Angel Tîlvăr

25 martie, Ziua internațională a comemorării victimelor sclaviei și a comerțului transatlantic cu sclavi, este un prilej de a aprofunda reflecția asupra consecințelor contemporane ale fenomenului, dar și de a atrage atenția asupra tuturor formelor moderne de sclavie, precum traficul de ființe umane, pentru a preveni orice încercare de exploatare forțată.

Sclavia este la fel de veche ca umanitatea. Dar astăzi ea îmbracă alte forme și valențe – 40 de milioane de persoane sunt victime ale formelor moderne de sclavie, inclusiv femei și copii din întreaga lume, prinși în cercul vicios al muncii forțate, traficului, sclaviei domestice, sexuale sau altor forme de abuz.

Una dintre cele mai bune căi de a onora victimele sclaviei este recunoașterea realităților complexe cu care se confruntă astăzi societatea globală și crearea de societăți incluzive și echitabile, prin combaterea și eradicarea sărăciei și a

inegalității, precum și maximizarea eforturilor noastre împotriva rasismului și a tuturor formelor de discriminare și intoleranță.

Fenomen subteran de dimensiuni globale, traficul de persoane reprezintă un lung lanț de cauze și efecte, care nu poate fi acceptat într-o societate bazată pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a egalității de gen. Victimele sunt dezumanizate și traumatizate, tratate ca o marfă, fiindu-le afectată adesea, ireversibil și negativ, viața. Sărăcia, familiile destrămate, plecarea unuia sau a ambilor părinți la muncă în străinătate, excluziunea socială – sunt tot atâția factori de vulnerabilitate în fața fenomenului.

Nu putem rămâne pasivi la această ofensă adusă demnității umane care este traficul de persoane, mai ales că, potrivit celei de-a doua ediții a Indicelui sclaviei moderne, MSI, realizat de consultantul de risc Verisk Maplecroft, riscurile sclaviei moderne au crescut în aproape trei sferturi dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pe parcursul anului 2017, cele cinci țări din Uniunea Europeană care prezintă cel mai mare risc fiind România, Italia, Grecia, Cipru și Bulgaria.

Țara noastră, alături de Italia, înregistrează forme severe de muncă forțată, cum ar fi robia și traficul de persoane, arată analiza Verisk Maplecroft.

În activitatea de coordonator al Grupului pentru combaterea traficului de persoane din Parlamentul României, acest grav fenomen a reprezentat atât motive de preocupare serioasă, cât și de activitate temeinică.

Suntem în continuă căutare de idei și soluții pentru reducerea dimensiunii fenomenului. Consider că activitatea în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane trebuie evaluată și îmbunătățită periodic, iar Parlamentul României trebuie să rămână în centrul dezbaterii naționale și europene pe această temă.

Pentru ca strategiile noastre să aibă o mai mare aplicabilitate și eficiență, anul acesta ne-am propus să intensificăm dialogul interinstituțional și am inițiat o serie de consultări cu reprezentanții ONG-urilor, care ne ajută să înțelegem mai bine activitatea acestora și, totodată, să aflăm cum putem noi, ca parlamentari, să-i ajutăm în mod concret.