă o noapte! Deși pare incredibil, așa ceva au pățit mii de locuitori din această țară în aceste zile. Păi asta înseamnă administrarea și responsabilitatea unei țări întregi, să blochezi circulația, în condițiile în care, s-a dovedit, pe multe drumuri nu se impuneau asemenea restricții!? DUPĂ PAUZĂ
Cu o întârziere de 30 de minute, avem semnături ca să îndeplinim articolul din regulament cu privire la cvorum.
Deschid ședința de azi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 405 deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 223, 182 sunt absenți, din care doar 28 participă la alte acțiuni aprobate de către structurile noastre abilitate.
Cvorumul legal este îndeplinit: 203 deputați.
1. La primul punct al ordinii de zi, conform procedurii, după cum știți, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința de astăzi de plen, marți, 4 februarie; programul de lucru pentru perioada 4–8 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 17 decembrie – 4 februarie de către comisiile permanente sesizate în fond și informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; bineînțeles, sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial.
Începem dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi.
2. Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.
Am o singură rugăminte, acest proiect de hotărâre, din discuția colegilor din...
Liderii grupurilor politice parlamentare, la Comisia pentru mediu și echilibru ecologic nu avem propunere din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale și colegii mei au decis, pentru că sunt foarte mulți deputați neafiliați, ca unul dintre posturi să fie, conform regulamentului, distribuit deputaților neafiliați.
O să-i rog pe colegii mei care sunt deputați neafiliați, dacă există vreo dorință pentru această comisie, s-o transmită Secretariatului General.
Cu permisiunea dumneavoastră, o să citesc această Hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012.
În temeiul prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, ale art. 40–43 și ale art. 59 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare,
Mulțumesc și eu.
Domnule președinte al Comisiei pentru industrii, Vă rog frumos să prezentați raportul Comisiei pentru industrii și al Comisiei juridice, nu?
Da, ambele comisii.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
Stimați colegi, Domnule președinte,
Comisia pentru industrii și servicii, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbaterea în fond cu proiectul de lege menționat.
Aș vrea să subliniez faptul că Senatul a adoptat proiectul de lege.
De asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil.
Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare au avizat favorabil inițiativa legislativă.
Proiectul are ca obiect de reglementare declanșarea procedurii de insolvență, în scopul evitării încetării activității acesteia și al asigurării protecției juridice necesare pentru siguranța în exploatare, având în vedere incapacitatea de plată în care se află această regie.
În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului, cu majoritate de voturi și amendamente admise, adoptarea proiectului de lege. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte. Grupurile politice parlamentare. Domnul Traicu, domnul ministru... Domnule deputat, aveți cuvântul. PNL-ul? Domnule deputat... PC-ul? Nu. PP-DD-ul? Nu. UDMR-ul? Nu.
Deci o să vorbească domnul deputat, după aceea, Partidul Național Liberal și dumneavoastră, domnule Bode, la sfârșit, da?
Mulțumesc foarte mult.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În numele Grupului parlamentar al PSD, vreau să arăt susținerea Grupului parlamentar al PSD pentru adoptarea acestei legi, respectiv transformarea Ordonanței de urgență nr. 85/2013 în lege, ca unică modalitate pentru a salva un agent economic de o importanță deosebită în economia României, cu implicații fundamentale în dezvoltarea programului energetic românesc.
Această regie, care în 2005 era cu datoriile la zi, pe profit, fără niciun credit bancar și cu un mers economic mai mult decât satisfăcător, a ajuns, la ora actuală, cu datorii de peste 800 de milioane, în principal la bugetele de stat și locale, datorii către furnizorii de energie primară, cărbune și păcură și sistemul bancar.
În această situație, s-a ajuns la concluzia, în urma unei analize aprofundate, că singura soluție este trecerea prin insolvență și aplicarea acestei proceduri care, evident, va duce la un program de reorganizare a regiei, va putea readuce într-un mers economic normal Regia Autonomă pentru Activități Nucleare care, la ora actuală, în urma procesului de restructurare, se compune doar din două entități fără personalitate juridică. Este vorba de sucursala Romag Termo, termocentrală care furnizează agent termic, inclusiv utilitățile, în orașul Drobeta-Turnu Severin, deci asigură confortul termic, și sucursala Romag Prod, așa-numita fabrică de apă grea, care furnizează agentul moderator și de răcire pentru grupurile de la Cernavodă, grupurile 3 și 4.
În concluzie, stimați colegi, vă invit să votați pentru transformarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85 în lege, iar Grupul parlamentar al PSD va vota pentru acest lucru.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Domnule deputat, aveți cuvântul, Grupul parlamentar al PNL.
## Stimați colegi,
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013 privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin este un act normativ necesar pentru a aproba, prin lege, o măsură nedorită, dar, așa cum s-a spus aici, necesară pentru asigurarea siguranței în exploatare a acestei unități de interes strategic național deosebit, care trebuie, sub orice formă, menținută în funcțiune, în vederea asigurării necesarului pentru dezvoltarea Programului nuclear național. După cum se știe, unitățile 3 și 4, când se vor realiza, vor avea nevoie de apa grea furnizată de Regia de Activități Nucleare Turnu Severin.
Vă mulțumesc.
Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea proiectului de lege.
Vă mulțumesc foarte mult. Grupul parlamentar al PDL. Domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Încep prin a spune „La mulți ani!” tuturor colegilor, un an bun, cu sănătate, 2014!
Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota împotriva acestui proiect de act normativ. Prin Ordonanța de urgență nr. 85/2013, adoptată de Guvernul României în septembrie 2013, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că, în opinia noastră, s-au produs mari deservicii celor peste 300 de creditori, mai exact 327 de creditori, care, odată cu intrarea în insolvență a acestei regii autonome, au ajuns fie și ei în insolvență, la rândul lor, fie chiar în faliment.
De ce am ajuns aici? Sigur că am putea spune că, în acest moment, noi nu știm, România nu are o strategie energetică, noi nu știm pe ce anume vom continua să mergem – pe energie nucleară, pe cărbune, pe hidro.
Sigur că am făcut, ani la rând, și-mi asum și eu, și noi ne asumăm parte din această vină, am făcut, ani la rând, la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, protecție socială. Am produs apă grea pentru următorii 100 de ani pentru reactoarele 1, 2, 3 și 4, dacă or veni chinezii, probabil și pentru România, și pentru Ungaria, și pentru Bulgaria.
De aceea, cred că, în acest moment, se impune a analiza, cu maximă responsabilitate, dacă aceasta este soluția.
Am mai văzut un motiv pentru care grupul nostru parlamentar va vota împotrivă, împotriva acestui act normativ, și anume acela că, în vreme ce sute de agenți economici sunt grav afectați de intrarea în insolvență a acestei regii autonome, administratorul judiciar primește un onorariu de sute de mii de euro, mai exact 30 de mii de euro plus TVA în fiecare lună, plus 3% din sumele distribuite plătite. Nu cred că este în regulă, dragi colegi, să umplem buzunarele creditorilor... să umplem buzunarele administratorului judiciar cu sute de mii de euro și sper din tot sufletul ca aceștia să nu distribuie o anumită parte în anul 2014. Sute de mii de euro dați onorariu, în vreme ce sute de companii sunt grav afectate de intrarea în insolvență a Regiei Autonome pentru Activități Nucleare.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am venit la acest microfon pentru a susține o parte din declarațiile colegului meu, domnul ministru de la Grupul PDL, vizavi de strategia energetică care, într-adevăr, ar trebui, în sfârșit, să fie revizuită sau făcută în așa fel încât toți cei care muncesc, mai cu seamă cei care investesc în acest domeniu, să aibă o viziune foarte clară în următorii 10 ani cel puțin, pentru că, acum, având în vedere și faptul că am început să producem energie verde, avem o capacitate deosebită și, dacă am fi avut o strategie absolut coerentă și toți cei care erau în această ramură ar fi acceptat ideea de a conlucra, România era deja sau poate fi, într-un fel, furnizor de energie, pentru că, slavă Domnului, avem posibilitățile noastre.
Problema este cu infrastructura de transport care necesită o viziune foarte clară, ca să știm ce o să facem în viitor. Mă refer, acum, la combinatul din Turnu Severin și pot să vă spun că, din punct de vedere sentimental, ca persoană fizică, eu sunt nevoit să susțin tot ce se întâmplă în acest combinat, pentru că, în tinerețea mea, când îmi făceam meseria, am fabricat pentru acest combinat acele garnituri pentru transfer pentru pompele cu hidrogen sulfurat care și astăzi, deci nu au produs niciun bucluc, și astăzi sunt de fabricație indigenă și au contribuit într-un fel sau altul la buna funcționare a combinatului.
Ca atare, noi susținem acest demers, dar cu rezerva ca, în sfârșit, să avem o dezbatere în această primăvară la obiect și să găsim o soluție pentru a realiza ceva în domeniul energetic.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Vă mulțumesc și eu foarte mult. Nu mai dorește nimeni să ia cuvântul. Doamna Pachel, aveți cuvântul.
Am întrebat, să știți, dar nu mi-a spus nimeni de la dumneavoastră.
Aveți cuvântul, doamna deputat.
Bună ziua! Domnule președinte, Stimați colegi,
Nici Grupul PP-DD nu va susține acest proiect de lege. Din păcate, intrarea în insolvență nu este o intrare în insolvență normală, este o pseudoinsolvență. E drept, Guvernul vrea să protejeze acest domeniu, dar nu cred că trebuie să-l protejeze în detrimentul altora. Sunt firme creditoare și, dacă ne gândim la angajații de la Ape Grele, ar trebui să ne gândim și la angajații celorlalte societăți care pierd bani și pe care nu-i protejează nimeni.
Nu mi se pare că a face o insolvență mai ușoară este o cale prin care ar trebui să ne acoperim propriile greșeli și managementul defectuos.
Mult mai bine ar fi fost dacă ne-am fi uitat care au fost cauzele care au provocat această pseudoinsolvență și am fi dat o lege prin care să înlăturăm, să eliminăm acele cauze și să facem ca lucrurile să funcționeze.
Vă mulțumesc.
Deci noi vom fi împotriva acestui proiect de lege.
Vă mulțumesc, doamna deputat. La dezbateri generale?
Asta e viața! Viața e făcută, pentru deputați, de regulament.
Bun.
Intrăm pe amendamentele admise.
Dacă la primul amendament admis de către comisie există obiecții, comentarii?
Nu.
Aprobat. La al doilea?
Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. La al treilea? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. La al patrulea? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. La al cincilea?
Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Șase. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Șapte – amendamentul admis al comisiei. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat. Merge la votul final.
Vă reamintesc că este o lege ordinară.
6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2013 privind modificarea art. 1 din cealaltă Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Raportul nu are amendamente. Procedura este de urgență. Caracterul este ordinar. Guvernul României.
Domnule ministru, aveți cuvântul.
subsecretar de stat în Ministerul Sănătății
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Prin prezentul act normativ se asigură redistribuirea numărului de posturi între CNAS și casele de asigurări de sănătate, astfel încât numărul maxim de posturi aferent sistemului de asigurări de sănătate va fi de 3.281, dintre care 291 de posturi pentru CNAS și 2.990 de posturi pentru casele de asigurări de sănătate județene, respectiv a municipiului București.
Această redistribuire a avut în vedere dezvoltarea structurilor de monitorizare și control din sistemul asigurărilor de sănătate, precum și adăugarea componentei de antifraudă.
Având în vedere aspectele sus-menționate, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege în baza raportului de admitere al comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc foarte mult.
Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au raport comun.
Doamna președinte Nassar.
O s-o rog frumos să prezinte raportul celor două comisii.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2013 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate. La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea numărului de posturi pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele de asigurări de sănătate, în vederea încadrării în cheltuielile de personal din sistemul de asigurări sociale de sănătate și pentru fundamentarea cheltuielilor de personal în bugetul anului 2014.
Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.
De asemenea, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au dezbătut proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și a fost adoptat de Senat în noiembrie 2013.
Camera Deputaților este Cameră decizională.
În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților aprobarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2013 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate în forma prezentată.
Vă mulțumesc foarte mult. Grupurile politice parlamentare.
Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Proiectul acesta de act normativ are o singură speță, ca să spun așa: trecerea a 50 de oameni de la casele de sănătate teritoriale la centru. Păi, dar nu asta este forma de luptă, fraților, împotriva fraudei! Nu-i luați din teritoriu, unde ăia sunt vai mama lor și așa, acolo sunt cele mai multe probleme, și-i aduceți la centru ca să facă... ce? Să se calce pe picioare? Asta este o metodă populistă. Sau aveți niște sinecuri de împărțit și nu mai vor ăia să stea prin teritoriu, vor să vină pe salarii mai mari la centru. Dacă vreți să luptați cu frauda, după rețeta electronică implementată, veniți cu cardul de sănătate! Haideți să implementăm ceva, dar nu dacă-i luați din teritoriu, unde și așa plâng că nu acoperă activitățile, și-i aduceți la centru luptați cu frauda! Așa, într-un singur articol, modificați legea și spuneți: „Gata, domnule, uite ce facem noi, ce deștepți suntem noi! Ce șmecheri suntem noi, cei de la USL, luăm 50 de posturi din teritoriu și le aducem la centru și am rezolvat problema antifraudă.”
Nu votăm un astfel de proiect de act normativ, Grupul parlamentar al PDL, și aștept fie să-l întoarceți în comisie, fie să mai reflectați asupra votului pe care-l dați astăzi la votul final.
Vă mulțumesc. Domnul deputat Marian Neacșu.
Bună dimineața, stimați colegi!
Înainte de toate, nu știu de ce ne certa așa de tare antevorbitorul nostru. Se pare că... da, se pare că ne ceartă și când facem lucruri bune. Mai degrabă cred că era cazul să-și certe colegii Domniei Sale de guvernare atunci când au închis spitalele. Poate că era mai degrabă cazul să-l certe pe domnul Duță, care a făcut cumva să dispară din sistem 500 de milioane de euro, poate că ar fi trebuit să vină și să spună: „Domnule, ați făcut lucruri bune anul trecut, când ați reușit să reduceți arieratele din sănătate cu aproape 2 miliarde de euro.” Poate că astea erau lucrurile care trebuiau făcute și poate că astfel de direcție, care să monitorizeze, să controleze și să verifice modul în care este cheltuit sau a fost cheltuit mai ales banul public în sănătate, este foarte necesară.
Eu cred că, mai degrabă, vă este teamă de rezultatele controalelor pe care această direcție instituită la nivelul casei naționale le va prezenta. Poate că, mai degrabă, cu mânie proletară, așa cum ați venit să ne certați aici și să certați opinia publică pentru că lucrurile astea sunt transmise, era necesar ca tot lucrul acesta să-l faceți înainte, domnule deputat și stimați colegi.
Opinia noastră este că s-au cheltuit și se cheltuiesc în continuare, în mod nejustificat încă, nejustificat de calitatea serviciilor medicale, foarte mulți bani în sănătate și ne dorim ca banii ăia, mulți, puțini, cât putem să adunăm, cât putem să strângem și cât putem să alocăm, să fie folosiți într-un mod eficient și să se reflecte în calitatea serviciilor medicale pe care le acordăm oamenilor.
Dacă lucrul acesta vă deranjează și votați împotriva modului în care încercăm să oprim și să stârpim risipa în sistem, puteți să o faceți. Eu trebuie să recunosc că nu prea înțeleg astfel de demersuri, dincolo de zona de demagogie și de populism.
Evident că vom susține acest proiect legislativ, pentru că, în opinia noastră, este foarte important ca în România, și în sănătate, și în învățământ, și în cultură, și în oricare alt domeniu, banii să fie cheltuiți chibzuit și efectele să fie unele pozitive.
Domnul Tudor Ciuhodaru.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și acest demers legislativ arată că frauda din sistemul sanitar nu a putut fi oprită. Vă reamintesc că frauda se face cu ajutorul oamenilor și că, până acum, politizarea sistemului de sănătate, fără criterii clare, a făcut să se sifoneze zeci de milioane de euro din sistem.
Mi-aș fi dorit să văd criterii de performanță, criterii de competență, introducerea tarifului unic pe caz ponderat sau a dosarului electronic al pacientului, sau a cardului național de sănătate. Nu sunt convins că suplimentarea numărului de polițiști din sistemul sanitar va face acest lucru să fie și viabil, dar este clar că orice demers pentru stoparea fraudei din sistem este bine-venit.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Nu mai sunt alte luări de cuvânt.
Nu sunt amendamente la acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93.
Conform art. 106, merge direct la votul final. Bun.
Dragi colegi, avem, la pozițiile 7, 8, 9, 10 și 11, inclusiv, cinci proiecte de lege care, în conformitate cu prevederile Constituției și ale regulamentului, și-au depășit termenul de dezbatere și vot final, ca primă Cameră sesizată, astfel încât nu mai sunt la noi. Prima este Propunerea legislativă privind înființarea Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Torturii; cea de a doua, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001; cea de a treia, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001; poziția 4, tot o modificare a Legii nr. 215/2001, la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; și la poziția 11 avem Propunerea legislativă pentru completarea art. 99 din Legea educației naționale nr. 1/2011.
Toate acestea, din păcate, au termenul depășit și se consideră, așa cum prevăd regulamentul și Constituția, adoptate de prima Cameră în forma inițială.
La poziția 12 avem Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenția de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002.
Guvernul României.
Domnule ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Nicușor Marian Buică** – _secretar de stat_
_în Ministerul Transporturilor_ **:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Nicu Buică, de la Ministerul Transporturilor, secretar de stat.
Proiectul are ca obiect aderarea României la Protocolul adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002 privind transportul pe mare al pasagerilor și bagajelor lor.
Limitarea răspunderii transportatorilor maritimi pentru prejudiciile aduse în urma decesului sau vătămării corporale a pasagerilor, precum și în urma pierderii sau deteriorării bagajelor, survenite în timpul transportului, este reglementată de Convenția de la Atena din ’74.
## Vă mulțumesc și eu.
Din partea comisiilor reunite, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.
Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.
Proiectul de lege a mai fost avizat favorabil de Comisia pentru politică externă.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Protocolul din 2012 la Convenția de la Atena din 1974.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Dintr-o eroare materială a fost trecut în raport ca făcând parte din categoria legilor organice. Vă mulțumesc.
Are caracter ordinar. Vă mulțumesc. Dezbateri?
Nu sunt.
Proiectul de lege merge la votul final.
13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice.
Acest proiect de lege are caracter ordinar, are un amendament respins și trei amendamente admise.
O să rog inițiatorul, Guvernul României, să ia cuvântul. Vă rog frumos să vă spuneți numele și prenumele, și funcția.
Vă rog.
## **Domnul Horia Ion Irimia** – _secretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
Sunt Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Acest act normativ este menit a face dreptate autorităților locale, iar pe de altă parte să accelereze procesul de absorbție a fondurilor europene prin proiectele derulate prin Programul Operațional Regional, program prin care Ministerul Dezvoltării susține autoritățile locale.
În urmă cu câțiva ani, autoritățile locale, în procedurile de achiziții publice, au respectat legea și au obținut avizele de la autoritățile guvernamentale din acea vreme. Ulterior, s-au aplicat niște corecții financiare, corecții pe care autoritățile locale nu pot să le suporte din bugetele proprii, astfel derularea, implementarea proiectelor fiind în situația de a fi mult întârziate. Prin acest act normativ suportăm, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului nostru, aceste corecții financiare.
Suntem de acord cu raportul comisiei și cu amendamentele propuse.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule ministru. Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Domnule deputat, aveți cuvântul.
parlamentar al PNL din Camera Deputaților susține și va vota acest act normativ.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Alte luări de cuvânt la dezbateri generale nu mai sunt. Domnul deputat Alexandru Nazare.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2013.
Camera Deputaților este Cameră decizională.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 octombrie 2013.
Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru asigurarea creșterii gradului de absorbție a fondurilor structurale alocate României în perioada 2007–2013, în sensul creării cadrului legislativ care să permită suportarea de la bugetul de stat a creanțelor bugetare rezultate din corecțiile financiare aplicate pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică.
Din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au fost prezenți la dezbateri 29 de deputați.
În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de lege, cu amendamentele admise.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale? Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Aveți cuvântul, domnule deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Acest act normativ creează cadrul legislativ care să permită suportarea de la bugetul statului a creanțelor bugetare rezultate din corecțiile financiare aplicate pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziții publice.
Neadoptarea acestor măsuri poate conduce la imposibilitatea asigurării finanțării proiectelor, cu efecte asupra procesului de absorbție a fondurilor europene și mai ales asupra creșterii riscului de dezangajare automată a acestor fonduri.
Având în vedere că textul ordonanței urmărește asigurarea unei implementări corespunzătoare a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și, implicit, creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale, Grupul
Cred că un lucru foarte important de remarcat la acest proiect de lege este faptul că acești bani, despre care discutăm în această ordonanță, care sunt undeva la 760 de milioane de lei, deci nici pe departe miliardele de euro despre care discuta domnul Teodorovici nu demult, sunt niște bani care se pierd. Și nu se pierd pentru că reprezintă corecție. Se pierd pentru că Guvernul pe care-l conduce Ponta acum nu a fost în stare, timp de peste 20 de luni, să vină cu alte proiecte și să le introducă în circuitul de proiecte, astfel încât acești bani să nu se piardă. Dacă Guvernul Ponta ar fi venit cu proiecte din lista de rezervă, acești bani nu s-ar fi pierdut.
În al doilea rând, cred că, din punctul meu de vedere, este complet discriminatoriu să vorbim de corecții doar pentru Ministerul Dezvoltării și Programul Operațional Regional. Înțeleg că domnul Dragnea este important și că trebuie să acoperim niște bani la Teleorman, dar, totuși, dacă tot discutăm despre corecții și dacă vrem să acoperim corecțiile, trebuie să le acoperim pentru toată lumea, inclusiv pentru alte ministere sau alte agenții, sau, eu știu, alți primari, dar nu doar pentru domnul Dragnea. Nu trebuie să facem ordonanță specială pentru domnul Dragnea.
După aceea, credem că este restrictiv, inclusiv calendaristic vorbind, acest proiect de lege. Nu înțelegem de ce între anumite luni se exceptează anumite proiecte de la aceste reguli. Nu știm cum s-a făcut acel calendar.
Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Marian Neacșu.
Vă mulțumesc.
Multe neînțelegeri. Primul lucru de neînțeles, probabil, pentru colegii noștri este faptul că toate aceste corecții sunt aplicate unor proiecte depuse în perioada în care Domniile Lor se aflau la guvernare, deci se referă la proiecte depuse până... Și corecțiile sunt făcute pentru lucruri în general realizate înainte de anul 2009. Este primul lucru.
Al doilea, discutam de alte ministere. Dacă îmi aduc aminte bine și cred că memoria nu mă înșală, am aprobat un proiect legislativ similar, care a devenit lege, referitor la corecțiile financiare pentru Fondul de mediu. Și asta s-a întâmplat cred că la începutul lunii decembrie. Dar, mă rog, memoria este scurtă și selectivă atunci când doar asta te privește sau doar asta te interesează.
În al treilea rând: faptul că autorități publice și, să mă iertați, indiferent de culoarea politică..., pentru că, dacă acum vin colegii noștri și ne spun că, în intervalul acela de timp în care dumnealor s-au aflat la guvernare, cea mai mare parte a proiectelor finanțate din astfel de fonduri au mers la primăriile sau autoritățile locale conduse de PSD sau de PNL, aia e pură demagogie, ca să nu spun că e minciună de-a binelea. Deci faptul că ne interesează ca autoritățile locale să poată să-și ducă la bun sfârșit proiectele, fie că sunt PDL, fie că sunt PSD sau sunt PNL, să poată să asigure partea de cofinanțare care altcumva ar fi fost retrasă, lucrul acesta este de condamnat și de înfierat de la această tribună. Iarăși mi se pare un lucru în neregulă.
Încă o dată. Este vorba de 740 de milioane. Mulți, puțini, eu zic că sunt destui, că este important și mai ales pentru faptul că la aceste categorii de proiecte cota de finanțare este minimă, cam între 2 și 20%. Cele 740 de milioane asigură mulți bani și pot pune în operă o mulțime de alte proiecte care ar fi făcut altcumva ca autoritățile locale să fie blocate.
Este cel puțin condamnabil să vii la acest microfon și de fiecare dată... Eu înțeleg rolul opoziției, până la urmă, să te opui și când se dau bani, și când se încearcă să se acopere niște lucruri care au fost făcute prost, și când se reglementează niște lucruri care vor face bine în continuare, în condițiile în care nu cu foarte multă vreme în urmă aceiași oameni nu veneau la acest microfon să remarce faptul că se taie pensii, că se taie salarii, că se taie drepturi ale oamenilor, că discutăm numai și exclusiv de austeritate.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Îmi cer scuze, a luat cuvântul cineva de la dumneavoastră.
Nu pot. Îmi pare rău. Modificăm regulamentul și codul.
Ce să fac? Mi-ar face plăcere să fie o dezbatere mai consistentă, dar, din păcate, acestea sunt prevederile regulamentare.
Nu mai sunt alte luări de cuvânt.
Mergem la amendamentele admise și respinse. Primul amendament admis.
Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Al doilea amendament admis.
Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii?
Nu. Aprobat.
Proiectul de lege merge la votul final.
Am precizat de la început că are un caracter ordinar.
14. Mergem la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri și a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
Am înțeles că Grupul parlamentar al UDMR are o obiecție. O să-l rog frumos pe domnul deputat Márton Árpád să ia cuvântul înainte de a prezenta raportul Guvernului.
În mod evident, voi avea o propunere de retrimitere la comisie, iar în dezbaterea generală, eventual, sau la amendamente, putem să intervenim.
În avizul Consiliului Legislativ se zice că avizează favorabil și propune niște modificări destul de numeroase. De exemplu, modificarea pct. 8, 10, 11, 12, 13, 16, 21. În raportul comisiei, peste tot apare un singur cuvânt: nemodificat.
Deci Consiliul Legislativ propune modificarea pe tehnică legislativă a acelor puncte, iar comisia a decis să nu le modifice.
Ca atare, solicit să retrimitem la comisie, să mai revadă, din punctul de vedere al tehnicii legislative, ce trebuie și ce nu trebuie să fie modificat la această lege, pentru că este punctul de vedere, totuși, al Consiliului Legislativ.
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Marian Neacșu.
Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele, retrimiterea la comisie.
## Domnule președinte,
În principiu, suntem de acord cu lucrurile prezentate de colegul nostru, domnul Márton Árpád, dar, tema fiind una importantă și proiectul fiind de ceva vreme în Parlament, vă propun maximum o săptămână termen pentru reglementarea respectivă.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
## Perfect!
Retrimitere la comisie, termen o săptămână. Marțea viitoare, pe ordinea de zi.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
15. Mergem la Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 294/2007.
Are caracter ordinar, raportul conține amendamente admise – 9.
Se referă la derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate. Guvernul României.
Aveți cuvântul. ## **Doamna Otilia Sava** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Apărării Naționale_ **:**
Numele meu este Otilia Sava și sunt secretar de stat la Ministerul Apărării.
Legea nr. 294/2007 reglementează derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate, lege care reglementează la nivel național realizarea pe teritoriul țării noastre a obiectivelor și facilităților militare prin NSIP.
De la data intrării în vigoare a acestui act normativ, la nivelul Ministerului Apărării, au fost derulate proiecte care au îmbunătățit în mod substanțial calitatea infrastructurii și a echipamentelor aflate la dispoziția instituției militare.
Proiectul de lege are ca scop asigurarea condițiilor necesare îndeplinirii obligațiilor României, în calitate de stat membru NATO, referitoare la: fundamentarea, implementarea, operarea și mentenanța facilităților operaționale dezvoltate prin NSIP.
Pentru toate aceste considerente, solicităm votul dumneavoastră pentru prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, doamnă ministru.
Domnul deputat Niculae Mircovici va prezenta raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Doamnelor și domnilor,
În conformitate cu prevederile art. 95, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege în cauză.
În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au examinat proiectul în ședința din 19 noiembrie 2013.
La dezbateri a participat, din partea Ministerului Apărării Naționale, domnul Sebastian Huluban, secretar de stat.
La lucrări au fost prezenți 17 membri din cei 24 de membri ai comisiei, iar raportul a fost adoptat în unanimitate.
În raport de obiect și conținut, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Vă mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Intrăm pe amendamente admise. Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de al patrulea amendament admis. Obiecții, comentarii?
Nu. Aprobat.
Cel de al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Cel de al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al șaptelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat. Al optulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Și ultimul, amendamentul nouă, admis de către comisie. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat. Merge la votul final.
16. Mai departe, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2013 privind completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.
Proiectul de lege are caracter ordinar. Raportul este fără amendamente.
Din partea Guvernului României, aveți cuvântul, doamnă.
## **Doamna Anca Laura Ionescu** _– secretar de stat_
_în Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Numele meu este Anca Laura Ionescu, secretar de stat la Departamentul pentru IMM, Mediul de Afaceri și Turism.
Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării de microîntreprinderi de către tinerii întreprinzători, care se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, care înființează pentru prima dată o societate comercială cu răspundere limitată în baza Legii nr. 31/1990, s-a bucurat de un real succes în rândul tinerilor și a condus la crearea a peste 10 mii de locuri de muncă.
Departamentul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism a considerat oportună inițierea unui act normativ pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011, care prevede că facilitățile acordate prin program nu se consideră acordate necuvenit și nu se recuperează în situația în care calitatea de microîntreprindere aparținând întreprinzătorului debutant a fost pierdută, deoarece societatea nu se încadrează în categoria microîntreprinderilor, potrivit Legii nr. 346/2004. Astfel, considerăm că SRL-D-urile care, pe parcursul celor trei ani de monitorizare, își pierd calitatea de microîntreprindere, transformându-se în întreprinderi mici sau mijlocii, atât timp cât nu încalcă alte prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2011, nu trebuie să intre sub incidența art. 9 alin. (1) lit. a).
Vă mulțumesc.
Domnul președinte Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.
Senatul a adoptat acest proiect.
De asemenea, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități au avizat favorabil proiectul de lege.
Acest proiect de lege își propune să acorde facilități prin Programul de stimulare a înființării și dezvoltării microîntreprinderilor către tineri, astfel încât să nu se recupereze, în cazul în care societatea cu răspundere limitată debutantă își schimbă calitatea de microîntreprindere, trecând într-o altă categorie, respectiv de IMM.
Măsura a fost necesară potrivit procedurilor în vigoare, pentru că transformarea unei microîntreprinderi în IMM ar fi sancționată, deși acest lucru dovedește, în fapt, un management performant.
Membrii comisiei, în urma dezbaterilor, propun, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.
Vă mulțumesc. Dezbateri generale.
Dați-mi voie să o iau în ordinea descrescătoare a grupurilor politice parlamentare.
Grupul parlamentar al PSD.
Domnule deputat, aveți cuvântul. După aceea, Grupul parlamentar al PNL și, după aceea, doamna vicelider.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Acest proiect de lege vine ca un lucru reparatoriu, pentru că era nefiresc să acordăm tinerilor care se angrenează într-o astfel de afacere niște facilități și, în momentul în care firma începe să se dezvolte și firma capătă alt contur, să-i punem pe acești oameni să plătească aceste facilități și, mai mult decât atât, atunci când intervin în astfel de activități ale firmei fonduri de altă natură.
În situația de față, venim cu acest proiect de lege care, așa cum am spus, este reparator și care va face din aceste societăți în care se angrenează tinerii până la 35 de ani niște societăți care, gestionate corect, administrate corect, pot să fie societăți viabile, care să se transforme în IMM-uri și, de ce nu, mai departe, să devină părți ale holdingurilor, pentru că vom discuta în foarte scurt timp și Legea holdingurilor, și să devină societăți care să încadreze personal, să creeze locuri
de muncă și, de ce nu, să creeze plusvaloare aici, în România.
De aceea, sunt de acord să votăm acest proiect de lege.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Grupul parlamentar al PNL. Domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Și nu sunt puține facilități. Aș menționa gratuitatea înființării SRL-urilor, deci scutirea pentru patru angajați a asigurărilor sociale timp de trei ani, de o alocație financiară nerambursabilă de până în 10 mii de euro din cheltuieli eligibile, conform planului de afaceri, de garantare de credite din Fondul Național de Garantare.
Fără echivoc, Partidul Național Liberal, Grupul liberal din Camera Deputaților va vota pentru, cu regretul că n-a făcut-o mult mai repede.
Vă mulțumesc mult.
Doamna deputat, aveți cuvântul.
La mulți ani spun și eu tuturor colegilor și sunt foarte bucuroasă să încep anul cu dreptul, să văd cum guvernarea actuală se laudă cu programul și cu facilitățile pe care le-am creat eu în Guvernul Partidului Democrat Liberal, condus de Emil Boc, dedicat tinerilor debutanți în afaceri!
Ceea ce nu se înțelege din analiza de impact a modificării este câte microîntreprinderi conduse de tinerii debutanți în afaceri sunt potențial beneficiare, adică câte au perspectiva de a intra în IMM în intervalul de timp al primilor trei ani, parcurs în care se bucură de aceste facilități.
Ceea ce mi se pare însă foarte grav este că acest program are amputată finanțarea publică cu aproape o cincime, cu 16%. De la 25 milioane lei, cât era alocat în bugetul anului 2013, în anul 2014, bugetul prevăzut este de doar 21 milioane lei.
Așadar, nu vă lăudați atât de tare cu ce faceți pentru tinerii debutanți în afaceri, pentru că acele facilități sunt create și croite de mine personal, cu o întreagă echipă de experți din timpul guvernării Boc.
Mai grav mi se pare că Guvernul USL nu a reușit să lanseze de fapt niciun alt program-suport dedicat întreprinderilor mici și mijlocii. Dar, măcar, îl continuă pe acesta, creat de noi.
Nu ați creat condițiile necesare pentru întreprinderile mici și mijlocii românești sau pentru crearea de noi locuri de muncă.
Și vă trag un mare semnal de alarmă. Bulgarii au de două ori mai multe întreprinderi mici și mijlocii la mia de locuitori decât România. Și dacă vrei să vorbești despre locuri de muncă în România și despre perspectiva de a crea altele, atunci te uiți la întreprinderile mici și mijlocii nou-apărute pe piață.
În pofida succesului acestui program, în urma căruia, într-adevăr, s-au creat peste 10 mii de noi locuri de muncă, guvernarea USL se laudă cu trei indicatori pe neperformanță economică: 81 de firme intrate zilnic în medie în insolvență; peste 70 de mii de șomeri în ultimul an; 34 de taxe noi și impozite majorate, pe care trebuie să le suporte inclusiv tinerii debutanți în afaceri.
Așadar, Partidul Democrat Liberal susține această modificare, cu rugămintea expresă de a completa tehnic impactul și analiza de impact a acestei modificări de ordonanță.
Vă mulțumesc, doamnă.
Sesiunea de întrebări este lunea după-amiază, după cum știți și dumneavoastră.
Are caracter organic.
Raportul conține amendamente admise și amendamente respinse.
Aveți cuvântul, domnule deputat.
## Domnule președinte,
Ca și data trecută, am intervenit pentru a solicita retrimiterea la comisie, pentru că, în viziunea noastră, anumite articole încalcă autonomia locală, altele..., în alte articole nu s-au gândit destul de aplecat posibilitățile de reformare a sistemului de colectare și plată a acestor servicii.
În mod evident, din partea grupului nostru parlamentar, dacă veți respinge solicitarea de retrimitere la comisie, vom avea intervenție pe dezbateri generale.
Deci solicit retrimiterea la comisie.
Sunt dezbateri generale.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Dezbateri generale! Nu sunt întrebări generale.
Dacă ar fi sesiunea de întrebări generale, atunci nu aș avea o problemă.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Cine să răspundă? Sunteți nervoasă, vreți să ne-o trageți la toți astăzi, cu ciocanul, am înțeles. Râdea domnul Nazare, era supărat. Nu știa dacă vorbiți cu dânsul sau cu dânșii. Domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Noi nu putem face altceva decât să regretăm, pentru că am fost și noi pe acolo, pe lângă doamna Vass, la momentul oportun, că nu am sesizat această aberație, cum că un management performant este pedepsit. Am aflat ulterior, când veneau tinerii care nu mai voiau să acceseze bani, pentru că alții le spuneau: „aveți grijă că peste doi-trei ani de zile va trebui să returnați banii”.
Ca atare, salutăm și noi această inițiativă și în comisie am susținut. Poate va da un nou imbold celor care accesează acest sprijin acordat. Adevărat este faptul despre care s-a vorbit aici că s-au redus, totuși, aceste sume, ceea ce ar necesita, cel puțin în a doua parte a anului, după rectificarea bugetului, să fie un sprijin mult mai mare, pentru că problematica, mai cu seamă în provincie, este crearea de locuri de muncă și probabil acest articol, acum modificat, va da o mână de ajutor și mai mulți tineri vor accesa aceste fonduri.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu mai sunt.
Vreau să vă informez că nu sunt amendamente.
Conform art. 106 din regulamentul nostru, acest proiect merge la votul final.
17. Și acum intrăm pe Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii serviciilor de salubrizare a localităților nr. 101/2006.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.
Cererea Grupului parlamentar al UDMR – retrimiterea la comisie; termen două săptămâni.
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Domnul senator Petru Filip nu este în sală.
Din partea comisiilor, cine prezintă raportul?
Domnule președinte Iulian Iancu, aveți cuvântul.
Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au raport comun.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Avem în dezbatere o propunere legislativă, un proiect de lege extrem de important, care a fost supus dezbaterii plenului. La solicitarea colegilor noștri este retrimis la comisie și astăzi, din nou, la vot final.
În consecință, comisiile sesizate în fond, respectiv Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii și servicii, au ținut seama de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și, de asemenea, au analizat cu foarte mare atenție implicațiile noilor reglementări care se adresează direct Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, cu modificările ulterioare, și amendează cadrul legislativ actual, impunând obligații generatorilor de deșeuri de a implementa sisteme de colectare selectivă pentru: hârtie, metal, plastic, sticlă, și încearcă să determine o mai bună protecție a mediului înconjurător.
Proiectul stabilește, de asemenea, obligativitatea organizării sistemului de colectare selectivă, perioada maximă de organizare și termenul-limită de implementare, persoanele, precum și modul de delegare a responsabilităților aplicării acestuia, penalizări, precum și amenzi.
În urma dezbaterilor, așa cum subliniam, proiectul de lege a fost dezbătut, retrimis și, în urma reexaminării, membrii celor două comisii propun plenului, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.
Vă mulțumesc foarte mult.
Dezbateri generale? Domnul deputat, UDMR-ul.
Vă reamintesc că avem 30 de amendamente admise și trei respinse.
Domnule deputat, aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,
Această propunere legislativă a iscat destul de multe discuții, dezbateri, nu destule, după părerea noastră, iar forma care se prezintă astăzi spre dezbaterea Camerei Deputaților putea fi mult îmbunătățită.
Două sunt principalele probleme pentru care, în această formă, nu vom putea susține propunerea legislativă și raportul comisiilor reunite.
În primul rând, este vorba despre selectarea deșeurilor, unde România, alături de Bulgaria, din păcate, este în coada listei în privința deșeurilor reciclabile colectate. La nivel european sunt date oficiale Eurostat. Și, atunci, în mod evident, ar trebui introdus un mecanism pentru stimularea și din punct de vedere economic a cetățeanului, și nu lăsat totul la latitudinea spiritului civic. Iar acest lucru se poate face pe un model european, pe un model care există în foarte multe țări europene și care ar însemna, în principal, dreptul autorităților administrației publice locale, nu obligația, ci doar posibilitatea ca, acolo unde există premise și unde autoritatea locală este pregătită, să existe posibilitatea tarifării colectării deșeurilor pe volum de cantitate, și nu pe persoană.
Astăzi, singurul serviciu public comunitar din România în care se tarifează pe persoană în continuare este deșeul. Toate celelalte, curentul, apa, canalizarea, gazul, toate celelalte sunt tarifate pe cantitatea produsă, respectiv consumată.
Sigur, aici avem și un amendament, și am să extind problema la dezbaterea amendamentului.
O a doua problemă principală a Grupului UDMR cu privire la această propunere legislativă este legată de aplicarea, mai bine zis neaplicarea principiului autonomiei locale.
Printr-un amendament introdus în comisii se spune că operatorii licențiați sunt obligați să colecteze și deșeurile abandonate, în cazul în care producătorul de deșeuri este necunoscut. Cheltuielile pentru colectarea acestora se suportă de către autoritățile administrației publice locale, care sunt obligate ulterior să recupereze această cheltuială de la cei care le-au produs.
În primul rând, acest text este o invitație pentru cetățeni de a abandona deșeuri, de a nu mai încheia contracte, pentru că oricum deșeurile vor fi ridicate.
Vă mulțumesc și eu.
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Aveți cuvântul, domnule deputat.
## Stimați colegi parlamentari,
Acest act normativ, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților, este un act complex, care reglementează de o manieră integrantă un serviciu de utilitate publică, regândindu-se întreaga filozofie de gestionare a deșeurilor municipale.
Această nouă formă a legii răspunde, pe de o parte, cerințelor europene, care ne impun colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile în cel puțin patru categorii: mase plastice, hârtie, sticlă și metal, cu orizont de aplicare anul 2015, iar pe de altă parte stabilește competențe clare pentru autoritățile locale, inclusiv pentru sectoarele municipiului București, care au atribuții exclusive privind înființarea și coordonarea serviciului sau delegarea prin licitații a acestuia.
Este important că acest serviciu a ajuns să fie organizat mai aproape de cetățean, pentru că legea trebuie făcută pentru a servi interesele acestuia, și nu interesul firmelor de salubritate.
Accentuez faptul că este una dintre cele mai moderne legi care reglementează un serviciu comunitar, înglobând atât prevederi actuale ale directivelor europene în domeniu, cât și principii izvorâte din experiența și necesitățile autorităților locale.
Pentru prima dată se stabilește fără echivoc proprietatea asupra deșeurilor municipale în favoarea UAT-urilor, eliminându-se astfel posibilitatea colectării paralele sau a devalizării containerelor de deșeuri reciclabile.
Sunt, de asemenea, stabilite atribuții clare de execuție și control, precum și sancțiuni pentru autoritățile care au prerogative în elaborarea strategiilor și, respectiv, pentru autoritățile și operatorii care implementează aceste strategii.
Grupul parlamentar al PNL susține acest proiect și va vota în favoarea lui.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Domnul deputat Tinel Gheorghe.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vă mărturisesc că venirea noastră la acest microfon nu e de a vă certa sau de a vă face reproșuri că anumite acte normative nu concordă cu pozițiile, cu principiile și cu strategiile noastre, ci de a vă – eu știu – încerca să vă calăm, să vă aducem pe o cale care, zicem noi, să concorde și cu interesul celor care v-au votat.
Aș fi vrut ca la acest proiect de act normativ reprezentantul Guvernului să vină, pentru că a avut nu mai puțin de 18 observații foarte pertinente la proiectul de act normativ, să-și exprime un punct de vedere. Așa este, este o lege organică, este foarte importantă și, în plus față de ce a spus reprezentantul UDMR-ului, noi am vrea să vă ridicăm câteva observații.
Poate doamna secretar de stat, domnule președinte, o veți lăsa să ne exprime și punctul de vedere al Guvernului. Este foarte importantă legea.
În primul rând, ce faceți cu asociațiile intercomunitare de dezvoltare? Le-ați scos din lege. Am avut un model, până acum, de colectare. Înțelegem necesitatea de a implementa directiva. Problema este ce le faceți acum, rămân toate, toate lucrurile astea rămân la nivelul UAT-urilor? În momentul de față, legea nu prevede. Și, aici, Guvernul trebuie să vină să spună ce soluții dă. Legea actuală nu prevede. Dați-mi voie, a fost reîntoarsă la comisie. Una dintre observații asta a fost, să știți, am discutat pe chestia asta. N-ați venit să spuneți.
În al doilea rând, după părerea noastră, creați un monopol pentru cineva pe partea asta de colectare a deșeurilor. Dacă interesul acestei legi este de a crea un monopol, de a duce activitatea respectivă către cineva, nu rezolvați situația.
Termenul de punere în practică este foarte scurt, 2015–2020, foarte scurt.
Puterea autorităților locale de a implementa această lege nu există în momentul de față, este o sarcină suplimentară, pe care o pasați autorităților locale, de a implementa această lege. N-avem cum să susținem, pentru că ea nu găsește soluții.
Și, după părerea noastră, al treilea argument, ea eludează Ordonanța nr. 34.
Or, lucrurile astea ar trebui clarificate și Guvernul trebuie să vină să-și asume responsabilitatea pe acest proiect de act normativ.
## Domnule deputat,
Proiectul de lege a fost inițiat de către domnul senator Petru Filip, membru al Grupului parlamentar al PDL, în anul de grație 2010, când dumneavoastră erați vicelider și dânsul era vicepreședinte al Senatului României din partea Partidului Democrat Liberal. Asta este prima chestiune pe care vreau să v-o spun.
Cea de a doua chestiune pe care am să vă rog frumos... Vă rog frumos să luați loc, sunteți liderul grupului parlamentar, nu aveți drept la replică, nu v-am pronunțat numele. Eu sunt președintele Camerei și am dreptul să vă atrag atenția.
## Domnul lider,
Nu fiți nervos, fiți calm, nu mai dați din mâini! Vă rog frumos să luați loc în bancă. O să vă dau cuvântul când o să vă pronunț numele, cum scrie la regulament.
A doua chestiune care o să vă rog frumos. Dezbaterile din comisiile permanente, în conformitate cu prevederile regulamentului, sunt în prezența reprezentanților ministerului.
Acolo, dumneavoastră, în mai multe ședințe consecutive, puteți să ridicați întrebări și veți primi și răspunsurile de la cei care sunt de la minister în momentul în care, în afară de avizul pe care-l transmit, transmit și această chestiune.
Deci, de aceea, am să vă rog frumos să nu creăm în plenul Camerei Deputaților dezbatere între parlamentarii opoziției și membrii Guvernului doar pentru că vrem să facem ceea ce n-am făcut în comisie.
O să-i întreb pe ceilalți colegi din celelalte grupuri politice parlamentare dacă doresc să ia cuvântul la dezbateri generale.
Nu.
Avem 30 de amendamente admise și trei amendamente respinse.
Vă propun să mergem în calupuri de câte cinci amendamente.
De la 1 la 5.
De la 1 la 5 înseamnă de la pagina patru, amendamente respinse, în raportul comisiei până la pagina 22, exclusiv.
Dacă în aceste amendamente de la 1 la 5 sunt obiecții, comentarii?
Nu.
## Admise.
Amendamentul 6, de la pagina 22, care se referă la art. 5, până la amendamentul 10, admis de către comisie, care se află la pagina 25.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Este vorba despre amendamentul care dă posibilitatea autorităților administrației publice locale de a decide că-și păstrează sistemul de tarifare pe colectarea deșeurilor pe persoană, așa cum este astăzi, sau, acolo unde sunt pregătiți din punct de vedere tehnic, infrastructură ș.a.m.d., de a introduce posibilitatea tarifării deșeurilor pe cantitate de volum, așa cum funcționează în foarte multe țări europene.
Numai în momentul în care există o posibilitate de tarifare care poate fi tarifare diferențiată pe o cantitate de deșeuri reciclabile, separat de cele nereciclabile, va fi sprijinit cetățeanul și cointeresat economic să facă această colectare a deșeurilor separat, acolo unde se produce deșeul. Este așa-numitul sistem „ _pay-as-you-throw_ ” – „plătești cât produci, cât arunci”, un sistem pe care inclusiv comisarul european pentru mediu, domnul Potočnik, l-a cerut în decembrie 2012.
Încă o dată, nu este o obligație a autorității locale de a introduce în toată țara, în toate localitățile, doar o posibilitate pentru cei care se simt pregătiți.
Vă mulțumesc și vă rog să susțineți acest amendament.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Vă mulțumesc foarte mult.
Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.
Grupul parlamentar al UDMR la art. 6..., poziția 7 are un amendament respins, art. 6 lit. k).
Vot · Respins
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
Mulțumesc, domnule președinte.
Prin acest amendament am încercat să creez condițiile necesare pentru ca, în cazuri excepționale, autoritățile locale ale sectoarelor, prin înțelegere cu Consiliul General al Municipiului București, să poată realiza activitatea de salubritate la nivelul Primăriei Generale a Capitalei. Este caz de excepție. Dacă cele două autorități vor cădea de acord, acest lucru se poate realiza.
Mulțumesc.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Mulțumesc foarte mult.
Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
Poziția 29 din amendamente admise, dacă nu mă-nșel. Art. IV alin. (2), alin. (1) se află la poziția 29. Nu sunt obiecții.
La amendamentul 30 dacă sunt obiecții, comentarii? Intrăm la art. II.
Nu.
Adoptat.
Deci avem un amendament respins, care a fost admis de către plen, și cele 30 de amendamente ale comisiei, care au fost admise.
Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter organic.
Vă reamintesc, votul final este la ora 12.30. Mergem mai departe.
18. Avem un Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2013 pentru modificarea și completarea unei alte Ordonanțe a Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România. Raportul nu are amendamente. Caracterul legii este ordinar. Din partea Guvernului, inițiatorul. Doamnă ministru, aveți cuvântul.
## **Doamna Anne Rose Marie Jugănaru** – _secretar de stat_
_în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Anne Jugănaru, secretar de stat în Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.
Proiectul legislativ vizează, în principal, armonizarea legislației naționale de transpunere a Directivei Inspire, ca urmare a solicitării formulate de către Comisia Europeană, de asemenea, actualizarea membrilor Consiliului Infrastructurii Naționale pentru Informații Spațiale în România, ca urmare a modificărilor intervenite în structura Guvernului României. Vizează stabilirea cadrului legal pentru elaborarea unui act normativ subsecvent, în care să se precizeze modul de organizare a activităților și responsabilităților autorităților publice și facilitarea accesului la datele spațiale în luarea deciziilor în ceea ce privește riscurile de mediu.
Având în vedere rapoartele comisiilor de specialitate, Guvernul propune adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de către Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și de către Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu. Din partea comisiei. Domnule deputat, vă rog frumos, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România.
Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 2 octombrie 2013.
Camera Deputaților este Cameră decizională.
Ordonanța Guvernului nr. 32/2013 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România. În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege sus-menționat.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Dezbateri generale? Nu sunt.
Proiectul de lege nu are amendamente admise sau respinse, merge la votul final, conform art. 106 din regulamentul nostru.
19. Următoarea Propunere legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 și și-au transferat aceste depozite la BRD – Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziționării de autoturisme Dacia.
Raportul conține șapte amendamente admise și are caracter ordinar.
Inițiatorii?
Nu dorește nimeni să ia cuvântul dintre inițiatori. Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Doamnă deputat, aveți cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raportul suplimentar asupra Propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 și și-au transferat aceste depozite la BRD – Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziționării de autoturisme Dacia.
În ședința de marți, 19 iunie 2012, plenul Camerei Deputaților, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, a hotărât retrimiterea la Comisia pentru buget, finanțe și bănci a propunerii legislative cu subiectul mai sus menționat.
Camera Deputaților este Cameră decizională.
Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins propunerea în 27 aprilie 2011.
Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1.397 din 29 noiembrie, a avizat negativ propunerea legislativă, propunerea cu obiectul de reglementare asigurarea despăgubirilor bănești de la statul român persoanelor fizice care au depus la alte bănci decât Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC Bank, până la data de 1 noiembrie 1990, diverse sume de bani aflate încă în depozitele inițial constituite în vederea achiziționării de autoturisme Dacia. De aceleași prevederi beneficiază și persoanele care și-au constituit depozite bancare la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC Bank înainte de 1 noiembrie 1990 și care și-au transferat depozitul în același scop, în anul 1991, la BRD – Groupe Société Générale.
Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată inițial, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, cu propunerea legislativă menționată mai sus pe data de 2 mai 2011.
În ședința din ziua de marți, 19 iunie 2012, plenul Camerei Deputaților, în temeiul art. 70, a hotărât retrimiterea propunerii legislative, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.
În urma reexaminării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre
dezbatere și adoptare propunerea legislativă cu obiectul mai înainte menționat.
La dezbaterea propunerii legislative au participat, în calitate de invitați, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, și domnul Nanu Ștefan, director general în cadrul aceluiași minister.
Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Domnule deputat, aveți cuvântul. Doamnă vicelider... Domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Primul lucru cu care am fost întâmpinat de către locuitorii din județul Covasna a fost problema despăgubirilor la depozite pentru cumpărarea Daciilor, întrebat fiind de ce se fac discriminări între cei care au depus la CEC și cei care au depus la BRD.
Cum nu sunt de acord cu niciun fel de discriminare, cum să accept o discriminare economică?
Așa am sesizat și am trimis o întrebare către Ministerul Finanțelor Publice, care a precizat că toate problemele se află în Parlament.
Astfel, am sesizat Comisia pentru buget, finanțe și bănci, unde am găsit înțelegere și, ajutat și de domnul Erdei, colegul meu de la UDMR, am reușit să obținem un raport pozitiv.
Pe acest considerent, UDMR-ul propune pentru acceptare și va vota pentru această inițiativă legislativă. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat. Doamnă vicelider, aveți cuvântul. De la dreapta la stânga.
Doamnă vicelider, aveți cuvântul. Ați ridicat mâna înaintea domnului.
La inițiativa unui grup de parlamentari ai Partidului Democrat Liberal a început dezbaterea parlamentară pe marginea eliminării acestei despăgubiri și a discriminării, a despăgubirii diferențiate între deponenții la CEC care intenționau să-și cumpere un autoturism Dacia și cei care și-au transferat depozitul bancar, economiile către o altă bancă, în special către BRD.
În sfârșit, reușim să eliminăm această discriminare.
A fost dezbatere multă și condensată în Comisia pentru buget, finanțe și bănci pe modalitatea prin care să se facă acest lucru și mă bucur mult că s-a acceptat și propunerea noastră de indexare cu inflația.
Partidul Democrat Liberal susține, așadar, acest proiect de lege, demarat la inițiativa unui grup de parlamentari ai PDL.
Mulțumesc mult.
Domnul deputat Neacșu.
## Domnule președinte,
Trebuie să recunosc, și o fac cu toată deschiderea, că apreciez sincer faptul că totdeauna, și chiar și de data asta, în pripă, așa, doamna Paul și-a pregătit totuși prezentarea pe care a făcut-o aici.
Am o singură mențiune de făcut. Grupul de parlamentari care a inițiat acest proiect legislativ, este adevărat, este majoritar PDL, dar lucrul pe care doamna l-a omis, proiectul legislativ respectiv a fost introdus în procedurile legislative ale Camerei în septembrie 2010, când onor la conducerea țării se afla partidul din care făceau parte respectivii parlamentari democrat-liberali. Ei, faptul că acest gest reparatoriu n-a putut fi făcut din 2010 până în 2014, un an și jumătate fiind la putere același partid, și este reparat acum, cred că este de natură să așeze, totuși, lucrurile pe făgașul firesc. Asta ar fi, dacă vreți, prima mențiune.
A doua mențiune este una cu caracter uman. Mă bucur și, în același timp, trebuie să recunosc că sunt extrem de trist, că unul dintre inițiatori – și, dacă vreți, poate avem o datorie în plus să susținem acest proiect – este colegul nostru, regretatul deputat de la minorități, domnul Mircea Grosaru.
Al treilea lucru, care ține până la urmă de lucrurile care se desfășoară în această aulă, este, într-adevăr, un gest reparatoriu și necesar. Și eu, personal, și colegii mei reprezentanți ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci am avut nenumărate întâlniri cu reprezentanții celor care erau discriminați – cei care au depus banii la CEC printr-o ordonanță, 156, au primit drepturile reparatorii, cei care au depus banii la CEC și apoi au fost transferați la BRD nu-și primiseră banii.
Dacă îmi aduc aminte bine numele, domnul Dogaru, domnul Paveliuc, reprezentanți ai asociației păgubiților aflați în această situație, au avut nenumărate contacte cu noi. Sper ca de data asta să fie mulțumiți, pentru că Guvernul României, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Parlamentul, în ansamblul lui, sunt convins că votul va fi aproape unanim legat de această temă, vin de astă dată să-i repună în situația normală, logică și să-și primească drepturile, așa cum s-a menționat ceva mai devreme de către antevorbitoarea mea, și agrementate cu indicele de inflație, în așa fel încât pagubele suferite de ei să fie cât mai mici. Este un număr extrem de limitat de astfel de oameni, din câte știu, până în 2.000, 1.913 sau 1.916, dacă nu mă înșel, și este foarte bine că cel puțin constat că astăzi am avut o sesiune parlamentară de dezbateri mai mult a unor lucruri cu caracter reparatoriu. Este încă unul dintre ele.
Mulțumesc, domnule deputat. Grupul parlamentar al PNL. Domnule deputat, aveți cuvântul.
## Stimați colegi,
Prezentul proiect identifică, după o lungă perioadă de așteptare și dezbatere publică, soluția legislativă corectă pentru a repune în drepturile legale persoanele fizice care au constituit depozite în vederea achiziționării de autoturisme Dacia.
Despăgubirile se acordă atât pentru perioada depozitului constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC, cât și pentru perioada depozitului constituit la Banca Română de Dezvoltare, după cum urmează:
a) pentru persoanele care au depus sume de bani la Casa de Economii și Consemnațiuni – CEC înainte de data de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportarea la perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 1990 până la data de 31 decembrie 2013;
b) pentru persoanele care au depus sume de bani la CEC după data de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportarea la perioada cuprinsă între data efectuării depunerii până la data de 31 decembrie 2013.
Grupul PNL din Camera Deputaților va susține și va vota acest proiect, salutând, totodată, decizia Guvernului de a susține cauza acestor persoane abandonate de Guvernul PDL, condus de Emil Boc, care a respins proiectul și care, culmea, l-a avizat negativ în anul 2011. Astăzi, s-au aliat și ei la realitățile existente în ziua de astăzi.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc foarte mult.
Păi, domnule doctor, sunteți inițiator, aveți cuvântul.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Sunt unul dintre inițiatorii acestui demers legislativ și mă bucur că el este adoptat astăzi de plenul Camerei Deputaților.
Grupul nostru parlamentar va susține orice măsură reparatorie și sperăm ca tot mai multe lucruri de acest gen să poată fi făcute, chiar dacă sunt inițiate de deputații opoziției. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc foarte mult. Intrăm pe cele 7 amendamente admise. La primul dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat. Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Cel de-al treilea amendament admis al comisiei. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Cel de-al patrulea amendament al comisiei. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Cel de-al cincilea amendament al comisiei. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Cel de-al șaselea amendament al comisiei.
Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.
Cel de-al șaptelea amendament al comisiei. Obiecții, comentarii? Nu.
Aprobat.
Dragi colegi, și acest proiect de lege, care are caracter ordinar, merge la votul final.
Ne oprim aici.
Ne vedem la 12.30 pentru votul final.
PAUZĂ
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Rog liderii grupurilor politice parlamentare să-și invite colegii în sală.
Sărut mâna! Am văzut că ați venit.
A venit și domnul Ciolacu, adică deja suntem încântați, avem treabă astăzi.
Rapoartele, lunea viitoare.
Fiecare în banca dumneavoastră, pentru a începe votul final.
Domnule Mazilu, haideți, vă rog frumos!
Vă urez la mulți ani și vă rog frumos să luați loc în bancă,
da?
Haideți să facem o verificare, da?
Haideți, domnilor, haideți!
Doamna Tudorie, vreți să votați și dumneavoastră astăzi sau nu?
Liderii grupurilor politice parlamentare, facem o verificare,
da?
Și fumătorii... să așteptăm fumătorii... bun.
Vă propun să facem un vot de verificare, pe care liderii, conform procedurii, după aceea să-l ridice în format scris și să-și verifice prezența.
Vot · Amânat
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
Puteți începe, domnule președinte.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Am început, domnule Tudose. UDMR, putem începe votul? PDL-ul, nu? Mâine, am înțeles, mâine. Domnule Tinel Gheorghe, OK? Domnul Pambuccian niciodată nu e împotrivă, e OK. Domnule Scutaru?
Domnul Ciucă? A fugit. Domnule Fenechiu, putem începe, da? Bun.
Avem 10 proiect de lege, din care unul singur este organic.
1. Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013 privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin.
Legea este ordinară, procedura este de urgență.
Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii propun adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2013 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Legea este ordinară, procedura de urgență.
Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru sănătate și familie propun adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
4. Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenția de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor și al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002.
Legea este ordinară.
Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii vă propun adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice.
Legea este ordinară.
Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanțate prin Programul NATO de Investiții în Securitate.
Legea este ordinară.
Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională vă propune adoptarea proiectului de lege. ##
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2013 privind completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.
Legea este ordinară.
Comisia pentru industrii și servicii vă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România.
Legea este ordinară.
Comisia pentru tehnologia informației și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propun adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
9. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni CEC – SA în vederea achiziționării de autoturisme.
Legea este ordinară.
Comisia pentru buget, finanțe și bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
Și ultimul proiect de lege de astăzi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006.
Legea este organică.
Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic vă propun adoptarea proiectului de lege.
Vot · approved
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Ioan Stan – gânduri la început de sesiune; – Virgil Guran – declarație politică: „Despre sănătate și birocrație”; – Victor Cristea – declarație politică intitulată „Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună”; – Ioan Oltean – declarație politică cu titlul „De ce este România altfel?”; – Grigore Crăciunescu – intervenție cu referire la „Unirea Principatelor Române – la 155 de ani”; – Ion Răducanu – declarație politică cu subiectul „Autocompromitere continuată”; – Viorel Ionel Blăjuț – declarație politică intitulată „Opriți exodul cadrelor medicale!”; – Sorin Constantin Stragea – declarație politică intitulată „Modificarea Constituției, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!”; – Florica Cherecheș – declarație politică numită „O adolescență fără violență!”; – Tudor Ciuhodaru – semnal de alarmă: „toleranță zero la pedofilie!”; – Tamara Dorina Ciofu – despre „Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa școlară”; – Camelia Margareta Bogdănici – declarație politică intitulată „Unde este autonomia universitară?”; – Vasile Popeangă – declarație politică intitulată „Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba!”; – Ana Birchall – declarație politică având ca subiect Directiva nr. 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietățile rezidențiale; – Aurelian Mihai – declarație politică: „Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană”; – Florin Costin Pâslaru – declarație politică cu titlul „Tinerii din România”; – Cristina Nichita – declarație politică intitulată „Iașiul vă salută”; – Flavius Luigi Măduța – declarație politică: „Trebuie să stimulăm aducerea și păstrarea în sistemul de educație a oamenilor valoroși”;
Vă anunț, cu tristețe, că un coleg senator a încetat din viață în această dimineață, la 37 de ani, Ștefan Stoica, așa încât două zile, două vești triste pentru noi.
Un senator, da. 37 de ani, Ștefan Stoica, ales pe listele PP-DD-ului și, după aceea, a trecut la Partidul Social Democrat.
Domnul Cernea dorește explicarea votului în fața dumneavoastră. Vă rog frumos să-l ascultați cu atenție.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Vă mulțumesc și dumneavoastră pentru atenție. Această lege, care tocmai a trecut acum, este o lege care
va genera un monopol pentru operatorii din domeniul gestionării deșeurilor și va îndepărta România de standardele europene în materie.
Vă mulțumesc foarte mult.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Vă mulțumesc. Vă urez o zi frumoasă! După-amiază, în comisii. Ne vedem săptămâna viitoare. Biroul permanent acum.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#467500„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|648357]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 7/13.II.2014 conține 76 de pagini.**
Prețul: 190,00 lei
Cum își imaginează omul acesta, care, în treacăt fie spus, are cetățenie română, că poate uza de astfel de tertipuri spre a determina vicierea încrederii poporului în guvernarea actuală rămâne, cel puțin pentru mine, un mister. Îndrăznesc totuși a-i îndemna pe cei inflamați de posibilele implicații ale nesemnării acordului cu FMI pentru 2014, deși avem un acord pentru 2013–2015, să-și amintească faptul că disperarea îl face pe cel ce se îneacă să-și caute salvarea agățându-se și de un pai. Căci asta sunt actele de sfidare a intereselor națiunii prin care se încearcă a se nega evidențele și a se împiedica guvernarea USL în a-și respecta angajamentele față de electorat. Cât despre noțiunea de „criză economică”, ea a devenit baubaul favorit al concetățeanului nostru. L-a folosit atât de des în funcție de interesul grupului, încât s-a demonetizat, devenind încă un „pai” în vârtejul care îl trage la fund împreună cu toți cei care se mai agață între timp de el. Dar să pretinzi că de grija
poporului tău îi faci rău este o insultă pe care niciun român, în afara celor ce au comis răul, n-o merită! Așa încât aștept de la cei care ne guvernează înțelepciunea de a nu se abate de la drumul pe care au mers până acum. Vă mulțumesc.
Și, apropo de această fetiță, eu cred că vom reuși să realizăm acele formalități pentru ca acest copil să trăiască, pentru că este dreptul lui să trăiască.
Vă mulțumesc.
Deputat de Prahova, Guran.
Toate efectele distructive ale calamităților care s-au abătut asupra României au scos la iveală două aspecte: calitatea precară a vieții oamenilor; fără sursă de încălzire, apă, alimente, iluminat, oamenii s-au simțit fără ajutor sub troiene; instituțiile statului, fără organizare și fără tehnologie modernă, fără investiții în realizarea unor plantații de protecție, s-au dovedit incapabile de a diminua efectele viscolului, de a readuce viața la normal.
Aceasta este moștenirea păguboasă pe care a preluat-o actualul Guvern.
Tragedia prin care trece poporul român trebuie să fie un subiect de reflecție pentru toți factorii de decizie. Experiența ne-a demonstrat că:
– rolul liderilor s-a diminuat, iar echipa trebuie să aibă un rol important ca factor decident în spațiul politic, și nu numai;
– se impune o socializare substanțială a proiectelor politice, prin implicarea, în egală măsură, a Parlamentului, Guvernului, societății civile, consiliilor județene, primăriilor și cetățenilor în elaborarea Programului economico-social pentru România;
– și, nu în ultimul rând, trebuie eliminată din practica ministerelor o anumită aversiune manifestată la adresa ideilor și a modului de abordare din partea parlamentarilor.
Față de toate aceste practici trecute, care și-au demonstrat ineficiența, într-un larg consens, se impun de urgență:
– elaborarea unui program național de protecție a drumurilor, căilor ferate și localităților rurale prin plantarea de perdele vegetale, având ca factori direcți Ministerul Mediului și Pădurilor, Romsilva;
– elaborarea unui program pentru achiziționarea unor utilaje de deszăpezire performante, de ultimă generație, de către Ministerul Transporturilor și consiliile județene;
– revizuirea bugetelor ministerelor, prin eliminarea cheltuielilor de imagine în favoarea implementării programelor amintite.
Peisajul sinistru, dezolant, al României sub troiene este oglinda realității politice, economice și tehnologice din 2014, ca o reflectare a moștenirii guvernărilor anterioare. A sosit însă momentul să nu ne mai jucăm cu natura pentru a o subordona. Trebuie să colaborăm cu natura. Natura se răzbună, românul plătește!
Vă mulțumesc.
Accidentul aviatic din Munții Apuseni este o dovadă reală și cruntă a incapacității de coordonare a instituțiilor statului român, a lipsei nu numai de direcție și decizie politică, de neimplicare în aducerea corespunzătoare a datoriilor de serviciu, dar și a lipsei crunte de umanitate și empatie a celor însărcinați să coordoneze misiuni de salvare. Cu siguranță, ancheta în curs de derulare va stabili cauza acestui cumplit accident, persoana sau persoanele care se fac vinovate de producerea lui, starea tehnică a avionului la momentul zborului, însă identificarea acestor aspecte de o importanță majoră nu va șterge cu buretele niciodată drama produsă de nepăsarea și de lipsa de coordonare, direcție și decizie a autorităților.
Românii sunt obișnuiți cu nepăsarea guvernanților. Guvernanților nu le pasă de economia șubredă a țării, de fluxul alarmant al cursului valutar, de lipsa dezarmantă a locurilor de muncă, de precaritatea sistemului sanitar, de goliciunea și lipsa de coerență a sistemului educațional. Însă, atunci când în joc sunt viețile a șapte oameni aflați în stare critică și instituțiile statului se confruntă cu lipsa de coordonare și de luare de decizie, nu mai putem vorbi despre nepăsare. Lucrurile devin dramatice prin însăși înșiruirea de evenimente tragice: prăbușirea avionului, identificarea aparatului de zbor de către autorități după dramaticul interval de șase ore, lipsa de coordonare în operațiunea de salvare a pasagerilor.
Într-o astfel de situație dramatică, guvernanții aleg să facă teleguvernare, aleg să participe la emisiuni în cadrul cărora țin să sublinieze mărețele lor „realizări” electorale, aleg să fie pe rând experți în economie și în aviatică și chiar în interpretarea prognozelor meteorologice. Când oare vor înțelege însă că ei trebuie să fie experți desăvârșiți în salvarea de vieți omenești? Cine poate potoli durerea acestor bieți oameni, lungile ore de agonie, suferință și neputință? Pot acești guvernanți să înțeleagă suferința, pot ei rezona la o tragedie, pot ei empatiza cu durerea oamenilor? Nicidecum! Guvernanții noștri sunt preocupați să elibereze infractori periculoși, să încurajeze furtul și infracțiunile contra patrimoniului, să îngroape dosare grase de corupție în care statul a fost prejudiciat cu sute de milioane de euro.
Guvernanții noștri sunt preocupați să adopte o Constituție murdară, plină de neajunsuri, care va genera, cu certitudine, noi abuzuri și grave limitări de drepturi. Guvernanții noștri sunt preocupați de aranjamente personale și de afacerile fățișe și usturătoare din afacerea „deszăpezirea”.
Nu răspunde nimeni de degringolada misiunii de căutare a avionului prăbușit și a posibililor supraviețuitori. Nu-și asumă nimeni haosul orelor interminabile de căutare, ezitarea echipelor de căutare care primeau, dar nu primeau ordine, risipa de timp și energie a echipelor de căutare întoarse din drum și trimise pe alte trasee eronate. Însuși premierul Ponta nu își asumă responsabilitatea acțiunii sale de a fi prezent la o emisiune în direct în cadrul unei televiziuni și de a fi făcut un anunț solemn potrivit cu care victimele ar fi fost găsite și că sunt într-o stare bună, în timp ce realitatea era de fapt alta, victimele nu fuseseră încă găsite! Ce făcea domnul prim-ministru al României, singurul în măsură să coordoneze activitatea ministerelor implicate în operațiunea de salvare și să dea ordine miniștrilor, chiar în seara zilei în care a avut loc regretabilul accident? Domnul prim-ministru al României, Victor Ponta, se afla în lumina caldă a reflectoarelor unei televiziuni, se hlizea, făcea glumițe și, mai mult, culmea aroganței și nepăsării, anunța că victimele au fost găsite, habar n-având măcar că două dintre acestea erau deja moarte și că nu autoritățile le găsiseră, ci niște demni, modești și umani pădurari.
## Stimați colegi deputați,
Oare dacă tragedia nu aduce capital politic nu merită osteneala de a acționa, de a salva vieți omenești?
Lipsa de asumare a responsabilității politice pentru pierderea de vieți omenești este o tragedie care se poate repeta oricând, pentru oricare dintre noi. Nu avem de unde să știm dacă drama noastră dă sau nu bine pentru guvernanți la televiziuni și atunci ne vor sări în ajutor, la fel cum nu avem cum să știm dacă între un meci de baschet și un dineu reușit se vor gândi și la noi, cetățenii. Nu avem de unde să știm dacă Guvernul USL va înțelege vreodată că a guverna presupune a lua decizii ferme, rapide, uneori chiar dure, și de a-și asuma răspunderea cu demnitate, cu atât mai mult în situații de urgență sau de criză.
Dar știm un singur lucru: că românii sunt nevoiți să se descurce singuri, pentru că Guvernul Ponta nu iubește românii, Guvernul Ponta nu iubește oamenii.
Vă mulțumesc.
Pentru toate acestea, noi, cei care astăzi reprezentăm convingerile și opiniile cetățenilor care ne-au ales, avem datoria să nu uităm de trecut, să ne asumăm responsabilitatea civică prin păstrarea momentelor-cheie care definesc istoria poporului român și să consolidăm în continuare cele trei elemente care ne definesc ca popor: limba, credința și cultura.
Deputat Crăciunescu Grigore, deputat de Iași.
Pe lângă cele 384 de legi aprobate și promulgate în 2013, Camera Deputaților s-a remarcat din plin și prin câteva rateuri inexplicabile și intolerabile pentru societatea civilă, precum promovarea unor proiecte de lege ce s-au dovedit neconstituționale parțial sau total sau prin votarea unor proiecte legislative cu terminologie ambiguă, imprecisă, cu vicii de redactare nepermise, cu texte cu o largă marjă de interpretare, având în vedere gradul sporit de generalitate și excluderea condiției de predictibilitate.
Aceste situații ne conduc inevitabil la întrebarea: avem, oare, specialiștii necesari în comisiile parlamentare de specialitate care să poată elabora rapoarte fundamentale cu profesionalism și conforme cu legile țării?
Trebuie să dăm răspuns acestei întrebări și, mai ales, să îndreptăm ce trebuie îndreptat.
Avem, oare, onoare? Avem, oare, conștiința și responsabilitatea să recunoaștem că, de multe ori, lucrăm pompieristic, că trebuie să aprobăm legi fierbinți, care ard, care sunt în procedură de urgență printr-o voință unipersonală sau pluripersonală, și nu așa cum este deontologic, normal și corect, să ajungem la un rezultat în urma unei decizii politice luate cu majoritatea voturilor membrilor grupurilor ce alcătuiesc puterea parlamentară?
Dacă îndeplinim aceste caracteristici, trebuie să punem capăt acestui mod de lucru.
Am dat-o în bară cu încercările de modificare a Statutului deputaților și al senatorilor, a Codului penal, a conflictului de interese, a referendumului, a proiectului cu Roșia Montană, a insolvenței și nimeni nu și-a asumat responsabilitatea aberațiilor anticonstituționale și a voinței nefaste a unor interesați de a-și impune dorințele sau obiectivele grupurilor pe care, probabil, le reprezintă. Am început o nouă sesiune parlamentară. Ne aflăm în fața unor noi examene, a unor noi dileme, a unor noi obstacole. Așteptările alegătorilor români sunt și mai mari, schimbările în bine și mai mult dorite. Răbdarea oamenilor este tot mai aproape de limita maximă.
Trebuie să legiferăm proiecte delicate, referitoare la modificarea Constituției, la regimul minelor, la amnistie și grațiere, la vânzarea terenurilor din extravilan, la parteneriatul public-privat, la insolvență, la promovarea producerii energiei regenerabile și altele.
Transparența procesului legislativ, începând cu publicarea proiectelor pe site-ul Camerei, continuând cu dezbaterile în comisii, dezbaterile în plen și până la votul final, trebuie să fie ireproșabilă și de necontestat. Fie în baza deciziei politice, fie în baza conștiinței și responsabilității individuale, fie în interesul național, votul în cunoștință de cauză trebuie să constituie piatra de temelie a activității noastre parlamentare.
În încheiere, aș dori să vă reamintesc o întâmplare cu marele nostru poet Tudor Arghezi.
Tudor Arghezi, așa cum se știe, a fost interzis după 1948 și ulterior recuperat de regimul lui Gheorghiu-Dej.
La începutul anilor ʼ50, Gheorghiu-Dej l-a chemat pe Arghezi pentru a avea o discuție. Vreme de câteva minute, liderul comunist i-a pomenit poetului de marile realizări ale epocii comuniste. La un moment dat, Arghezi, care era un mare fumător, a cerut permisiunea să-și aprindă o țigară. Dej, la rândul lui fumător, i-a dat voie. Văzând că poetul scoate un pachet mototolit de țigări modeste, făcute în România pentru clasa muncitoare, Gheorghiu-Dej l-a servit din propriul său pachet cu țigări americane. Iar atunci, Arghezi i-a spus liderului comunist: „Tovarășe Dej, văd că una vorbim și alta fumăm!”
Morala: de-a lungul scurtei istorii a politicii românești postdecembriste s-a conturat și se afirmă cu pregnanță și astăzi un adevăr trist – una vorbim și alta fumăm.
Poate ne trezim până nu-i prea târziu.
În final, vă reamintesc că falsitatea în cuvinte nu e mai puțin rea decât falsitatea în acțiunile vieții.
Ion Răducanu, Colegiul nr. 4, Timișoara. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Viorel Blăjuț, deputat în Colegiul nr. 12, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.
Sunt propunerile susținute de întregul popor român prin votul de încredere acordat candidaților USL la ultimele alegeri și prin mesajul clar transmis politicienilor, atunci când cu miile au ieșit în stradă, sătui de impostură și minciună.
Suntem convinși de necesitatea modificării Legii fundamentale, suntem convinși de profesionalismul cu care este tratat în prezent acest subiect și știm că ne dorim cu toții o Constituție fără echivoc, care să asigure generațiilor viitoare menținerea democrației în această țară, astfel încât nimeni, niciodată, să nu mai poată profita pentru sine de prevederile ei.
Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr. 7, Lugoj, Timiș. Mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Florica Cherecheș, deputat PNL de Oradea.
Tot cu un maximum de 15 ani de închisoare sunt pedepsite actele sexuale cu minori pentru realizarea de materiale pornografice.
Pedepsele ar putea fi și mai dure, dar pedeapsa cu moartea nu mai există în România.
Vă invit pe toți cei care sunteți astăzi aici să susțineți acest demers legislativ și vă aștept să-l semnați la deschiderea sesiunii de dezbateri care urmează. Vă mulțumesc.
Astfel, ideile pot fi exprimate diferit, însă diferența dintre acestea nu poate prejudicia conținutul științific. Însă abordările diferite ale manualelor alternative sunt încurajate de programa vagă, neclară și confuză.
De aceea, consider că este necesar ca la 15 ani de la reforma curriculară instituțiile statului, împreună cu asociațiile de profesori și elevi să demareze un amplu studiu care să aducă în discuție efectele introducerii manualelor alternative și modalitatea de a alinia programa școlară la realitatea ce o găsim pe piața muncii. Scopul final al sistemului educațional nu este învățătura de dragul învățăturii, ci transpunerea competențelor și abilităților pe piața muncii. Manualele alternative au democratizat învățarea, însă programa școlară este în continuare neadaptată la cerințele de pe piața muncii, atât cea românească, cât și cea europeană.
Vă mulțumesc.
Tamara Ciofu, Colegiul nr. 6, Botoșani.
Vă mulțumesc.
Deputat independent de Iași, Camelia Bogdănici.
Prin popor e o vorbă, aplicabilă mai mult la mirese, dar nu numai: „Ferice de cine-o da-o și vai de cine-o lua-o!” Elena Udrea a ajuns într-o astfel de postură nefericită, în care notorietatea-i negativă o va urmări pentru tot restul vieții, indiferent încotro o va lua. O fi memoria colectivă de scurtă durată, însă memoria individuală este necruțătoare și, pe tot restul vieții, în cabina de vot intrăm doar câte unul, și nu toți românii fug cu limba scoasă după o găleată și o sticlă de ulei în plus. Oricum, o așteptăm pe Elena Udrea în capul listei Partidului Mișcarea Populară la europarlamentare și se va vedea astfel că visul „blondei de la Cotroceni” se va împlini: partidul său va obține un rezultat cu două cifre – una înainte și una după virgulă, iar prima este egală cu zero.
Mulțumesc pentru atenție.
Susțin această măsură, necesară pentru ajutorarea numeroaselor familii ale căror rate bancare sunt împovărate de fluctuațiile cursului de schimb valutar. Toți românii care la ora aceasta plătesc rate în euro sau în altă monedă, deși au veniturile în lei, vor avea posibilitatea să solicite băncilor conversia creditului în moneda națională, în condiții corecte și avantajoase. De aceea, cred că intrarea în vigoare a acestei directive trebuie să se petreacă în cel mai scurt timp cu putință.
Transpunerea Directivei nr. 541/2013 a Parlamentului European în legislația națională este necesară. Atât numărul mare de beneficiari, cât și nevoia de sprijin de care familiile tinere au nevoie atunci când se zbat să-și achiziționeze o locuință sunt argumente concludente care ne arată fără doar și poate că o propunere legislativă de transpunere a acestei directive în legislația națională se impune.
Tocmai de aceea voi iniția un proiect de lege pentru ca această directivă să fie transpusă în legislația românească și vă solicit, stimate colege și stimați colegi, sprijinul în acest demers.
Fie că vorbim de ieftinirea creditelor în lei, mai ales pentru programul Prima Casă, fie că vorbim de reducerea comisioanelor interbancare, fie că vorbim de transpunerea acestei directive a Parlamentului European în legislația națională trebuie să susținem măsuri prin care să îi sprijinim
pe români. Guvernul României vine în ajutorul celor peste 900.000 de români care întâmpină dificultăți în plata lunară a ratelor la bănci. Timp de doi ani, toți românii care au rate de maximum 1.000 de lei pe lună la bănci vor plăti aceste rate la jumătate. Perioada de grație va permite multor familii tinere din România și multor români să-și redobândească stabilitatea financiară. Aceste două măsuri, care sunt practic complementare, sunt un ajutor real atât pentru cei care au contractat credite, cât și pentru cei care vor să recurgă la soluții de creditare pentru a-și începe un drum normal în viață.
Familia tânără trebuie să fie fundația pe care se sprijină stabilitatea și prosperitatea economică a generațiilor viitoare. Ea trebuie ajutată și sprijinită, iar transpunerea în legislația românească a acestei directive poate ajuta un tânăr, o familie tânără să-și achiziționeze mai ușor o casă sau să își plătească rata lunară la bancă.
Solicit pe această cale sprijin din partea Guvernului pentru ca inițiativa legislativă pe care o voi depune, de transpunere a Directivei nr. 541/2013 în legislația românească, să se dezbată în cel mai scurt timp.
Avem nevoie de sprijin concret pentru familiile tinere din România. În opinia mea, familia tânără trebuie să fie în continuare o prioritate economică și socială pentru politicile publice din România. Începutul de drum este dificil pentru cei mai mulți dintre tineri și tocmai de aceea ei trebuie sprijiniți și ajutați. Implementarea acestei directive în legislația națională împreună cu măsura de reducere cu 50% a ratelor datorate băncilor pentru o perioadă de doi ani pot fi o gură de oxigen și o mână de ajutor pentru românii care lună de lună sunt nevoiți să plătească o rată bancară majorată din cauza fluctuațiilor schimbului de curs valutar.
Fac apel la dumneavoastră să susțineți transpunerea în legislația națională a acestei directive pentru ca toți românii care doresc să-și convertească împrumutul dintr-o monedă străină în moneda națională să poată să facă acest lucru. Vă mulțumesc.
Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.
În această situație, apar cu atât mai lipsite de sens campaniile de presă îndreptate împotriva românilor, de altfel campanii la care au aderat și oameni politici importanți din Marea Britanie și Germania, în căutare de voturi, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European.
Cei care discriminează cetățenii români, cu toate că nu putem fi considerați drept emigranți în cadrul Uniunii Europene, sunt mulți, iar toate acele propuneri venite din sfera politicienilor avizi de imagine construită în detrimentul unor comunități de europeni mai săraci contravin nu numai regulilor de funcționare a Uniunii Europene, dar și moralității.
Pentru a vă demonstra forța în toate formele ei nu este nevoie neapărat să loviți în cei săraci! Cât despre a vă demonstra veleitățile de profeți, v-aș îndemna mai degrabă să constatați prezentul și să concluzionați asupra trecutului! Anticiparea viitorului lăsați-o deoparte deocamdată, dacă nu vă cerem prea mult, pentru că singurii care au plătit de pe urma supozițiilor dumneavoastră și a campaniei negative sunt cetățenii români și bulgari, la dumneavoastră încă nu a venit factura, factură care poate va sosi cândva... în viitor! Vă mulțumesc.
Proiectul privind construcția europeană are nevoie și de entuziasmul și de adeziunea tinerilor la ansamblul valorilor pe care se fondează. Tinerii au subliniat permanent că vor să participe la construcția Europei, la dezbaterile referitoare la un viitor care îi privește direct.
Una dintre sarcinile principale ale României de astăzi este formarea unei tinere generații, a unui om nou, însuflețit de idealuri nobile, cu un orizont cultural!
Vă mulțumesc mult.
Iașiul mai reprezintă și punctul nodal al legăturilor culturale dintre cele două state românești, România și Republica Moldova. Nicăieri relațiile culturale dintre românii de o parte și de alta a Prutului nu sunt mai strânse, nicio altă comunitate urbană din România nu face mai mult decât Iașiul pentru menținerea vie a flăcării culturii românești peste hotare.
Capitală culturală europeană nu mai înseamnă doar cultură. În ultima vreme, industriile creative au început să joace un rol extrem de important în acordarea acestei distinse calități. Se știe bine că Iașiul este, probabil, după București, cel mai important centru al creației de modă. La Iași se produc programe informatice pentru giganții internetului, folosindu-se energiile creatoare ale studenților celui mai important centru universitar de după București.
Referindu-ne iarăși doar la fapte, trebuie să subliniem că administrația ieșeană vorbește în programele sale, prin programul politic al primarului Gheorghe Nichita, despre industrii creative încă din anul 2004, fosta capitală a Moldovei fiind probabil singurul oraș din țară care se poate mândri cu o asemenea gândire strategică.
Doamnelor și domnilor, stimați colegi,
Am hotărât să fac această declarație politică cu ocazia manifestărilor de pe 24 ianuarie, când am celebrat la Iași 155 de ani de la Unirea Principatelor. În 1859, renunțarea la calitatea de capitală a unui stat a însemnat pentru Iași un sacrificiu imens, pe care strămoșii concetățenilor mei de azi l-au făcut însă cu mândria că pun bazele unei construcții mărețe. A venit poate vremea ca întreaga Românie să aprecieze sacrificiul istoric de atunci și să confere Iașiului statutul simbolic de Capitală culturală a României și a Europei.
Așa să ne ajute Dumnezeu!
Cristina Nichita, deputat PSD Iași, Colegiul uninominal nr. 9. Mulțumesc.
Noi trebuie să depunem eforturi pentru ca învățământul să devină atractiv pentru oameni de valoare. În același timp, trebuie să evităm greșelile guvernării PDL, care a gândit măsurile legate de învățământ strict contabil. Lucrăm cu oameni, nu cu cifre, și cu oameni care formează și modelează caractere.
Deputat PSD, Colegiul nr. 1 Arad – Flavius Măduța. Vă mulțumesc.
Deci, din punctul meu de vedere, parlamentar liberal al municipiului Hunedoara, se impun urgente măsuri de responsabilizare la nivelul individului magistrat, astfel încât să fim siguri că cine greșește și influențează negativ viața cuiva plătește pentru lucrul acesta. Vor fi și Domniile Lor mai atenți și va fi și actul de justiție mult mai bine pus la punct și aspectat. Atenție, nu în interesul politicienilor, ci în interesul dreptății, în interesul românilor!
Vă mulțumesc frumos.
Asta înseamnă încurajarea serviciilor medicale de la baza piramidei instituționale, respectiv medicina primară, policlinici și cabinetele de medicină de familie.
Medicina de familie este practicată în țara noastră de aproximativ 14.000 de medici, cu o răspândire mai largă în mediul urban și pe zone de concentrare demografică, dar rarefiată în mediul rural. La această oră sunt numeroase localități în țara noastră unde nu există medic de familie, lucru care îngreunează accesul populației la sănătate și complică actul medical în ansamblul său.
Medicul de familie prestează o multitudine de servicii medicale pentru asigurați: consultații, vaccinări, prescrierea medicației necesare, activitate profilactică, controlul în unitățile școlare, supravegherea gravidelor, urgențe și altele, asta fără a mai lua în discuție întocmirea documentațiilor periodice pentru CASJ sau activitățile administrative sau de aprovizionare a propriilor cabinete. Este timpul ca sistemul să aibă în vedere motivarea acestor oameni care au una dintre cele mai grele misiuni în acordarea de servicii medicale asiguraților.
Dragi prieteni, unul dintre principiile care recompensează medicii de familie este că „fondurile urmează pacientul”, iar societatea noastră trebuie să și-l asume în mod firesc pe termen lung.
Încurajarea acestor măsuri compensatorii nu face decât să îmbunătățească actul medical și cu siguranță poate avea efecte și în stoparea migrației medicilor, care s-a demonstrat că este o pierdere atât pentru pacienți, cât și pentru statul român, care investește bani în educația universitară.
Alt obiectiv al Strategiei naționale de sănătate 2014–2020 este acela al creării unor condiții pentru atragerea de fonduri europene, în mod special pentru cabinetele din mediul rural, a căror lipsă de dotări și condiții improprii de funcționare sunt bine cunoscute; absorbția de fonduri, cred eu, trebuie privită ca oportunitate și încurajată.
Concluzionez astfel că, deși sistemul este subfinanțat, o strategie coerentă poate elimina inechitățile și putem obține pe termen lung un acces la sănătate cât mai aproape de cel european.
Vă mulțumesc, dragi prieteni, pentru atenție.
Totuși, din multiplele distincții pe care le-a primit Serviciul unic de urgență 112 nu putem trece cu vederea și premiul primit pentru episodul din 21 iulie 2011, când, la ora 19.55, Centrul Județean de Preluare a Apelurilor de Urgență Arad 112 a primit un apel de la un cetățean belgian care informa că s-a rătăcit cu alte 33 de persoane în pădurea din apropierea satului Ghioroc. Localizarea apelului s-a făcut în regiunea Munții Zarandului, între localitățile Covăsânț și Coșoaia, iar după doar două ore au fost găsiți toți cei 34 de rătăciți, dintre care unul aflat în șoc hipotermic a primit asistența necesară, reușind să scape cu viață.
Domnule general Opriș,
De ce în iulie 2011 s-a putut face localizarea apelului telefonic și acum nu, deși circumstanțele sunt aproape identice: zonă muntoasă în ambele cazuri, apelarea Serviciului 112 în ambele cazuri, localizarea ambelor grupuri de persoane între două localități, în ambele cazuri, atunci, între Covăsânț și Coșoaia, acum, între Horea și Beliș, în ambele cazuri pacienți aflați în șoc hipotermic? Cum s-a putut face atunci localizarea apelului și prin ce metode, ținând cont că în cazul respectiv nu a fost vorba nici de coordonate transmise, nici de screenshoturi, ci doar de un simplu apel la numărul unic de urgență 112?
Oare STS-ul stabilește nivelul de alertă și prioritate de acțiune în funcție de cetățenia celor aflați într-o situație de pericol?
Să înțelegem că pe cei 34 de rătăciți din Munții Zarandului i-au salvat cetățenia belgiană și frica de posibile reacții ale Comunității Europene?
Să înțelegem că pentru STS cetățenii români sunt doar „cetățeni de mâna a doua”, față de care bugetul instituției trebuie conservat?
La numai un an după momentul în care, în decembrie 2009, președintele „cablat” de STS încă din 2005 anunța victoria în alegeri înainte ca urnele să se fi deschis în unele secții de votare din străinătate, care au asigurat de fapt diferența de voturi, împreună cu celebra frază prezidențială adresată poporului român: „I-am ciuruit!”, STS primește o majorare a bugetului cu 40%, ajungând la fabuloasa sumă de 466,5 milioane de lei, reușind să atragă apoi și fonduri colaterale de la bugetul de stat și Fondul european de dezvoltare regională pentru implementarea mai multor proiecte, printre care amintim implementarea Proiectului de realizare a infrastructurii GIS, precum și a sistemului informatic din cadrul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență, unde se varsă anual aproape 20% din totalul bugetului STS.
Unde sunt rezultatele, domnule Opriș, ținând cont că de data aceasta, deși în 2011 localizarea turiștilor belgieni s-a putut face cu precizie de un metru, în 2014 au existat trei tentative de localizare din partea STS: prima, la 16 și 22 de minute, cu o eroare de aproximativ 12 kilometri, a doua, cu o eroare de aproximativ 14 kilometri, și o a treia, o localizare realizată de ROMATSA, având eroare de 7 kilometri?
Președintele Băsescu a apărut din nou, jenant, într-o declarație de presă, precizând că STS nu ar avea „capabilitățile” necesare pentru a realiza o localizare decât pentru apeluri venite de pe telefonul fix.
Trecând peste faptul că președintele inventează un nou cuvânt în limba română, „capabilități”, dorind probabil să se refere la capacități, fiind, cu siguranță, tulburat de cele patru cuburi de gheață aflate, bineînțeles, nu singure, în pahar, se arată foarte hotărât de ideea de a acoperi directorul STS-ului care, în opinia sa, este un profesionist desăvârșit, de vreme ce a putut oferi rezultatele corecte ale scrutinului prezidențial din 2009 la doar 15 minute de la închiderea secțiilor de votare și cu mai mult de 72 de ore înaintea numărătorii oficiale a Biroului Electoral Central.
Domnule președinte, dacă e vorba de telefonul fix, localizarea o putem face și din cartea de telefoane, unde se precizează numărul de telefon, numele exact al abonatului, precum și adresa.
Probabil că încă locatarul de la Cotroceni, „cablat” peste tot din decembrie 2005, se simte amenințat de generalul Opriș și de alții care cunosc, probabil, niște secrete prezidențiale, unul dintre ele devoalat tocmai de, cine credeți?, domnul Neamțu, președinte la Noua Republică, care a ieșit în conferință de presă, aducând la cunoștința publică că USL a avut o idee genială cu trecerea STS-ului la Ministerul de Interne.
De fapt, domnul Neamțu a vrut să dezlege misterul telefonului negru cu 12 butoane din cabinetul președintelui
Băsescu, care în campania pentru referendumul demiterii Domniei Sale îl ruga pe președintele interimar, Crin Antonescu, să apese pe butonul numărul 3 pentru a afla cine a făcut rău României.
Deocamdată, putem specula cine ar fi răspuns de la butonul cu numărul 3. Posibil să fi răspuns Elena Udrea, Anca Boagiu sau poate Monica Iacob-Ridzi sau, de ce nu, Mioara Mantale, sau poate chiar candidata la Miss România din tinerețe, Roberta Anastase, ori Andreea Paul, fostă Vass.
Însă la butonul cu numărul 4 de la telefonul din biroul președintelui Băsescu ne lămurește domnul Neamțu ce se poate comanda: „Alo, legătura cu șpaga de un milion de euro, vă rog frumos!”, așa cum a declarat, de altfel, și Domnia Sa.
## Dragi colegi,
După cum s-a văzut din ultimele manifestări ale „locatarului de la Cotroceni”, cred că ar trebui ca pentru această funcție să se impună un control medical la 6 luni de zile, nu la un an, așa cum este legislația în acest moment.
Nu trebuie să trecem cu vederea nici faptul că Băsescu reușește să demonstreze că poate încălca toate principiile diplomației existente, dacă a avut vreodată habar de acestea.
Astfel, „primul tractorist al țării”, „moșierul de Nana”, a făcut o vizită în Germania, într-un moment în care oficialii acestei țări aveau în agendă alte întâlniri importante.
Ne revedem în câteva minute, la ședința consacrată dezbaterilor pe marginea proiectelor înscrise pe ordinea de zi. Să aveți o zi frumoasă! Doamne-ajută!
Să auzim numai de bine!
„Fie pâinea bună, rea, la gramaj se va fura”
Din ianuarie, pâinea comercializată în România va putea avea orice gramaj, conform unei decizii a Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, condusă de liberalul Bogdan Cristian Nica. Acesta a eliminat pragul minim de 300 de grame pentru pâinea comercializată, precum și obligația producătorului de a pune pe piață produse majorate doar din 100 în 100 de grame. Reamintesc faptul că cele două măsuri au fost introduse în 2011 de fostul șef al ANPC, Constantin Cerbulescu, cu scopul precis de „a face mai multă ordine pe piața produselor de panificație”, care, după cum se știe, este una dintre importantele găuri ale evaziunii fiscale practicate în România.
Nu vreau să fac procese de intenție, există specialiști în acest gen de manipulare, dar, practic, aceste măsuri încurajează frauda fiscală în domeniu. Este cu atât mai ciudat că aceste măsuri sunt date de către o instituție care ar trebui să protejeze drepturile consumatorilor, nu să favorizeze înșelătoria. Efectele acestei decizii afectează în primul rând consumatorii. Aceștia vor fi păcăliți de gramaj. Nemaifiind necesară o creștere vizibilă a gramajelor între produse, mă întreb cum ar putea un consumator să facă diferența între o pâine de 280 de grame și una de 300 de grame?
Ca de obicei, în luarea deciziilor anticetățean de către guvernarea USL, interesele sponsorilor de partid și de stat au primat intereselor cetățeanului. Și în acest caz, adevăratele motive ale luării acestor măsuri vin la presiunea așa-zișilor producători, care până de curând făceau evaziune fiscală. Se pare că reducerea TVA la pâine la 9% i-a lovit direct la buzunare și ceea ce se colecta pe lanțul corupției nu mai poate susține pe toată lumea, așa că s-a recurs la ceea ce știe USL mai bine: buzunărirea cetățeanului.
Fac un apel la toți politicienii din partidele aflate la guvernare – PSD, PNL, UNPR și PC – să nu cadă în zona exceselor și să susțină până la capăt Cabinetul guvernamental condus de Victor Ponta. Strategia economico-socială pe care acesta o are dă deja rezultate și ar fi foarte mare păcat dacă am strica acest echilibru fragil, dar pozitiv, din acest moment.
Dragi colegi din cadrul majorității parlamentare, susțineți Guvernul Ponta pentru că este varianta cea mai bună ca Uniunea Social-Liberală să-și atingă obiectivele politice. Un gând special merge către colegii din PNL: fiind alături de PSD și sprijinind Executivul, cresc exponențial șansele ca domnul Crin Antonescu să devină viitorul Președinte al României.
Colegilor din opoziție le lansez un îndemn la cumpătare și echilibru. Îi rog să nu dea foc la țară în speranța deșartă a perpetuării unui regim politic care a generat și așa destul de multe suferințe românilor simpli. Să se gândească foarte bine dacă acest efort merită, în condițiile în care scade oportunitatea României de a crește economic și de a degaja încredere în rândul partenerilor noștri politici internaționali și a posibililor investitori străini în anii următori. O țară în care se creează imaginea unui război pe viață și pe moarte va îndepărta cu siguranță investitorii și va ridica semne de întrebare din partea responsabililor politici de la nivel european. Eu sunt convins că, dacă am avea un mesaj unitar către Europa, putere și opoziție, am reuși să eliminăm și Mecanismul de Cooperare și Verificare, dar am putea accede în totalitate în Spațiul Schengen.
În speranța că acest îndemn al meu la responsabilitate politică din partea tuturor partidelor va fi receptat pozitiv și înțeles ca atare în contextul în care 2014 este anul pe care românii îl așteaptă de mult, le doresc tuturor o sesiune parlamentară cât mai constructivă și care să genereze cât mai multe legi bune care să îmbunătățească viața oamenilor simpli.
Aștept ca în răspunsul pe care îl voi primi la această ultimă interpelare să găsesc o referire precisă la aspectul sesizat, dar și la măsurile ce se impun a fi luate pentru situațiile relatate anterior. Este cazul să se facă ordine în transportul de călători, pentru că e dezastru: e mizerie, frig, se fură tot ce e de furat, toaletele sunt insalubre... Și toate aceste grave nereguli contra unui bilet de călătorie care nu-i deloc ieftin, ba dimpotrivă. Reiau propunerea de a invita echipa ministerială la o călătorie până la Suceava, prilej cu care să constate cât de puțin europene sunt condițiile de voiaj pe acest traseu.
Luată la întrebări de presa din Iași, conducerea Poștei a recunoscut că noua politică de stabilire a tarifelor s-a modificat radical și va ține cont, printre altele, de evoluția prețurilor la combustibili și utilități.
Este uimitor cum o instituție aflată deja în faliment, sufocată de concurența privată, propune ca soluție de salvare creșterea exorbitantă a tarifelor. Nu cumva se urmărește, de fapt, dispariția totală a acestei instituții, mai ales că, în ultimii ani, marile inginerii financiare care au avut drept obiect tranzacționarea ocultă a spațiilor comerciale generoase ale acestei companii au fost mereu la ordinea zilei și s-au soldat deja cu câteva condamnări?
Din păcate, se vede la o poștă că Poșta Română este împinsă către moarte. De către cine?
Investigați, domnilor guvernanți!
## „Să blocăm mafia agrariană!”
Data de 1 ianuarie 2014 trebuie să devină un moment de cotitură în modul nostru de face politică europeană. De la 1 ianuarie, potrivit reglementărilor comunitare, cetățenii străini domiciliați într-o țară a UE pot achiziționa terenuri
agricole în toate localitățile din România. Ce ar trebui să facă statul român?
Programul Ungariei de a cumpăra terenuri agricole în Ardeal și constituirea pe baza lor a unui fond funciar special a dezvăluit interesul deosebit al străinilor pentru terenurile din România. Dar vecinii unguri nu sunt singurii care se uită lacomi spre aurul verde al românilor, la fel de interesați se arată germanii, italienii și chiar arabii și americanii. Se știe că o universitate din SUA deține deja suprafețe uriașe de pădure pe teritoriul României. Se știe că străinii din toate colțurile lumii, nu doar din UE, sunt dispuși să plătească o avere pentru a cumpăra pământ românesc.
În acest context, politica funciară a României trebuie să devină una europeană, adică echilibrată, în favoarea propriilor cetățeni, dar mai ales transparentă. De la 1 ianuarie 2014, este absolut obligatoriu ca autoritățile statului român să anunțe la intervale regulate cetățenii plătitori de taxe ai acestei țări cât pământ le-a mai rămas la dispoziție. Adică este absolut obligatoriu să știm, la orice oră, cine cumpără teren agricol în România, cât, unde, și mai ales cine îl vinde.
Sunt convins că în scurt timp se va constitui, dacă nu se va fi constituit deja, o adevărată mafie agrariană, care va încerca să profite la maximum de prevederile acestei legi. Ne permitem să ne lăsam pământul pe mâinile acestei mafii, așa cum am lăsat centrele istorice ale orașelor pe mâinile mafiei imobiliare? Eu nu cred. Eu cred că trebuie să acționăm imediat, dacă nu vrem să punem siguranța alimentară a românilor, și nu numai, într-un real pericol.
Știu că Guvernul a propus un set de măsuri prin care cetățenii români ar putea invoca un anume drept de preempțiune în cazul în care, la rândul lor, ar dori să cumpere teren agricol. Dar acest lucru nu rezolvă nimic. Ne trebuie un proiect care să blocheze din fașă mafia agrariană. Ne trebuie un proiect pentru binele românilor cinstiți și corecți. Ne trebuie un proiect pentru România!
## „Dați-l afară pe Narcis Neaga!”
Iarna ne-a luat din nou prin surprindere! Dar, de data aceasta, autoritățile au fost mult mai surprinse de venirea vremii rele decât populația. Edificator este faptul că, în vreme ce românii pățiți și-au umplut cămările și și-au făcut rezerve de lemne pentru iarna cea grea, autoritățile și firmele de deszăpezire s-au făcut din nou de râs.
Dacă nu era armata, o pățeam mai rău! Dar dacă nu l-am fi avut pe Narcis Neaga în fruntea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale cu siguranță ne-ar fi fost mult mai bine!
Gafele lui Narcis Neaga au început să irite pe toată lumea. Dacă la finele anului trecut i-a enervat mai ales pe ieșeni, atunci când a încurcat – pe hârtie! – proiectele autostrăzilor promise de USL, acum s-a pus cu rău cu toată lumea.
Nu mai pomenesc de faptul că, în opinia celor de la CNADN, armata, care a salvat situația, cică mai mult a încurcat decât a ajutat. Dar lipsa de viziune și de caracter a lui Narcis Neaga s-au văzut mai ales atunci când a cerut șoferilor blocați în zăpadă, cărora le-a expirat rovinieta, să facă dovada faptului că au rămas blocați în zăpadă, în caz contrar riscând sancțiuni. Este inadmisibil să ceri așa ceva! După ce că doar din cauza ta a rămas omul blocat în zăpadă, pentru că nu ți-ai făcut tu datoria, îl mai și pedepsești, amendându-l! Prima dată l-am suspectat pe șeful CNADN doar de rea-credință, însă acum sunt convins că este vorba de o crasă incompetență. Funcționarii ca Narcis Neaga stau la originea accidentelor tragice cărora le cad victime atâția oameni nevinovați.
Prin urmare, în numele ieșenilor, cer, pentru a doua oară, Guvernului, premierului Victor Ponta, să-l demită pe acest individ, înainte de a fi prea târziu.
Consecințele sunt previzibile: creșterea numărului de morți evitabile, ce a ajuns la peste 60.000 de pacienți anual, explozia cazurilor de malpraxis, supraaglomerarea până la colmatare a serviciilor de urgență ce și-au dovedit deja limitele, creșterea șpăgilor din sistem, pentru că puțini vor accepta ca mama, tatăl, fiul sau fiica să aștepte în suferință, în funcție de „disponibilitatea” medicilor din spitale. În acest mod ingenios, ministrul va face economii și la bugetul de
pensii, pentru că puțini români bolnavi vor mai apuca să supraviețuiască trei ani pentru a vedea rezultatele reformei.
În loc de tratament, în loc să caute soluții reale, normale și care sunt la îndemâna oricui, ministrul preferă să aloce în continuare la paușal sume colosale pentru servicii paramedicale, a căror eficiență rămâne sub un mare semn de întrebare.
Ministrul lansează petarde de Crăciun cu acest pachet de deservicii medicale, ale cărui efecte nocive și lipsă de transparență nu au fost atinse nici măcar de cartelele de pâine, ulei și zahăr din vremea „conducătorului iubit”.
Solicităm retragerea proiectului de hotărâre de guvern ce legiferează exterminarea românilor și reluarea dezbaterilor pentru o nouă lege a sănătății, așa cum s-a promis în uitatul Program de guvernare.
Să supraviețuiți bine!
## „112 – probleme din Moldova”
Pedepsele derizorii și numărul mic de sancțiuni au dus la explozia apelurilor false și abuzive. Ambulanța, poliția și pompierii sunt deturnate spre ținte false pe banii noștri în peste 70% din cazuri.
În județul Neamț, s-a ajuns ca din cele 431.423 de apeluri 73,26% să fie false și să fie depășită chiar media națională. Cum cele mai multe solicitări sunt la Ambulanță – 54,50%, Poliție – 26,50, ISU – 15,38% și Jandarmi – 3,62%, vedem riscurile la care sunt expuși cei care nu pot să mai beneficieze de asistență medicală de urgență.
Proiectul meu de lege își propune descurajarea acestor apeluri prin dublarea sancțiunilor și înăsprirea acestora în cazul recidivei. Evident că educația e cea mai bună soluție, dar deocamdată și proiectul meu privind introducerea orelor de educație pentru sănătate stă blocat prin Parlament.
Sper că, indiferent de culoarea politică, veți vota acest demers. Altfel... s-ar putea ca la 112 să sune ocupat când aveți nevoie.
„200”
Sesiunea parlamentară se va deschide cu proiectul de lege ce prevede creșterea alocației pentru copii de la 42 de lei la 200 de lei. Motivațiile unui astfel de demers legislativ sunt legate de asigurarea unui sprijin pentru hrană și îmbrăcămintea fiecărui copil român, dar mai ales reducerea abandonului copiilor din cauza sărăciei. Nu în ultimul rând, putem vorbi de diminuarea declinului demografic și de reducerea decalajelor față de celelalte țări europene în ceea ce privește suma alocată fiecărui copil pentru dezvoltare și educație.
România alocă în acest moment mai puțin de doi lei pe zi pentru masa, hainele și educația fiecărui copil. Este cea mai mică sumă dintre toate țările europene. Pentru comparație: Anglia asigură o alocație de aproape 140 de ori mai mare, media europeană este mai mare de 21 de ori față de noi, iar până și în Cehia, Ungaria, Slovenia sumele acordate copiilor sunt de 5 ori mai mari.
În aceste condiții, abandonul copiilor se situează la cote ridicate. Doar în Vaslui, până în octombrie 2013, au fost abandonați în spitale 35 de copii, din care 12 la Bârlad, 15 la Vaslui și 8 la Huși, iar alți 62, proveniți din 57 de familii, au fost lăsați în grija statului.
Nu e de neglijat nici declinul demografic, care arată o diminuare a populației României cu cinci cetățeni în fiecare oră. La nivel național, scăderea natalității la 195.000 de copii reprezintă un minim istoric al României moderne, scădere ce va fi urmată de mari probleme sociale. Dacă se menține același ritm, în 15–20 de ani va fi pusă în dificultate atât piața muncii, ce va ajunge fără salariați, cât și bugetele de sănătate și de pensii, care vor avea nevoie de sprijin tot mai important de la bugetul de stat.
Moldova a înregistrat în ultimii douăzeci de ani o reducere la jumătate a natalității. În 1990, în Vaslui, se nășteau 8.377 de copii, dar în 2010 numărul acestora a ajuns la doar 4.464. Practic se înregistrează o prăbușire a natalității de 47%, ceea ce a făcut ca Vasluiul să ajungă pe ultimul loc între județele Moldovei. Scăderi majore se înregistrează și în restul județelor, Vasluiul fiind urmat în prăbușirea natalității de Botoșani (46%), Neamț (44%), Bacău (42%) și Galați (40%).
Acest demers legislativ e susținut de 61 de deputați și senatori din toate grupurile parlamentare și a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, Camera decizională.
*
## „A început campania electorală”
„Frumoase” fotografii oriunde și oricând. Ca în epoca de aur. N-aș fi vrut să văd poza asta niciodată. Poate ar fi mai bine pentru noi dacă ar rămâne domnul Ponta la oi și Ghiță la Guvern, deși cred că până și oile ar avea ceva de obiectat...
Sper doar să nu se trezească și pe acolo cu vreo sondă. PS Am auzit că se învârte un domn plagiator, înalt și cu ochelari, pe lângă spitalul din Grenoble. Pentru poză!
*
„Urmează Blue Monday – lunea cu cel mai mare risc suicidar”
Aproape jumătate din tentativele de sinucidere din România (42,86%) au loc la sfârșitul săptămânii, iar în timpul săptămânii se înregistrează un maxim în ziua de marți, când sunt tratate cam 20% din tentativele de sinucidere.
20 ianuarie este considerată de psihologi drept cea mai deprimantă zi din an, cu risc major suicidar, în special din cauza asocierii factorilor precipitanți și favorizanți ai tentativelor suicidare, precum reîntoarcerea la un program de muncă mult mai solicitant după vacanța de sărbători, acumularea conflictelor sociale și la locul de muncă, termenele scadente de plată a datoriilor sau ratelor, impozitele de la început de an, lipsa de motivație și faptul că se întrevede că dorințele și planurile făcute la sfârșit de an nu au mari șanse de a fi realizate, precum și variațiile termice neobișnuite sau meteosensibilatea.
Pentru evitarea unor gesturi suicidare, mai ales pentru persoanele vulnerabile, recomandăm evitarea stresului, asigurarea unui climat psihoprotectiv, asigurarea unei activități fizice în aer liber și consultul psihologic la cei la care se remarcă modificări comportamentale.
Ingestia de medicamente este cea care domină această patologie, iar frecvent utilizate sunt hipnoticele, sedativele și anxioliticele.
Ca noutate, constatăm creșterea numărului tentativelor de sinucidere pe fondul consumului de droguri, precum și utilizarea din ce în ce mai frecventă a medicației cardiovasculare și oncologice (legată de disponibilitatea acestei medicații prin prevalența acestor boli în patologia generală) sau a asocierilor medicamentoase, ducând la forme clinice extrem de grave. În cazul toxicelor domestice,
pe primele locuri se situează intoxicația cu insecticid și corozive, urmate de cea cu detergenți.
Mai bine de jumătate din tentativele de sinucidere prin intoxicații (54,66%) au loc în timpul săptămânii, dar se constată zile „pentru suicid” în care tentativele sunt numeroase: duminica – 16,67%, joia – 14,91% și marțea – 14,29%. Pot fi considerați drept factori precipitanți ai tentativelor suicidare conflictele casnice asociate subsolicitării de la sfârșitul săptămânii, precum și vârfurile de adaptare – solicitare din cursul săptămânii.
Depresia este boala ce va domina acest secol, iar interrelația sinucidere–depresie va necesita noi abordări în prevenție și terapie. Vom propune printr-un proiect legislativ introducerea asistenței psihologice în UPU și a liniilor telefonice la care să fie asigurat suport psihologic pentru cei aflați în dificultate.
Sunt necesare și alte modificări în legislația privind asigurarea asistenței psihologice și îi invit și azi pe cei care lucrează în acest domeniu să ne ofere soluțiile pentru ca această asistență să poată fi asigurată unitar.
*
## „Cacealmaua de încă 70%”
Momentul adevărului a venit. Mai devreme decât își doreau cei din USL. Totul s-a dovedit o cacealma. Ce-i drept, frumos elaborată și bine ambalată mediatic, creată pe fondul erorilor de guvernare ale PDL, precum și a urii împotriva președintelui. Declarațiile premierului privind procesele politice ne amintesc de cele ale șefilor KGB. Nu există condamnări politice, dar fără îndoială că există momente politice în care aceste procese ajung în atenția publică.
Struțocămila panideologică își dă acum arama pe față. Unde este Programul de guvernare? Unde sunt promisiunile de campanie? Obiectivele pentru care a fost creat USL nu s-au realizat, nici măcar președintele nu a fost înlăturat, iar restul vorbelor cu care au amețit electoratul au fost uitate.
Din punct de vedere politic, ne întoarcem înapoi cu 4–5 ani. PSD poate că va mai avea 30%, PNL, 18% și vom avea din nou la guvernare același UDMR. Din punct de vedere economic, tot greul îl vom duce noi.
Mai este doar speranța că electoratul va sancționa această cacealma de încă 70%... Până atunci, le reamintim puternicilor zilei că în politică până și pătratul se învârte.
## „Cine râde la urmă...”
Corul bocitoarelor și prorocilor politici încearcă să ne dea drept morți și îngropați. Gravă eroare! PP-DD nu înseamnă doar câțiva tovarăși lipsiți de vlagă și de perspectiva că pot fi atrași cu savarine prin Parlamentul României. PP-DD înseamnă peste un milion de români, mii de consilieri, sute de primari și mai ales speranța pentru cei nemulțumiți de toți cei care de douăzeci de ani se succedă la guvernare.
Și atunci de unde această înverșunare împotriva noastră? Cine și de ce se teme de PP-DD? Sunt toți cei care în decembrie 2012 ne-au mințit că vom avea un viitor mai bun. Sunt toți cei care într-un singur an de guvernare au îngropat toate promisiunile din campanie. Sunt toți cei care se cred deasupra legii și care își votează pe ascuns noi privilegii și superimunități.
De ce se tem de noi? Pentru că avem soluții pentru un proiect de țară. Pentru că avem legi în Parlament împotriva extragerii gazelor de șist prin fracturare hidraulică și a mineritului cu cianuri. Pentru că susținem alocarea a minimum 6% din PIB pentru sănătate. Pentru că susținem că legea trebuie să fie aceeași pentru toți și că trebuie să înceteze furtul în această țară. Pentru că ne-am săturat să fim îngenuncheați la orice negociere. Pentru că vrem ca românii să fie respectați oriunde în această lume. Pentru că vrem ca România să redevină locul în care merită să trăiești chiar dacă ai fost forțat să cauți de lucru pe alte meleaguri. Pentru că vrem venituri și locuri de muncă și vrem ca valoarea fiecăruia să conteze mai mult decât carnetul de partid.
Am arătat în primul an de activitate parlamentară că știm, vrem și putem să oferim soluții. Am arătat că avem oameni care pot să se lupte pentru interesele fiecărui cetățean din această țară, fie că e vorba de Pungești sau Londra. Urmează un an în care românii vor fi puși să aleagă între cei ce ne fură de douăzeci de ani și cei care au soluții.
Ne-am săturat de bocitoare, proroci, ciocoi și maidanezi politici! Noi suntem cei care îi vom trimite să se odihnească în pace.
Sunt milioane de români nemulțumiți care le pot reaminti oricând că cine râde la urmă, râde mai bine!
*
## „Cine-i mic și bea lăptic?”
Chiar și în vacanță politicienii se ceartă. Într-o Românie îndatorată peste limita suportabilității, unora le mai arde de congrese extraordinare.
Chiar și așa PNL-ul domnului Antonescu a ajuns doar un preș sub tălpile PSD-ului domnului Ponta și asta doar pentru ca primul să ajungă să candideze, deși, până și el știe, nu mai are nicio șansă. Un PSD de 30–40% nu îl va susține niciodată.
Primele semnale s-au dat chiar la început de an. Trebuie să ai probleme majore de percepție ca să poți dormi liniștit în continuare. Crainica Firea a dat tonul: organizația PSD Ilfov nu-l susține pe domnul Antonescu pentru Cotroceni. În zilele următoare, tot mai multe organizații PSD din țară vor anunța același lucru. Acesta este planul PSD-ului, chiar dacă Antonescu încă se mai cramponează ca USL-ul să-l susțină pentru Cotroceni.
Și... atenție! Ponta acționează, și în acest caz, așa cum ne-a obișnuit din marțea neagră a penalilor parlamentari: îi lasă pe alții să-i facă treaba murdară, în timp ce el este în concediu.
Cu alte cuvinte, cine-i mic și nu știe nimic?
*
## „Europa noastră”
Autoritățile române hibernează. Nu putem tolera să fim puși la colț de vreun politician aflat în campanie electorală.
Europa noastră?! 12 români, printre care și o femeie sosită în Anglia pentru îngrijiri medicale gratuite, au fost arestați la Londra, iar valul de declarații politice ridică mari semne de întrebare și multiple controverse...
Elmar Brok, membru al Uniunii Creștin-Democrate, a propus repatrierea imigranților din Europa de Est și amprentarea acestora pentru a „evita noi călătorii”, iar lucrurile sunt departe de a fi clarificate în Parlamentul și presa britanică.
Criza economică nu justifică și nu poate scuza reacția acestor politicieni, care ne face să ne amintim de modalitățile de abordare din anii ʼ30. E drept că și prin alte țări fiecare face cum îl taie capul, dar mă miră și lipsa de reacție a autorităților române.
Nu am văzut și nu am auzit de vreo poziționare fermă care să le reamintească partenerilor europeni că avem aceleași drepturi ca oricare cetățean european și că nu putem tolera să fim puși la colț de vreun politician aflat în campanie electorală.
Consider emblematic faptul că printre cei doi cetățeni români care au plecat să muncească în Anglia la început de an este și un medic, format după ani lungi de pregătire și pe bani grei în România. Cine pierde?
## „Indicatorul Sarmizegetusa”
Să enumerăm fotografiile făcute de domnul „Veve” în prea lunga sa existență de tovarăș, prim-tovarăș. El cu sicriul lui Mandela, el cu tabloul regelui Mihai, el cu adevărata sosie a lui Ghiță Ciobanul, el cu zidurile de la Sarmizegetusa, el cu Carpații, el cu planeta Pământ.
„Fac poze cu toate oile, d’apoi cu oamenii!” N-am crezut că o poză poate naște atâtea discuții, dar e prima dată când văd atâta scandal pentru o poză!
Urmează viață grea și pentru indicatorul de la Sarmizegetusa. Nu știu cum va face față solicitărilor! Vă dați seama, voi, muritori de rând, câți vor dori să se fotografieze acolo unde până și premierul a fost? Pentru noi oferta începe din februarie, când e deschis spre vizitare, sau poate aveți vreo pilă pe la Guvern sau pe la partid.
România, domnilor tovarăși, devine tot mai mult o țară în care aleșii fac tot ce vor, pentru că legea este valabilă doar pentru oamenii obișnuiți. O țară în care, ca la Pungești, autoritățile care trebuie să aplice aceeași lege pentru toți sunt ciumă pentru noi și mumă pentru cei cu funcții.
Nu pot decât să cer acestui Guvern și instituțiilor statului să analizeze acest nou abuz și să-i demită de urgență pe cei care nu dau nici măcar doi bani pe ideea de legalitate.
Până una-alta, indicatorii arată că șansele acestui domn-tovarăș sunt în cădere liberă, ajungând chiar și în sondajele prietenoase la doar 32%, adică la jumătate față de cei 60% pe care îi avea în urmă cu un an.
## „112 – un apel fals pe minut”
Un apel fals în fiecare minut la 112. Asta este situația de la Iași. În 2013, în Iași, au fost aproape un milion de apeluri la 112. Pedepsele mici și numărul mic al celor sancționați, doar 433, au făcut ca aproape 70% din acestea să fie false sau abuzive. Este antologic cazul tinerei ce a sunat la 112 și a solicitat să i se repare tocul la pantofi sau cel al așa-zisului pacient care a cerut medicilor să i se cumpere alcool.
Aceste apeluri care nu au legătură cu numărul de urgență aglomerează 112 și trimit pe piste false echipajele ambulanței. În acest timp alți pacienți ar putea fi salvați, iar cheltuielile legate de trimiterea spre urgențe inexistente sunt plătite tot de fiecare dintre noi.
Pentru descurajarea apelurilor false și abuzive, dar și pentru recuperarea cheltuielilor făcute inutil, am inițiat un proiect de lege ce prevede creșterea pedepselor pentru astfel de activități. Apelarea falsă sau abuzivă va fi sancționată prin amendă de la 1.000 la 4.000 de lei sau 100 până la 400 de ore de activități în folosul comunității. În cazul repetării se poate ajunge până la dublarea amenzilor sau a orelor de activitate în folosul comunității sau închisoare de la 6 luni până la 3 ani. Doar 30,28% din cele 945.911 apeluri la 112 din Iași au fost reale. Cel mai solicitat serviciu la 112 a fost Salvarea, 59,14%, urmat de Poliție – 27,62% și ISU, 12,26%.
*
## „Ninsoare de 700.000”
Doar mie mi se pare sau chiar are un nume sugestiv domnul director de la DJADP Iași?
Ce poate fi mai sugestiv decât minciuna spusă de Minciună?
Chiar dacă nu a căzut vreun fulg, deszăpezirea drumurilor a costat până acum aproximativ 700.000. Probabil că se ocupă și cu ordinea publică sau de servicii medicale, pentru că „în fiecare dimineață, utilajele ies pe traseu” și asta doar pentru că „ziua este destul de cald, dar noaptea este foarte frig”, așa că „așteptarea trebuie să o plătim, pentru că stau oamenii pe utilaje”.
Mă întreb doar cât ne vor costa minunatele operațiuni atunci când nu vor fi plătiți doar pentru „așteptare”, ci și pentru „intervenție”?
Minciuna va putea dovedi cât de scurte îi sunt picioarele la prima ninsoare serioasă, când cei care veghează pe banii noștri vor fi nevoiți să pună mâna pe utilaje.
## „Ora vânzării – 15 și 16 minute”
Rupt de grija „securității alimentare”, Guvernul României a inițiat un proiect de lege ce deschide cutia Pandorei și duce la vânzarea țării până la nivel de parcelă. Legea nr. 579/2014 permite cetățenilor și persoanelor juridice, având naționalitatea unui stat terț, să cumpere terenuri situate în extravilan în țara noastră.
221 de deputați au votat adoptarea acestei legi, 27 au votat împotrivă, iar 50 de deputați s-au abținut. Deși erau în sală, doi deputați nu au votat.
Am votat împotriva Legii nr. 579/2013.
Nu știu cum vânzarea terenurilor agricole către firme și cetățeni străini va asigura „securitatea alimentară”. Probabil în același mod prin care vânzarea resurselor de gaze de șist către firme străine va revărsa peste români și beneficiile „securității energetice”, deși, așa cum știm cu toții, redevențele sunt de doar câteva procente și nimeni nu poate obliga o firmă străină să vândă gazele extrase sub prețul pieței doar pentru români.
Pământul românesc va fi al altora și nimeni nu îi poate obliga să vândă produsele agricole tot aici și la un preț acceptabil pentru români. Este previzibil că acestea vor merge la export, spre alte piețe, și vor asigura doar pentru alții mult dorita „securitate alimentară”.
Vom ajunge chiar, într-o țară cu un enorm potențial agricol, să importăm alimente la prețuri ce vor transforma „securitatea alimentară” în dezastru.
În al doilea rând, odată cu terenurile agricole, există riscul să ne fie vândută și istoria. Nimeni nu poate garanta că eventualele descoperiri arheologice vor fi declarate de către proprietarii străini sau dacă aceștia vor avea interesul economic sau istoric să fie trecute sub tăcere. Dacă sunt descoperiți, pentru vânzarea istoriei vor fi sancționați cu cel mult 25.000 de euro și nu e aici locul să mă întreb oare cine și de ce ar da aceste sume ridicole pentru a ne șterge trecutul?
În al treilea rând, se înființează o nouă structură, Autoritatea pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Financiare, aflată în subordinea prim-ministrului și finanțată
integral de la bugetul de stat, cu directori și directorași numiți, evident, după competențele politice și plătiți regește din banii publici. Premierul și camarila vor putea, prin atributele acestei autorități, prevăzute la articolul 13, să: a) publice pe site ofertele de vânzare–cumpărare de terenuri; b) să verifice exercitarea dreptului de preempțiune; c) să verifice îndeplinirea condițiilor legale de către cumpărător; d) să constate și să aplice sancțiunile prevăzute de prezenta lege, prin personalul împuternicit.
Adică, mai pe scurt, Guvernul centrează și tot el dă cu capul în tot ceea ce înseamnă tranzacție comercială în domeniul terenurilor. Concret, prin această lege, Guvernul devine și cel mai mare samsar, a cărui activitate, practic, nu poate fi controlată.
Cine și cum plătește pentru asta?!
Mai e o șansă. Legea se reîntoarce în Parlament.
## „Umblă senzaționalii liberi”
Avem niște primari USL senzaționali. Imaginația lor e debordantă atunci când vine vorba de noi taxe și impozite și asta doar pentru binele comunității.
Sunt convins că ei pot mai mult. Răuvoitorii deviaționiști spun chiar că urmează alte taxe. De exemplu: taxa de mers pe trotuar, diferențiată în funcție dacă ești singur sau cu cineva, cu nevasta, cu sora, sau cu soacra, sau cu capra, taxa de mers cu bicicleta prin oraș, diferențiată dacă mergi pe lângă ea sau pe ea, taxa de plimbat în parc, cu copil sau fără, taxa pentru mersul în marșarier cu mașina, taxa pentru urcat în mijloacele de transport în comun, asta în afara biletului, taxa pentru mers cu geamul deschis la mașină, diferențiată dacă pui manele la casetofon sau muzică simfonică, taxate femeile care poartă pantaloni în loc de fustă și viceversa, bărbații care poartă fustă în loc de pantaloni, taxa de alegător fraierit, care ar trebui luată de la majoritatea locuitorilor și din cam toate localitățile, taxa de prostit la votare, tot la majoritatea, taxa... etc.
Așa că se poate! În patru ani fac ăștia suficienți bani ca să ne învețe minte să mai votăm într-o veselie o majoritate toxică!
*
## „Abuzurile de putere sunt la putere în România”
Să ne trăiască tovarășul prim-tovarăș! I-a sfidat din nou cu succes pe toți românii. El este cel mai egal dintre egali și omul pentru care se încalcă orice legi și reguli și cel care continuă seria „uite-mă mamă, sunt demnitar!” Stilul bolșevicului cu sacii-n căruță...
Cei de la Pungești spun că s-a dus la Sarmizegetusa nu doar în scopuri publicitare, ci ca să vadă dacă nu miroase a gaze de șist prin zonă și să dea repede și locația asta spre explorare–exploatare.
Există tot mai multe zone unde pupatul mâinii jupânului este esențial pentru un trai liniștit, dar în actuala guvernare au apărut și zone în care un comportament abuziv incită la ascuțitul coasei.
Domnul deputat-tovarăș-prim-tovarăș le-a denumit „zone speciale de siguranță publică”, dar cei care trăiesc acolo le spun lagăre. Oare când va avea curajul să facă o poză, tot pentru propagandă, la Pungești, Costinești, Băile Felix sau la Oltchim, CFR Marfă, Hidroelectrica?
În opinia mea, cea mai senzațională fotografie a premierului ar fi fost făcută cu țăranii de la Pungești, mai ales că Regele Mihai era plecat din țară, iar pe Ghiță l-a mai deranjat degeaba din treburile lui.... Sper ca următoarea poză să fie peste trei luni, lângă șoferii aflați la pompa de benzină!
Asta înainte ca benzinăriile, școlile și spitalele să fie declarate și ele „zone speciale de siguranță publică”.
Nu pot decât să cer acestui Guvern și instituțiilor statului să analizeze acest nou abuz și să-i demită de urgență pe cei care nu dau nici măcar doi bani pe ideea de legalitate.
*
## „Vot alb”
Proiectul meu de lege ce prevede introducerea votului alb a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților.
Ne-am săturat de toți politicienii. Ne promit lapte și miere în campania electorală și își uită promisiunile imediat ce pun mâna pe putere. Acest sistem de vot ne va da pentru prima dată posibilitatea să-i sancționăm pe ei și partidele pe care le reprezintă.
Votul alb este în principal un vot de blam, prin care oricare alegător poate sancționa atât candidații, cât și partidele politice. În fiecare colegiu putem trimite acasă orice politician pentru oferta electorală necorespunzătoare sau promisiunile neonorate. Obiectivul major al acestui proiect legislativ rămâne însă creșterea participării la procesul electoral, pentru ca să putem hotărî cu toții ce e mai bine pentru noi și pentru țara noastră.
Puțini știu astăzi că putem să ne exprimăm nemulțumirea față de politică și politicieni prin simpla introducere în urnă a buletinului de vot neștampilat. Și mai puțini știu că, în forma actuală, acest vot alb practic nu contează, întrucât nu este luat în calcul la numărarea voturilor valabil exprimate.
Sancționarea prin vot de blam în acest moment este mai mult morală, pentru că, deși putem vota alb prin neaplicarea ștampilei pe buletinul de vot, aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate și, implicit, nici în calculul numărului de parlamentari pe care îl vor obține la final partidele.
Pentru ca această sancțiune să devină efectivă, acest act normativ prevede ca votul alb să fie exprimat într-un patrulater distinct pe buletinul de vot și să conteze în formula de calcul a voturilor valabil exprimate.
Concret, la finalul listei cu numele candidaților, pe buletinul de vot se înscrie votul alb. În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima sintagma „vot alb”, iar în centrul patrulaterului va fi imprimat „niciunul”. Toate formulele de calcul al voturilor valabil exprimate și implicit al coeficienților electorali și al numărului de parlamentari includ și buletinele de vot cu voturi albe.
Uniunea este datoare să arate lumii că pe continentul european democrația și valorile fundamentale asociate acesteia au învins odată cu dărâmarea regimului comunist. Recunosc faptul că și diplomația românească ar trebui să fie mai activă și să solicite Kievului respectarea drepturilor și libertăților fundamentale pentru cetățenii ucraineni, în general, pentru românii bucovineni, în mod special. Mai mult, toate instituțiile statului român, indiferent dacă este vorba despre Parlament, Guvern sau Președintele României, trebuie să susțină drumul pe care românii de dincolo de Prut l-au început. Chișinăul trebuie sprijinit puternic în eurooptimismul său, pentru că riscuri există oriunde se încearcă ruperea de trecut. Românii din România au experiența și maturitatea de a împărtăși și fraților noștri beneficiile integrării europene, ale democrației, ale economiei competitive și ale creșterii standardului de viață al populației.
Este încă o dovadă pentru toți românii că falimentul economic în care a fost împinsă România sub guvernarea USL se datorează în primul rând modului în care Victor Ponta a guvernat în ultimii doi ani – numai în interesul unor grupuri de interes.
Ca să fiu și mai clar de atât, banii pentru deszăpeziri i-au încasat baronii, iar cu nămeții s-au luptat și se luptă utilajele și soldații Armatei Române!
Nu aș ezita să-l sfătuiesc pe Victor Ponta ca, în situația în care va mai fi prim-ministru și anul următor, ceea ce nu le-aș dori românilor, când va elabora proiectul de buget, să creeze un capitol bugetar separat „Bani pentru foamea baronilor locali”, cu sursa de finanțare „Noi taxe și impozite mai mari pentru români”. Astfel, Ponta nu va mai fi nevoit să mintă cu nerușinare, să găsească motive pentru a-i îmbuiba pe baroni sau să-i silească pe meteorologii de la ANM să declare „cod roșu” la fiecare fulg de zăpadă mai năzdrăvan care cade pe pământ.
Corupția de care dă dovadă Guvernul USL zi de zi mă îndreptățește să cer, pentru a nu știu câta oară, demisia Guvernului penal, șantajabil, care nu lucrează decât în interesul grupărilor mafiote, infracționale.
*
„Procurorului Viorel nu-i pasă decât de binele penalilor!” Direcția Națională Anticorupție, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, APADOR-CH, ambasadori acreditați la București, Președintele României, unii parlamentari ai opoziției, experți anticorupție, dar și un număr copleșitor de români au solicitat insistent prim-ministrului Victor Ponta și ministrului Cazanciuc să aprobe o ordonanță de urgență pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală în scopul eliminării unor prevederi a căror interpretare defectuoasă va pune în pericol zeci de dosare penale aflate pe masa instanțelor sau care blochează anchetele penale în derulare.
Chiar dacă cele mai importante instituții ale sistemului judiciar din România, precum și cea mai mare parte a societății românești i-au reclamat lui Victor Ponta corectarea acestor erori, nimeni nu ar fi putut să-l convingă să acționeze împotriva ordinelor primite de la colegii săi certați cu legea, de la baronii locali, baronași, nași, socri, fini sau clienți politici care continuă să-și negocieze șpăgi, șpăguțe sau plocoane.
Nu mai este nici măcar amuzant modul în care Victor Ponta se încurcă în propriile minciuni. În calitate de deputat a fost președinte al subcomisiei de elaborare a Codurilor, în calitate de prim-ministru a uitat ce amendamente au făcut pe sub masă colegii săi ca să pună bețe în roate organelor de urmărire penală. Mai mult, evenimentele legate de intrarea în vigoare a Codurilor au demonstrat o dată în plus faptul că miniștrii din Guvernul Ponta nu sunt decât niște umbre ale portofoliilor pe care le conduc. Domnul Robert Cazanciuc, a cărui singură calitate este tăcerea, nu a dat dovadă niciun moment că este bărbat, dar apoi ministru al justiției! Singurele fraze pe care reușește să le rostească, într-un mod timorat și nesigur în fața reporterilor, nu reprezintă decât ecoul mesajelor spuse anterior de Victor Ponta. Ce pretenții să mai avem de la domnul Cazanciuc că ar mai putea implementa recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul MCV?!
Noile Coduri, fără modificările care au stat la îndemâna lui Victor Ponta, vor umbri reformele din justiție, pentru că, după modificările făcute de USL în anul 2013, unele articole vor ajuta infractorii să fugă din fața instanțelor. A existat o cale de mijloc în această criză legislativă, pe care Victor Ponta a ignorat-o, de asemenea. Era vorba despre amânarea cu două săptămâni a implementării noilor Coduri și corectarea erorilor în procedură de urgență, la nivelul Parlamentului. Nici acest lucru nu a fost agreat de Ponta, pentru că Victor Viorel Ponta are încă multe polițe de onorat clienților din alianță și
din partid. În doi ani de guvernare Victor Ponta și USL au demonstrat că proiectul lor politic se rezumă la două componente: „Jos Băsescu!” și golirea de conținut și instrumente a justiției. Sub guvernarea USL, România face zi de zi pași înapoi, în direcția opusă modernizării instituționale și a creșterii standardului de viață a românilor.
Să nu uităm că sistemul educațional este cel care trebuie să îi formeze și să îi doteze pe tineri cu cunoștințe noi, dar și cu competențe pentru viață și pentru actuala societate, iar calitatea actului educațional lasă de dorit.
Mă întreb, alături de milioane de români, de ce firmele de deszăpezire, despre care se spune în spațiul public că sunt pușculițele USL cu milioane de euro, nu și-au făcut treaba pentru care sunt plătite? De ce trebuie ca armata, jandarmii și cei de la ISU să deszăpezească populația afectată? Această realitate este dovada că și operațiunea de deszăpezire plătită de statul român cu peste 100 de milioane de euro a fost tot un mare eșec.
Disprețul față de stat, față de gestionarea rațională a resurselor acestuia, față de populația României, a ajuns la apogeu, instituțiile statului nu comunică și nu își fac treaba, iar situațiile de criză îi depășesc pe cei care sunt puși să conducă și să coordoneze aceste instituții.
Fac această declarație politică în speranța că cei vizați se vor trezi la realitate și își vor conștientiza rolul politic în gestionarea statului român, dar și în gestionarea speranțelor a milioane de români.
Pe această cale, le cer colegilor din PNL să judece corect activitatea ministrului Câmpeanu și să decidă în consecință remanierea acestuia, astfel încât populația să fie scutită de alte suferințe în acest nou an de guvernare USL.
O altă prevedere din legea propusă de Guvernul Ponta și care pune pe fugă orice investitor este că aceste contracte vor putea fi reziliate unilateral din „motive de interes național sau local”. Ce parteneri privați serioși ar vrea să vină să investească în astfel de proiecte, atât timp cât pot fi dați la o parte oricând?
Mai mult decât atât, partenerul public poate decide schimbarea partenerului privat, fără a mai fi necesar să aplice prevederile OG nr. 34 pentru selecția unui nou partener. De asemenea, condițiile de achiziție pot fi modificate pe parcurs, în textul proiectului precizându-se că în cursul derulării procedurilor de selecție, partenerul public poate modifica prevederi ale studiului de fundamentare, cu avizul Ministerului de Finanțe și, după cum ne-am obișnuit deja, al aceluiași departament al marilor minciuni.
În plus, ministrul Șova a mimat consultarea cu Comisia Europeană pentru că proiectul transmis în Parlament a fost adoptat pe ascuns în Guvern și nu are nicio legătură cu principiile și normele europene în domeniu. Mai mult, proiectul de lege nu este unul foarte detaliat, fiind foarte multe trimiteri către normele de aplicare care urmează a fi adoptate prin hotărâre de guvern, deci fără o dezbatere publică autentică.
Nu contestă nimeni necesitatea dezvoltării de proiecte în PPP și de aceea PDL a inițiat, cât a fost la guvernare, un cadru legislativ distinct și proiecte pentru întărirea capacității administrative a instituțiilor. În perioada guvernării PDL, la Ministerul Transporturilor a început în 2012 proiectul finanțat prin fonduri europene (Programul Operațional Dezvoltarea
Capacității Administrative) „Îmbunătățirea capacității Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru managementul proiectelor de parteneriat public-privat (PPP)”. Prin acest proiect, Ministerul Transporturilor beneficiază de asistență tehnică din partea Băncii Mondiale în ceea ce privește pregătirea, atribuirea și implementarea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP)/concesiune. De aceea domnul Șova a putut lansa anul acesta proiecte de concesiune, proiectul „Centurii Sud” la nivel de autostradă fiind trimis la Eurostat încă din aprilie 2012. La momentul venirii USL la guvernare, era, de asemenea, stabilită și primirea de asistență tehnică din partea Centrului pentru Expertiză în Parteneriate Public-Privat (EPEC) al Băncii Europene de Investiții (BEI).
Pe de altă parte însă, odată cu instalarea la guvernare, USL a tăiat banii de la investiții și locurile de muncă pe care acestea le generau, iar acum încearcă să ne ia ochii venind cu soluția miraculoasă a PPP-urilor. Într-o perioadă în care resursele financiare sunt limitate și există o concurență la nivel global pentru atragerea acestora, România nu are nicio șansă cu un Guvern incompetent, care pune pe fugă orice investitor.
Orice reglementare în domeniul PPP trebuie să aibă în vedere două principii de bază: transparența și neîmpovărarea bugetului de stat. De aceea, fac un apel la dumneavoastră să nu girați această mușamalizare a tunurilor prin adoptarea noii legislații în domeniul PPP-urilor. În niciun caz nu vrem să ne mai trezim cu contracte tip Bechtel, atribuite fără nicio procedură transparentă și care apoi afectează bugetul de stat.
Netransparența legii privind parteneriatul public-privat a fost semnalată de Președintele Traian Băsescu, care nu a promulgat-o și a retrimis-o în Parlament spre reexaminare, acuzând modul circumspect în care sunt definite aspectele ce pot conduce la denunțarea unilaterală a contractului și maniera prin care se poate face înlocuirea partenerului privat.
*
„Guvernul USL jefuiește domeniul public «cu legea în mână»”
În data de 26 iunie, prim-ministrul Ponta a decis că a venit momentul să facă un cadou domnului Gheorghe Bunea Stancu, astfel că a decis transferul a 2.815 hectare de teren agricol aflate în domeniul public al statului și în administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” – Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, în domeniul public al județului Brăila și în administrarea Consiliului Județean Brăila. Chestiunea se pare că era atât de arzătoare, încât Guvernul a decis să facă acest lucru tocmai prin ordonanță de urgență, după ce atâția ani a blamat Guvernul Boc pentru această practică. Transferul terenului este argumentat prin faptul că astfel se asigură „gestionarea unor programe de cercetare și inovare de către autoritățile publice locale” sau „asigurarea bazei materiale începând cu anul școlar 2013–2014 pentru activitatea practică desfășurată de studenți și elevi”. Explicația este de domeniul fantasticului: vrei să faci cercetare și pentru aceasta smulgi un teren de la o instituție care tocmai cu cercetarea se ocupă! Imediat, domnul Stancu a pregătit repede niște proceduri de achiziție cel puțin dubioase pentru închirierea a 2.490 de hectare din terenul de 2.815 hectare.
Mai mult, subiectul a atras și atenția președintelui Traian Băsescu, care s-a sesizat în mai multe rânduri că nu va promulga legea de aprobare a ordonanței de urgență privind transferul terenului, motivând că ar trebui ca nimeni să nu mai miște niciun centimetru pătrat de pământ de la institutele de cercetare. Este, de fapt, un alt exemplu de „hoție cu legea în mână”, după cum ne-a obișnuit Guvernul care se bazează pe supermajoritatea parlamentară.
Am solicitat colegilor din Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din cadrul Senatului să introducă de urgență proiectul pe ordinea de zi până la împlinirea termenului de adoptare tacită și să respingă ordonanța. În aceste condiții, precipitarea cu care consiliul județean a aprobat niște proceduri de achiziție, discutabile din multe puncte de vedere, era nejustificată.
Dar... surpriză! După cum s-au grăbit să închirieze în mod dubios o parte din terenul în discuție, tot așa baronii USL din Brăila le-au și anulat, pe genunchi și fără explicații. Modul intempestiv în care Consiliul Județean Brăila a anulat licitația pentru închirierea celor 2.490 de hectare stă dovadă că opoziția PDL față de transferarea dubioasă a acestui teren a fost corectă. Se pare că Bunea Stancu a luat de această dată în calcul avertismentul public pe care i l-am făcut în 22 octombrie, prin care îi recomandam să nu se grăbească cu procedurile de închiriere pentru respectivul teren.
Acest demers a fost făcut din teamă și panică pentru că probabil s-au simțit cu musca pe căciulă. Este în fapt un semnal puternic pentru respingerea acestei ordonanțe de urgență cu dedicație în Camera Deputaților, Camera decizională pentru această speță. Reamintesc că ordonanța a trecut tacit de Senat, deși două comisii ale Senatului, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, au transmis avizul negativ cu privire la transferul terenului.
De aceea, chiar dacă stoparea acestui potențial abuz este o înfrângere pentru USL Brăila, le cer deputaților PSD, PNL și UNPR de Brăila să se solidarizeze pentru respingerea acestei ordonanțe în Camera Deputaților. Ar fi un gest de responsabilitate pentru a nu contribui la punerea din nou a Brăilei pe harta neagră a corupției din această țară.
„Conducerea USL a județului Brăila își bate joc de banii brăilenilor”
În județul Brăila, baroniada USL a atins noi cote ale batjocurii față de cetățeni. După ce i-au lăsat pe brăileni fără locuri de muncă după intrarea în insolvență a Laminorului, fără căldură în case, după ce îi obligă chiar și pe cei care nu beneficiază de canalizare să plătească apa caldă și aduc la cârma prefecturii în mod ilegal un fost polițist local, iată că a venit vremea ca mințile luminate din USL să mai facă o nefăcută.
Astfel, Consiliul Județean Brăila a aprobat înființarea unei societăți SC Rocreativ Trade SRL, societate comercială cu capital integral al Consiliul Județean Brăila, care are ca domeniu principal de activitate dezvoltarea imobiliară, prin care înțelegem și administrarea patrimoniului Consiliul Județean Brăila. Astfel, societatea va gestiona imobilele aflate în proprietatea județului, printre care se află hotelurile Tineret și Sport, Casa Agronomului, Palatul Administrativ, Sala Polivalentă și Tabăra Blasova.
Mai mult decât atât, potrivit expunerii de motive a proiectului, SC Rocreativ Trade SRL pare a fi o societate care va face de toate. Astfel, va avea ca obiect de activitate
dezvoltarea și promovarea imobiliară, lucrări de construcții, demolări și alte lucrări speciale de construcții, hoteluri, restaurante, tranzacții imobiliare, activități de închiriere și leasing, activități de agenții turistice, de peisagistică și servicii pentru activități sportive, recreative și distractive. Cu alte cuvinte, ce nu va face noua societate? Pentru ce mai ținem, în acest caz, consiliul județean?
Practic, scopul este valorificarea activelor fără consultarea prealabilă a consilierilor județeni. Și va avea ce valorifica: prin Legea descentralizării, asumată de Guvern, foarte multe active au intrat în administrarea Consiliului Județean Brăila, ca, de exemplu: aproximativ 8.000 de hectare luciu de apă, un hotel, o sală de sport, Casa Agronomului, Tabăra Blasova, DSP etc. Multe imobile sunt deja în administrare: Palatul Administrativ, Sala Polivalentă, Palatul Tineretului etc.
Mai mult decât atât, prin înființarea noii societăți au fost încălcate Legea nr. 51/2006 – Legea serviciilor comunitare de utilități publice, deoarece expunerile de motive nu fac referire la nicio normă din acestea, precum și Legea nr. 281/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.
PDL a blamat public această bătaie de joc la adresa brăilenilor. Consilierii județeni PDL au votat împotriva înființării acestei societăți, după ce au cerut și scoaterea de pe ordinea de zi a respectivului punct, pentru o analiză mai atentă. Mai mult, am solicitat Prefecturii Brăila anularea hotărârii consiliului județean de înființare a SC Rocreativ SRL în contencios administrativ. Răspunsul prefectului a fost halucinant, apreciind opinia noastră ca fiind corectă și în concordanță cu prevederile legale în domeniu. În același timp, din răspunsul instituției prefectului am constatat cu stupoare că răspunderea neefectuării unei astfel de consultări publice este pasată unui salariat al consiliului județean. S-a apreciat că nu este necesară anularea hotărârii de înființare a acestei societăți, ci sancționarea salariatului care și-ar fi îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu. Având în vedere și acest răspuns stupefiant, am solicitat Consiliului Județean Brăila să intre în legalitate și să anuleze hotărârea de înființare a Rocreativ.
În schimb, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă, ca o sfidare la adresa brăilenilor, în ședința extraordinară din decembrie a consiliului județean s-a aprobat cu 22 de voturi pentru „Rectificarea bugetului propriu al județului Brăila”, care, la capitolul „Acțiuni economice generale și de muncă”, cuprindea și alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru capitalul social al SC Rocreativ Trade SRL.
Mai mult decât atât, conducerea consiliului județean a refuzat să facă publice activele pe care le va administra noua societate. În aceste condiții și atât timp cât Legea descentralizării nu este încă în vigoare, alocarea acestei sume este inoportună și usturătoare în buzunarele brăilenilor.
Iar ieri, 3 februarie 2014, după o binemeritată vacanță la schi, în timp ce județul Brăila era îngropat în zăpadă, domnul Bunea Stancu a introdus pe ordinea de zi a ședinței consiliului județean pe care îl are sub oblăduire, „Proiectul de hotărâre privind aprobarea actului constitutiv, organelor de conducere și de control ale SC Rocreativ Trade SRL”. Un act constitutiv flagrant, care e diferit de cel pentru care s-au eliberat avizele comisiilor de specialitate în luna decembrie 2013.
Acestea nu sunt altceva decât noi dovezi ale faptului că economia județului Brăila este într-un declin accentuat, atât timp cât transporturile, construcțiile, investițiile sunt în scădere. Conducerea USL a județului Brăila este mai interesată însă de afaceri imobiliare și pune în joc banii brăilenilor pentru o societate comercială despre care nu știm ce și cum va administra, înființată pe grabă, în beznă, fără consultare publică. De aceea, solicit membrilor USL din Parlament să sancționeze această batjocură și să ia atitudine împotriva abuzurilor colegilor lor din administrația locală.
O altă problemă importantă o constituie art. 276 din Codul penal și eliminarea oricărei îngrădiri a libertății de expresie.
PNL s-a remarcat de-a lungul timpului drept un apărător al libertății de exprimare, drept fundamental garantat de Constituția României în art. 30, care interzice cenzura de orice fel. Reprezentanții liberali au militat întotdeauna pentru păstrarea acestui drept fundamental caracteristic tuturor regimurilor democratice apusene.
Astfel, am constatat că în art. 276 din Codul penal există prevederi care pot să nască suspiciunea că libertatea de exprimare ar putea fi încălcată, motiv pentru care am depus în 2013 o inițiativă legislativă de abrogare a acestui articol, prin care dorim să remediem problema în spiritul legislațiilor europene și transatlantice.
Noul Cod penal a intrat în vigoare de la 1 februarie 2014, iar abrogarea articolului 276, articol care duce la o îngrădire a libertății presei, trebuie să fie analizat în termen util pentru adoptarea cât mai rapidă a acestei propuneri legislative susținute de PNL.
Dreptul la expresie, la critică și la observații reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale societății românești după 1989, de aceea PNL susține acest punct extrem de important.
Guvernul USL a acumulat venituri bugetare de doar 32% din PIB, procent sub nivelul celui estimat la începutul anului 2013, de 33,6% din PIB. Guvernul Ponta a continuat să aloce bani aparatului birocratic în locul dezvoltării și investițiilor. Mai exact: investițiile publice s-au redus cu 11%, în timp ce cheltuielile de personal au crescut cu 13,5%, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 12%.
USL a estimat greșit sumele primite de la UE. Guvernul spunea că va atrage 11,8 miliarde de lei, iar în buget au ajuns doar 8,9 miliarde. Au greșit și la estimările făcute pentru impozitul pe profit – 11,7 miliarde, încasându-se doar 10,9 miliarde. Aceeași greșeală a fost făcută și pentru estimările din accize (cu 1,5 miliarde de lei mai puțin decât s-a planificat) și TVA (de la 52,9 miliarde de lei prognozați, la 51,8 miliarde de lei încasați). Chiar și impozitul pe venit a adus cu 0,4 miliarde de lei mai puțin decât s-a spus la începutul anului. Pentru aceste greșeli grave miniștrii de resort ar trebui să-și prezinte demisia!
În 2013 Guvernul nu s-a omorât cu „disciplina financiară”. La începutul anului, USL și-a asumat (citez) „reducerea substanțială a unor categorii de cheltuieli materiale și de servicii ineficiente și oneroase pentru contribuabili, ca efect al întăririi cadrului legislativ privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice și întărirea disciplinei financiare”. Rezultatul a fost altul: cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns de la 5,9% în 2012 la 6,2% în 2013 din PIB și aceasta în condițiile în care avem un PIB mai mare. Unde este disciplina bugetară? Unde sunt cheltuielile prudente, domnule Ponta?
În cazul în care USL va continua să pună presiuni fiscale pe mediul economic, rezultatul cel mai sigur va fi stagnarea creșterii economice. PIB-ul nu va crește dacă vom taxa mai mult. Ce se poate întâmpla, am văzut deja: peste 80 de firme intră zilnic în faliment, rândul șomerilor s-a îngroșat cu încă 70.000 de persoane noi, iar facturile la întreținere și electricitate au crescut.
Dacă economia românească va putea răsufla mai ușor, creșterea economică se va putea observa în exporturi și importuri, iar beneficiile vor fi simțite de toți românii.
Cer Guvernului să nu mai intre cu bocancii în economie și să permită o creștere economică pentru toți, economia să devină mai incluzivă, rezultatele să fie simțite nu doar de privilegiații statului și de clientela USL, ci de fiecare dintre noi. Așteptăm dreptate până la capăt: demisii și asumări de răspundere din partea celor care au greșit. Orice greșeală lovește în fiecare dintre noi.
„USL a transformat Parlamentul României în anexa Guvernului”
În 2013, Guvernul a inițiat 93% din proiectele de lege adoptate de Parlament. Conform unui studiu IPP, doar 3% din proiectele de lege depuse de parlamentari au reușit să treacă de cele două Camere ale Legislativului.
Cauza nu a fost lipsa de activitate a parlamentarilor, ci, din contră, numărul inițiativelor legislative depuse a fost de peste 1.500, în creștere cu 10–15% față de mandatul anterior. Atunci de ce am ajuns în situația în care Parlamentul să nu mai conteze? Guvernul USL și-a asumat monopolul inițierii legislative, deși are o majoritate de peste 75% în Parlament.
Anul trecut, majoritatea proiectelor inițiate de opoziție au fost respinse deși o parte din inițiative erau semnate sau asumate prin Programul de guvernare chiar de către USL. Acest fapt demonstrează că USL-ului nu-i place democrația,
iar parlamentarii USL ascultă de domnul Victor Viorel Ponta. O majoritate parlamentară fără conștiință, fără valori morale și democratice este o majoritate de care nu are nevoie România.
Această statistică explică de ce USL nu acceptă un Parlament cu o singură Cameră și cu maxim 300 de parlamentari, așa cum au decis românii în 2009. Un Parlament cu mulți membri devine unul pur decorativ. Un Parlament este mai ușor de controlat de către Guvern dacă parlamentarii sunt mulți și invizibili, fără răspundere și pot fi manipulați mult mai ușor. În aceste condiții, Guvernul USL a reușit să impună propria muzică și în cele două Camere ale Legislativului.
Prin urmare, PDL va continua să militeze pentru punerea în aplicare a rezultatului referendumului din 2009, prin care românii au spus că vor Parlament unicameral cu 300 de membri. Prin nerespectarea acelui referendum, USL încalcă articolul 1 din Constituție. Referendumul înseamnă suveranitatea poporului, iar rezultatul lui este obligatoriu pentru Parlament. Încălcarea Constituției înseamnă încălcarea statului de drept.
În vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale: Mănăstirea Horezu (sau „Hurezi”), cu hramul Sfinții împărați Constantin și Elena.
Între anii 1710 și 1711 se declanșează războiul ruso-turc, din care turcii ies învingători. Prin statutul pe care-l avea, Țara Românească era obligată să participe alături de Imperiul Otoman la acest război. Brâncoveanu evită aceasta și armata rămâne în expectativă. Văzând aceasta, turcii îl dușmănesc și, învinuindu-l de trădare, sultanul Ahmed al III-lea hotărăște prinderea și capturarea domnitorului. După cum spune cronica: „...în Săptămâna Patimilor, în anul de la Hristos 1714 a trimis sultanul turcilor mulțime de ostași de -au luat pe Constantin Vodă cu fiii săi și ginerii săi și în jalea tuturor locuitorilor orașului București, l-au dus la Înalta Poartă la Constantinopol”.
În dimineața zilei de 15 august 1714, desfigurați de tortură, cu capetele descoperite, îmbrăcați doar în cămăși ponosite și târând după ei lanțurile grele, Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi și ginerele Ianache au fost duși la locul execuției. Condamnaților li s-a reamintit că își pot cruța viața dacă se dezic de Hristos. Atunci domnitorul a spus: „Fiii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru.” „Mai bine să mori de o sută de ori, decât să-ți lepezi credința.”
În opinia lui Nicolae Iorga, Constantin Brâncoveanu „a știut, în decurs de un sfert de veac, să servească pe turci de nevoie, fără să părăsească niciun drept al țării sale; a știut să înlăture stăpânirea necondiționată a creștinilor, austrieci, poloni, ruși, asupra pământului românesc. Domn autonom în țara lui, înconjurat cu prestigiul superior al cezarilor constantinopolitani ai lui Constantin cel Mare, în întreaga lume a Orientului, aceasta a fost situația lui Constantin Vodă Brâncoveanu”.
Practica dovedește că alternativele la instituționalizare (adopția, încredințarea, asistenții maternali) sunt o soluție pentru copiii de până la 10 ani. Tinerii adolescenți continuă însă să reprezinte categoria cea mai vulnerabilă. Mulți dintre aceștia și-au petrecut cea mai mare parte a vieții în instituție. Adeseori legătura lor cu familia s-a pierdut. Lumea de dincolo de centrul de plasament îi sperie. La 18 ani ei trebuie să părăsească instituția, fără a avea un minim de condiții și abilitățile necesare pentru un trai independent.
După ce părăsesc centrele de plasament ei ajung direct în stradă. Tinerii nu au un acoperiș deasupra capului, nu au un loc de muncă și, cel mai grav, nimeni nu se mai interesează de soarta lor.
Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului trebuie să constituie o prioritate pentru noi toți, pentru că integrarea în societate a acestor tineri reprezintă elemente esențiale pentru reducerea excluziunii sociale și pentru ajungerea la creștere durabilă a oricărei societăți.
Chiar dacă Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale le garantează acestora accesul la o locuință, la un loc de muncă sau educație, acești copii se confruntă cu foarte multe lipsuri. Nu sunt pregătiți pentru plecarea din centru și nici pentru momentul care urmează după aceea. Când părăsesc centrul, ei nu au acoperite nevoile de bază, ci trebuie susținuți în continuare.
Tinerii proveniți din astfel de centre își găsesc cu greu un serviciu. Pe fondul deprecierii continue a situației economice, creșterea șomajului afectează cu prioritate tinerii. Pentru tinerii din instituții lipsa unei calificări sau slaba calificare fac extrem de dificilă găsirea unui loc de muncă.
Sentimentul de dependență pe care îl creează instituționalizarea de lungă durată, precum și o insuficientă cunoaștere a aptitudinilor, o autoevaluare greșită, de cele mai multe ori cu tendințe de subapreciere sunt premisele favorabile care duc la o integrare socioprofesională greoaie a tinerilor ce provin din centrele de plasament sau uneori chiar la eșec social. Situația descrisă obligă la asigurarea de condiții optime pentru dezinstituționalizare, pentru crearea și dezvoltarea unor aptitudini pentru o viață independentă și inserția socială a acestor tineri.
„Creșterea dramatică a accidentelor rutiere din România” Creșterea dramatică a accidentelor rutiere din ultima perioadă trebuie să ne dea de gândit. România este țara din Europa cu cea mai mare rată a deceselor în accidentele de circulație. E un paradox, pentru că sancțiunile și accidentele ar trebui să fie invers proporționale, cum se întâmplă peste tot în lume. În România, datele oficiale arată că poliția sancționează în neștire, iar șoferii mor pe capete.
Dramele de pe șosele sunt, de cele mai multe ori, rezultatul comportamentului iresponsabil, primitiv și inconștient al celor care circulă pe drumurile publice. Într-o clipă poți pierde cel mai de preț lucru pe care Dumnezeu ți l-a dăruit – viața. Câți dintre participanții la trafic iau în serios cunoscutul slogan tipărit pe mii de indicatoare: „Stop accidentelor rutiere. Alege viața!”?
Pentru a diminua moartea de pe șosele nu este suficientă o legislație drastică. Nu la legi suntem restanțieri. Viteza excesivă a devenit un hobby al posesorilor de mașini. Ei calcă accelerația până se opresc în pomi, stâlpi, se înfig în mașinile care rulează pe contrasens ori mai iau câte un pieton, biciclist sau motociclist pe capotă. Nu doar viteza este cauza principală a dezastrelor. Conducerea în stare de ebrietate, agresivitatea participanților la trafic, depășirile interzise și periculoase, neacordarea priorității, trecerea pe culoarea roșie a semaforului, amplasarea pe autoturisme a unor proiectoare de mare putere și „orbirea” altora cu luminile de drum etc. produc mult mai multe tragedii. Din cauza lor pericolele te pândesc la tot pasul: fie ca pieton prevăzător, fie ca șofer responsabil.
Ei uită ca viața unui om este în pericol dacă ei sunt grăbiți să ajungă într-un loc anume, ei uită că neacordarea priorității în trafic le poate distruge viața, ei uită că trebuie să răspundă în fața legii pentru faptele lor, ei uită că în mâinile lor stă propria viață și, mai mult, viața prietenilor sau rudelor care îi însoțesc. Însă, de cele mai multe ori, regretele vin după faptă. Abia atunci conștientizează că, oricât de grăbiți ar fi, viața are, într-adevăr, prioritate.
Totuși, trebuie să recunoaștem că au fost și oameni politici din statele UE și chiar autorități de la Bruxelles, care, spre cinstea lor, nu numai că au respins campania denigratoare față de români și bulgari, dar au recunoscut meritele și contribuția acestora la viața economică și socială a țărilor în care lucrează, au pledat pentru drepturi egale pentru toți cetățenii Uniunii, respingând cu fermitate toate încercările de prelungire a restricțiilor pentru o parte dintre aceștia. Iată de ce, odată cu dezavuarea celor care doresc să-i țină pe români într-o permanentă stare socială și judiciară de inferioritate, țin să mulțumesc, în numele concetățenilor mei, tuturor acelora care în tot timpul acestei campanii au apărat drepturile, imaginea și demnitatea românilor și bulgarilor pe toată întinderea Uniunii Europene.
M-a întristat această campanie potrivnică românilor, dar, în final, sunt bucuroasă că măcar la șapte ani de la intrarea în UE ne putem bucura de aceleași drepturi ca toți ceilalți cetățeni ai statelor membre.
Principala concluzie politică îmbucurătoare pe care o tragem din cele de mai sus este aceea că statul român începe să-și realizeze funcția de principal agent al creșterii, prin dinamizarea mai multor sectoare afectate de criza economică de afară. Faptul că statul nostru reîncepe să își arate din nou utilitatea și eficiența nu poate decât să ne bucure și să ne dea speranțe îndreptățite pentru viitor. După ani de zile în care statul a fost mereu minimalizat, învinuit că s-a îngrășat, căpușat și desconsiderat de către anturajul regimului Băsescu–Boc–PDL, anul 2013, prin guvernarea USL, este unul în care statul începe să își reafirme vocația pozitivă în viața românilor și pe plan internațional.
De aceea nu ne îndoim că 2014 va continua să fie bun pentru economie și pentru viața românilor. Am dovedit de la primul an de guvernare că se poate. În acest sens pledează și „The Economist” atunci când, încă din toamna lui 2013, susținea că în România începe o creștere tot mai susținută, mai ales dacă Guvernul va decide reducerea CAS la jumătatea anului.
Nu cred că mai trebuie să amintesc de atrocitățile care s-au petrecut în această zonă în trecutul nu prea îndepărtat, dar trebuie să spun, sus și tare, că situația nu mai este aceeași.
România este datoare să intervină pe căi politice pentru blocarea declanșării oricărei forme de conflict, mai ales că putem dovedi că avem dreptul de a vorbi despre un al doilea stat românesc, cu o populație de aproximativ 80% etnici români și cu peste 500.000 de oameni cu dublă cetățenie, a Republicii Moldova și a României.
Doamnelor, domnilor, sunt aici pentru a cere comisiilor parlamentare pentru politică externă, Ministerului Afacerilor Externe, să ia atitudine și să redacteze un document menit să prevină Uniunea Europeană despre acțiunile instigatoare ale așa-zisei Republici Transnistrene.
De asemenea, ca membru al Alianței Nord-Atlantice, România trebuie să își protejeze cetățenii și să facă tot posibilul pentru a evita un nou conflict militar în zonă. Atrag atenția că România, în calitate de membru NATO, și-a asumat importante obligații din care derivă elementele esențiale ale stabilității și securității europene la frontiera din sud-estul Europei.
Și acum a sosit vremea exercitării lor _de facto_ .
Al doilea proiect pe care vreau să îl supun atenției dumneavoastră se referă la organizarea și finanțarea rezidențiatului și urmează să fie aprobat de Guvern, iar apoi transmis spre dezbatere Parlamentului. Ministerul Sănătății a inițiat acest proiect pentru a îmbunătăți situația actuală din sănătate. Astfel, se dorește acreditarea unor noi centre pentru formarea în rezidențiat, precum și mărirea numărului de spitale în care medicii rezidenți să își poată desfășura pregătirea. De asemenea, va fi majorat numărul de coordonatori, directori și responsabili de formare în
rezidențiat, astfel încât să fie formați cât mai mulți tineri specialiști. Pe această cale, Ministerul Sănătății urmărește să reducă deficitul de cadre medicale cu care se confruntă țara noastră și, mai ales, să le acorde numeroșilor tineri din promoțiile precedente șansa de a fi confirmați în rezidențiat.
Dacă nu luăm măsuri acum, riscăm să pierdem întregi generații și odată cu ei riscăm viitorul societății. Aplaud cele două proiecte legislative inițiate de Guvern și fac un apel la toți colegii mei, indiferent de apartenența politică, să își îndrepte atenția tot mai mult către tinerii din România. Mi-aș dori ca această sesiune parlamentară să dețină recordul pentru cele mai multe inițiative legislative adresate tinerilor.
Pledez deci pentru standardizarea examenului de admitere la liceu și pentru acceptarea ideii că unii dintre tinerii noștri trebuie îndreptați spre învățământul profesional. De asemenea, deși cunosc teoriile care spun că din procesul educațional trebuie eliminată competiția, sunt de părere că tinerii noștri vor fi mai bine pregătiți pentru viață dacă vor cunoaște încă din gimnaziu locul exact pe care îl ocupă în ierarhia școlară, unul real, și nu unul influențat de metoda în care se face admiterea în treptele superioare de învățământ.
Cifrele și statisticile la nivel european au indicat o scădere drastică a performanțelor de ansamblu ale copiilor noștri. Olimpicii internaționali sunt o mândrie pentru noi, ei trebuie lăudați, ocrotiți și convinși să rămână în România, dar grija noastră primordială trebuie să fie însă îndreptată spre nivelul general de educație din școlile noastre, spre marea masă a elevilor, iar acest lucru nu se mai poate clădi pe ipocrizia unor medii care tind toate spre zece.
Îmi manifest încrederea că împreună, încă din acest an, vom reuși să facem și alți pași concreți pentru ca învățământul primar și gimnazial să se întoarcă în făgașul lor tradițional românesc, împrumutând din modelele internaționale doar ceea ce poate fi aplicat cu succes la realitățile noastre.
Dacă luăm exemplul real al Suediei și al Finlandei, observăm că ideea fraudării sistemelor sociale este doar un mit. Așa cum în Suedia, care a liberalizat accesul la muncă pentru români și bulgari în anul 2007 și care are unul dintre cele mai generoase sisteme sociale, nu a avut loc nicio
„invazie”, iar Finlanda nu s-a confruntat cu „asaltul hoardelor”, nici țara lui Shakespeare nu va avea probleme de această natură.
Marea neliniște a locuitorilor din Regat este cu siguranță legată de muncă și inclusiv de concurența la locul de muncă, deoarece conștientizează faptul că românii sunt dispuși să depună mari eforturi fizice și intelectuale, acceptând o remunerație mult mai mică în raport cu meritele cuvenite. Acest lucru ar reprezenta realul pericol pentru cei care sunt obișnuiți să desfășoare o activitate destul de lejeră în schimbul unor sume fabuloase, având un impact major asupra sistemului concurențial la locul de muncă.
Deși nu putem trece cu vederea atitudinea pe care britanicii au hotărât să o afișeze față de noi, ar trebui să fim preocupați mult mai intens de căutarea și găsirea soluțiilor pentru oprirea vulcanului de sărăcie care a erupt peste țara noastră și care ne alungă spre Occident pătura cea mai largă, care cuprinde atât tineri educați și bine pregătiți din punct de vedere profesional, dar și studenți care reprezintă motorul dezvoltării economice a statului nostru. Ar trebui să ne doară faptul că într-o Românie și așa îmbătrânită rămânem fără populație și să reacționăm prin depunerea de eforturi pentru păstrarea acasă a oamenilor care ne dovedesc în fiecare zi că dispun de o pregătire temeinică.
*
„Un compromis în schimbul promulgării bugetului”
Așa cum bine știm, ultima lună a anului trecut a fost marcată de războiul politic dintre președintele Băsescu și premierul Ponta, război care a fost pe punctul de a produce efecte negative asupra cetățenilor României din cauza excesului de putere manifestat în interes personal și mă refer aici la episodul privind promulgarea bugetului de stat pentru anul 2014, episod în care protagoniștii nu păreau dispuși să facă niciun fel de compromisuri.
Zgomotul politic declanșat în momentul în care președintele a adus în discuție posibilitatea blocării bugetului se pare că nu a determinat reacții economice majore, deși în perioada respectivă leul a cunoscut o depreciere de 1% față de moneda euro.
Decizia înțeleaptă a premierului de a amâna cu trei luni intrarea în vigoare a accizei pentru benzină și decizia rațională a președintelui de a promulga bugetul denotă responsabilitatea dumnealor față de populație, dar și o oarecare maturitate politică pe care se pare că au atins-o până în acest moment. Probabil au conștientizat faptul că un război al intereselor personale, mascat într-o bătălie politică, nu trebuie să aibă victime colaterale și mai ales ca acestea să fie reprezentate de cetățeni.
În primul rând, hotărârea scoate țara noastră din umbra nesiguranței, intrarea în noul an cu un buget adoptat reflectând, în fapt, stabilitatea. Astfel, România a câștigat credibilitate în plan internațional, putând să-și respecte țintele stabilite în acordurile cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană.
Nu doar imaginea României a avut de câștigat de pe urma celor două decizii, ci și populația, economia, societatea, educația și sănătatea. Au fost peste 5,4 milioane de pensionari care, începând cu luna ianuarie, au primit majorările de 3,76% și aproximativ 690.000 de beneficiari al căror salariu minim a cunoscut o creștere de 12,5%. Cu siguranță, în acest context, țara își va continua performanțele dovedite în anul anterior și consolidarea fiscală care are ca obiectiv reducerea deficitelor. Și creșterea cofinanțării pentru absorbția fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale va influența pozitiv creșterea investițiilor publice.
S-au semnalat, în nenumărate rânduri și sub diverse forme, lipsurile sistemului medical, însă de fiecare dată ne-am izbit de scuze care țineau de fondurile insuficiente. Iată că în acest an bugetul pentru sănătate este mai mare cu 2,5 miliarde de lei, iar CNAS va primi în plus o sumă de 100 de milioane de lei pentru acoperirea necesităților existente.
A venit în sfârșit și rândul dascălilor. Faptul că educația beneficiază de 12% din bugetul național asigură creșterea cu 10% a salariilor profesorilor debutanți din zona preuniversitară, a preparatorilor și a asistenților din universități. Majorările vor influența în primul rând motivația dascălilor, care constituie principala componentă a unui învățământ performant. Alături de cadrele didactice, angajații din sănătate au reprezentat mereu „cenușăresele” bugetare, însă anul acesta medicii și farmaciștii rezidenți vor fi recompensați și ei prin majorarea salariului brut care nu depășește 3.000 de lei. Acesta este primul pas din lungul drum pe care îl avem de parcurs până când medicii noștri vor fi cu adevărat determinați să rămână în sistem și să ofere servicii mai bune.
Deși momentan apele par a fi liniștite, iar deciziile luate, în favoarea cetățeanului de rând, consider că hopul cel mai important pe care îl avem de trecut este la expirarea termenului de trei luni pentru amânarea accizei. Atunci flacăra războiului se va reaprinde, iar ambițiile vor produce probabil efecte nedorite.
„«Brain drain» – costul siguranței și al oportunității”
Fenomenul migrației s-a extins extrem de rapid, în ultima perioadă aducându-se în discuție din ce în ce mai des problema imigranților și emigranților. Nici România nu duce lipsă de cetățeni care, în schimbul unui nivel de trai mult mai ridicat, hotărăsc să-și părăsească țara.
Doresc să fac referire la tinerii studenți sau absolvenți care aleg drumul străinătății, la cauzele care îi determină să ia aceste decizii, la posibilele schimbări care ar putea avea ca efect diminuarea fenomenului și reîntoarcerea tinerilor în România, dar și la impactul pe care „exodul de creiere” îl are asupra economiei.
Principalele motive care provoacă acest proces sunt legate de diferențele salariale mari dintre țări, de criza economică mondială care a afectat puternic statele în curs de dezvoltare, dar și de siguranța locului de muncă și a unui viitor mai bun. În țara noastră, sectorul sănătății publice se pare că a fost cel mai afectat de deschiderea pieței europene a forței de muncă, pierzând peste 21.000 de medici, care au hotărât să profeseze în Marea Britanie, Franța și Germania. Potrivit studiilor publicate de Organizația Mondială a Sănătății, România a pierdut în ultimii 4 ani peste 3 miliarde de euro din cauza medicilor care au fost școliți aici, dar au decis să vindece bolnavii altora. Ce o să se întâmple oare cu sistemul sanitar care are din ce în ce mai mare nevoie de specialiști? Nu putem sta cu mâinile încrucișate, încurajându-ne singuri că fenomenul există și în statele dezvoltate.
„Exodul de creiere” este determinat în primul rând de gradul de salarizare din țara noastră, care este cu mult mai mic față de țările dezvoltate, situație pusă pe seama nivelului redus al productivității muncii. Astfel, foarte mulți tineri cu rezultate remarcabile pe parcursul anilor de studiu hotărăsc
să muncească în străinătate, fiind dezamăgiți de lipsa oportunităților de la noi.
Sunt, de asemenea, atrași de siguranța locului de muncă pe care angajatorii străini le-o oferă, dar și de gradul ridicat de civilizație.
România întâmpină probleme și în cazul procentului privind cheltuielile din sectorul cercetării și dezvoltării, acesta situându-se cu mult sub media de la nivelul Uniunii Europene, necunoscând evoluții semnificative în ultimii ani.
O altă cauză care influențează fenomenul este strâns legată de lipsa centrelor de excelență care ar putea atrage unii dintre cei mai buni cercetători. Conștientizez faptul că nu ne putem alinia la standardele statelor dezvoltate din acest punct de vedere, însă o mai bună alocare a resurselor se va reflecta în dezvoltarea unor centre de excelență în cercetare.
Ar trebui, de asemenea, implementate o serie de strategii care să antreneze inclusiv companiile din mediul privat, în sensul creșterii oportunităților de dezvoltare pentru tineri. Aceștia se confruntă în prezent cu greutăți în angajare după finalizarea studiilor, principala motivație a angajatorilor fiind lipsa de experiență. Aici ne-am putea orienta și pe desfășurarea diferitelor tipuri de activități care să încurajeze participarea și încadrarea absolvenților în câmpul muncii.
În concluzie, dacă în România nu se va implementa o strategie națională de stopare a „exodului de creiere”, care să conțină politici de păstrare a tinerilor sau de motivare a lor să se întoarcă în țară, ne vom confrunta cu o serie de probleme care vor avea un impact negativ asupra dezvoltării economice pe termen lung. Vom pierde atât banii care se cheltuiesc pentru școlarizarea tinerilor, care reprezintă aproximativ 1.000 de euro pe an, dar și veniturile pe care aceștia le-ar fi generat în cazul în care și-ar fi desfășurat activitatea pe teritoriul țării noastre. Mai mult decât atât, aceste pierderi se transformă în profit pentru țările în care studenții sau absolvenții ajung.
Trebuie să dăm dovadă că suntem capabili să dezvoltăm strategii care să motiveze, fără să punem eșecurile pe seama lipsei de bani și, de asemenea, trebuie să învățam să ne prețuim elitele la adevărata valoare!
membrii Parlamentului și cetățenii români prin facilitarea accesului acestora la procesul de legiferare și consider că este datoria deputaților și a senatorilor de a se apleca cu responsabilitate și seriozitate asupra acestui subiect.
Scopul legislației privind transparența decizională trebuie să devină stimularea implicării membrilor societăților în procesul de luare a deciziilor, pentru a da posibilitatea autorităților publice de a identifica și de a răspunde unor probleme prioritare.
În încheiere, aș vrea să aduc în discuție și rolul Parlamentului în eforturile de implementare a Strategiei Europa 2020 și cu precădere a celor trei programe care sunt destinate creării de locuri de muncă pentru tineri.
În cadrul acestei sesiuni parlamentare care începe în această săptămână, deputații și senatorii au ocazia de a trimite Legea practicii spre implementare. Vă reamintesc că scopul Legii practicii, adusă în dezbatere în prima sesiune parlamentară, se identifică cu scopul inițiativelor din cadrul strategiei Europa 2020. Prin Legea practicii, tinerii își pot crea competențe profesionale aliniate la piața muncii, iar munca este stimulată la nivelul tuturor categoriilor sociale. Îmi exprim încrederea că parlamentarii României vor vota această lege în sesiunea care începe astăzi.
Am urmărit cu mare atenție cum, pe 1 ianuarie și în zilele imediat următoare, televiziunile britanice așteptau pe aeroporturile din Londra marea invazie a românilor veniți în căutarea unui loc de muncă și cum un tânăr român de 30 de ani, Victor, a ajuns celebru și a făcut turul televiziunilor din simplul motiv că era printre puținii, dacă nu singurul, care ajunsese la Londra pe 1 ianuarie 2014 și corespundea portretului robot al imigrantului român, din previziunile acestei ample și defăimătoare campanii de presă.
Afluxul major de cetățeni români în Marea Britanie, prognozat a se întâmpla odată cu deschiderea totală a pieței muncii, nu a avut loc pentru că cei care au vrut să plece o făcuseră deja. În cei șapte ani scurși de la aderarea României la UE din țară au plecat peste două milioane de muncitori, care au ales în special Spania și Italia. Vremea miturilor a trecut, indiferent de ce parte alegem să ne situăm. Nu e ușor să înțelegem motivațiile celor care au decis să plece, pentru că poveștile lor de viață sunt diferite. Unii s-au adaptat și și-au făcut o nouă viață, s-au integrat social foarte repede, au câștigat respectul localnicilor, alții s-au întors acasă pentru a demara o mică afacere cu banii adunați sau doar pentru a găsi motivația de a pleca din nou. Dar, în mod sigur, toți au valorificat oportunitățile oferite de principiul liberei circulații a persoanelor, chiar din momentul în care au putut face acest lucru. Asta nu înseamnă că românii nu mai caută locuri de muncă în statele europene, dar acum ei caută unele cât mai bine plătite, unele care să le ofere condițiile necesare pentru a profesa la anumite standarde, iar de la o migrație firească a forței de muncă și până la mult temuta invazie în masă e o cale lungă. În concluzie, campania de presă care a pus într-o lumină proastă muncitorul român s-a dovedit a fi nefondată, dar, din păcate, a constituit un bun prilej pentru a da naștere unor declarații xenofobe, care contravin valorilor și principiilor europene. Dezaprob un astfel de demers care nu garantează în spațiul comunitar tratamentul egal și nediscriminatoriu pentru toți lucrătorii cetățeni europeni și solicit o mai mare implicare a instituțiilor europene!
Și e un destin postum injust pentru oameni care au trăit nemijlocit furiile antisemite ale secolului trecut – ar merita măcar o odihnă compensatorie civilizată.
„Festivalul «Marmația» de la Sighetu Marmației, dovadă vie a perpetuării tradițiilor maramureșene”
Am participat recent la ediția a 45-a a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația 2013”, care are loc în fiecare an cu ocazia Sărbătorilor de iarnă, în centrul municipiului Sighetu Marmației. Ultima ediție a Festivalului „Marmația” s-a desfășurat pe un traseu animat de circa 1.000 de metri, în patru puncte de spectacol, fiind susținut de un număr de 30 de formații. Manifestarea a reprezentat o nouă oportunitate a desfășurării splendorii ruralului maramureșean românesc pe timp de iarnă, prin prisma portului popular, a datinilor și obiceiurilor de iarnă, cu un aport suplimentar din țările Lăpușului, Chioarului și Codrului, din județele Neamț, Sibiu, Bihor, Botoșani, precum și din afara României, de la vecinii noștri din Slovacia și Serbia.
Am participat pentru a doua oară consecutiv, în calitate de deputat al României, la acest festival tradițional, a cărui organizare impecabilă a demonstrat că datinile și obiceiurile maramureșene, în general, și cele din zona Sighet, în special, sunt perpetuate cum se cuvine peste veacuri. În semn de prețuire, m-am îmbrăcat și acum în straiele strămoșești ale localnicilor, un semn al faptului că demnitarii pot fi foarte bine oameni obișnuiți. Am fost încântată de numeroșii participanți veniți la ediția din acest an a Festivalului „Marmația” și m-am bucurat să fiu din nou în mijlocul sighetenilor care-și respectă tradițiile.
Reușita deosebită a acestui festival de datini și obiceiuri de iarnă din Maramureș constituie un semn cât se poate de evident al realității conform căreia obiceiurile noastre strămoșești nu vor pieri, ci, din contră, vor fi perpetuate peste veacuri. De asemenea, vreau să le amintesc acelor cârcotași care afirmă că în Maramureș se mai păstrează obiceiurile doar pentru a fi date cu ocazia sărbătorilor la televiziune că astfel de informații răuvoitoare nu numai că nu sunt adevărate, dar aduc în ansamblu un grav prejudiciu de imagine acelor oameni care muncesc din greu pentru ca moștenirile primite de veacuri să fie duse mai departe de tânăra generație, dar și României, în general. Sunt convinsă că datinile și obiceiurile din Maramureș, și în special cele din zona Sighet, nu se vor pierde niciodată, ci, mai mult, ele vor fi transmise din generație în generație în același mod în care le-au respectat strămoșii noștri.
„Bilanț pozitiv după primul meu an de mandat în Camera Deputaților”
Articolul 69 alin. (1) din Constituția României, la capitolul „Mandatul reprezentativ”, subliniază că: „În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului.” Pe parcursul anului 2013, primul meu an în Parlamentul României, mi-am direcționat întreaga activitate parlamentară, socială și caritabilă în sprijinul oamenilor care m-au votat în înalta demnitate de deputat. Am încercat, atât cât mi-au permis statutul funcției de deputat și legile țării, să muncesc din răsputeri în slujba oamenilor din Colegiul uninominal nr. 6 Maramureș, compus din municipiul Sighetu Marmației, cu localitățile componente Sighetu Marmației, Iapa, Lazu Baciului, Șugău, Valea Cufundoasă, Valea Hotarului, comuna Bârsana, cu satele Bârsana și Nănești, comuna Câmpulung la Tisa, comuna Giulești, cu satele Giulești, Berbești, Ferești și Mănăstirea, comuna Oncești, comuna Remeți cu satele Remeți, Piatra și Teceu Mic, comuna Sarasău, comuna Săpânța și comuna Vadu Izei, cu satele Vadu Izei și Valea Stejarului. Oamenii de aici m-au trimis în Parlament pentru a-i reprezenta cu demnitate, onoare și corectitudine, iar prin munca depusă în 2013 sunt convinsă că nu i-am dezamăgit. Chiar vreau să le mulțumesc membrilor și simpatizanților partidului pentru susținere, celorlalți reprezentanți ai formațiunilor din USL, autorităților locale, precum și tuturor maramureșenilor din Colegiul nr. 6, dar și celor din regiunea Transcarpatia din Ucraina, parte componentă a Maramureșului istoric, care mi-au fost alături. Am încercat și cred că în mare parte am reușit să fiu alături de oameni, să îi ajut să își rezolve problemele, atât cele personale, cât și cele legate de relațiile cu instituțiile statului, în așa fel încât ei să se simtă reprezentați cu cinste de către deputatul lor.
Cu certitudine, anul 2013 nu a fost un an ușor nici pentru români și nici pentru actuala guvernare, în contextul crizei economice și morale pe care o străbatem, dar și a constrângerilor bugetare existente, care au constituit cauzele obiective ale unor nereușite pe plan economic, social și politic la nivel local și național. Totuși, prin demersurile mele repetate și insistente către instituțiile statului, îndeosebi către ministerele Guvernului României, cred că am reușit să mișc unele investiții și realizarea unor proiecte importante pentru județul Maramureș, în general, și pentru localitățile Colegiului nr. 6, în special.
Aș vrea să mă refer punctual doar la câteva dintre demersurile la care am contribuit în mod esențial. În primul rând, amintesc prinderea în Legea bugetului de stat pentru anul 2014 a investiției privind realizarea podului peste Tisa de la Sighetu Marmației, așteptat de maramureșenii din România și Ucraina de zeci de ani, care se va materializa și în urma repetatelor mele intervenții făcute la ministrul liberal al finanțelor, Daniel Chițoiu, fără de care susțin că ar mai fi trecut ceva timp până la reușita acestui proiect important pentru Maramureș. De asemenea, am făcut numeroase intervenții la Ministerul Culturii și Cultelor pentru a debloca sumele de bani necesare bisericilor aflate în construcție aflate pe raza Colegiului nr. 6 Maramureș. Am mai bătut și la porțile altor ministere pentru investiția necesară Spitalului Municipal Sighet, care se va realiza, sper eu, în acest an, printr-un parteneriat public-privat, dar și pentru refacerea centrului istoric al Sighetului sau pentru alte proiecte ale localităților județului referitoare la drumuri, școli, infrastructură. Pentru toate acestea așteptăm previziunile din acest an în ceea ce privește alocarea fondurilor europene,
* pentru ca proiectele demarate de către autoritățile locale din zonă să primească finanțare și să se materializeze.
Pe lângă cele amintite, am încercat să fiu folositoare oamenilor din Colegiul uninominal nr. 6 Maramureș care au apelat la mine cu probleme dintre cele mai complexe și diverse. De altfel, marea majoritate a activității mele parlamentare din 2013 s-a axat pe rezolvarea doleanțelor oamenilor și instituțiilor din colegiu și pot să afirm, fără falsă modestie, că sunt în mare parte mulțumită de rezultatele muncii mele din primul an din Parlament. De altfel, datele statistice oficiale care pot fi consultate pe pagina de internet a Camerei Deputaților confirmă că sunt cel mai activ parlamentar din Maramureș. Astfel, în 2013, am avut 35 de luări de cuvânt în plen, 33 de declarații politice, 20 de propuneri legislative inițiate și 74 de întrebări și interpelări adresate miniștrilor Guvernului. Un procent covârșitor dintre acestea a avut ca temă problemele și necazurile maramureșenilor, precum și anumite neconcordanțe în buna funcționare a instituțiilor statului din județul Maramureș, precum Direcția Generală a Drepturilor Copilului, Direcția Sanitar-Veterinară, problemele generate de defrișările masive ale pădurilor din județ, situația dispariției mineritului, necazurile de la Cimitirul Vesel din Săpânța etc. De asemenea, am încercat, prin mijloacele parlamentare care îmi stau la dispoziție, să atrag atenția asupra nemulțumirilor avute de maramureșenii din Ucraina, cetățeni români care nu dețin documente românești și întâmpină astfel mari probleme pentru a se deplasa în județul Maramureș la rudele lor, din cauza distanței mari până la Cernăuți, acolo unde trebuie să își pună vizele de călătorie. Nu în ultimul rând, am sprijinit fiecare caz în parte care mi-a fost semnalat de oamenii din Colegiul nr. 6 și, atât cât mi-a stat în putere și în concordanță cu legea, i-am ajutat să își rezolve plângerile și sesizările.
Sunt convinsă că mai sunt multe lucruri de pus la punct pentru ca Maramureșul să fie scos din izolare și să nu fie pomenit la nivel național doar cu prilejul marilor sărbători religioase, de Paște și de Crăciun, ca obiectiv turistic. Maramureșul are nevoie de investiții serioase în infrastructură, deoarece a cam fost uitat din acest punct de vedere în ultimii ani, iar rezultatele acestor politici publice au avut drept consecință nefastă plecarea masivă a numeroși localnici la muncă în străinătate. Inclusiv în domeniul turismului și al agriculturii mai sunt multe lucruri de îndreptat pentru ca județul Maramureș să beneficieze cu adevărat de răsplata adevăratului său potențial, respectiv ca oamenii de aici să se poată bucura cum se cuvine de realitatea perpetuării tradițiilor, datinilor și obiceiurilor peste veacuri.
Îi asigur pe toți maramureșenii și pe locuitorii Colegiului uninominal nr. 6 că sunt în Parlament pentru a-i reprezenta așa cum se cuvine și de acum încolo. În acest an îmi propun să fiu cel puțin la fel de activă și muncitoare în plan parlamentar și social, să rămân permanent la dispoziția oamenilor, să le stau la dispoziție și să-i sprijin în rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntă.
Câți ani trebuie să mai treacă pentru ca în România să existe o bună coordonare între instituții, astfel încât cetățenii să primească garanția faptului să sunt protejați?
*
## „Despre asumarea răspunderii, onoare și lege”
Catastrofa aviatică ce a avut loc în Munții Apuseni, în data de 20 ianuarie, ne-a demonstrat, încă o dată, faptul că anumite instituții ale statului român sunt incapabile să reacționeze eficient în situații de criză. Această tragedie din Munții Apuseni a scos la iveală numeroase disfuncționalități ale sistemului.
Consider că eșecul operațiunilor de salvare ale victimelor tragediei aviatice din Munții Apuseni a avut drept principală cauză lipsa de coordonare între instituții, accentuată de incapacitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale de a localiza apelurile efectuate în zonă și astfel de a stabili perimetrul în care s-a petrecut accidentul.
Totodată, salut inițiativa premierului Victor Ponta de a include Serviciul de Telecomunicații Speciale sub coordonarea Ministerului de Interne și susțin destituirea directorului serviciului, Marcel Opriș.
Consider că toți vinovații pentru moartea studentei Aurelia Ion și a pilotului Adrian Iovan trebuie să își asume răspunderea. Toate cele trei instituții care au avut, conform legii, atribuții în operațiunea de salvare a victimelor accidentului aviatic, respectiv ROMATSA, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și STS, trebuie să își asume răspunderea vizavi de întârzierea procesului de localizare a avionului. Dacă la ROMATSA și IGSU cei direct implicați și-au asumat răspunderea, consider că și directorul STS trebuie să plătească cu funcția.
Faptul că președintele Traian Băsescu insistă să îl protejeze pe directorul STS, Marcel Opriș, ridică anumite semne de întrebare în privința unei agende ascunse pe care ar putea-o avea acesta. Consider că nimeni nu trebuie să fie mai presus de onoare și lege.
porc din toate unitățile de profil va aduce un plus considerabil atât sectorului zootehnic, cât și economiei românești, în general. Mai mult, producătorii români ar putea exporta animale vii și în Turcia, odată cu ridicarea restricțiilor, respectiv ovine și caprine, iar deschiderea acestei piețe importante ne va permite să ajungem cu exporturile și în țările arabe, cunoscute ca mari consumatoare de carne.
Ridicarea restricțiilor de comercializare a porcilor vii și a cărnii de porc pe piața internă a Uniunii Europene va însemna intrarea producătorilor autohtoni pe o piață concurențială extrem de vastă. Acest lucru va contribui definitoriu la creșterea gradului de profesionalism al activității producătorilor români din industria creșterii porcilor, care își vor putea demonstra astfel competențele și valoarea în cadrul comerțului intracomunitar.
*
„Aștept scuzele britanicilor după ridicarea restricțiilor pe piața muncii”
Fără îndoială că britanicii care au criticat România și românii în ultimul an pe tema preconizatului val de emigranți români care ar fi urmat să ajungă în Regatul Unit după 1 ianuarie 2014 sunt dezamăgiți deoarece nu li s-a îndeplinit profeția. Momentul mult așteptat al ridicării restricțiilor aplicate pe piața muncii din unele țări europene nu a adus nimic spectaculos în planul afluxului de emigranți români pe care îl anunțau reprezentanții britanicilor, atât cei oficiali, cât și mass-media. Consider că britanicii care ne-au jignit în fel și chip anul trecut ar trebui să prezinte scuze publice statului român, erorile lor de interpretare fiind extrem de grave. De altfel, ridicarea definitivă a restricțiilor asupra accesului pe piața forței de muncă din UE nu a dus la o avalanșă de plecări ale românilor nici în celelalte țări europene care s-au temut de acest lucru, iar exemplul Germaniei este elocvent.
Personal nu am avut nicio temere în ceea ce privește o plecare masivă a românilor în țările europene după momentul 1 ianuarie 2014. A existat chiar și un sondaj de opinie potrivit căruia doar 1% din români s-au arătat interesați de a munci în Marea Britanie în ultimul an. În opinia mea, cine a vrut cu adevărat să plece din țară a plecat deja înainte de acest moment al ridicării restricțiilor pe piața muncii. Sunt convins că nici în perioada următoare nu vom asista la un fenomen masiv de migrație a românilor spre Anglia, Germania sau alte țări europene. Din contră, s-ar putea să asistăm la un fenomen invers, de revenire a multor români acasă, având în vedere situația dificilă din multe țări din Uniunea Europeană, dar și faptul că, potrivit unor cifre neoficiale, deja există peste cinci milioane de români care trăiesc în afara granițelor țării.
*
## „SOS, caii de rasă românești!”
Intervenția mea de astăzi atinge un subiect sensibil în ceea ce privește atât economia națională, cât și perspectiva dezvoltării României în Uniunea Europeană, respectiv creșterea și dezvoltarea cailor de rasă.
Amintesc că din anul 2002, odată cu reorganizarea Regiei Autonome a Cailor de Rasă, hergheliile din România au trecut în subordinea Ministerului Mediului și al Schimbărilor Climatice, respectiv sub jurisdicția direcțiilor silvice județene.
Supun astfel atenției opiniei publice situația dramatică a acestui sector de activitate deosebit de profitabil pentru alte țări, care, din păcate, în România a fost permanent vitregit, din vremea regimului comunist, ajungând să supraviețuiască în ultimii ani exclusiv din cauza unor alocări bugetare acordate cu zgârcenie, care sunt, evident, insuficiente. Este vorba de rasele excepționale de cai date de România de-a lungul anilor, care, în prezent, se află într-o stare deplorabilă din cauza situației extrem de dificile din punct de vedere financiar a hergheliilor rămase în România. De asemenea, specialiștii care se ocupă de destinele cailor de rasă din țară susțin că acordarea unei mai mari atenții acestui sector ne poate aduce beneficii importante, atât pe plan intern, cât și internațional. Acest deziderat este însă dificil, deoarece întreținerea unui cal de rasă costă destul de mult, iar constrângerile bugetare ale României sunt mari în această perioadă.
Pe această temă, cred că ministrul mediului este dator să răspundă românilor la câteva întrebări primordiale. Oamenii trebuie să știe care este numărul hergheliilor existente în prezent în România sub patronajul statului, în speță al Ministerului Mediului, și, de asemenea, câți cai de rasă se mai află în prezent în acestea. Totodată, trebuie să știm ce fonduri bugetare s-au alocat în ultimii ani Regiei Autonome a Cailor de Rasă și care este repartiția financiară pentru anul 2014. Nu în ultimul rând, românii trebuie să știe care sunt previziunile Ministerului Mediului în vederea modificării Legii calului, având în vedere faptul că animalele respective nu pot fi exportate.
În opinia specialiștilor în domeniu, există un real pericol ca România să rămână fără caii de rasă care au consacrat-o între primele puteri ale lumii la acest capitol din cauza subfinanțării și a dezinteresului autorităților statului. Îmi exprim speranța că apelul meu de astăzi va fi receptat așa cum se cuvine de către autoritățile abilitate ale statului, în așa fel încât România să nu mai fie arătată cu degetul ca fiind la coada Europei în sectoarele economice în care am dominat ani de zile. Trebuie să ne reînviem conștiința națională, atât populația, cât și autoritățile statului, și să reușim să producem acele strategii pozitive care să ne propulseze acolo unde am fost de generații întregi, între primele țări ale lumii, inclusiv în ceea ce privește caii de rasă.
Aceste reacții ale ambasadorilor străini acreditați în România, chiar dacă vorbim despre emisari ai țărilor puternice ale lumii, precum SUA, Marea Britanie, Germania și Olanda, ultimele două, întâmplător sau nu, cele mai înverșunate opozante ale aderării țării noastre la Spațiul Schengen, nu sunt tocmai acțiuni fericite pentru noi. Din contră. Astfel de preocupări constituie, de fapt, încălcări flagrante ale suveranității naționale, care, precum am citat la începutul acestui expozeu, „aparține poporului român”...
Dacă ar fi să extrapolăm manifestările de la sfârșitul anului 2013 ale unor ambasade și ambasadori, fără a dramatiza, putem spune că România se află într-o ipostază nedorită, delicată din punctul de vedere al respectării suveranității naționale. Este adevărat, ministrul de externe a avut o poziție publică după „îngrijorarea” ambasadelor, însă a fost una mai degrabă blajină și împăciuitoare. Președintele țării a tăcut însă mâlc, cu toate că Domnia Sa are în prerogativele funcției atât apărarea suveranității țării, cât și atribuții de politică externă. Probabil nu a vrut să deranjeze pe cineva.
În opinia mea, aceste manifestări care calcă în picioare, la propriu și la figurat, suveranitatea României, nu trebuie tolerate în niciun fel. Creându-se astfel un precedent, ne-am putea aștepta de acum încolo ca oricine, individ sau instituție, din afara granițelor țării să vină și să ne certe direct, fără somație și fără menajamente, deși, cum spunea Legea fundamentală, „niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”! În aceste condiții, consider că autoritățile statului român trebuie să dea dovadă de o reacție mult mai fermă în fața unor astfel de cazuri de încălcare a suveranității naționale. Responsabilii de destinele țării, prezenți și viitori, trebuie să dea un semnal clar privind existența suveranității României, în sensul că nu vorbim doar despre un principiu constituțional, ci despre însăși chintesența democrației statului român. Să fie clar pentru toți, ceea ce s-a întâmplat în decembrie 2013 nu trebuie să se mai repete!
În ceea ce privește actuala sesiune parlamentară, îmi voi concentra atenția atât în sfera politicilor sociale, cât și în cea a transporturilor, în speță siguranța cetățenilor fiind o prioritate. Astfel, în acest moment studiez oportunitatea unei propuneri legislative care vizează persoanele fără adăpost, o categorie socială extrem de sensibilă și delicată. În cadrul Uniunii Europene, persoanele fără adăpost au reprezentat și reprezintă un domeniu prioritar de acțiune. Prin intermediul Strategiei UE privind protecția socială și incluziunea socială („Metoda deschisă de coordonare în domeniul social”), UE coordonează și încurajează măsurile naționale și dezvoltarea de politici pentru combaterea sărăciei și excluziunii sociale. Beneficiind de expertiza specialiștilor în domeniu, mi-am propus să acționez în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață pentru aceste persoane.
O altă prioritate legislativă pentru această sesiune parlamentară este concretizarea unui proiect de lege care vizează reglementarea deficiențelor existente la nivelul legislației asigurărilor și reasigurărilor din România, în vederea reprezentării corecte a intereselor cetățenilor care
sunt implicați în accidente auto. Premisa de la care pleacă propunerea este aceea că siguranța în trafic poate fi grav afectată de emiterea unor soluții tehnice eronate efectuate de inspectori de daune necalificați tehnic corespunzător.
Anul 2014 este un an dificil, un an în care avem multe priorități legislative, dar am speranța că voi beneficia de suportul dumneavoastră pentru a concretiza aceste demersuri legislative.
A treia decizie importantă luată recent de conducerea USL este cea referitoare la reducerea numărului de parlamentari și revenirea la candidaturile pe liste de partide. Atât eu personal, cât și, evident, PSD, în ansamblul său, susținem varianta cu maxim 300 de parlamentari. Spun asta nu pentru că așa a rezultat în urma referendumului din 2009, ci pentru că așa ar fi normal, firesc, într-o țară cum este România. Actuala conjunctură parlamentară din punct de vedere numeric nu a adus nimic bun în sensul îmbunătățirii implicării parlamentarilor în viața oamenilor, din păcate. Consider că reducerea numărului acestora și revenirea, în paralel, la votul pe liste vor aduce un plus de normalitate în ceea ce privește munca prestată de parlamentari în folosul populației. Mai mult, în această variantă, parlamentarii fără activitate ar putea fi sancționați de partidele care i-au susținut, riscând să nu mai participe la viitoarele alegeri, în cazul în care nu își fac treaba.
## „Alimentația copiilor noștri, o problemă delicată!”
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Bogdan Cristian Nica, a confirmat într-un material pe care mi l-a adresat că România se confruntă încă cu grave probleme în ceea ce privește siguranța alimentară a copiilor. I-am adus la cunoștință o situație în care consumatorii nu se pot apăra și practic nu sunt în măsură să vă sesizeze neregulile apărute: mă refer la copiii din grădinițele care funcționează în regim de cantină. Cele din județul Bacău, spre exemplu, au fost verificate în repetate rânduri de către comisarii Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC), iar neregulile identificate nu au fost puține. Numai la un singur control au fost avertizate 17 din cele 29 de grădinițe verificate, un procent îngrijorător pentru sănătatea copiilor care frecventează aceste unități preșcolare, am arătat în documentul trimis conducerii ANPC.
În răspunsul său, președintele Nica a precizat că în anul 2013 ANPC a desfășurat, la nivel național, un control în care s-au verificat 584 de grădinițe cu program prelungit, din care la 200 (34%) s-a constatat că nu respectau în totalitate prevederile actelor normative în ceea ce privește modul de asigurare a calității serviciilor prestate (servicii nealimentare–servicii de învățământ preșcolar, servicii de cazare, discipline opționale etc. și servicii de alimentație colectivă). „În domeniul alimentației colective, la nivel național a fost verificată o cantitate de 28 de tone de alimente, constatându-se că 813 kg prezentau abateri de la prevederile legale în vigoare. Dintre abaterile constatate, exemplificăm: produse alimentare (materii prime) cu caracteristici organoleptice neconforme, respectiv materii prime perisabile din punct de vedere microbiologic păstrate în condiții improprii, alimente cu data durabilității minimale/data-limită de consum depășită, utilizarea la prepararea mâncărurilor de materii prime nesigure, respectiv cu data durabilității minimale ilizibilă, fără documente de proveniență și fără etichete, nerespectarea condițiilor de depozitare, respectiv păstrarea alimentelor perisabile din punct de vedere microbiologic, blocuri alimentare în care se intersectau fazele salubre cu cele insalubre, dotate necorespunzător, aragazuri de mici dimensiuni uzate, vesela degradată, nerespectarea legislației în vigoare privind alimentele recomandate preșcolarilor și școlarilor ce trebuie incluse în meniul zilnic”, se arată în răspunsul președintelui ANPC.
Este îmbucurător faptul că la grădinițele din județul Bacău nu au fost dispuse măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor nealimentare, așa cum s-a întâmplat în alte județe din țară. De asemenea, este pozitiv că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor va continua acțiunile de supraveghere la nivelul județului Bacău, inclusiv în domeniul prestării serviciilor în unitățile de învățământ preuniversitar, în grădinițele cu program prelungit de stat și particulare, în așa fel încât sănătatea copiilor noștri să nu mai fie pusă în pericol.
„Am avut dreptate când am afirmat că românii nu vor invada Marea Britanie!”
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, mi-a răspuns la interpelarea adresată pe tema tratamentului nefondat aplicat românilor din partea unor publicații externe. În documentul înaintat MAE, m-am referit la un caz concret, respectiv la o serie de articole denigratoare apărute în mass-media britanică, care conțineau ofense aduse atât românilor, cât și municipiului Bacău. În răspunsul său, ministrul Cristian David a subliniat că MAE abordează cu consecvență, pe plan politic și mediatic, temele privind preocuparea ocazionată de declarații discriminatorii la adresa României și a cetățenilor români, difuzate de o parte a presei britanice.
„În acest context, evidențiem numeroasele intervenții în mass-media română și britanică ale MAE, inclusiv ale ambasadorului României la Londra, efectuate cu scopul de a prezenta poziții oficiale ale MAE în situații de denigrare a României și a românilor și de a combate, cu informații și date statistice oficiale, informații false vehiculate la adresa României. În cazul declarațiilor discriminatorii ale unor oficiali britanici la adresa României sau a cetățenilor români, MAE a reacționat cu promptitudine, prezentând în cadrul contactelor bilaterale la toate nivelurile politice (ministru, secretar de stat, ambasador) poziții oficiale de natură să modereze și să combată atitudini și tendințe fără fundament obiectiv, dar cu potențial nefast pentru relațiile bilaterale și pentru calitatea vieții cetățenilor români care trăiesc și lucrează în Marea Britanie sau care intenționează să acceseze piața britanică a muncii în viitor”, se arată în documentul primit din partea conducerii MAE. De asemenea, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a mai adăugat că Ambasada României la Londra face demersuri permanente pe lângă toți factorii de decizie britanici și europeni care pot contribui la reducerea cazurilor de încălcare a drepturilor cetățenilor români în Marea Britanie, „primind asigurări că situația percepției privind mobilitatea românească înspre Marea Britanie va fi îmbunătățită”.
Consider că este nevoie de dinamizarea acțiunilor de îmbunătățire a imaginii României în țările Uniunii Europene. Personal, am avut dreptate când am afirmat public, recent, că nu vom asista la un val de plecări ale românilor spre țările europene, în special spre Anglia. După ridicarea restricțiilor pe piața britanică a muncii pentru cetățenii români, la 1 ianuarie 2014, nu s-a constatat niciun aflux de muncitori români spre Marea Britanie, fapt care i-a surprins pe reprezentanții presei și pe oficialii de acolo, care ne-au denigrat gratuit un an întreg. Cred că guvernarea actuală are datoria de onoare de a îndrepta lucrurile în așa fel încât românii să își dorească să rămână în țară și să muncească aici, nu să fie exploatați în străinătate.
Noi, cei aflați în slujba poporului, am promis să ducem schimbarea până la capăt, să îndreptăm ce a fost incorect, să punem umărul la crearea unei Românii puternice. Într-adevăr, Parlamentul, în noua formulă, dar și Guvernul USL au reușit corectarea multor nedreptăți făcute românilor, creșterea absorbției fondurilor europene, dar și armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene.
Mai există, în continuare, multe lucruri de îndreptat și un drum anevoios de străbătut, dar nădăjduim că orizontul 2016 este suficient pentru a dovedi prin fapte seriozitatea, profesionalismul și buna-credință.
Pe viitor, ne dorim să avem o prezență activă în Parlament, să susținem Programul de guvernare pentru punerea în practică a proiectelor importante pentru dezvoltarea României și, în particular, a proiectelor cu impact direct și concret asupra comunităților locale.
Doresc un an bun, un an cu sănătate și prosperitate pentru toți românii!
2014 să ne aducă speranța unui nou început, energia necesară pentru a ne împlini toate obiectivele și înțelepciunea de a aprecia fiecare zi, prin micile bucurii pe care ni le oferă!
Procedând astfel nu numai că vom mări gradul de transparență din societatea românească prin desființarea unui serviciu secret, ci vom contribui, după puterile noastre, la eficientizarea unor activități pe care un mamut bugetofag precum STS le gestionează, dar nu le performează, decât, uneori, în defavoarea cetățenilor români și a drepturilor lor cetățenești.
Știți în cât timp este găsită o aeronavă prăbușită în SUA? O să vă mirați. Timpul mediu necesar este de 31 de ore, după cum urmează: la zborul IFR (zbor instrumental): 13 ore
și 6 minute, la zborul VFR (zbor la vedere): 37 de ore și 18 minute. În lipsa planului de zbor: 42 de ore și 24 de minute. Altfel spus, un pic de documentare nu strică nimănui.
Și totuși, când cetățeanul va înțelege că democrația îi oferă și dreptul de a controla modul în care sunt utilizate resursele publice, vom descoperi cu toții că există, de fapt, o răspundere comună, socială a noastră, a tuturor, pentru bunăstarea fiecăruia dintre noi. Dacă tot e să cheltuim banii publici, să o facem de astă dată cu oameni responsabili și care își cunosc meseria. Să prețuim viața semenilor noștri și dincolo de detaliile tehnice ale unei operațiuni de salvare și să nu mai dăm vina pe tehnică pentru erorile umane.
Aproape că aș paria astăzi cu dumneavoastră că în primăvară ne așteaptă inundații și mă întreb sincer ce ne vom face atunci: dăm din nou vina pe servicii, pe interceptări, pe tehnică sau ne vom gândi din nou unde sunt oamenii, unde ne sunt profesioniștii plătiți din bani publici ca să salveze oameni?
Guvernul a venit și în sprijinul cetățenilor posesori de carduri bancare prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice, reușind să pună în aplicare un proiect de regulament al Comisiei Europene care prevede limitarea comisioanelor interbancare.
Prin proiectul Ministerului de Finanțe se reglementează limitarea comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cardurile de credit.
În România, la momentul actual, comisioanele interbancare stabilite în sistemele Visa și Master Card sunt printre cele mai mari din Europa.
Potrivit Ministerului Finanțelor, nivelul comisioanelor interbancare a rămas neschimbat din 1996 până la sfârșitul lui 2011 în pofida modificărilor condițiilor de piață. În aceste condiții, reducerea comisioanelor ar fi semnificativă, mergând de la jumătate din nivelul actual până la aproape 90%, în cazul comisioanelor pentru cumpărări on-line.
Comisioanele practicate au fost de 0,6% pentru cardurile de debit de consum. Ministerul de Finanțe apreciază că reglementarea comisioanelor interbancare va aduce beneficii atât pentru comercianți și consumatori, cât și pentru băncile emitente de carduri, sectorul public și economie.
Guvernul vine și în sprijinul firmelor care doresc să cunoască în detaliu costurile pe care urmează să le suporte în urma unor tranzacții, urmând să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăți electronice și comercianții care le utilizează.
Totodată, Guvernul a specificat că, în cazul nerespectării nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informațiilor obligatorii din acordurile bancă–comerciant, vor fi aplicate amenzi cuprinse între 10.000 de lei și 200.000 de lei.
Limitarea comisioanelor va avea un efect pozitiv asupra micilor comercianți cu amănuntul care ar beneficia direct de comisioane mai mici, în prezent aceștia fiind nevoiți să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri, având o capacitate redusă de negociere în relația cu băncile.
Guvernul estimează că reducerea prețurilor de vânzare și creșterea numărului utilizatorilor de carduri se va concretiza într-un volum mai mare de vânzări la comercianți, în reducerea riscurilor și a costurilor cu manevrarea numerarului.
Raed Arafat, de origine palestinian, este un român al vremurilor noastre. Să nu uităm că acum doi ani, la învestirea în funcția de ministru al sănătății, putea să jure pe Biblie, putea să jure pe Coran, însă a ales să jure pe Constituția acestei țări și a jurat credință cetățenilor.
Și acesta este încă un lucru demn care mă face să fiu un veșnic susținător!
Într-o singură zi au fost eliberați din închisori în România 135 de infractori. Din nefericire, avem și un terorist cu pedeapsa scurtată de noul Cod.
După cum au apreciat și reprezentanții Comisiei Europene la București, noul Cod creează din păcate dificultăți suplimentare în privința respectării angajamentelor asumate pe justiție de către țara noastră. De aceea ar fi indicat ca acest Cod să fie modificat rapid printr-o ordonanță de urgență de către Guvern.
Tot în raportul Comisiei Europene se vorbește despre corupția din țara noastră, fapt cu consecințe extrem de grave. Este inadmisibil ca unu din patru români să fie nevoit să dea mită fie în sănătate, fie în învățământ sau în administrație.
Și toate acestea fac parte, din cauza unei nesăbuite guvernări, din viața noastră, a tuturor.
Din acest motiv nu trebuie să mai permitem, noi, și împreună cu noi fiecare cetățean al acestei țări, ca acest haos numit „USL” să ne ducă în continuare spre prăpastie!
Fac un apel la autoritățile administrației locale ca, măcar în cel de-al doisprezecelea ceas, să își unească forțele și buna-credință pentru a gestiona o situație grea, determinată de faptul că măsurile nu au fost luate la timp, și să fie pregătite pentru situații similare.
În ceea ce privește tragedia prin care trec rudele și apropiații lui Adrian Iovan și Aura Ion, nu pot decât să fiu cu sufletul aproape și să le transmit sincere condoleanțe! Celor care au avut șansa de a supraviețui le transmit multă sănătate și întreaga mea apreciere pentru munca lor!
## „Europa și România”
Am intrat în anul 2014, iar Marea Britanie nu a fost luată cu asalt de cetățenii români, așa cum „profețeau” pe tonuri isterice tabloidele străine și conservatorii englezi. Nici Austria, Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Malta, Spania și
Olanda, țări care și-au deschis piețele de muncă pentru români și bulgari începând cu 1 ianuarie 2014, nu au fost invadate de mult trâmbițatul „val de imigranți”. Într-un alt început de ianuarie, în alt an, respectiv în 2007, când țara noastră a aderat la Uniunea Europeană, aceiași britanici, și nu doar ei, așteptau în zadar autocarele pline cu români care ar fi urmat să le ia locurile de muncă. Nu s-a întâmplat așa, România nu a rămas pustie, deși de atunci au trecut șapte ani, iar cei care au dorit să plece din țară au plecat, dar nu ca hoardele, ci rând pe rând, pentru a le aduce beneficii ca forță de muncă ieftină; trâmbițele xenofobe și-au continuat neîntrerupt refrenul alarmist și jignitor la adresa poporului român.
Este datoria noastră să transmitem de câte ori este necesar că românii nu sunt cetățeni de rangul al doilea în Uniunea Europeană, că acest popor trebuie respectat de partenerii politici și economici, la fel cum noi îi respectăm pe ei. Este de datoria noastră să luptăm împotriva acestui tratament de tipul „ocaua mică, ocaua mare” pe care îl promovează unele forțe politice care, deși sunt prezente în Europa, nu reprezintă valorile europene la care toate statele din comunitate au consimțit.
Colegii noștri europeni trebuie să afle, dacă încă nu au aflat, că românii care au plecat la muncă în țările lor au pus umărul la dezvoltarea economică a statelor pe care le reprezintă, că medicii sau profesorii noștri, alungați de regimul PDL în țări străine, le-au adus lor beneficii. Despre „invazia” de materie cenușie „made in România”, despre munca ieftină și de calitate a muncitorului nostru nu vorbește nimeni, nici în Marea Britanie, nici în Germania, nici în Olanda. Așadar, trebuie să spunem noi lucrurilor pe nume, să folosim orice ocazie pentru a face cunoscute aceste realități peste hotare, să ajungă la urechile celor care până acum s-au prefăcut că nu aud decât despre cerșetori și hoți când se discuta despre România.
Partenerii noștri europeni trebuie să fie informați, în cazul în care unii dintre ei nu știu, că România este o foarte bună piață de desfacere pentru produsele lor, că lanțurile lor de magazine au împânzit țara, iar cetățenii noștri le aduc profituri enorme, că statul român le acordă companiilor din Germania, Italia, Franța și din alte țări facilități mai mari decât producătorilor autohtoni.
Acestea sunt lucruri care trebuie spuse. Înainte de a fi europeni, suntem români și cred că este misiunea noastră să redăm acestui popor, mult prea umilit, al cărui orgoliu a fost rănit constant în ultimii ani, demnitatea pe care o merită. Așa cum spunea și premierul Victor Ponta, de acum trebuie să stăm în picioare, după ce ani de zile am stat în genunchi în Europa!
*
„România are nevoie urgent de o centură de siguranță pentru păstrarea terenurilor agricole”
Liberalizarea vânzării terenurilor agricole către străini începând cu anul 2014 m-a preocupat și continuă să mă frământe, așa cum ar trebui să se întâmple cu orice cetățean de bună-credință al României. În urmă cu patru luni am tras un semnal de alarmă în fața colegilor mei din Camera Deputaților, arătându-le că liberalizarea vânzării terenurilor în 2014 ar putea aduce atingere siguranței naționale, iar tratarea superficială a acestei chestiuni ne va crea enorme și insurmontabile probleme. Tot atunci am subliniat că prețurile mici ale terenurilor din țară ar duce la situația cumpărării masive a pământurilor de către cetățenii altor state, în contextul în care, pe fondul suprapopulării planetei, deținerea terenurilor agricole și a rezervelor de apă începe să devină un aspect vital al supraviețuirii. Cu alte cuvinte, e vorba de siguranța alimentară a cetățenilor României.
Iată că declarațiile făcute de curând de un oficial al Budapestei, Szabó József, atașatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la București, demonstrează că ziua aceea se anunță, iar noi nu ne-am pus o centură de siguranță, așa cum au făcut Bulgaria, Polonia și chiar Ungaria. Am declarat, și susțin în continuare acest punct de vedere, că satul românesc și statul român nu sunt pregătite pentru această liberalizare a pieței funciare. Este obligația noastră, a factorilor de decizie politică și legislativă, să găsim o cale de a amâna sau de a restricționa liberalizarea vânzării terenurilor către străini, să tratăm această problemă cu maximă seriozitate și responsabilitate.
Dacă intenția statului ungar este de a cumpăra programat terenurile ardelenilor, prin tertipuri cu care îi atrag pe etnicii maghiari din Transilvania, cum ar fi „renta viageră” și „dreptul de uzufruct”, atunci este clar că politica reprezentanților Budapestei este una care și-a întors spatele valorilor Uniunii Europene. Replica noastră nu trebuie să se lase așteptată, iar singurul lucru eficient pe care îl putem opune pentru a bloca planul Ungariei de a cumpăra terenurile Ardealului este legea. Fermierii români au nevoie de protecție, având în vedere diferențele de venituri dintre cetățenii noștri și cei din țări precum Franța, Germania sau Italia, forța de cumpărare a românilor față de vest-europeni fiind, în mod evident, disproporționată. Pe de altă parte, condițiile de creditare pe care le oferă băncile în România sunt mult mai puțin avantajoase decât în alte state ale UE. Toate aceste aspecte constituie argumente pentru crearea unui cadru legislativ care să pună pe primul plan interesele agricultorului român în tranzacțiile funciare.
Din 1 ianuarie 2014 există un vid legislativ, după ce Traian Băsescu a respins legea prin care românii aveau drept de preempțiune, ceea ce înseamnă că, în prezent, străinii pot achiziționa, fără niciun fel de restricții, terenuri agricole în România. Adoptarea legii funciare în forma finală este o urgență, însă fostul premier Emil Boc este cel mai puțin îndreptățit să dea lecții și să tragă semnale de alarmă, din moment ce niciunul dintre guvernele pe care le-a condus nu și-a manifestat interesul pentru situația terenurilor agricole după 2014, deși liberalizarea pieței funciare a fost asumată și girată de Traian Băsescu prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. La fel cum pe liderii PDL nu i-au neliniștit retrocedările ilegale către urmașii conților și grofilor maghiari, pe care statul român îi despăgubise cu vârf și îndesat pentru proprietățile lăsate în urmă după ce au părăsit Ardealul, tot așa nu îi frământă nici soarta țăranului român, a fermierului și a agriculturii acestei țări. Sunt buni la vorbe și absenți la fapte!
## „Unde era Uncle Sam când ne călca în picioare Mama Rusie?”
Drumul României este trasat în cadrul Uniunii Europene de șapte ani, țara noastră fiind, deopotrivă, de zece ani, unul dintre membrii NATO. Progresele făcute în 2013 de România sub Guvernul Ponta ne aliniază, cred, definitiv, în rândul statelor care respectă principiile comunității europene, în
ciuda propagandei antinaționale făcute de fidelii lui Traian Băsescu, un om disperat de pierderea puterii și de fărâmițarea partidului din care își trage seva, în contextul anului electoral ce se configurează.
Pentru că sunt adeptul faptelor concrete, al cifrelor în locul vorbăriei, voi puncta câteva aspecte.
În anul ce tocmai a trecut, am reușit să generăm creștere economică. Astfel, ne-am clasat pe locul doi în UE în privința creșterii producției industriale, pe locul întâi la creșterea producției auto, am înregistrat cea mai mare creștere la producția de grâu în România ultimilor opt ani și pe primul loc în Europa la producția de floarea-soarelui. Saltul făcut în agricultură se datorează și capacității de a debloca subvențiile pentru cei care muncesc pământurile. Tot în 2013 am reușit să îndreptăm greșelile făcute de Guvernul Boc față de pensionari, medici și profesori, iar salariul minim a crescut la 800 de lei. Un alt argument incontestabil este rata absorbției fondurilor europene, care s-a triplat într-un singur an, de la 7,4% la peste 25%. Având toate aceste date în față nu cred că România este o țară bananieră în care un subsecretar de stat, fie el și al SUA, vine să-l ia de guler pe premier cu privire la respectarea statului de drept.
Parlamentul, ca instituție, este garantul democrației în întreaga lume civilizată și cred că are acest rol și în România, prin votul pe care l-au dat cetățenii acestei țări pentru fiecare deputat și senator în parte. Nu cred că se poate discuta despre un raport de subordonare între Parlamentul României și vreun stat străin, fie și marea putere SUA. Totodată, îmi pun o întrebare, cred eu, legitimă: dacă SUA nu și-a trimis emisarul la Budapesta pentru a-l chestiona pe premierul maghiar cu privire la planurile colonialiste ale statului ungar cu privire la Transilvania, exprimate public, ce motiv ar avea aceeași superputere să verifice deciziile Parlamentului României, puterea legislativă, prin excelență, a statului român? Închei (cu întreaga considerație pentru politica NATO în care este angrenată România în prezent) întrebându-mă și întrebându-vă: unde erau americanii când ne călca Rusia în Al Doilea Război Mondial și după aceea, ani la rând, până în 1958? În așteptarea zadarnică a americanilor au murit zeci de mii de români în ceea ce s-a numit coșmarul sovietic. Atunci nu a interesat pe nimeni.
Putem afirma deci că ROMATSA și STS nu au dat dovadă de eficacitate în desfășurarea acțiunii de salvare a celor ce se aflau în aeronavă și, astfel, ne vedem nevoiți să încercăm să înțelegem și să acceptăm moartea prematură a pilotului Adrian Iovan și a medicului rezident Aurelia Ion.
Cei ce trebuiau să participe în mod activ la această operațiune de salvare, autoritățile însărcinate cu responsabilitatea de a ajunge la fața locului și de a găsi victimele, au conturat o dezorganizare instituțională care, în acest moment, stă la baza politizării acestui accident.
Trebuie să ne păstram integri în fața unor astfel de momente. Trebuie să fim corecți și să nu lăsăm tragicul să ne influențeze judecata, astfel încât să ne inducem în eroare nu doar pe noi înșine, ci și pe cei care, de acasă, așteaptă un răspuns, așteaptă o soluție. Trebuie să nu uităm de respect, respect care ar trebui să caracterizeze astfel de momente dureroase.
În încheiere, vreau să îmi prezint respectul față de cei care nu au așteptat coordonate GPS ca să se mobilizeze, îmi prezint respectul față de cei care înainte de orice au fost oameni preocupați de soarta altor oameni.
Din nefericire, astăzi nu mai pot spune decât sincere condoleanțe familiilor îndoliate.
Dacă până acum aș fi încheiat declarația cu formularea „vă mulțumesc”, astăzi, cu regret, vreau doar să ținem un
moment de reculegere, pentru că mulțumirile trebuie să își îndrepte destinația spre cei care au reușit să salveze ceilalți cinci pasageri aflați la bordul aeronavei.
Ca să nu mai vorbim despre lecția pe care șmecherii din sistemul de deszăpezire le-au predat-o politicienilor, iar aceștia au înghițit-o pe nemestecate, privind lipsa oricărei eficiențe a intervenției, în timpul viscolelor, a mijloacelor de deszăpezire. Să fim serioși, avem și noi informații, am fost și noi în alte țări, tocmai asta se întâmplă în toate țările normale – mijloacele de deszăpezire merg continuu, ca să nu se realizeze troiene, să nu se blocheze iremediabil drumurile. Iar atunci când se oprește, în sfârșit, viscolul, se merge pe o cale curățată în care, eventual, se plasează și substanțele chimice necesare pentru a asigura aderența necesară. Nu sunt descoperirile noastre, asta se întâmplă în orice țară civilizată, mai puțin în România, unde, mai nou, unele firme încasează banii, iar deszăpezirea o face armata!
Desigur, lipsa de respect pentru cetățenii României ajunge și în interiorul localităților, nu numai pe șosele și autostrăzi, acolo unde primari și angajați ai primăriei îi amenință pe cetățeni că trebuie să iasă neapărat să deszăpezească ei străzile laterale, trotuarele și așa mai departe. De ce? Oare acești oameni nu și-au plătit taxele și impozitele și atunci administrația locală are obligații față de ei?! Cum să-i ameninți cu amenzile ori să-i chemi la muncă patriotică, în condițiile în care, în mod normal, fiecare își face curat la intrarea în locuința sa, în fața scării de bloc, însă în niciun caz cetățenii nu trebuie să deszăpezească străzile laterale?! Pentru că acesta este obiceiul, de la capitala țării, București, în mai toate orașele din România: dacă se face deszăpezire, ea se face numai pe drumurile principale, iar cei care locuiesc (majoritatea, în majoritatea orașelor) pe străzile laterale – Dumnezeu cu mila!
Considerăm că această situație nu mai poate continua, iar modul de acțiune trebuie să se diferențieze în totalitate față de ceea ce s-a întâmplat până acum: pentru că acesta este obiceiul la români – mai vorbim două-trei zile, după care ne luăm cu altele și ne mai aducem aminte de viscol în iarna viitoare. Nu, Parlamentul României trebuie să elaboreze niște măsuri foarte dure, foarte clare, să oblige responsabilii și administratorii națiunii să treacă la niște proiecte extrem de clare care să prevadă niște măsuri eficiente, desfășurate în timpul verii, aprobate de toată lumea, măsuri prin intermediul cărora să se asigure tot ceea ce este necesar pentru ca drumurile să nu mai fie blocate, circulația să nu mai fie întreruptă, să existe responsabilitate din partea celor care se implică în acțiunile de deszăpezire. Pentru că, am aflat cu stupoare, dacă adunăm mijloacele de transport pe care le declară fiecare transportator în parte, avem zeci de mii de astfel de instalații, iar când vine iarna nu vedem o freză în aproape niciun oraș, în condițiile în care – a văzut o țară întreagă –, acum 50 de ani, pe timpul lui Ceaușescu, deszăpezire în interiorul orașelor se făcea cu freze care aruncau zăpada în basculante, iar acestea aruncau zăpada, la rândul lor, în afara orașelor, astfel că într-un timp foarte scurt se eliberau orașele. De ce nu se întâmplă toate acestea în România anului 2014? Unii zic că se fură prea mult!
Noi nu ne putem permite astfel de acuzații, doar solicităm Parlamentului României să elaboreze niște legi foarte clare pentru ca „iadul alb”, cum a fost denumit, să nu se mai întâmple niciodată în România, care este totuși o țară din civilizația europeană!
Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre:
Articol unic – Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. După punctul 3 se introduce un nou punct, pct. 3[1] , cu următorul cuprins:
Componența Comisiei pentru transporturi și infrastructură – și-acum am să citesc în ordinea stabilită – Arsene Ionel, deputat – Grupul parlamentar al PSD, Birchall Ana – Grupul parlamentar al PSD, Drăghici Mircea Gheorghe – Grupul parlamentar al PSD, Iriza Scarlat – Grupul parlamentar
PAUZĂ al PSD, Mitrea Miron Tudor – Grupul parlamentar al PSD, Pană Adriana Doina – Grupul parlamentar al PSD, Petrea Dorin Silviu – Grupul parlamentar al PSD, Mocanu Adrian – Grupul parlamentar al PSD, Șova Lucian – Grupul parlamentar al PSD, Costin Gheorghe – Grupul parlamentar al PNL, Ciurariu Florin – Grupul parlamentar al PNL, Lupu Mihai – Grupul parlamentar al PNL, Simedru Dan Coriolan – Grupul parlamentar al PNL, Zamfir Daniel Cătălin – Grupul parlamentar al PNL, Alexandru Nazare – Grupul parlamentar al PDL, Pistru-Popa Eusebiu Manea – Grupul parlamentar al PDL, Toader Mircea Nicu – Grupul parlamentar al PDL, Dalca Ștefan Petru – Grupul parlamentar al PP-DD, Moldovan Iosif – Grupul parlamentar al UDMR, Ghera Giureci Slobodan – Grupul parlamentar al minorităților naționale, și Vasile Cătălin Drăgușanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.
2. După punctul 6 se introduce un nou punct, pct. 6[1] , cu următorul cuprins:
6[1] . Componența Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic: Dorel Gheorghe Căprar – Grupul parlamentar al PSD, Cosma Vlad Alexandru – Grupul parlamentar al PSD, Iane Ovidiu Cristian – Grupul parlamentar al PSD, Marcoci Vlad – Grupul parlamentar al PSD, Carmen Ileana Moldovan – Grupul parlamentar al PSD, Ninel Peia – Grupul parlamentar al PSD, Rovana Plumb – Grupul parlamentar al PSD, Andrei Valentin Sava – Grupul parlamentar al PSD, Daniel Vasile Suciu – Grupul parlamentar al PSD, Cozmanciuc Corneliu Mugurel – Grupul parlamentar al PNL, Manea Victor Gheorghe – Grupul parlamentar al PNL, Ionel Palăr – Grupul parlamentar al PNL, Țigăeru-Roșca Laurențiu – Grupul parlamentar al PNL, Thuma Hubert Petru Ștefan – Grupul parlamentar al PNL, Mihăilă Ioan – Grupul parlamentar al PDL, Muntean Mircia – Grupul parlamentar al PDL, Burlacu Ștefan – Grupul parlamentar PP-DD, Molnar Zsolt – Grupul parlamentar al UDMR, propunerea din partea Grupului minorităților naționale, domnul Cioată Cezar – Grupul parlamentar al PC, și aștept dacă există vreo dorință a unui coleg care este neafiliat, pentru a fi înscris.
Componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților se modifică după cum urmează:
– domnului deputat Arsene Ionel, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Șova Lucian, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Costin Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Ciurariu Florin, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– domnului deputat Lupu Mihai, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Simedru Dan Coriolan, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– domnului deputat Zamfir Daniel Cătălin, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Dalca Ștefan Petru, membru al Grupului parlamentar al PP-DD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Căprar Dorel Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale;
– domnului deputat Cosma Vlad Alexandru, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci;
– domnului deputat Iane Ovidiu Cristian, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Marcoci Vlad, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– doamnei deputat Moldovan Carmen Ileana, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– doamnei deputat Plumb Rovana, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– domnului deputat Sava Andrei Valentin, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru politică externă;
– domnului deputat Suciu Vasile Daniel, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială;
– domnului deputat Cozmanciuc Corneliu Mugurel, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională;
– domnului deputat Manea Victor Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– domnului deputat Palăr Ionel, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– domnului deputat Țigăeru-Roșca Laurențiu, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare;
– domnului deputat Thuma Hubert Petru Ștefan, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– domnului deputat Ștefan Burlacu, membru al Grupului parlamentar al PP-DD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Cioată Cezar, membru al Grupului parlamentar PC, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic;
– domnul deputat Teju Sorin, aparținând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare la Comisia pentru industrii și servicii, în calitate de membru; – domnul deputat Țîmpău Radu Bogdan, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene;
– domnul deputat Andronache Gabriel, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru regulament, în locul domnului deputat Taloș Gheorghe Mirel;
– domnului deputat Mihăilă Ioan, membru al Grupului parlamentar al PDL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport;
– domnului deputat Nazare Alexandru, membru al Grupului parlamentar al PDL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– domnului deputat Pistru-Popa Eusebiu Manea, membru al Grupului parlamentar al PDL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru politică externă;
– domnului deputat Toader Mircea Nicu, membru al Grupului parlamentar al PDL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii și servicii;
– și domnul deputat Moldovan Ioan, aparținând Grupului parlamentar al PC, trece de la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în calitate de membru.
Dacă sunt obiecții, comentarii?
Dacă nu, acest proiect de hotărâre merge la votul final. Este aprobat pe articole.
Următorul proiect la care intrăm... La punctul 3 nu avem raportul de la Comisia juridică, la punctul 4, idem, mergem la punctul 5.
5. Avem un proiect de lege care are caracter ordinar. Procedura este de urgență, are 7 amendamente admise, este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013 privind declanșarea procedurii insolvenței la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin.
Guvernul României.
Domnule ministru, aveți cuvântul.
## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Economiei_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege reglementează declanșarea procedurii de insolvență la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare – RAAN, operator strategic al economiei naționale și furnizor de servicii publice locale, în scopul evitării încetării activității acesteia și al asigurării protecției juridice necesare pentru siguranța în exploatare a acesteia.
Această ordonanță a fost necesară întrucât nu există o lege specială privind procedura care trebuie urmată în cazul insolvenței regiilor autonome, așa cum se prevede la art. 151 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.
Măsurile propuse reglementează modalitatea de derulare a procedurii insolvenței RAAN, agent economic care operează cu instalații și substanțe pentru producerea apei grele și a produselor conexe, având un înalt grad de periculozitate și de complexitate, oferind astfel protecția juridică necesară acesteia, precum și creditorilor regiei.
Deoarece aspectele sus-menționate vizează interesul public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, Guvernul propune
plenului adoptarea acestui proiect de act normativ, cu amendamentele propuse. Mulțumesc.
Acest proiect de lege are ca obiect aderarea la acest protocol și face parte din convențiile internaționale la care România trebuie să adere.
Vă mulțumesc.
La fel, credem că rolul UCVAP-ului în acest proiect de lege este cumva dimensionat complet aiuristic atât timp cât Teodorovici consideră că nu mai are nevoie de UCVAP. Noi punem UCVAP-ul în acest proiect de lege pe un piedestal. Nu înțelegem de ce se întâmplă astfel de lucruri în acest proiect de ordonanță și credem că Guvernul USL, chiar dacă a vrut să repare și chiar dacă a vrut să întindă o mână autorităților locale prin acest proiect de lege, nu a înțeles cum trebuie să o facă.
Și, din aceste cauze, noi nu susținem acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Acum, din puținele resurse financiare pe care le are, Guvernul încearcă să rezolve o panoplie cât mai largă de probleme și opoziția, bineînțeles că, până la un punct, pot să înțeleg lucrul acesta, nu face decât să conteste. Poate că sunt lucruri asupra cărora ar trebui să ne gândim cu mai multă aplecare și nu cred că este necesar ca de fiecare dată să ne lăsăm mânați de tendințele astea populiste și demagogice de a ne opune numai de dragul de a ne opune.
68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/13.II.2014
În consecință, vă rugăm să adoptați această propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Și vă întreb și pe dumneavoastră, doamnă, care reprezentați Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, doamnă secretar de stat, câte firme sunt potențial beneficiare? Vă mulțumesc.
Doi. Textul impune o nouă obligație autorităților locale, în contextul în care spune că direct din bugetul local se vor plăti aceste sume pentru operatori. Direct din bugetul local, imediat cum operatorul îți facturează acest serviciu, primăria va trebui să plătească.
Eu nu înțeleg de ce riscul unui contract în care se dă drept exclusiv unui operator pe salubrizare, în acel contract nu se poate introduce riscul operatorului de a ridica aceste deșeuri abandonate.
De ce întotdeauna din banii comunităților locale trebuie să impunem noi obligații? Și întrebarea mea este: ce va spune Curtea de Conturi în momentul în care nu se vor recupera banii, pentru că cetățeanul care a aruncat deșeurile nu va fi identificat?
Este o cheltuială direct din bugetul local, care nu va fi recuperată. Ce vom face? Vom pune autoritățile locale într-o situație în care să dea explicații.
Eu nu cred că noi trebuie să impunem prin legi noi obligații, de data aceasta – atenție! –, financiare autorităților locale.
Drept urmare, în această formă și dacă amendamentul va fi respins, Grupul UDMR va vota împotriva acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc.
Grupul parlamentar al PDL nu susține acest act normativ.
Dacă există...
Domnule deputat, aveți un amendament respins la poziția 2, exact la art. 6, și vă rog frumos să aveți cuvântul.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituția României, republicată. Vă mulțumesc.
Finalizăm cu asta, probabil, dezbaterea zilei de astăzi și vă asigur că fiecare dintre dumneavoastră veți face un lucru bun votând acest proiect legislativ.