Domnii Varujan Vosganian

„31 de ani de la Pogromul de la Sumgait”

Au trecut 31 de ani de la evenimentele tragice în care au avut de suferit aproape o jumătate de milion de armeni care locuiau în Azerbaidjanul sovietic. Masacrele au fost săvârșite împotriva populației armene din trei orașe mari: Sumgait, Kirovabad (Gandja) și capitala, Baku, pentru simplul fapt că, după 70 de ani de înglobare forțată în R.S.S. Azerbaidjan, poporul din Arțakh (Nagorno-Karabagh) decisese să-și exprime în mod pașnic și legal voința de a trăi liber și dreptul său la autodeterminare.

În februarie 1988 a început un val de declarații și mitinguri antiarmenești, însoțit de distrugeri și vandalizări ale proprietăților care aparțineau populației armene și agresiuni sângeroase îndreptate împotriva etnicilor armeni. Contrar acestor acțiuni, poporul din Arțakh (Nagorno-Karabagh) a ales calea pașnică și constituțională de soluționare a acestei chestiuni, pentru a-și apăra drepturile. Făptașii masacrelor se bucurau de sprijinul total al autorităților azere, dar și de îngăduința autorităților sovietice.

Este important ca în acest moment comunitatea internațională să înțeleagă esența celor întâmplate la Sumgait, pentru a ajunge la soluționarea pe cale pașnică a chestiunii Nagorno-Karabagh, întrucât propaganda antiarmenească continuă și astăzi. Conducerea Azerbaidjanului, acum, ca și atunci, încalcă cu regularitate acordul de încetare a focului și emite amenințări de începere a acțiunilor militare împotriva Arțakh-ului (NagornoKarabagh).

Crimele organizate și comise la nivel de stat au dus la pieirea a sute de armeni și este greu să crezi că aceste fapte cumplite se întâmplă în zilele noastre. Așa a fost, de pildă, și cazul ofițerului armean Gurgen Marharyan, care, acum 15 ani, participa la Budapesta într-un program din cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO: ucis cu toporul în timp ce dormea, iar fapta a fost comisă de Ramil Safarov, cel care a fost proclamat ulterior erou național al Azerbaidjanului.

Deși numeroase instituții internaționale au fost informate în legătură cu crimele comise de Azerbaidjan împotriva populației civile armene din Arțakh și din alte regiuni ale Azerbaidjanului sovietic, autoritățile azere continuă să profite de lipsa de reacție a acestora, fapt care naște noi încălcări ale drepturilor omului.

Pogromul de la Sumgait este o crimă îndreptată împotriva umanității, iar nerecunoașterea sa este o crimă în sine. Considerăm că recunoașterea și compasiunea internațională este puținul pe care îl putem face pentru a cinsti memoria martirilor de la Sumgait.